Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.
Introducere:
1.De ce am ales aceasta tema?
Este o tema destul de controversata care odata pronuntata produce un dezgust to...
remarcat si faptul ca in prezent exista peste 1 mlrd. de oameni care sufera de boli cauzate de
lipsa de alimente, malnutri...
numai pe acelea care au fluierele picioarelor de dinapoi mai lungi, ca să poată sări pe
pământ. Din acestea să mâncaţi urm...
ca, daca vom continua in acest ritm, vom avea nevoie de alta planetaOrganizatia pentru
Alimentatie si Agricultura (FAO) di...
mănânc insecte în fiecare zi”, subliniază profesorul belgian.În prezentarea lui, belgianul a
subliniat că majoritatea spec...
specialitate. Marcel Dicke, profesor de entomologie, spune în acelaș i studiu de pe
descopera.ro că în urmă cu ceva timp m...
transformându-l în îngrăşământ. Pe lângă toate aceste beneficii, insectele încep să fie văzute
de un număr din ce în ce ma...
In afara de a servi ca sursa de hrana,insectele ofera omenirii o mare varietate de produse
valoroase. Mierea si matasea su...
Asia sunt ouale de furnici foarte hranitoare iar in Tailanda acestea sunt vindute la cutie.Pe
piata chineza ,furnicile si ...
<>Aminoacizi si proteine:
Proteinele sunt compusi organici constituiti din aminoacizi. Ele constituie blocurile de
constru...
fiecare 100 g, iar sucul de fructe poate contine 5 oua de musculite-de-otet si 1-2 larve la
fiecare 250 ml.In cazul fainii...
<>Carnea de vita contine mult acid palmitic,stearic insa mai mari valori nutritionale detin
larvele de insecte care au un ...
3. Impedimente de consum entomofag.
Deja mâncăm insecte, dar nu ne dăm seama
Deşi nu realizăm, fiecare dintre noi consumă ...
Thailanda, aproximativ 200 de specii de insecte sunt considerate comestibile. În Mexic,
numărul speciilor consumate se rid...
"delicatese tradiţionale". Se afirmă că un număr de specii de insecte sunt foarte căutate,
inclusiv la grătar ,larve şi te...
3.2 Factori de dezgust in consum.
Factorul de dezgust ne comunica incapacitatea de adaptare a specie umane la diferite
sch...
<>Lipsa de constientizare dintre producatori si consumatori despre pietele de
desfacere,beneficiile si oportunitatile cons...
Cuprins:
1.Intriducere………………………………………………..2
1.1 De ce am ales aceasta tema……………………………2
1.2 De ce sa consumam insecte………………...
Bibliografie:
<>WWW.wikipwdia.com(google.com)
<>WWW.slideshare.net
<>FAO’s book:”Edible insects-future prospects for food ...
21
22
23
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Insectele in alimentatie

1,879 views

Published on

  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Insectele in alimentatie

  1. 1. Introducere: 1.De ce am ales aceasta tema? Este o tema destul de controversata care odata pronuntata produce un dezgust total si apare idea “ca este inuman si lipsit de logica sa consumi insect”.Insa eu am tendinta de a demonstra si a aduce argumente convingatoare ca toata problema sta in noi si ca ar trebuie sa ne fie frica de carnea pe care o consumam aproape zilnic si nu cunoastea absolut nimic despre ea,decit de consumul de insect care la prima vedere pare dezgustator dar este mult mai sanatos si mai adaptat pentru vreme de foamete, criza etc.Tabuurile alimentare sunt diferite de la tara la tara,ceea ce impiedica ca aceasta sursa de proteinesi alte microelemente(insectele) sa nu fie adoptata peste tot. Multi sunt de parere ca este o solutie de a reusi sa existam pe viitor.In plus,insectele ar putea rezolva problema malnutritiei care afecteaza peste un milliard de oameni in prezent.Este o chestiune de timp pina cind o sa reusim sa trecem peste aceasta teama de a consuma insecte.Am ales aceasta tema deoarece,prezinta un interes general si colectiv dar si din cauza incercarii la care suntem dispusi sau nu sa raspundem.Da sunt de acord ca sunt si insect dezgustatoare care chiar impiedica intelegerea acestei teme ,insa din milioanele de specii existente pe pamint,doar citeva sunt favorabile pentru a fi oferite spre consum. In capitolele ce urmeaza o sa incer sa abordez aceasta tema din diferite aspecte atit pozitive cit si negative si am sa incerc saduc o alta viziune asupra consumului de insecte.O sa demonsttrez ca adevarata cauza a malnutrtiei sau a lipsei de almente sta in noi si in abordarea negative a diferitor surse de hrana.. 