Analiza economico financiara

28,774 views

Published on

Published in: Economy & Finance
0 Comments
5 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
28,774
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
6
Actions
Shares
0
Downloads
535
Comments
0
Likes
5
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Analiza economico financiara

  1. 1. -1- CUPRINS Pag.- Conţinutul aplicativ şi metodologic al analizei activităţiieconomico-financiare.................................................................................2- Funcţiile analizei economico-financiare.....................................................4- Metode folosite în analiza economico-financiară......................................5- Analiza rezultatelor economice pe baza indicatorilor de gestiune..............6 - Analiza relaţiilor de proporţionalitate dintre indicatorii de gestiune....11- Analiza structurii indicatorilor degestiune...............................................19- Analiza structurii şi previziunii structurii indicatorilor complecşi cuajutorul "Metodei lanţurilor Markov"........................................................20- Analizaritmicităţii ..................................................................................21- Analiza cifrei deafaceri ..........................................................................22- Analiza factorială a cifrei de afaceri prin prisma utilizăriifactorilor economiciprincipali....................................................................26- Analiza factorială a rezultatului din exploatare prin prismaindicatorilor degestiune.............................................................................29- Analiza factorială a rezultatului din exploatare care revine la unsalariat...33- Analiza cheltuielilor aferente activităţiieconomice...................................35 - Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifră deafaceri.............................37 - Analiza cheltuielilor cu forţa demuncă..........................................40 - Analiza cheltuielilormateriale.......................................................45 - Analiza costului unitar..................................................................52 - Analiza cheltuielilorfinanciare......................................................55 - Analiza interdependenţei cheltuielilor aferente activităţii economice cu ceilalţi indicatori economico-financiari......................60- Analiza rentabilităţii pe baza punctuluicritic............................................61- Analiza stării financiare pe baza raportărilor de sintezăcontabilă.............64 - Analiza generală a bilanţului sau a situaţiei activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.....................................................64
  2. 2. -2- - Analiza ratelorfinanciare..............................................................69- Analiza tabloului definanţare...................................................................79- Analiza situaţiei financiare cu ajutorul unor metodemanageriale...............83 Conţinutul aplicativ şi metodologic al analizei activităţii economico-financiare Prin definiţie, analiza economico-financiară este unproces complex de cunoaştere a stării economico-financiare aunui agent economic, a unei ramuri sau a economiei naţionale înansamblul ei, în condiţii concrete de loc şi timp, folosind metodeadecvate şi indicatori specifici în vederea individualizării şidimensionării factorilor şi cauzelor cu acţiune pozitivă saunegativă, care au determinat o anumită condiţie economico-financiară, precum şi reglarea prin decizii tactice şi strategice aechilibrului dintre lichiditatea activelor şi exigibilitateaelementelor de pasiv, a echilibrului funcţional dintre nevoilecurente şi resursele implicate, precum şi a corelaţiei globale acostului resurselor cu randamentul întrebuinţărilor. Din punct de vedere al raportului între momentul în care seefectuează analiza şi momentul producerii fenomenelor se disting douătipuri fundamentale de analiză economico-financiară: a) Analiza post-factum - denumită şi analiza post-operatoriesau analiza activităţii (respectiv analiza comparativă în profil dinamic,teritorial sau în raport cu planul) se referă la analiza situaţiei fenomenelorcare au înregistrat o anumită configuraţie în trecut sau în prezent. Aceastăformă de analiză este, în esenţă, o analiză diagnostic, prin care se cerceteazărezultatele unui agent economic, se evidenţiază în principal rezultateleobţinute în raport cu obiectivele din programul propus sau în dinamică,factorii care au influenţat pozitiv sau negativ nivelul acestora, precum şirezervele potenţiale nevalorificate.
  3. 3. -3- b) Analiza previzională - denumită şi analiza prospectivă sauanaliza de prognoză, are ca scop estimarea evoluţiei viitoare a unuifenomen economico-financiar folosind metode de cercetare previzională saude prognoză, precum şi metode de simulare a rezultatelor economico-financiare în variante de condiţii posibile. Analiza previzională prezintă oimportanţă deosebită pentru fundamentarea programelor de consolidare şidezvoltare economică. După perioada la care se referă, se disting următoarele tipuri deanaliză economico-financiară: a) Analiza curentă (analiza operativă) - se efectuează, deregulă, zilnic sau se referă la perioade scurte de timp (săptămână, decadă).Această analiză prezintă o importanţă deosebită pentru conducerea şicontrolul operativ al activităţii economico-financiare de către organele careasigură conducerea executivă, pentru reglarea proceselor economice imediatce se constată anumite disfuncţionalităţi, pentru adoptarea instantanee amăsurilor care se impun în vederea asigurării condiţiilor necesare realizăriiintegrale şi la timp a obligaţiilor asumate sau obţinerea rezultateloreconomico-financiare dorite. Analiza curentă se efectuează pe baza datelorfurnizate de evidenţa tehnico-operativă şi contabilă sau a constatărilorfaptice. Extinderea prelucrării automate a datelor creează condiţii tot maifavorabile pentru ca analiza operativă să devină un instrument eficace înconducerea activităţii economico-financiare. b) Analiza periodică - această analiză se efectuează, de regulă,la intervale mai mari de timp şi se referă la o lună, trimestru, semestru sauan. Acest tip de analiză are o sferă mai cuprinzătoare, incluzând totalitateaaspectelor sau subsistemelor care privesc activitatea economico-financiară.În acest caz se caracterizează atât dinamica cât şi modul de realizare aobiectivelor stabilite pentru perioada respectivă. c) Analiza special organizată - în această categorie se includanalizele solicitate de diverse organisme exterioare sistemului economico-social studiat, cum ar fi analizele efectuate de către organele de controlfiscal ale Ministerului Finanţelor Publice, de Curtea de Conturi şi alteanalize similare. Caracterul ştiinţific şi eficienţa analizei economico-financiare sunt asigurate în măsura în care se respectă custricteţe următoarele cerinţe: - cunoaşterea corectă a rolului şi modului de funcţionare a legiloreconomice obiective specifice economiei de piaţă; - cunoaşterea contextului politic, economic şi social, intern şiinternaţional, în care îşi desfăşoară activitatea agentul economic; - analiza economico-financiară trebuie să se bazeze pe informaţiireale, rezultate din surse de informare obiective;
  4. 4. -4- - asigurarea unui grad corespunzător de complexitate, evidenţiindtoate aspectele şi factorii care influenţează pozitiv sau negativ stareafenomenelor analizate, indiferent de mărimea şi extinderea acestor influenţeşi de efectele favorabile sau nefavorabile pe care le propagă; - analiza are la bază metode adecvate, adaptate la specificul fiecăreietape de lucru, corespunzător obiectivului propus şi a căror fiabilitateştiinţifică a fost verificată în practica de analiză economico-financiară şicare pot oferi concluzii utile pentru soluţionarea practică a problemelor cucare se confruntă agenţii economici; - analiza economico-financiară se efectuează sistematic şi operativ,astfel ca pe baza ei să se poată identifica în mod oportun apariţia unordeficienţe, a unor stări de fapt nesatisfăcătoare. Numai în aceste condiţii,analiza nu se finalizează printr-o simplă constatare tardivă a stăriieconomico-financiare, ci poate contribui la prevenirea unor fenomene cuinfluenţă negativă, la înlăturarea din timp a consecinţelor acestora, precumşi la îmbunătăţirea parametrilor funcţionali şi de performanţă ai agentuluieconomic pe baza adoptării unor măsuri operative şi eficiente; - analiza trebuie să se caracterizeze prin obiectivitate, evidenţiind cuexactitate deficienţele constatate şi cauzele lor, precum şi resurselepotenţiale nevalorificate, înlăturându-se orice apreciere subiectivă aactivităţii analizate şi orice denaturare a realităţii. O analiză ştiinţifică esteincompatibilă cu deformarea intenţionată a concluziilor, deoarece aceastadiminuează eficienţa actului de conducere şi se anulează posibilitateafactorilor de decizie să adopte măsuri corecte, aplicabile şi corespunzătoaredin punct de vedere al obiectivelor urmărite ; - analiza trebuie să ofere date şi interpretări comparative alefenomenului studiat în evoluţia lui, faţă de alţi agenţi economici similari dinpunct de vedere al tipului de activitate, din ţară sau din străinătate, ceea celărgeşte posibilităţile de concluzionare şi de stabilire a strategiilor dedezvoltare economică; - analiza economico-financiară trebuie abordată într-o manierăsistemică, ceea ce permite conturarea unui ansamblu de judecăţiinterdependente, atât prin individualizarea factorilor care au influenţatstarea domeniului studiat, cât şi prin aprecierea rezultatelor propagate lanivelul indicatorilor sintetici de stare economico-financiară; - analiza economico-financiară este finalizată prin propuneri şimăsuri concrete, cu certă aplicabilitate şi eficienţă. În cazul unor aspecteimportante privind strategia dezvoltării economice prezintă o importanţădeosebită fundamentarea mai multor variante de soluţii, prin care să seofere organelor de decizie posibilitatea de a adopta cea mai eficientăvariantă în anumite condiţii date. Funcţiile analizei economico-financiare
