Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Screening-ul și Diagnosticul Genetic Prenatal

425 views

Published on

Prezentarea tezei de licență la Catedra de Obstetrică și Ginecologie

Published in: Health & Medicine
  • Be the first to comment

Screening-ul și Diagnosticul Genetic Prenatal

  1. 1. TEZA DE DIPLOMĂ SCREENING-UL ȘI DIAGNOSTICUL GENETIC PRENATAL Autor: MOȘIN Veaceslav Jr, anul VI, grupa 1008 Conducător științific: BOLOGAN Ion, doctor în medicină, conferențiar universitar Chişinău - 2016 MINISTERUL SĂNĂTĂȚII AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIȚANU” 1
  2. 2. ACTUALITATEA TEMEI  În lume, aproximativ 2-3% copii se nasc cu defecte genetice majore, 50% dintre acestea fiind determinate de sindromul Down.  Anual în Republica Moldova se înregistrează în jur de 700 cazuri de malformații congenitale a nou-născuților.  Frecvenţa naşterii copiilor cu sindromul Down în Moldova este mai mare comparativ cu alte ţări - 12,2/10000 (anul 2011). În ţările EUROCAT, în aceeaşi perioadă – 9,3/10000.  Malformațiile congenitale ocupă locul II în structura mortalității infantile, constituind 16 la 1000 nou-născuți vii.  Conform datelor statisticii oficiale din anul 2011, în Republica Moldova malformaţiile congenitale au constituit 28,5% din structură generală a invalidităţii. 2
  3. 3.  Nașterea copiilor cu malformații grave congenitale poate fi prevenită prin efectuarea unui diagnostic prenatal corect.  Actualmente în Republica Moldova screening-ul și referirea către diagnosticul prenatal invaziv se efectuează în temei în baza vârstei materne avansate (după 35 de ani).  Screening-ul biochimic prenatal în primele două trimestre de sarcină este efectuat doar la un număr limitat de gravide.  Screening-ul ecografic fetal din primul trimestru al sarcinii (termenul 11-13+6 săptămâni), destinat aprecierii marker-ilor ecografici predictivi pentru malformaţii congenitale şi aberaţii cromozomiale nu este pe larg implementat în Republica Moldova. ACTUALITATEA TEMEI 3
  4. 4. SCOPUL STUDIULUI 4 Scopul studiului a fost evaluarea performanței metodelor de screening prenatal efectuate în Republica Moldova pentru depistarea anomaliilor cromozomiale fetale.
  5. 5. 1. Determinarea frecvenței și tipurilor anomaliilor cromozomiale fetale depistate prin testare citogenetică prenatală ale amniocitelor prelevate prin amniocenteză. 2. Evaluarea performanței vârstei materne avansate, testelor biochimice (dublu și triplu test), anamnezei obstetricale complicate, ecografiei ca indicații unice către amniocenteză. 3. Evaluarea performanței screening-ului secvențial-integrat pentru depistarea anomaliilor cromozomiale ale fătului. OBIECTIVE 5
  6. 6. Studiul a fost realizat pe parcursul anilor 2012-2014, în cadrul instituției – “Centrul Sănătatea Reproducerii și Genetică Medicală a Institutului Mamei și Copilului”. În total au fost efectuate 1913 amniocenteze cu analiza citogenetică a amniocitelor fetale. REZULTATELE INVESTIGAȚIILOR CITOGENETICE 6
  7. 7. Prin urmare, au fost depistate 113 cazuri (5.8%) de anomalii cromozomiale, dintre care: REZULTATELE INVESTIGAȚIILOR CITOGENETICE 7 3.2% 2.5% 0.1% Anomalii cromozomiale numerice - 61 cazuri Anomalii cromozomiale structurale - 48 cazuri Anomalii gonozomale - 2 cazuri
  8. 8. Repartiția anomaliilor cromozomiale numerice depistate: REZULTATELE INVESTIGAȚIILOR CITOGENETICE 8 2% 0.3% 0.2% 0.7% Sindromul Down (trisomia 21) - 38 cazuri Sindromul Edwards (trisomia 18) - 6 cazuri Sindromul Patau (trisomia 13) - 3 cazuri Altele - 13 cazuri
  9. 9. Repartiția anomaliilor cromozomiale structurale depistate: REZULTATELE INVESTIGAȚIILOR CITOGENETICE 9 0.47% 0.26% 1.77% 0.05% Translocații - 9 cazuri Inversii - 5 cazuri Polimorfisme - 33 cazuri Altele
  10. 10. METODELE DE SCREENING PRENATAL FOLOSITE PENTRU REFERIRE CĂTRE AMNIOCENTEZĂ 10 54% 28.5% 2.8% 4.1% 8.6% 0.3% Vârsta maternă ≥ 35 ani - 1056 paciente Abateri ecografice - 546 Dublu test cu risc crescut - 54 Triplu test cu risc crescut - 79 Alte indicații - 165 Screening integrat - 6
  11. 11. Rata de detecție a anomaliilor cromozomiale fetale în dependență de vârstă maternă a fost: SCREENING-UL DUPĂ VÂRSTA MATERNĂ 11 1.6% 3% 9.1% Până la 35 de ani 35-39 de ani ≥ 40 ani