1.1 De ce sa consumam insecte!! Practica sau obisnuinta de a minca insecte este cunoscuta sub numele de entomofagie,iar persoana care consuma (aproape zilnic)este numita entomofag.Cuvintul deriva de la termenul grecesc “entomos” sau “entomon” care se traduce ca “insecte”, cu inteles literal, cuvintul a fost impartit in doua parti, “ento” (insecta) si “mofagus” (a minca).Combinate, obtinem termenul de entomofagcare desemneaza o persoana ce are ca hrana obisnuita insecte.Este de remarcat faptul ca in cele mai multe cazuri,entomofagii sunt priviti cu dezgust sau chiar discriminate,insa banalul adevar este ca ei s-au adaptat noilor conditii de consum.Stiu,e greu de inteles faptul de a minca insecte,dar apare un mare semn de intrebare:Este cunoscut faptul ca in viitoru apropiat mai exact catre anii 2050,numarul populatiei globale va fi estimate la 9 mlrd. de oameni,ceea ce va incuraja lupta pentru existenta (hrana).Pentru a satisface nevoile alimentare glabale cel putin la nivel mediu, ne dam seama ca oceanele cu tot pestele cel il detin nu o sa faca fata cererii alimentare,iar o data cu schimbarea climei nici pamintul nu va mai fi la fel de fertile ca in prezent…si deci,apare o mica intrebare: “cum o sa traim?” sau mai exact “ce o sa mincam?”Este de 2
  2. 2. remarcat si faptul ca in prezent exista peste 1 mlrd. de oameni care sufera de boli cauzate de lipsa de alimente, malnutritia este una dintre cele mai pronuntate.Sunt de parere ca intreg sistemul alimentar existent necesita reevaluat pentru a determina cu exacticitate: ce consumam, cit consumam si cum o sa producem in viitor hrana pentru un val mai mare de populatie.Concluzia la care au ajuns numerosi oameni de stiinta alimentara este ca: “trebuie sa gasim o noua cale de a produce hrana”... Insectele comestibile au fost inca din cele mai vechi timpuri incluse in numeroase diete intrebuintate de om,insa in unele aspecte (societati) apare asa numitul “dezgust de consum”. Majoritatea insectelor comestibile sunt capturate din habitatele forestiere. Ele au facut posibila fuziunea(unirea) intre cunostintele traditionale si stiinta moderna pentru depasirea unor calamitati natural (precum foamea).Se estimeaza ca aproape 2 mlrd. de oamnei consuma zilnic insecte.Se cunosc peste 1900 de specii de insecte folosite pe larg in consum. Si intre timp se considera ca insectele vor salva lumea de la foame si ii va oferi existent mai departe in timp.Poate nu am fost destul de atenti insa, insectele au fost mereu in ajutorul omenirii sau in ai satisfice existenta.Insectele realizeaza polenizarea si existenta plantelor verzi,fertilizeaza si recicleaza cantitati enorme de sol si au fost folosite pe larg drept “jertfa pe altarul stiintei”,ornamente si colectii impunatoare,etc.Unele insecte sunt producatoare de substante medicamentoase iar altele sunt folosite pe larg in recuperare si terapii.Entomofagii au inteles aceasta si sunt foarte greu influentati de religie sau cultura diferita pe care o urmeaza,astfel,insectele sunt considerate o sursa de existenta,de hrana.Tarile occidentale,(considerate cele mai intelectuale),asociaza consul de insecte prezent,cu comportamentul primitivilor antici care probau diferita hrana existent.Aceasta atitudine neglijeaza si blocheaza dezvoltarea acestei ramuri(sub forma de ferme de insecte) in regiunile respective.In baza conversiilor experimentale, s-au constatat care sunt beneficiile cresterii si cultivarii insectelor pentru hrana.De exemplu: greierii au nevoi doar de 2 kg de hrana pentru a oferi un surplus(profit) de 1 kg de masa comestibila.Deci insectele pot fi crescute in orice parte a globului reducind astfel si nivelul contaminarilor.Insectele emit cu mult mai putin gaz cu efect de sera(amoniac) decit carnea de vita sau de porc si necesita