  5. 5. -5- Funcţia de diagnoză şi reglare a analizei are un rol important înîntregul proces de comandă şi corecţie a modului de funcţionare amecanismului dinamic al agenţilor economici. O sarcină importantă a analizei economico-financiare esteîndeplinită prin manifestarea funcţiei de gestiune eficientă apatrimoniului şi capitalurilor. Această funcţie acţionează în sensulcanalizării eforturilor manageriale pentru îmbunătăţirea continuă aactivităţii economico-financiare, creşterea performanţelor financiare,întărirea sistemului de evidenţă, expertizare şi auditare financiară internă. Analiza economico-financiară, prin modul în care este efectuatăîndeplineşte şi o funcţie de realizare a conexiunii agentului economic cumediul exterior. Se remarcă în contextul acţiunii acestei funcţii, că oriceagent economic întreţine o strânsă interdependenţă cu sistemul financiarprin fiscalitatea la care îi sunt supuse rezultatele, cu sistemul bancar prinfuncţionarea unor conturi de disponibilităţi băneşti la bănci, sau prinsolicitarea unor credite băneşti, cu bursele de valori, precum şi cu parteneriieconomici de piaţă, agenţi economici sau consumatori finali. Utilitatea analizei economice la realizarea procesului decizional alconducerii este conturată, de asemenea, prin manifestarea funcţiei deinformare. Această funcţie se concretizează în transmiterea cătreconducerea agentului economic a unor rapoarte de analiză cu conţinutinformativ economico-financiar, specifice ca structură şi profunzime dedetaliere, în funcţie de nivelul ierarhic către care sunt destinate. Metode folosite în analiza economico-financiară Realizarea practică a funcţiilor analizei economico-financiarenecesită utilizarea unui ansamblu de metode specifice din punct de vedere alconţinutului şi sferei de aplicabilitate. a) Metoda comparaţiei indicatorilor economico-financiari înprofil static, dinamic şi teritorial. b) Metoda grupărilor c) Metoda mărimilor relative d) Metoda mărimilor medii e) Metoda divizării rezultatelor f) Metoda balanţieră g) Metode de analiză a influenţei factorilor Analiza indicatorilor complecşi prin prisma factorilor care audeterminat o anumită modificare a acestora se poate realiza pe baza unorexpresii absolute sau relative. Metodele cele mai utilizate pentru calculul determinărilor enunţatesunt: -Metoda substituirilor succesive sau în lanţ;
  6. 6. -6- -Metoda separării acţiunii izolate a fiecărui factor curepartizare proporţională a interacţiunii factorilor sau metodacreşterilor proporţionale; -Metoda ponderilor logaritmice (Fisher); -Metoda creşterilor finite (Lagrange). - Metoda ponderilor medii (Edgeworth) h) Metoda indicilor statistici i) Metode statistico-matematice de analiză a corelaţiilor j) Metode de analiză grafică Paleta metodelor folosite de analiza economico-financiară cuprindeşi alte metode cu aplicare mai mult sau mai puţin particularizate la anumiteaspecte de detaliu ale activităţii şi care pot da o consistenţă sporităconcluziilor finale, cum ar fi: “Metoda lanţurilor Markov” - pentru analizaşi proiecţia structurii indicatorilor a căror mărime poate fi divizată pesubactivităţi componente sau pe tipuri de produse; procedeele care sebazează pe calculul şi interpretarea indicatorilor: coeficientul de variaţie,energia informaţională sau entropia informaţională - pentru analizaritmicităţii obţinerii unor rezultate economice; calculul şi interpretareacoeficienţilor de elasticitate - pentru analiza modificării unor indicatorirezultativi în funcţie de modificarea altor indicatori care le determinăcomportamentul; metode ale programării matematice - pentrufundamentarea unor niveluri optime. Analiza rezultatelor economice pe baza indicatorilor de gestiune Sistemul indicatorilor de gestiune A. Indicatori fizici propriu-zişi şi derivaţi ai acestora - pentru activitatea productivă: - volumul fizic al producţiei pe tipuri de produse sau lucrări (q); - pentru activitatea de transport: - mărfuri transportate în tone transportate (mt); - parcursul mărfurilor în tone-km. sau tone-mile (qm); - călători transportaţi (ct); - parcursul călătorilor în călători-km. sau călători-mile (qc); - volumul total de transport în tone-km. convenţionale (qt); - pentru activitatea de turism: - numărul total de turişti (T); - numărul de zile-turişti aferent unei perioade date (Tz); - numărul mediu de turişti pe zi într-o lună, trimestru sau an ( T ) , T T= Z , în care:
  7. 7. -7- Z- numărul de zile calendaristice ale perioadei luate în calcul. - durata medie a sejurului (ds) exprimată în zile, Tz ds = T , de unde rezultă că: Tz = ds ⋅ T ; - densitatea circulaţiei turistice (Dct) exprimă intensitatea fenomenului turistic la nivelul unei zone turistice sau a unei ţări, într-o anumită perioadă de timp considerată semnificativă pentru analiză, Dct = T , în care: P P - numărul mediu al locuitorilor dintr-o zonă turistică sau dintr-o ţară (în perioada pentru care se face calculul); - coeficientul de utilizare a capacităţii de cazare disponibile sau active (Kua), Tz Kua = Lz , în care: Lz reprezintă capacitatea de cazare activă sau disponibilă pentru cazare exprimată prin numărul de locuri-zile capacitate; Coeficientul de utilizare a capacităţii de cazare disponibile sau activeexprimă proporţia în care capacitatea de cazare disponibilă (activă) esteocupată de către turişti. Calculul şi analiza în dinamică a acestui indicatorne permite să cunoaştem, pe intervale de timp determinate, intensitateaactivităţii turistice, ritmicitatea şi sezonalitatea prestaţiilor de serviciituristice. - coeficientul de utilizare a capacităţii de cazare existente (Kui), Tz Kui = Le , în care: Le - numărul de locuri-zile capacitatea de cazare existentă. O interpretare similară, cu aceea referitoare la indicatorul precedent,poate fi formulată şi în cazul coeficientului de utilizare a capacităţii decazare existente prin faptul că exprimă proporţia în care capacitatea decazare existentă este ocupată de către turişti. Dar, în acest caz, mărimeaindicatorului nu ia în considerare şi existenţa posibilă a unei capacităţi decazare inactive, care nu poate fi ocupată de turişti. Mărimea proporţiei în care locurile-zile existente sunt apte pentru afi ocupate de turişti este obţinută prin calculul “Coeficientului de Lzdisponibilizare a capacităţii de cazare existente” (Kd), Kd = Le , iardiferenţa până la 1 sau 100, în cazul exprimării procentuale a acestui
  8. 8. -8-indicator, reprezintă proporţia locurilor-zile capacitate de cazare inactive întotalul capacităţii existente. De asemenea, se precizează că diferenţa dintreLe şi Lz este reprezentată de capacitatea exprimată în locuri-zileindisponibilă (inactivă sau nefuncţională) pentru cazare datorită unor lucrăride întreţinere, reparaţii sau pentru modernizare. - coeficientul de utilizare a bazei de tratament medical (Kum), Pz Kum = Pzm în care: Pz - numărul mediu de proceduri de tratament medical efectuate pe zi (pe tipuri de proceduri), Pzm - numărul de proceduri de tratament medical maxim posibil a fi efectuate într-o zi (pe feluri de proceduri). Pentru caracterizarea ofertei de “produse turistice” sunt utilizaţiindicatori specifici referitori la baza materială: capacitatea de cazare pecategorii de confort (numărul locurilor şi numărul locurilor-zile de cazareexistente - Le, numărul de locuri-zile capacitate disponibilă sau activă -Lz); pentru activitatea de alimentaţie publică (numărul de locuri la mese);pentru agrement (capacitatea ofertei de participare la activităţi deagrement); pentru tratament (numărul de proceduri de tratament medicalmaxim posibil a fi efectuate într-o zi pe feluri de proceduri -Pzm). B. Indicatori valorici şi derivaţi ai acestora - cifra de afaceri (CA) care cuprinde: veniturile din vânzarea mărfurilor şi a producţiei vândute inclusiv contravaloarea serviciilor prestate într-o perioadă determinată; - cifra de afaceri netă (CAN) este o formă recalculată a cifrei de afaceri în care sunt incluse şi veniturile din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri; - marja comercială (MC) , MC = Venituri din vânzarea - Costul de cumpărare al mărfurilor mărfurilor vândute Mărimea marjei comerciale sau a adaosului comercial este cuprinsăîn preţul de vânzare al mărfurilor astfel încât să fie posibilă recuperareacheltuielilor efectuate, precum şi obţinerea unui profit corespunzător. - producţia exerciţiului (Q), Q = ( Qv + Pf − 2 1Pf ) + Pn − (2 Pn ) + 1 Qi , în care : Qv - producţia vândută şi contravaloarea lucrărilor executate şi serviciilor prestate (cifra de afaceri); Pf1 şi Pf2 - stocul de produse finite şi semifabricate destinate vânzării la începutul şi respectiv la sfârşitul perioadei pentru care se calculează producţia exerciţiului.