  12. 12. • Valoarea predictivă pozitivă a criteriului de vârstă maternă ≥ 35 a fost numai de 4.3%, iar cea fals-pozitivă a fost de 95.7% • Așadar, criteriul de vârstă maternă ≥ 35 ani nu poate fi folosit drept marker singular în calitate de indicație pentru efectuarea amniocentezei. • Pentru pacientele ≥ 40 ani se recomandă efectuarea testelor biochimice (dublu și triplu test) și examenul ecografic de I trimestru, cu scopul identificării cazurilor de risc pentru efectuarea amniocentezei. SCREENING-UL DUPĂ VÂRSTA MATERNĂ 12
  13. 13. Rata de detecție a anomaliilor cromozomiale a fost: DUBLU ȘI TRIPLU TEST CU RISC CRESCUT 13 1.8% 1.2% Dublu test Triplu test
  14. 14. Respectiv, aceste teste nu pot fi recomandate în calitate de indicații unice pentru amniocenteză. Este nevoie de a le asocia cu alți marker-i pentru o detecție mai bună a anomaliilor cromozomiale. DUBLU ȘI TRIPLU TEST CU RISC CRESCUT 14
  15. 15. Asocierea valorilor anormale ale acestor teste cu vârsta maternă ≥ 40 ani a oferit o rată de detecție de: DUBLU ȘI TRIPLU TEST CU RISC CRESCUT 15 12% 9.7% Dublu test Triplu test
  16. 16. Aceste date ne demonstrează că, asocierea dublului și triplului test cu risc crescut și vârsta maternă ≥ 40 ani, servește drept indicație pentru efectuarea amniocentezei. DUBLU ȘI TRIPLU TEST CU RISC CRESCUT 16
  17. 17. Valoarea predictivă a ecografiei fetale pentru depistarea anomaliilor cromozomiale fetale în lotul general de 546 referite către amniocenteză. 17 1.6% 16.7% Abateri ecografice Translucența nucală ≥ 3 mm (marker specific) ABATERI ECOGRAFICE
  18. 18. Așadar, referirea către amniocenteză trebuie să fie efectuată doar în baza unor marker-i ecografici specifici anomaliilor cromozomiale: mărirea translucenței nucale, micșorarea osului nazal, profil anormal al velocimetriei ductului venos, fluxul prin valva tricuspidă ș.a. ABATERI ECOGRAFICE 18
  19. 19. • Anamneza obstetricală complicată (copil cu sindrom Down/Turner/Edwards în antecedente, istoric de făt/copil malformat, antecedente de sarcini oprite în evoluție ș.a), în calitate de indicație pentru referire către amniocenteză a avut o rată de depistare a anomaliilor fetale cromozomiale de 1.8%. • Aceste rezultate evidențiază faptul că nu putem lua în considerație doar aceste indicații ca factor de risc individual, acestea vor trebui să fie asociate cu alți factori de risc. ALTE INDICAȚII 19
  20. 20. Acest screening a fost efectuat în cadrul instituției “Centrul Medical Repromed” și a inclus următoarele criterii:  Vârsta maternă.  Ecografia fetală de I trimestru (11-13+6 zile), cu evaluarea marker-ilor de risc genetic: translucența nucală, osul nazal fetal, fluxul prin valva tricuspidală fetală, fluxul prin ductul venos și unghiul facial fetal.  Dublu test. PAPP-A + β-hCG în termenii de sarcină 11-13+6 săptămâni.  Triplu test. AFP + uE3+ HCG în termenii de sarcină 16-18 săptămâni.  Riscul individual a fost calculat în baza programului „PRISCA” (Prenatal Risk Assessment), Typolog Software, Germania. SCREENING SECVENȚIAL-INTEGRAT 20
  21. 21. Rata de detecție a screening-ului secvențial integrat față de marker-ii singulari: SCREENING SECVENȚIAL-INTEGRAT 21 3% 9.1% 1.8% 1.2% 1.6% 16.7% 1.8% 50%
  22. 22. Aplicarea acestui test pe scară largă în republică ar permite creșterea substanțială a ratei de detecție a anomaliilor cromozomiale fetale și prin urmare micșorarea semnificativă a cazurilor de folosire neargumentată a amniocentezei. SCREENING SECVENȚIAL-INTEGRAT 22
  23. 23. 1. Screening-ul actual al anomaliilor cromozomiale efectuat în Republica Moldova este de o eficiență redusă, ce permite de a depista prenatal anomaliile cromozomiale în grupa de risc prin amniocenteză doar în 5,8% cazuri. 2. Cele mai frecvente anomalii cromozomiale numerice depistate au fost: trisomia 21 (sindromul Down) – 2%, trisomia 18 (sindromul Edwards) – 0,3%, trisomia 13 (sindromul Patau) – 0,2%. Din anomaliile cromozomiale structurale cel mai frecvent sau constatat polimorfismele (1.72%), translocațiile (0,47%) și inversiile (0,26%). Anomaliile gonozomale s-au depistat la 0,1%. CONCLUZII 23
  24. 24. CONCLUZII 3. Vârsta maternă avansată (≥ 35 ani), dublu și triplu test, anamneza obstetricală complicată nu pot servi ca marker-i singulari pentru referirea către amniocenteză. Doar translucența nucală ≥ 3 mm, determinată la termenul de 11-13+6 săptămâni, poate fi un criteriu de referire pentru efectuarea amniocentezei. 4. Cea mai mare valoare predictivă a anomaliilor cromozomiale numerice fetale o are efectuarea screening-ului secvențial- integrat, ce are la bază evaluarea complexă și concomitentă a următorilor marker-i: vârsta maternă avansată, marker-ii ecografici de primul trimestru, dublu și triplu test. 24
  25. 25. MULȚUMESC 25

×