mult mai putine resurse pentru intretinere decit oricare animal existent in fermele moderne. Comparate cu pasarile sau mamiferele,insectele,poseda un risc minim de transmitere a bolilor zootehnice la populatie.Destul de des insectele sunt consummate sub forma lor naturala preparata,insa, cu noile tehnologii de producere si preparare existente,pot si procesate sub forma graulata sau chiar sub forma de paste.Este posibila si extractia de protein,grasimi,vitamine si minerale.In prezent, asemenea procese sunt foarte scumpe si necesita cercetare si investitii in domeniu,dar cel mai important este ca aceste procese si procedure sa fie acceptate de societate. Entomofagia, există încă de acum câteva milenii, fără nici un fel de consecinţe pentru sănătate care rezultă din această practică. Insectele au făcut parte din alimentaţie încă de acum câteva mii de ani, astfel că în picturile rupestre din Altamira, în Spania, putem găsi o serie de reprezentări ale unor stupi de albine sălbatice, care sugerează faptul că, în trecut, fiinţele umane s-au hrănit cu larvele albinelor, ca să nu mai vobim de mierea produsă de acestea.Consumul de insecte datează de mii de ani, este menţionat inclusiv în Biblie, în Levitic 11:21-22: „Dar din toate insectele înaripate, care umblă în patru picioare, să mâncaţi 3
  3. 3. numai pe acelea care au fluierele picioarelor de dinapoi mai lungi, ca să poată sări pe pământ. Din acestea să mâncaţi următoarele: lăcusta şi soiurile ei, solamul şi soiurile lui, hargolul şi soiurile lui, şi hagabul cu soiurile lui“. Tot în Biblie se menţionează că Ioan Botezătorul mânca doar lăcuste şi miere. De asemenea, consumul de lăcuste era popular la romani şi vechii greci atât în rândul celor săraci, cât şi în cel al bogaţilor. Un celebru gurmand roman, Lucullus, obişnuia sa consume larve de rădaşcă hrănite cu tărâţe îmbibate în vin si apoi preparate termic in ulei sau chiar coapte la foc mic sau pe jar incins. Ingeneral entomofagii pot fi sustinuti dupa 3 argumente: <>Sanatate: - Consumul de insecte este sanatos si nu prezinta risc major ca consumul de peste ,pui sau carnea de vita (porc) etc. -Insectele sunt foarte consistente in proteine,lipide,fibre natural,,calciu ,zinc, fier, vitaminele B1, B2,D si acid linoleic.-Consumul mondial de insecte nu este influentat de religie ,cultura sau pozitionare regionala(ma refer la interdictiile diferitor religii sau regiuni globale…in general carnea de porc sau vita..) <>Mediu Ecologic: -Insectele pot fi cultivate (crescute) cu ajutorul resturilor organice reciclate (aruncate).. -Deoarece au “singe rece”, insectele produc mult mai rapid proteine si minerale decit orice forma de animal existent si consumat (de exemplu:greierii necesita de 12 orimai putina hrana pentru a produce aceeasi cantitate de proteine ca un pui broiler sau un porc..) -Emisia de gaze cu efect de sera sunt mult mai mici la o ferma de insecte decit la o ferma de porcine(sau bovine).. -Cresterea insectelor nu se bazeaza pe lucrari agricole si se depune efort minim pentru marirea productiei. <>Mijloc de Existenta (factori socio-economici): -Cultivarea insectelor nu necesita capital enorm de investitii si nici utilaj sau tehnologii foarte avansate(cu inventarul pe care il detine omenirea in domeniul tehnologic nu e o problema..) -Septelul de insecte cultivat ofera sau reprezintaun mediu de existenta atit pentru mediul sau populatie rurala cit si pentru ce urbana… Este adevarat ca pina in anul 2002 nici FAO (Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura) nu adopta aceasta cerinta de alimente globala si o privea ca pe o gluma, cu amuzamentIn acest moment, fiecare cetatean din Europa si America de Nord consuma anual, in medie, 80 kg de carne. In India si China, media este de 25 kg pe cap de locuitor, insa pe masura ce nivelul de trai creste si clasa de mijloc din aceste tari se extinde, cererea pentru carne va spori,.Specialistii avertizeaza ca aceasta crestere a consumului este nesustenabila si 4