  9. 9. -9- Diferenţa Pf2 - Pf1 dimensionează deci, variaţia stocurilor de produse finite şi semifabricate destinate vânzării; Pn1 şi Pn2 - stocul de producţie în curs de execuţie la începutul şi respectiv la sfârşitul perioadei pentru care se determină producţia exerciţiului. Diferenţa, Pn2 - Pn1, exprimă variaţia stocurilor de producţie în curs de execuţie; Qi - producţia imobilizată sau veniturile din producţia de imobilizări necorporale realizate pe cont propriu (lucrări şi proiecte de cercetare şi dezvoltare; valoarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor şi alte drepturi şi valori similare; valoarea imobilizărilor necorporale în curs) şi de imobilizări corporale realizate de asemenea în regie proprie (valoarea la cost de producţie a amenajărilor de terenuri, a producţiei de mijloace fixe, precum şi a producţiei de imobilizări corporale în curs). - producţia marfă fabricată (Qm), Qm = Qv + ( Pf2 - Pf1 ) + Qi , în care: Qv + ( Pf2 - Pf1 ) reprezintă valoarea produselor finite şi a semifabricatelor vândute sau destinate vânzării, fabricate în perioada pentru care se face calculul producţiei marfă, inclusiv contravaloarea lucrărilor executate şi serviciilor prestate. Această expresie valorică este denumită producţia marfă destinată vânzării (livrării); - valoarea adăugată (VA) , VA = Q - Ci , pentru activitatea productivă sau, dacăagentul economic desfăşoară şi o activitate de comercializare pentru careîncasează adaos comercial, valoarea adăugată aferentă activităţii totale secalculează astfel, VA = Q + MC - Ci, în care: Ci - consumul intermediar format din: - cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile; - cheltuieli cu energia şi apa; - alte cheltuieli materiale; - cheltuieli privind prestaţiile externe pentru activitatea de producţie şi comercializare (cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi şi cheltuieli cu alte servicii executate de terţi), şi anume: - cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile, - cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile, - cheltuieli cu primele de asigurare, - cheltuieli cu studiile şi cercetările, - cheltuieli cu colaboratorii, - cheltuieli privind comisioanele şi onorariile, - cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate, - cheltuieli cu transportul de bunuri şi persoane,
  10. 10. -10- - cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări, - cheltuieli poştale şi taxe de comunicaţii, - cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate, - alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi; - corecţii valorice reprezentate prin: - diferenţa dintre cheltuieli şi venituri privind ajustarea valorii activelor circulante (creanţe şi debitori diverşi inclusiv provizioanele pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie), - diferenţa dintre cheltuieli şi venituri privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli. Pentru activitatea de turism şi, în general, pentru activităţile deprestare a serviciilor care nu implică şi o subactivitate de producţie,valoarea adăugată este obţinută astfel:VA = CA - Ci, dar, în acest caz, în consumul intermediar este inclus şicostul de cumpărare al mărfurilor vândute. Dacă calculul valorii adăugate se referă numai la activitatea deproducţie atunci se va proceda astfel: VA = Q - Ci , iar consumulintermediar luat în considerare va fi numai acela care este aferent producţieiexerciţiului. Prin urmare, valoarea adăugată este formată din următoareleelemente: - cheltuieli cu personalul: - salarii, - cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială; - cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate; - ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale (amortizări şi diferenţa dintre cheltuieli şi venituri privind provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor corporale şi necorporale); - rezultatul din exploatare aferent indicatorului de gestiune pe baza căruia se calculează valoarea adăugată. - valoarea adăugată netă (VAN) VAN = VA - A, în care, A - amortizarea activelor imobilizate corporale şi necorporale (ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale). - marja brută (MB) MB = Venituri din exploatare - Cheltuieli variabile - excedentul brut de exploatare (EBE) EBE = VA + Venituri din subvenţii - Alte impozite, taxe şi - Cheltuieli cu de exploatare aferente vărsăminte asimilate personalul
  11. 11. -11- cifrei de afaceri (incluse în valoarea adăugată) - rata valorii adăugate (Rva) VA VA VA Rva = Q + MC ; Rva = Q sau Rva = CA , după caz. Rata valorii adăugate exprimă dimensiunea relativă a valoriiadăugate în raport cu producţia exerciţiului şi marja comercială, în raport cuproducţia exerciţiului sau în raport cu cifra de afaceri, după caz, diferenţapână la unitate fiind reprezentată de proporţia consumurilor intermediare învaloarea indicatorilor de gestiune de la numitorul raportului respectiv, carepoate fi, în funcţie de modul de calcul, producţia exerciţiului însumată cumarja comercială, producţia exerciţiului sau cifra de afaceri. - rata marjei comerciale (Rmc) Marja comercială Rmc = Valoarea mărfurilor vândute Rata marjei comerciale caracterizează nivelul relativ al adaosuluicomercial în raport cu valoarea mărfurilor vândute (cifrei de afaceri). Analiza relaţiilor de proporţionalitate dintre indicatorii de gestiune În contextul fundamentării deciziilor de conducere, prezintă outilitate distinctă analiza relaţiilor de proporţionalitate care se pot forma,atât în profil static cât şi dinamic, între indicatorii de volum fizic şi valoricai rezultatelor obţinute de un agent economic ca expresii sintetice ale unorcomplexe şi interdependente activităţi economice şi financiare. a) Analiza relaţiei de proporţionalitate dintre valoareaadăugată şi producţia exerciţiului VA Rs = ⋅ 100 Q Mărimea raportului static indică nivelul valorii adăugate la 100 leiproducţie a exerciţiului şi respectiv nivelul relativ complementar alconsumului intermediar la 100 lei producţie a exerciţiului. Mărimea raportului static efectiv (Rs1) se compară, de regulă, cu odimensiune normativă (Rsn) fundamentată pe un optim al consumuluiintermediar aferent producţiei exerciţiului. Raportul dinamic (Rd) caracterizează nivelul relativ al decalajuluimodificării de la o perioadă de timp la alta, a valorii adăugate în raport cuproducţia exerciţiului, şi se obţine prin raportarea indicelui de dinamică alvalorii adăugate la indicele de dinamică al producţiei exerciţiului,
  12. 12. -12- I VA Rd = IQ ⋅ 100 , în care: VA1 I VA = VA 0 - indicele de dinamică al valorii adăugate; Q I Q = 1 - indicele de dinamică al producţiei exerciţiului. Q0 În cazul agenţilor economici cu activitate de prestare a serviciilorsau cu activitate comercială se procedează la analiza relaţiei deproporţionalitate dintre valoarea adăugată şi cifra de afacericare de asemenea poate fi efectuată atât în statică cât şi în dinamică.Raportul static (Rs) reflectă ponderea valoarii adăugate în cifra de afaceri,înregistrată la un moment dat, astfel: VA Rs = ⋅ 100 CA Mărimea raportului static se poziţionează sub procentul maxim de100% şi indică nivelul valorii adăugate la 100 lei cifră de afaceri şirespectiv nivelul relativ complementar al consumului intermediar la 100 leicifră de afaceri. Mărimea raportului static efectiv (Rs1) se poate compara cu odimensiune normativă (Rsn) fundamentată pe un optim al consumuluiintermediar aferent veniturilor realizate din vânzarea mărfurilor şi dinserviciile prestate. Existenţa unei abateri negative ( ∆ = Rs1 − Rs n ) a raportului staticefectiv (Rs1) faţă de raportul normativ (Rsn), atenţionează asupra necesităţiiaplicării unor măsuri de raţionalizare a consumurilor de materii prime şimateriale, a cheltuielilor cu energia şi apa, a cheltuielilor privind prestaţiileexterne, achiziţionarea materiilor prime şi a materialelor consumabile, amărfurilor destinate vânzării, la un preţ cât mai redus posibil, inclusivoptimizarea rutelor de transport a acestora în vederea diminuăriicheltuielilor aferente. Raportul dinamic (Rd), calculat prin raportarea indicelui dedinamică al valorii adăugate la indicele de dinamică al cifrei de afaceri,caracterizează nivelul relativ al decalajului modificării de la o perioadă detimp la alta, a valorii adăugate în raport cu cifra de afaceri, VA1 VA I VA 0 Rd = CA ⋅ 100 = ⋅ 100 I CA 1 CA o în care: I VA - indicele de dinamică al valorii adăugate; I CA - indicele de dinamică al cifrei de afaceri.
  13. 13. -13- Creşterea mai rapidă a valorii adăugate comparativ cu creştereaproducţiei exerciţiului (IVA>IQ) sau a valorii adăugate comparativ cucreşterea cifrei de afaceri (IVA>ICA) atestată printr-un coeficient de decalajsupraunitar (Rd>100%) ne permite să apreciem că deciziile pe liniaraţionalizării consumului intermediar au fost în mod eficient aplicate fiindastfel create condiţiile necesare sporirii atât a veniturilor salariaţilor cât şi arezultatului exploatării. Se semnalează astfel o diminuare a proporţiei consumuluiintermediar în producţia exerciţiului şi respectiv în cifra de afaceri care afost posibilă fie prin micşorarea, din punct de vedere fizic, a consumurilorspecifice de active circulante materiale, fie prin realizarea aprovizionării cuaceste resurse la preţuri mai mici decât în perioada faţă de care se facecomparaţia. În vederea întregirii concluziilor formulate în cadrul analizei relaţieide proporţionalitate pe baza indicilor de dinamică al valorii adăugate şi alproducţiei exerciţiului sau al cifrei de afaceri, după caz, se procedează ladimensionarea modificării absolute a valorii adăugate ca urmare ainfluenţelor provocate de următorii factori: - modificarea producţiei exerciţiului sau a cifrei de afaceri(în funcţie de modul de calcul al valorii adăugate); - modificarea proporţiei valorii adăugate şi respectiv, princomplementaritate, a consumului intermediar în producţia exerciţiului sauîn cifra de afaceri. Pentru exemplificare, vom considera sistemul factorial de calcul almodificării absolute a valorii adăugate, atunci când valoarea adăugată estedeterminată prin scăderea consumului intermediar din producţiaexerciţiului, care se prezintă astfel: - modificarea absolută a valorii adăugate: ∆=VA - VA , din care:1 0 - influenţa modificării producţiei exerciţiului: VA 0 ∆( Q ) = ( Q1 - Q 0 ) sau, Q0  Ci  ∆( Q ) = ( Q1 - Q 0 ) 1 − 0   Q0  -influenţa modificării proporţiei valorii adăugate sau, a proporţiei consumului intermediar, în producţia exerciţiului:  VA   VA 1 VA 0  ∆  Q  =  Q − Q  Q1     1 0  sau,  Ci   Ci Ci  ∆  =  0 − 1  Q 1 Q    Q 0 Q1 
  14. 14. -14- b) Analiza relaţiei de proporţionalitate dintre producţiamarfă fabricată şi producţia exerciţiului este realizată pe bazarezultatului oferit de, Qm raportul static: Rs = ⋅ 100 , sau de Q I Qm raportul dinamic: Rd = IQ ⋅ 100 , în care: Qm1 I Qm = Qm 0 - indicele de dinamică al producţiei marfă fabricată; Q I Q = 1 - indicele de dinamică al producţiei exerciţiului. Q0 Raportul static oferă o informaţie cu privire la proporţia producţieimarfă fabricate în producţia exerciţiului, înregistrată la sfârşitul uneiperioade de timp dată, fără a putea preciza şi calitatea acestei proporţii. Ointerpretare utilă a acestui raport se realizează în sistem comparativ cu unraport normativ (antecalculat) sau cu un raport aferent unui segment detimp precedent dar, în acest al doilea caz analiza este echivalentă cu analizaraportului dinamic. Atunci când analiza are în vedere situaţia raportului dinamic sepoate confirma sau infirma faptul că modificarea în timp a producţiei marfăfabricată devansează sau nu producţia exerciţiului, în funcţie de mărimearezultatului respectiv. Dacă raportul dinamic este supraunitar se apreciazăcă producţia marfă fabricată are o dinamică superioară dinamicii producţieiexerciţiului şi deci a avut loc o reducere a proporţiei stocurilor de producţieîn curs de execuţie în valoarea producţiei exerciţiului. Această stareeconomică propagă efecte pozitive asupra vitezei de rotaţie a activelorcirculante, sunt eliberate astfel unele resurse financiare care pot fivalorificate în alte acţiuni economice sau financiare. Pentru a completa concluziile formulate în cadrul analizei relaţiei deproporţionalitate pe baza indicilor de dinamică al producţiei marfă fabricateşi al producţiei exerciţiului se procedează la dimensionarea modificăriiabsolute a producţiei marfă fabricate ca urmare a influenţelor provocate deurmătorii factori: - modificarea producţiei exerciţiului; - modificarea proporţiei producţiei marfă fabricate şi respectiv,prin complementaritate, a proporţiei creşterii sau diminuării stocurilor deproducţie în curs de execuţie, în producţia exerciţiului. Sistemul factorial de calcul al modificării absolute a producţieimarfă fabricate, se prezintă astfel: - modificarea absolută a producţiei marfă fabricate: ∆=Qm - Qm1 ,0
  15. 15. -15- din care: - influenţa modificării producţiei exerciţiului: Qm 0 ∆( Q ) = ( Q1 - Q 0 ) Q0 sau,  (Pn 2 - Pn1 )0  ∆( Q ) = ( Q1 - Q0 ) 1−   Q0  - influenţa modificării proporţiei producţiei marfă fabricate sau, a proporţiei creşterii sau diminuării stocurilor de producţie în curs de execuţie, în producţia exerciţiului:  Qm   Qm1 Qm 0  ∆ Q  =  Q - Q  Q1       1 0  sau,  Pn   (Pn 2 - Pn 1 ) 0 (Pn 2 - Pn 1 )1  ∆  =  Q −  Q1    Q0 Q1  c) Analiza relaţiei de proporţionalitate dintre cifra deafaceri şi producţiei marfă fabricată se realizează folosindrezultatul oferit de, CA raportul static: Rs = ⋅ 100 , sau de Qm I CA raportul dinamic: Rd = ⋅ 100 I Qm Dacă indicele de dinamică al cifrei de afaceri devansează indicele dedinamică al producţiei marfă fabricată se conchide că în perioada curentă s-a redus proporţia stocurilor de produse finite şi semifabricate destinatevânzării în producţia marfă fabricată precum şi a proporţiei veniturilor dinproducţia de imobilizări corporale şi necorporale realizate pe cont propriuîn producţia marfă fabricată. Se menţionează că se obţine o informaţieidentică dacă această analiză se efectuează pe baza raportului coeficienţilorde valorificare a producţiei marfă fabricată calculaţi pentru perioada decalcul şi respectiv pentru perioada de bază, astfel: CA 1 Qm1 Rd = ⋅ 100 CA 0 Qm 0 Coeficientul de valorificare al producţiei marfă fabricată sedetermină prin raportarea cifrei de afaceri la producţia marfă fabricată şi
  16. 16. -16-dimensionează, în expresie relativă, partea din producţia marfă fabricatăcare a fost vândută. Concluziile formulate în cadrul analizei relaţiei de proporţionalitatepe baza indicilor de dinamică al cifrei de afaceri şi al producţiei marfăfabricată pot fi completate dacă se procedează la dimensionarea modificăriiabsolute a cifrei de afaceri ca urmare a influenţelor provocate de următoriifactori: - modificarea producţiei marfă fabricate; - modificarea proporţiei cifrei de afaceri şi respectiv, princomplementaritate, a proporţiei creşterii sau diminuării stocurilor deproduse finite şi semifabricate destinate vânzării în producţia marfăfabricată precum şi a proporţiei veniturilor din producţia de imobilizăricorporale şi necorporale realizate pe cont propriu, în producţia marfăfabricată. Sistemul factorial de calcul al modificării absolute a cifrei deafaceri, se prezintă astfel: - modificarea absolută a cifrei de afaceri: ∆ = CA1 - CA0 , din care: - influenţa modificării producţiei marfă fabricată: CA 0 ∆( Qm ) = ( Qm 1 − Qm 0 ) ⋅ , sau Qm 0  ( Pf 2 - Pf 1 ) 0 + Qi 0  ∆( Qm ) = ( Qm1 - Qm 0 ) ⋅ 1 −   Qm 0  - influenţa modificării proporţiei cifrei de afaceri sau, a proporţiei creşterii sau diminuării stocurilor de produse finite şi semifabricate destinate vânzării în producţia marfă fabricată precum şi a proporţiei veniturilor din producţia de imobilizări corporale şi necorporale realizate pe cont propriu, în producţia marfă fabricată:  CA   CA 1 CA 0  ∆  Qm  =  Qm − Qm  Qm1     1 9  sau,  Pf, Qi   (Pf 2 - Pf 1 ) 0 + Qi 0 (Pf 2 - Pf 1 )1 + Qi1  ∆ Qm  =   −  Qm1    Qm 0 Qm1  d) Analiza relaţiei de proporţionalitate dintre cifra deafaceri şi producţia exerciţiului se realizează folosind rezultatul: CA raportului static: Rs = ⋅ 100 , sau al Q
  17. 17. -17- I CA raportului dinamic: Rd = ⋅ 100 IQ Existenţa unui raport dinamic supraunitar este expresia reduceriiproporţiei stocurilor de produse finite şi semifabricate destinate vânzării, astocurilor de producţie în curs de execuţie precum şi a veniturilor dinproducţia de imobilizări corporale şi necorporale realizate pe cont propriu,în producţia exerciţiului. În continuare, concluziile formulate în cadrul analizei relaţiei deproporţionalitate pe baza indicilor de dinamică al cifrei de afaceri şi alproducţiei exerciţiului pot fi completate dacă se procedează ladimensionarea modificării absolute a cifrei de afaceri ca urmare ainfluenţelor provocate de: - modificarea producţiei exerciţiului; - modificarea proporţiei cifrei de afaceri şi respectiv, princomplementaritate, a proporţiei creşterii sau diminuării stocurilor deproduse finite şi semifabricate destinate vânzării, a proporţiei stocurilor deproducţie în curs de execuţie precum şi a proporţiei veniturilor dinproducţia de imobilizări corporale şi necorporale realizate pe cont propriu,în producţia exerciţiului. Sistemul factorial de calcul al modificării absolute a cifrei deafaceri, se prezintă astfel: - modificarea absolută a cifrei de afaceri: ∆ = CA1 - CA0 , din care: - influenţa modificării producţiei exerciţiului: CA 0 ∆( Q ) = ( Q1 - Q 0 ) ⋅ , sau Q0  (Pf 2 - Pf 1 ) 0 + (Pn 2 - Pn 1 ) 0 + Qi 0  ∆( Q ) = ( Q1 - Q 0 ) ⋅  − 1   Q0  - influenţa modificării proporţiei cifrei de afaceri sau, a proporţiei creşterii sau diminuării stocurilor de produse finite şi semifabricate destinate vânzării, a proporţiei stocurilor de producţie în curs de execuţie precum şi a proporţiei veniturilor din producţia de imobilizări corporale şi necorporale realizate pe cont propriu, în producţia exerciţiului:  CA   CA 1 CA 0   Q  = Q - Q ∆    ⋅ Q1  ,sau    1 0   Pf, Pn, Qi   (Pf 2 - Pf 1 ) 0 + (Pn 2 - Pn 1 ) 0 + Qi 0 (Pf 2 - Pf 1 ) 1 + (Pn 2 - Pn 1 ) 1 + Qi 1  ∆  =  −  Q1  Q   Q0 Q1  În afara acestor relaţii de proporţionalitate proprii, cu precădere,activităţilor productive, în practica analizei economico-financiare se