  4. 4. ca, daca vom continua in acest ritm, vom avea nevoie de alta planetaOrganizatia pentru Alimentatie si Agricultura (FAO) din cadrul ONU a luat in calcul consumul de insecte ca oalternativa nutritiva si totodata prietenoasa cu mediul inconjurator la cererea tot mai mare de carne.Odata cu instaurarea crizei economice si dereglarea (scaderea)nivelului de securitate alimentara la nivel global,FAO a tratat aceasta tema, a consumului de insecte cu seriozitate si implicare (cu toate ca a fost nevoie argumente) si a considerot-o o iesire a omenirii din impas. FAO a estimat ca o data cu cresterea numarului populatiei (la 9 mlrd) va necesita si marirea productiei agricole la nivel mondial cu peste 70% (deoarece tot mai multa populatie consuma proteine si microelemente de origine animal) fapt ce nu este la fel de posibil,deoarece ariile de pamint vor fi tot mai restrise si cum am mai mentionat si fertilitate a solului mai scazuta.Alternativa este ceea ce incercam eu sa o mentionez:consumul de insecte este cea mi prevazuta metoda de a nu intimpina o foamete la nivel mondial. În plus, insectele ar putea constitui şi o soluţie pentru rezolvarea malnutriţiei, care afectează peste un miliard de oameni în prezent. De altfel, ONU a demarat la începutul anilor 2000 o serie de programe pentru promovarea acestui tip de hrană, care includ cercetarea aportului alimentar, comunicare şi ajutoare pentru ţările care doresc să dezvolte entomofagia. La rândul său, entomologul Manuel Zumbado a început un studiu privind utilizarea insectelor ca sursă alternativă de hrană. În afară de faptul că insectele constituie o sursă optimă de hrană, acestea se reproduc în ritm mult mai rapid decât animalele de carne, fiind o resursă de 20 de ori mai abundentă decât acestea. Zumbado îşi desfăşoară cercetările în Costa Rica, considerată mediul ideal pentru un studiu asupra insectelor. Costa Rica este, de altfel, celebră pentru cantitatea enormă de specii diferite de insecte, multe dintre acestea necunoscute de oamenii de ştiinţă, indiferent că este vorba de furnici, fluturi viu coloraţi sau alte insecte care au fost descoperite de curând. Studiul lui Zumbado nu se concentrează doar pe insecte, ci şi pe diferite tipuri de ciuperci, utilizate în dieta unor populaţii care trăiesc în Bhutan şi Benin, două state care au cultură alimentară bazată pe consumul de insecte. De altfel, un raport FAO arată că „insectele comestibile constituie o sursă de hrană de înaltă calitate şi reprezintă o excelentă sursă de proteine, grăsimi şi micronutrienţi“. Anumite insecte în formă uscată conţin de două ori mai multe proteine decât carnea animalelor, iar altele, în forma larvară, sunt bogate în grăsimi şi conţin o serie de vitamine şi minerale importante. 1.2 Aspecte FAO Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a realizat un studiu prin care estimează că în 36 de ţări africane se consumă cel puţin 527 de specii de insecte. De asemenea, insectele sunt consumate în 29 de ţări asiatice şi 23 de ţări americane. În Thailanda, aproximativ 200 de specii de insecte sunt considerate comestibile, iar în Mexic, numărul speciilor consumate se ridică la 500. Profesorul Thewis spune că gustul insectelor nu este foarte bun, dar nu poate fi considerat rău. „Am gustat insecte, nu mănânc regulat, am mâncat larve de tenebrio molitor, adică larve de făină. Erau pe post de umplutură a unei prăjituri. Sincer, nu au fost delicioase, nici nu mi-au displăcut, dar nu pot să spun că aș putea să 5
  5. 5. mănânc insecte în fiecare zi”, subliniază profesorul belgian.În prezentarea lui, belgianul a subliniat că majoritatea speciilor comestibile sunt o sursă de grăsimi ș i proteine de o calitate foarte bună. El a dat exemple precum musca comună sau larva acesteia ș i viermii de făină. A spus de asemenea, că nu transmit boli oamenilor, fapte demonstrate prin studii.Insectele sunt adevărate surse de hrană pentru ț ări din întreaga lume.Conform unui studiu publicat pe site-ul descopera.ro, în Republica Centrafricană, insectele constituie o treime din sursa de proteine a populaţiei în anotimpul umed. În Columbia, furnicile Atta laevigata (denumite local “furnicile cu fundul mare”) reprezintă o delicatesă, iar în Mexic se consumă escamoles, larvele furnicii Liometopum apiculatum, denumite de gurmanzii locali „caviarul insectelor”. Mexicul este de asemenea celebru pentru viermele de agave, care poate fi găsit în mezcal (o băutură tradiţională, asemănătoare tequilei) şi care se foloseşte în bucătăria mexicană. O altă ț ară în care se consumă regulat insecte este Japonia, unde hachinoko (larve de albine fierte) reprezintă o mâncare tradiţională. Organizatia Natiunilor Unite pentru Agricultura si Alimentatie sustine ca o solutie pentru zonele afectate de foamete si o excelenta solutie pentru protejarea mediului inconjurator este consumul de insecte.Pentru a lupta impotriva foametei in tarile in curs de dezvoltare, FAO, agentia specializata a ONU pe probleme alimentare si de agricultura, a decis sa incurajeze productia de insecte, pe care o considera rentabila si ecologica.Un argument forte al acestora este faptul ca mai mult de 2 miliarde de oameni consuma deja in mod frecvent insecte, scrie Le Monde .Insectele sunt o solutie pentru zonele afectate de foamete. Acestea se reproduc rapid, cresc foarte repede si au un impact minim asupra mediului. FAO sustine ca insectele pot fi transformate in alimente cu valoare nutritiva ridicata, pot fi combinate cu alte alimente sau pot fi transformate in pudra proteica.Intr-un raport prezentat la Roma de catre Eduardo Rojas Briales, director general adjunct al FAO, in cadul actiunii care are ca scop incurajarea cresterii insectelor pentru hrana oamenilor, se afirma ca doua kilograme de hrana sunt necesare pentru a produce un kilogram de insecte, in timp ce pentru bovine sunt necesare 8 kilograme de hrana pentru un kilogram de carne.FAO sustine ca insectele sunt nutritive, au un continut ridicat de proteine, grasimi si minerale. Un alt argument al FAO este acela ca este comod sa cresti insecte, pentru hrana lor fiind suficiente resturile organice, compostul. FAO a luat de asemenea în calcul consumul de insecte ca o alternativă nutritivă şi totodată prietenoasă cu mediul înconjurător la cererea tot mai mare de carne. Un raport FAO arată că “insectele comestibile constituie o sursă de hrană de înaltă calitate pentru oameni, şeptel, păsări de curte şi peşti. Insectele reprezintă o excelentă sursă de proteine, grăsimi şi micronutrienţi”.„Nu ș tiu ce părere ar avea oamenii să mănânce aș a ceva zilnic. Insectele sunt o importantă sursă de proteine, dar sunt foarte scumpe ș i pentru ca să fie introduse într-un meniu zilnic ar trebui să fie producț ii întregi de larve ș i insecte comestibile”, completează Tewis.Deș i această hrană cu insecte este privită de mulț i cu dezgust, este posibil ca pe viitor să fie o 6
  6. 6. specialitate. Marcel Dicke, profesor de entomologie, spune în acelaș i studiu de pe descopera.ro că în urmă cu ceva timp mâncăruri precum kiwi sau sushi nu făceau parte din meniul nostru, fiind posibilă apariț ia unei specialităț i cu insecte în viitorul apropiat.S-ar putea să nu mai fie nevoie să ne facem griji de muştele din mâncare. De ce? Pentru că oficiali europeni consideră că ar putea reprezenta hrana omenirii în viitor, laolaltă cu alte insecte. Un proiect de cercetare, în valoare de peste trei milioane de euro, este în desfăşurare pentru a se stabili dacă insectele pot deveni parte a dietei zilnice.Se crede că insectele sunt o sursă bogată în calciu şi proteine. De asemenea, iniţiativa studiului vine şi ca urmare a populaţiei în continuă creştere, care determină un consum uriaş de hrană. Insectele par a fi şi o opţiune sănătoasă - lăcustele pot oferi 20% proteine şi doar 6% grăsime, în timp ce carnea de vită conţine 24% proteine şi 18% grăsime.Studiul UE pe alimentaţia cu insectele va analiza şi la siguranţa acestei alternative, potenţiale alergii şi tipurile proteine din insecte. Din anul 2003,FAO,lucreaza asupra temelor legate de consumul de insecte in majoritatea reiunilor globale.Aceasta contributie a Organizatiei pentru Agricultura