  18. 18. -18-folosesc şi alte relaţii de proporţionalitate particularizate la specificulactivităţii agentului economic diagnosticat cum este de exemplu în cazulprestărilor de servicii turistice, Analiza relaţiei de proporţionalitatedintre dinamica cifrei de afaceri şi dinamica numărului de zile-turişti. Pentru serviciile turistice formate din cazare, alimentaţie publică,agrement, ocrotirea sănătăţii şi transport, analiza se bazează pe interpretarearaportului dinamic sau a coeficientului de decalaj dinamic (Rd) dintreindicele cifrei de afaceri (ICA) şi indicele numărului de zile-turişti (ITz),astfel: CA 1 CA I CA 0 Rd = Tz ⋅ 100 = ⋅ 100 I Tz 1 Tz 0 Dacă “Rd” are o mărime care depăşeşte 100% se conchide căveniturile obţinute din prestarea serviciilor turistice se modifică într-un ritmsuperior modificării numărului de zile-turişti, ca urmare a creşteriiîncasărilor pentru o unitate fizică de prestaţie, respectiv pentru o zi-turist, laaceasta putând contribui următorii factori: creşterea complexităţii şi ariei deservicii solicitate de turişti; creşterea gradului de confort, care a implicat şiun tarif majorat. Este evident că o asemenea proporţionalitate pozitivă asigurăsuportul obţinerii unui rezultat din exploatare superior celui obţinut înperioada bază de comparaţie. Studiul relaţiilor de proporţionalitate dintre indicatorii economicipoate fi extins prin efectuarea unor analize comparative menite să furnizezeinformaţii cu caracter sintetic asupra unor laturi ale eficienţei activităţiidesfăşurate de un agent economic, cum ar fi: - analiza relaţiei de proporţionalitate dintre dinamicacifrei de afaceri şi dinamica numărului mediu al personalului.Dacă indicele de dinamică al cifrei de afaceri (ICA) depăşeşte ca mărimeindicele de dinamică al numărului mediu al personalului (IN) se evidenţiazăconsecinţa creşterii eficienţei utilizării forţei de muncă exprimată prinsporirea productivităţii muncii valorice respectiv a veniturilor realizate dinactivitatea economică pe un salariat, CA 1 N I CA = > IN = 1 ; CA 0 N0 - analiza relaţiei de proporţionalitate dintre dinamicacifrei de afaceri şi dinamica valorii medii a mijloacelor fixe. Încazul în care indicele de dinamică al cifrei de afaceri (ICA) devanseazăindicele de dinamică al valorii medii al mijloacelor fixe (IMf) se formuleazăconcluzia că în perioada analizată comparativ cu perioada de bază a avut loco creştere a eficienţei utilizării mijloacelor fixe,
  19. 19. -19- CA 1 Mf 1 I CA = > I Mf = CA 0 Mf 0 - analiza relaţiei de proporţionalitate dintre dinamicacifrei de afaceri şi dinamica consumurilor de resursemateriale şi energetice. Dacă sensul inegalităţii dintre indicii dedinamică ai celor doi indicatori este în favoarea cifrei de afaceri, seconcluzionează că a crescut eficienţa utilizării resurselor de naturămaterială, la aceeaşi unitate valorică de resurse consumate revine o valoaremai mare a cifrei de afaceri, în perioada curentă faţă de perioada de bază.Comparaţia care atestă proporţionalitatea propusă este exprimată astfel: CA 1 CM 1 I CA = > I CM = ; unde, CA 0 CM 0 ICM este indicele de dinamică al consumului total de resurse materiale şi energetice; - analiza relaţiei de proporţionalitate dintre dinamicacifrei de afaceri şi dinamica cheltuielilor aferente cifrei deafaceri sau dinamica cheltuielilor totale de exploatare. Dacăîntre cei doi indici de dinamică comparaţi se constată o inegalitate înfavoarea dinamicii cifrei de afaceri (ICA>IC sau ICA>ICe), este o semnalizareclară a creşterii gradului de profitabilitate sau a unui curs economico-financiar performant deoarece proporţia cheltuielilor de exploatare în cifrade afaceri s-a diminuat. S-a notat cu IC indicele de dinamică al cheltuielilor de exploatareaferente cifrei de afaceri şi cu ICe indicele de dinamică al cheltuielilor totalede exploatare, C1 Ce1 IC = , I Ce = C0 Ce 0 Analiza relaţiilor de proporţionalitate dinamică poate avea în vedereşi perioade de timp care sunt formate din 3 - 5 ani. În aceste cazuri secalculează şi se compară indici medii de dinamică a indicatorilor economicişi care constituie baza informaţională pentru a formula concluzii prin carese caracterizează evoluţia, ca legitate statistică, dar şi tendinţa de modificareîn timp a fenomenelor şi proceselor analizate. Analiza structurii indicatorilor de gestiune În contextul analizei situaţiei dinamice şi statice a indicatorilor devolum fizic şi valoric ai activităţii, realizaţi la nivelul unui agent economic,prezintă importanţă şi cunoaşterea structurii şi a modificărilor structurale aacestora prin prisma elementelor componente individualizate pesubactivităţi (producţie, comerţ, transport, cazare, agrement, alimentaţiepublică, ocrotirea sănătăţii), prin prisma conţinutului financiar alindicatorilor valorici, prin prisma structurii fizice sau sortimentale a
  20. 20. -20-rezultatelor activităţii economice precum şi a localizării activităţiloreconomice pe zone geografice interne sau internaţionale. Obiectivul analizei structurii indicatorilor de gestiune constă în aevidenţia mărimea şi sensul modificărilor survenite în structura fizică şivalorică a rezultatelor economice, cauzele şi consecinţele modificărilorstructurale asupra unor indicatori de eficienţă, de performanţă financiarăsau de expresie economico-financiară. Atunci când se urmăreşte a fi dimensionat, printr-o expresie cifricăsintetică, gradul abaterii structurii efective a prestaţiilor faţă de o structurăantecalculată optimă sau programată în funcţie de condiţiile concreteestimate, se procedează la analiza structurii pe baza “coeficientuluimediu de îndeplinire a structurii optime sau programate”. Coeficientul mediu de îndeplinire a structurii optime sau programatea cifrei de afaceri (Ks) se determină astfel: Cifra de afaceri realizată în contul structurii optime sau programate Ks = Cifra de afaceri realizată ⋅ 100 Indicatorul de la numărătorul raportului - cifra de afaceri realizată încontul structurii optime sau programate - se obţine prin compararea cifreide afaceri realizată pe feluri de activităţi cu cifra de afaceri realizatărecalculată în funcţie de structura optimă sau programată pe activităţicomponente, conform principiului de neadmitere a compensărilor. Cifra de afaceri realizată recalculată în funcţie de structura optimăsau programată se determină prin aplicarea proporţiei optime sauprogramate a cifrei de afaceri pe tipuri de activităţi la suma totală a cifrei deafaceri realizată. Analiza structurii şi previziunii structurii indicatorilor complecşi cu ajutorul "Metodei lanţurilor Markov" Pentru analiza şi previziunea modificării structurii unor indicatoricomplecşi se recurge frecvent la metoda lanţurilor Markov. Această metodăse bazează pe logica dependenţei probabilistice a structurii indicatorilorcomplecşi înregistrată la nivelul unui anumit segment de timp de structuralocalizată în segmentul de timp precedent. Deoarece schimbările structurale se fac remarcate mai pregnant laintervale de timp mai mari de un an, calculele pot avea în vedere şi stăristructurale ale indicatorilor complecşi localizate la distanţe de 3, 4 sau 5ani. Fazele preliminare de calcul a structurii previzionale implicădeterminarea unui număr de n-1 matrici tranzitorii I * Se calculează matricea tranzitorie (1) care exprimă modificareastructurii indicatorului complex în anul 2 faţă de anul 1: La intersecţia liniilor cu coloanele tipurilor calitative care formeazăindicatorul complex se înscrie valoarea cea mai mică a ponderii, obţinând