si Alimentatie urmareste explicarea tematica a contradictiilor existente cit si dezvoltarea acestei forme de alimente.Argumentele FAO sunt de cele mai multe ori subiective si nu raspund la numeroasele intrebari ce apar spontan .Am gasit citeva aspecte ce ajuta la tratarea acestei teme si am dedus ca politica promovata de FAO duce la : <>Implementare de pagini web ce vor detine informatii despre posibilul consum de insecte cit si sporirea publicatiilor literare (carti,reviste) ce vor sustine tema data si ar putea influenta populatia in sens pozitiv desigur. <>Posturile radio si TV vor aveo oportunitatea dar si obligatia de a produce si difuza material educative in acest scop,material de interes general cu privire la rolul insectelor in alimentatie. <>Interactiuni multidisciplinare (ex:aspect nutritionale si de consum,cit si factorilegislativi importanti in alimentatie) cu numeroase sectoare din cadrul si dina afara FAO. 2.Insectele-hrana ecologica a sec XXI Insectele constituie cel mai divers grup de animale de pe Terra. Oamenii de ştiinţă estimează că există între 6 şi 10 milioane de specii de insecte, dintre care doar 1 milion au fost cercetate şi documentate.Insectele formează peste 80% din totalitatea animalelor de pe Pământ.Privite cu repulsie de mulţi dintre noi, insectele aduc imense beneficii omului, prin rolul esenţial pe care îl au în ecosistem. Aceste mici animale polenizează recoltele de care depindem, se află la baza lanţului trofic, combat dăunătorii şi consumă bălegarul, 7
  7. 7. transformându-l în îngrăşământ. Pe lângă toate aceste beneficii, insectele încep să fie văzute de un număr din ce în ce mai mare de oameni ca o soluţie pentru asigurarea unei părţi din necesarul de hrană la nivel mondial.. 2.1 Insectele si rolul lor benefic In ultimii 400milioane de ani,evolutia a produs o mare varietate de specii artropode,adaptate la mediul lor de viata. Aproximativ 1.4 milioane de specii de animale de pe pamint sunt insecte si se mai crede ca armai exista un million .Contrar credintei populare,din 1milion de specii de insecte descries,doar aproximativ 5000 pot fi considerate daunatoare culturilor,altor animale sau chiar oamenilor. Beneficii pentru natura: Cel ma important este ca insectele joaca un rol important in reproducerea plantelor. Peste 90% din plantele inflorite au nevoie si depind de polenizatori. Acest lucru este valabil si pentru culturile agricole ce genereaza produse alimentare omenirii intregi. Albinele polenizeaza o valoare estimata la 15 % din numarul de specii dependente de polenizatori. Importanta acestui serviciu ecologic pentru natura si pentru agricultura este de neconceput. Insectele detin si marele rol de in biodegradarea deseurilor. Larvele,mustele,termitele ajuta la biodegradarea deseurilor pina aceste sunt preluate de ciuperci si microbacterii. Totul se afla in contradictie insa in acest caz, insectele pradatoare sunt de mare folos gradinarilor,ele hranindu-se cu alte insecte considerate daunatoare. Multi cultivatori de aluni, de meri, cafea sau de alti pomi fructiferi, instaleaza in fiecare primavara stupi cu albine in livezile lor. La fel procedeaza si cei care au plantatii de rosii, castraveti, dovlecei, capsuni si de alte legume.Gradinarii ecologisti se bazeaza pe ajutorul insectelor pradatoare in mentinerea echilibrului in ceea ce priveste controlul daunatorilor. Insectele pradatoare sunt acelea care se hranesc cu alte insecte (cu cele ce ataca plantele noastre) si/sau cu ouale si larvele acestora. De exemplu, larvele unor specii de sirfide se hranesc cu afide lacuste,thrisp si alti daunatori.Unele insecte benefice numite parazite, cum sunt viespile Ichneumonidae, isi depun propriile oua in interiorul altor insecte sau omizi, ca atunci cand vor ecloza, puii sa aiba o sursa sigura si proaspata de hrana.Ideea este de a nu scapa definitiv de insectele daunatoare, ci de a mentine un echilibru intre numarul acestora si al celor benefice.O specie larg intrebuintata si cunoscuta este gindacul de balegar care, joaca un rol important in biodegradarea gunoiului de grajd. Acesti gindaci potcoloniza o gramada imensa de balegar in decurs de doar 24 ore. Daca gunoiul de grajd nu ar fi decompus si ar ramane la suprafata atunci pierderile de azot in atmosfera va fi mai mare de 80% ,insa prezenta gindacilor de balegar nu duce la asta si in plus ei pot integra carbonul si alte minerale din nou in circuitul lor natural (humus pentru plante). Rolul benefic pentru om: 8