  21. 21. -21-"diagonala fidelităţii". În continuare se compară mărimile relative destructură de pe coloana - anul 1 şi linia - anul 2 cu cele de pe diagonalafidelităţii, consemnându-se diferenţele constatate în cadrul matricei, astfelîncât să se verifice totalurile pentru stările considerate, pe orizontală şi peverticală. II * Se calculează matricea tranzitorie (2) care exprimă modificareastructurii indicatorului complex în anul 3 comparativ cu anul 2: ş. a. m. d. III * Fiind cunoscute matricele tranzitorii succesive, în etapaurmătoare a calculelor se determină matricea tranzitorie totală prinînsumarea elementelor din matricile tranzitorii secvenţiale. IV * Se calculează matricea probabilităţilor tranzitorii prinraportarea fiecărui element de pe linie la totalul liniei (pentru a creşteprecizia proiecţiei rezultatele raporturilor vor fi consemnate cu cel puţincinci zecimale). V * Proiecţia structurii indicatorului complex în anul viitor, secalculează înmulţind transpusa matricei probabilităţilor tranzitorii cuvectorul mărimilor relative de structură din ultimul an al perioadeianalizate. Analiza ritmicităţii Realizarea activităţilor economice într-un ritm cât mai uniform petot parcursul anului prezintă o importanţă deosebită pentru asigurarea unuiflux al veniturilor relativ constant care să permită atât acoperirea financiarăa cheltuielilor necesitate de continuitatea activităţilor economice şi înprimul rând pentru exploatare (activitatea de bază) cât şi pentru obţinereaunui excedent stimulativ şi sistematic al rezultatului exploatării. Analiza ritmicităţii activităţilor economice se poate efectua prinaplicarea unuia din următoarele procedee: - procedeul grafic de urmărire zilnică a volumului fizic sau valoricde producţie, comercializare sau de prestare a serviciilor; - procedeul indicilor de îndeplinire a programului economic pediviziuni de timp în cadrul unei perioade date (pe luni în cadrul trimestrului,pe decade în cadrul lunii, pe zile în cadrul lunii sau al decadei); - procedeul comparării ponderilor calculate pe diviziuni de timppentru indicatorii fizici sau valorici realizaţi cu ponderile programate sauoptime, în cadrul unei perioade date; - procedeul energiei informaţionale; - procedeul coeficientului de variaţie; - procedeul coeficientului de ritmicitate. Analiza cifrei de afaceri
  22. 22. -22- Modele generale de analiză factorială a cifrei de afaceri în cazul activităţilor productive În acest sens, avem în vedere următoarele modele: Q CA Qm CA Mfa CAa) - CA = N ; b) - CA = N ; c) - CA = Mf ; N Q N Qm Mf Mfa Mf Q CA Q CA S CAd) - CA = N ; e) - CA = Mf ; f) - CA = Ac ; N Mf Q Mf Q Ac S Qm CAg) - CA = Q , în care s-au folosit notaţiile: Q QmCA = cifra de afaceri;N = numărul mediu al personalului ;Mf = valoarea medie a mijloacelor fixe;Mfa = valoarea medie a mijloacelor fixe cu rol activ în procesul economicanalizat;Q = producţia exerciţiului;Qm = producţia marfă fabricată;Ac = valoarea medie a activelor circulante;S = valoarea medie a stocurilor materiale şi de produse finite.Modele particulare de analiză a cifrei de afaceri în cazul activităţilor de prestări servicii a). Analiza factorială a cifrei de afaceri prin prisma modificării numărului de turişti, a duratei medii a sejurului şi a veniturilor (încasărilor) medii pentru o zi-turist. În cazul analizei factoriale a cifrei de afaceri prin prisma modificăriinumărului de turişti, a duratei medii a sejurului şi a veniturilor (încasărilor)medii pentru o zi-turist se are în vedere următorul model determinist-factorial: CA = T ⋅ Tz ⋅ CA = T ⋅ ds ⋅ v T Tz Modelul de analiză factorială a cifrei de afaceri Felul modificării Modificarea absolută a cifrei de afaceriModificarea totală a cifrei deafaceri din care: ∆ = CA 1 − CA 0 = ∆ ( T ) + ∆ ( ds ) + ∆ ( v )-influenţa modificării numărului ∆( T ) = ( T1 − T0 )ds0 v 0de turişti-influenţa modificării duratei ∆( ds) = ( ds1 − ds0 ) T1v 0medii a sejurului-influenţa modificării veniturilor ∆( v ) = ( v1 − v 0 ) T1ds1(încasărilor) medii pentru o zi-turist b). Analiza factorială a cifrei de afaceri prin prisma modificării unor indicatori care exprimă modul de utilizare a capacităţii de cazare.
  23. 23. -23- Sistemul factorial al analizei cifrei de afaceri este formalizat în acestcaz folosind următoarea relaţie deterministă: Lz Tz CA CA = Le ⋅ ⋅ ⋅ Le Lz Tz , în care: Le - capacitatea de cazare existentă exprimată în locuri-zile existente; Lz Le = Kd - coeficientul de disponibilizare a capacităţii de cazare existente; Lz - capacitatea de cazare activă sau disponibilă exprimată în locuri-zile active; Tz Lz = Kua - coeficientul de utilizare a capacităţii de cazare disponibile sau active; CA Tz =v - veniturile (încasările) medii pentru o zi-turist. Calculele necesare determinării influenţelor factoriale propuse suntsistematizate în tabel Model de analiză factorială a cifrei de afaceri Felul modificării Modificarea absolută a cifrei de afaceriModificarea totală a cifrei Δ = CA 1 − CA 0 =de afaceri = Δ( Le) + Δ( Kd ) + Δ( Kua ) + Δ( v ) din care:- influenţa modificăriicapacităţii de cazare ∆ Le ) =( Le1 − ( Le0 ) Kd0 Kua 0 v 0existentă- influenţa modificăriigradului de disponibilizare ∆ Kd ) =( Kd1 − ( Kd0 ) Le1Kua 0 v 0a capacităţii de cazareexistente- influenţa modificăriigradului de utilizare a ∆ Kua ) =( Kua 1 − ( Kua 0 ) Le1Kd1v 0capa- cităţii de cazareactive- influenţa modi-ficăriiveniturilor (încasărilor) ∆ v ) =( v 1 −v 0 ) Le1Kd1Kua 1 (medii pentru o zi-turist c). Analiza factorială a veniturilor medii pentru o zi-turist în cazul activităţilor complexe. Activitatea prestatoare de servicii turistice este de obicei o activitatecomplexă formată din subactivităţi care au o contribuţie diferită la
  24. 24. -24-realizarea veniturilor totale. Privită din acest punct de vedere, analizaveniturilor medii pentru o zi-turist pe ansamblul activităţilor se efectueazăpe baza modelului factorial din tabelul 18 care permite calculul influenţeimodificării structurii numărului de zile-turişti (clienţi) pe subactivităţiprecum şi a influenţei modificării veniturilor medii care revin la o zi-turist(client) pe subactivităţi. Model privind analiza factorială a veniturilor medii pentru o zi-turist Felul modificării Modificarea absolută a veniturilor (încasărilor) medii pentru o zi-turistModificarea totală a veniturilor ∆=v −v =∆ g ) +∆ v ) 1 ( 0 ((încasărilor) medii pentru o zi-turist din care:- influenţa modificării structurii ∆ g ) =∑ v −∑ v ( g g 1 0 0 0numărului de zile-turişti pesubactivităţi- influenţa modificării veniturilor ∆ v ) =∑ v −∑ v ( g g 1 1 1 0(încasărilor) medii pentru o zi-turistpe subactivităţi În modelul din tabelul 18 au fost utilizate următoarele notaţii: Σ CA v= ΣTz - veniturile (încasările) medii pentru o zi-turist cuprinzând toate subactivităţile; CA v= Tz - venitul aferent unei zile-turist pe subactivităţi; Tz g = g Tz = ΣTz - structura numărului total de zile-turişti pe subactivităţi. d). Analiza factorială a cifrei de afaceri (venitului brut) din transportul mărfurilor prin prisma modificării indicatorilor care exprimă utilizarea mijloacelor de transport auto Agenţii economici care au ca obiect al activităţii prestarea serviciilor detransport, în general şi de transport a mărfurilor cu mijloace auto în special,prezintă particularităţi organizatorice şi funcţionale care îşi pun amprentaasupra metodologiei analizei economico-financiare conferindu-i, din acestpunct de vedere, o anumită specificitate. Un model de analiză factorială cu un caracter complex caresurprinde influenţa principalilor factori care explică modificarea cifrei deafaceri, de la o perioadă de timp la alta, se bazează pe următoarea relaţiefactorial-deterministe: CA = Mza ⋅ vz = Pinv ⋅ Z ⋅ CUP ⋅ vz = Mzi ⋅ CUP ⋅ vz = = Mzi ⋅ CUP ⋅[(nh ⋅ vh) + (PMZ ⋅ vkm)]
  25. 25. -25- Notaţiile folosite pentru simbolizarea indicatorilor economiciconsideraţi în acest sistem factorial au următoarele semnificaţii: CA – cifra de afaceri sau venitul brut obţinut din prestarea serviciilor de transport a mărfurilor aferente grupului sau categoriei de mijloace de transport auto la care se referă analiza; Mza – maşini-zile active; vz – cifra de afaceri (venitul brut) care revine în medie la o maşină- CA zi activă, vz = Mza ; Pinv – parcul mediu inventar al mijloacelor de transport auto (Se are în vedere un parc auto omogen din punct de vedere constructiv, al capacităţii de transport şi al destinaţiei); Z – numărul de zile calendaristice al perioadei pentru care se face calculul, de regulă un an; CUP – coeficientul utilizării parcului inventar de mijloace de Mza transport auto, CUP = Mzi ; Mzi – maşini-zile inventar de care dispune o unitate de transport într-o anumită perioadă de timp, la nivelul timpului calendaristic, de regulă un an; vh – tariful mediu perceput pe unitate de timp (lei/oră); nh – numărul de ore prestate în medie pe zi de un mijloc de transport auto activ; vkm – tariful mediu perceput pentru un kilometru parcurs (lei/Km.); PMZ – parcursul mediu zilnic al unui mijloc de transport auto, exprimat în kilometrii distanţă parcursă de un vehicul în medie într-o zi. În condiţiile relaţiei factorial-deterministe enunţate modelul deanaliză factorială a dinamicii cifrei de afaceri are următoarea configuraţie: Modificarea totală a cifrei de afaceri, ∆=CA −CA 1 , din care: 0 a) influenţa modificării numărului de maşini-zile active, ∆Mza ) = Mza − ( ( Mza ) vz 1 , din care: 0 0 a.1.) influenţa modificării numărului de maşini-zile inventar, ∆(Mzi ) = Mzi 1 − ( Mzi 0 ) CUP0 ⋅vz 0 a.2.) influenţa modificării coeficientului de utilizare a parcului inventar de mijloace de transport auto, ∆(CUP ) = CUP1 − ( CUP0 ) Mzi 1 ⋅vz 0 b) influenţa modificării cifrei de afaceri (venitului brut) care revine în medie la o maşină-zi activă; ∆vz ) = vz − ( ( vz ) Mza1 , din care: 0 1
  26. 26. -26- b.1.) influenţa modificării numărului de ore prestate în medie pe zi de un mijloc de transport auto activ, ∆nh ) = nh 1 − ( ( nh 0 ) vh 0 ⋅Mza 1 b.2.) influenţa modificării tarifului mediu perceput pe unitate de timp (lei/oră), ∆vh ) = vh 1 − ( ( vh 0 ) nh 1 ⋅Mza 1 b.3.) influenţa modificării parcursului mediu zilnic al unui mijloc de transport auto, ∆(PMZ ) = PMZ 1 − ( PMZ 0 ) vkm 0 ⋅Mza 1 b.4.) influenţa modificării tarifului mediu perceput pentru un kilometru parcurs (lei/Km.), ∆(vkm ) = vkm 1 − ( vkm 0 ) PMZ 1 ⋅Mza 1 Relaţiile de recurenţă care pot fi precizate în contextul aplicăriiacestui model de analiză factorială, sunt: ∆ CA 1 − = CA 0 = (Mza ) + (vz ) ∆ ∆ ∆(Mza ) = (Mzi ) + (CUP ) ∆ ∆ ∆(vz ) = (nh ) + (vh ) + (PMZ ) + (vkm ) ∆ ∆ ∆ ∆ Analiza factorială a cifrei de afaceri prin prisma utilizării factorilor economici principali. Cifra de afaceri este într-o relaţie de interdependenţă continuă cufactorii economici principali (primari) de realizare a activităţii productive,de comercializare sau de prestare a serviciilor: factorul uman (forţa demuncă) şi factorii materiali constituiţi din mijloacele fixe din dotare şiresursele materiale şi energetice consumate (activele circulante materialeconsumate) iar aceştia, la rândul lor, se manifestă prin prisma uneicomponente de tip extensiv sau cantitativă de existenţă sau de consum şiuna de natură intensivă sau calitativă de utilizare. Analiza factorială a cifrei de afaceri prin prisma factorului uman Felul modificării Modificarea absolută a Contribuţia procentuală cifrei de afaceri a factorilor la formarea ritmului cifrei de afaceri
  27. 27. -27-Modificarea totală a ∆ = CA1 − CA 0 = CAcifrei de afaceri R = CA 1 ⋅ 100 − 100 = = ∆ ( N) + ∆ ( W ) 0 din care: = R(N) + R(W)- influenţa modificării ( ∆( N ) = N1 − N0 W0 ) ∆( N) R ( N) = CA ⋅ 100numărului mediu al 0personalului- influenţa modificării ( ∆( W ) = W1 − W0 N1 ) ∆( W ) R ( W ) = CA ⋅ 100productivităţii muncii 0 Notaţiile utilizate în tabel, au următoarea semnificaţie: CA w= N - productivitatea muncii exprimată prin cifra de afacericare revine la o persoană angajată în realizarea produselor, comercializareasau prestarea serviciilor; N - numărul mediu al personalului. Analiza factorială a cifrei de afaceri prin prisma mijloacelor fixe Felul modificării Modificarea absolută a Contribuţia procentuală cifrei de afaceri a factorilor la formarea ritmului cifrei de afaceriModificarea totală ∆ = CA1 − CA 0 = CAa cifrei de afaceri R = CA 1 ⋅ 100 − 100 = = ∆( Mf ) + ∆( Ef ) 0 din care: = R(Mf) + R(Ef) - influenţa modifi- ∆( Mf ) = ( Mf1 − Mf0 ) Ef0 ∆( Mf ) R ( Mf ) = CA ⋅ 100 cării valorii medii 0 a mijloacelor fixe - influenţa modifi- ∆( Ef ) = ( Ef1 − Ef0 ) Mf1 ∆( Ef ) R ( Ef ) = CA ⋅ 100 cării eficienţei 0 utilizării mijloacelor fixe Semnificaţia notaţiilor: Mf - valoarea medie a mijloacelor fixe, calculată la valoarearămasă neamortizată; Mf ( 1.I) +Mf ( 31.XII) Mf = Mfi Mfi ( 1.I) +Mfi ( 31.XII) Mfi - valoarea medie a mijloacelor fixe, calculată la valoarea deinventar, pe baza mediei cronologice, Mfi( 1.I ) Mfi( 31.XII ) +Mfi(1.II ) ++Mfi(1.XII ) + Mfi = 2 2 13−1 Mf (1.I) - valoarea rămasă neamortizată a mijloacelor fixe la 1ianuarie;
  28. 28. -28- Mf (31.XII) - valoarea rămasă neamortizată a mijloacelor fixe la 31decembrie; Mfi (1.I) - valoarea de inventar a mijloacelor fixe la 1 ianuarie; Mfi (1.II) - valoarea de inventar a mijloacelor fixe la 1 februarie; ş.a.m.d. CA Ef = Mf - eficienţa utilizării mijloacelor fixe exprimată prin cifrade afaceri care revine la 1 leu mijloace fixe în valoare rămasă neamortizată. Analiza factorială a cifrei de afaceri prin prisma resurselor materiale şi energetice consumate Felul modificării Modificarea absolută Contribuţia procentuală a cifrei de afaceri a factorilor la formarea ritmului cifrei de afaceriModificarea totală ∆ = CA1 − CA 0 = CAa cifrei de afaceri R = CA 1 ⋅ 100 − 100 = = ∆( CM ) + ∆( Em ) 0 din care: = R(CM) + R(Em)- influenţa modifi-cării consumului ∆CM ) = CM - CM ) Em ( ( ∆( CM ) R ( CM ) = 1 0 0 ⋅100total de resurse CA 0materiale şienergetice- influenţa modifi-cării eficienţei ∆Em ) = Em - Em ) CM ( ( ∆( Em ) R ( Em ) = 1 0 1 ⋅100utilizării CA 0resurselormateriale şienergetice În tabel sunt utilizate notaţii care au următoarea semnificaţie: CM - valoarea materialelor şi energiei consumate în procesul de realizare a produselor, comercializare sau prestare a serviciilor; CA Em = CM - eficienţa utilizării resurselor materiale şi energetice exprimată prin cifra de afaceri care revine la 1 leu resurse consumate. Analiza cifrei de afaceri prin prisma volumului factorilor economiciprincipali (primari) care au participat la realizarea activităţilor economice şia eficienţei utilizării acestora, aşa cum rezultă din modelele prezentate,oferă concluzii sintetice, cu un conţinut complex care ne permit să definimtipul de activitate desfăşurată de agentul economic studiat. Estesemnificativ, în acest sens, să analizăm situaţia prin prisma următoarelorcomparaţii:
  29. 29. -29- ∆W ) ⇔ ( N ) ( ∆ ∆Ef ) ⇔ ( Mf ) ( ∆ ∆Em ) ⇔ ( CM ) ( ∆ Dacă modificările cifrei de afaceri ca urmare a influenţei factorilorde tip calitativ [ ∆( w ), ∆(Ef ) şi ∆( Em) ] sunt superioare modificărilorexplicate prin factorii de tip cantitativ [ ∆ N ), ∆ Mf ) şi ∆( CM ) ] se ( (apreciază că activitatea agentului economic are un curs preponderentintensiv, cu efecte pozitive asupra nivelului relativ al cheltuielilor deexploatare şi respectiv asupra performanţelor financiare. Evident, că în cazul unor inegalităţi în favoarea modificărilor cifreide afaceri prin participarea unui volum sporit al factorilor economiciprincipali (primari) se motivează concluzia că activitatea pe care odesfăşoară agentul economic este de tip extensiv. Analiza factorială a rezultatului din exploatare prin prisma indicatorilor de gestiune Relaţiile factorial-deterministe, cu caracter general, care permitanalize de detaliu ale rezultatului din exploatare (Re) evidenţiază influenţamodificării următorilor factori: - producţia exerciţiului (Q), - proporţia valorii adăugate în producţia exerciţiului  VA  Q ,   - proporţia rezultatului din exploatare în valoarea  Re  adăugată  VA  ,   VA Re când se utilizează relaţia: 10) Re = Q Q VA - cifra de afaceri (CA),  VA  - proporţia valorii adăugate în cifra de afaceri  CA  ,   - proporţia rezultatului din exploatare în valoarea  Re  adăugată  VA  ,   VA Re când se utilizează relaţia: 20) Re = CA CA VA ; sau, - volumul fizic al cifrei de afaceri(q), din care: - influenţa modificării medii relative a volumului fizic al cifrei de afaceri ( I ), CA (q )
  30. 30. -30- Σq 1 p 0 ( I CA = (q) - indicele dinamicii volumului Σq 0 p 0 fizic al cifrei de afaceri), - influenţa modificării structurii fizice a cifrei de afaceri (s), - preţurile de livrare sau tarifele unitare pentru serviciile prestate (p), - costurile complete unitare (c), când se utilizează relaţia: 30) Re =Σ - Σ , qp qc în care: Σ qp = CA - cifra de afaceri, Σ qc = C - cheltuielile aferente cifrei de afaceri. Relaţia 10) este aplicată, de regulă, în cazul unităţilor economice cuactivitate productivă iar relaţia 20) în cazul unităţilor economice careprestează servicii. Relaţia 30) poate fi aplicată la orice tip de unitateeconomică. Se precizează, de asemenea, că în cazul utilizării relaţiei 10),rezultatul din exploatare, considerat ca indicator rezultativ sau complex careurmează să fie analizat prin prisma modificării factorilor de influenţă, sereferă la mărimea aferentă producţiei exerciţiului. Obţinerea practică aacestei sume se realizează pe baza informaţiilor sistematizate în “Contul deprofit şi pierdere” prin calcul de proporţionalitate sau, printr-un calculanalitic desfăşurat la nivelul fiecărui tip de produs fabricat. Calculul de proporţionalitate este mai uşor de efectuat şi oferă osoluţie suficient de sigură, fiind din acest motiv şi cea mai utilizată metodă.Rezultatul din exploatare aferent producţiei exerciţiului se determină, înaceste condiţii, astfel: Q Re zultatul din exploatare aferent producţiei exerciţiului = Re ( Q ) = Re Ve S-a notat cu „Re” rezultatul total din exploatare, obţinut ca diferenţăîntre veniturile din exploatare şi cheltuielile de exploatare, „Q” reprezintăproducţia exerciţiului şi „Ve” reprezintă veniturile din exploatare În cazul utilizării relaţiilor 20) şi 30), rezultatul din exploatare,considerat ca indicator rezultativ sau complex care urmează să fie analizatprin prisma factorilor care au determinat modificarea acestuia, se referă lamărimea aferentă cifrei de afaceri, iar calculul sumei respective are la bazăacelaşi principiu de proporţionalitate, astfel: CA Re zultatul din exploatare aferent cifrei de afaceri = Re ( CA ) = Re Ve Notă: Pentru a nu îngreuna procedura de scriere a simbolurilor înrelaţiile factorial-deterministe considerate se are în vedere că „Re” aresemnificaţia expusă, după caz.
  31. 31. -31- Dacă se optează pentru o analiză factorială a dinamicii rezultatuluidin exploatare aferent cifrei de afaceri, pe baza relaţiei 30), sistemul decalcule necesar cuantificării factorilor de influenţă, menţionaţi, esteprezentat în tabel.Analiza factorială a rezultatului din exploatare aferent cifrei de afaceri (pe baza relaţiei 30) Felul modificării Modificarea absolută a rezultatului din exploatare aferent cifrei de afaceri Modificarea totală a ∆ = Re1 − Re 0 = rezultatului din exploatare = [ Σq 1 p1 − Σq 1c1 ] − [ Σq 0 p 0 − Σq 0 c 0 ] = aferent cifrei de afaceri = ∆( q ) + ∆( p ) + ∆( c ) din care: - influenţa modificării ∆( q ) = [Σq 1 p 0 − Σq 1c 0 ] − [Σq 0 p 0 − Σq 0 c 0 ] = volumului fizic al cifrei de = ∆( I CA ) + ∆( s ) (q) afaceri din care: ( ) =Re I −Re ∆I CA CA - influenţa modificării (q) 0 (q) 0 medii relative a volumului fizic al cifrei de afaceri - influenţa modificării ∆s ) =[Σ p −Σ c ] −Re I ( q 1 q 0 1 0 0 CA (q) structurii fizice a cifrei de afaceri - influenţa modificării preţurilor de livrare sau a ∆ ) = Σ p − q c ] −Σ p − q c ] (p [ q 1 Σ 1 [ q 1 0 Σ 1 0 1 0 tarifelor unitare pentru serviciile de piaţă prestate - influenţa modificării ∆ ) = Σ p − q c ] −Σ p − q c ] (c [ q 1 Σ 1 [ q1 1 1Σ 1 1 0 costurilor complete unitareModele particulare de analiză a rezultatului din exploatare în cazul activităţilor de prestări servicii În cazul activităţilor specifice care se referă la subactivitatea turistică decazare hotelieră metodologia de analiză factorială a rezultatului din exploatarepoate fi abordată folosind trei modele. Modelul ”1” ia în considerare următoarea relaţie factorială: VA Re Re = Tz ⋅ ⋅ = Tz ⋅ va ⋅ rva Tz VA în care: Re - rezultatul din exploatare aferent cifrei de afaceri; va - valoarea adăugată care revine la o zi-turist; rva - rezultatul din exploatare care revine la 1 leu valoare adăugată (proporţia rezultatului din exploatare în valoarea adăugată).
  32. 32. -32- Analiza factorială a rezultatului din exploatare (Modelul ”1”) Felul modificării Modificarea absolută a rezultatului din exploatare Modificarea totală a ∆= Re1 −Re0 = ∆ Tz) +∆ va ) +∆ rva ) ( ( ( rezultatului din exploatare din care: - influenţa modificării ∆ Tz) = ( Tz1 −Tz0 ) ⋅ va 0 ⋅ rva 0 ( numărului de zile-turişti - influenţa modificării ∆ va ) = ( va 1 − va 0 ) ⋅ Tz1 ⋅ rva 0 ( valorii adăugate care revine la o zi-turist - influenţa modificării ∆ rva ) = ( rva1 −rva 0 ) ⋅ Tz1 ⋅ va1 ( rezultatului din exploatare care revine la 1 leu valoare adăugată Modelele “2” şi “3” pentru analiza factorială a rezultatului dinexploatare au în vedere o detaliere a indicatorilor de gestiune pe categoriide confort conform următoarelor relaţii factorial-deterministe. Modelul ”2”: ΣTz ΣRe ΣTz Σ(Tz⋅ re) Re = ΣLz⋅ ⋅ = ΣLz⋅ ⋅ = ΣLz⋅ Kua ⋅ Σ(g Tz ⋅ re) ΣLz ΣTz ΣLz ΣTz în care: Tz g Tz = ΣTz - structura numărului total de zile-turişti pe categorii deconfort de cazare; Kua - coeficientul de utilizare a capacităţii de cazare activă (disponibilă); Re re = Tz - rezultatul din exploatare care revine la o zi-turist pe categoriide confort de cazare; ΣRe re = ΣTz = Σ(g Tz ⋅ re) - rezultatul din exploatare care revine în medie lao zi-turist pentru toate categoriile de confort. Modelul ”3”: ΣCA ΣRe ΣCA Σ(CA⋅ rv) Re = ΣTz⋅ ⋅ = ΣTz⋅ ⋅ = ΣTz⋅ v ⋅ Σ(g CA ⋅ rv) ΣTz ΣCA ΣTz ΣCA în care: CA g CA = ΣCA - structura cifrei de afaceri pe categorii de confort de cazare; Σ CA v= Σ Tz - venitul (cifra de afaceri) care revine în medie la o zi-turist;
  33. 33. -33- Re rv = CA - rezultatul din exploatare care revine la 1 leu cifră de afaceri pecategorii de confort de cazare; ΣRe rv = ΣCA = Σ(g CA ⋅ rv) - rezultatul din exploatare care revine în medie la1 leu cifră de afaceri pentru toate categoriile de confort.Analiza factorială a rezultatului din exploatare care revine la un salariat Eficienţa utilizării forţei de muncă poate fi dimensionată într-oformă globală prin indicatorul ”Rezultatul din exploatare care revine la unsalariat” (Res) a cărui mărime exprimă, în mod sintetic, influenţa uneipalete largi de factori, oferindu-ne, totodată, şi posibilitatea metodologicăde a individualiza şi a cuantifica aceste influenţe. Relaţiile factorial-deterministe care evidenţiază aceste aspecte staula baza formalizării a două modele principale de analiză: - “Modelul 1” Re Σqp - Σqc CA CA Re s = Re = CA = CA ⋅ Rrv = Σqp N N N N - “Modelul 2” Re CA Re Σ −Σ qp qc Re s = = ⋅ = w ⋅ Rrv = w ⋅ N N CA Σ qp în care: Re Rrv = - rata rentabilităţii vânzărilor, CA Re = qp − Σ Σqc - rezultatul din exploatare aferent cifrei de afaceri, Σ =CA qp - cifra de afaceri, Σqc =C - cheltuielile de exploatare aferente cifrei de afaceri, N - numărul mediu al personalului (salariaţilor), CA w= N - productivitatea muncii, exprimată prin indicatorul “Cifra de afaceri care revine la un salariat”. Se remarcă, de asemenea, că relaţia pe baza căreia se construeştemodelul 1 poate fi dezvoltată, în continuare, prin folosirea unor modele deanaliză factorială care se referă la cifra de afaceri, pentru a surprindeinfluenţa şi a altor factori care privesc utilizarea mijloacelor fixe, a activelorcirculante sau a resurselor materiale şi energetice. În timp ce relaţia aferentămodelului 2 de analiză poate fi extinsă prin luarea în consideraţie afactorilor care explică modificarea productivităţii muncii cum ar fi:

×