  8. 8. In afara de a servi ca sursa de hrana,insectele ofera omenirii o mare varietate de produse valoroase. Mierea si matasea sunt cele mai cunoscute produse. Albinele ofera aproximativ 1.2 milioane tone de miere anual in timp ce viermii de matase produc 90 mii tone de matase annual. Carminul, un colorant rosu produs de insectele din ordinal Hemiptera este un alt produs important utilizat pentru produsele alimentare ,textile si cele farmaceutice. Resilina o proteina de “cauciuc” care permite insectelor sa sara, a fost folosita in medicina pentru arepara arterele afectate(asta datorata elasticitatii de care dispune aceasta proteina).Alte implicatii ale insectelor in medicina include terapii cu viermi si utilizarea produse apicole cum ar fi mierea,propolisul,laptisor de matca,venin pentru tratarea unor rani traumatice sau infectii si arsuri.Omul intrebuinteaza pe larg si ornamentele alcatuite din insecte aproape integral. Aceste ornamente pot fi pregatite cu usurinta si sunt rezistente in timp.Unele insecte au devenit obiecte de colectie(cum ar fi fluturii colorati sau diferiti gindaci).Majoritatea speciilor ornamentale sunt crescute de catre agricultori, de aceea ei pot oferi idei genial pentru cultivarea insectelor pentru consum. Deci se prevede o colaborare intre cultivator de insecte ,colectionari,fermieri si populatia apta de consum. 2.2 Exemple de specii larg consumate. Ordinul Coleoptera (gindaci): Se intilnesc multe tipuri(familii ale acestui ordin) de gindaci comestible,inclusiv gindaci acvatici, de lemn,larve si gindaci de balegar.Cercetatorii au enumerat peste 78 mii de gindaci acvatici comestibili care apartin familiilor Gyrinidae si Hydrophilidae. De obicei se consuma doar larvele acestor specii. Cele mai populare familii comestibile sunt intilnite la tropice.Rynchoporus este un parazit al palmierului distribuit in Africa si America de Sud. In Olanda larvele speciilor din familia Tenebrionidae sunt crescute cu hrana pentru pesti,reptile si animale de companie aviare.Acestea sunt considerate adecvate consumului uman si sunt oferite ca hrana (delicatesa) in magazine si retaurante specializate. Ordinul Lepidoptera (fluturi si molii): Fluturii si moliile sunt de obicei consummate cind se afla in stadiile larvare (omizi) dar se depisteaza si cazuri cind se consuma si adulti. Moliile sunt consummate dup ace le sunt indepartate aripile si picioarele. Cu toate acestea practica de consum a acesti ordin este mai limitata in comparative cu alte oridine.Se estimeaza ca anual din padurile Africii sunt recoltate peste 9.5 miliarde de omizi in valoare de peste 85 mii dolari.este cunoscut de asemenea si vestitul vierme de bambus consumat pe larg in China si India. Ordinul Hymenoptera (viespi, albini,furnici): Furnicile sunt cele mai cautate insecte(delicatese) in multe parti ale lumii.Viespile si albinele realizeaza si unele servicii ecologice inclusive in ciclul natural al micronutrientilorsi servesc ca pradatori de daunatori in agricultura dar si in natura.Un aliment foarte cautat in 9
  9. 9. Asia sunt ouale de furnici foarte hranitoare iar in Tailanda acestea sunt vindute la cutie.Pe piata chineza ,furnicile si albinele sunt tranformate in ingredient nutritionale ,diversi tonici sau alimente proaspete.In Japonia larvele de viespi cu sacou galben sunt cele mai fregvent consummate ,iar in timpul Festivalului anual sunt foarte solicitate iar bucatarii locali nu fac fata cererii. Ordinul Orthoptera (lacuste si greieri): Peste 80 specii de lacuste sunt consummate in intreaga lume.Lacustele apar in roiuri ceea ce le face deosebit de usor de capturat.Nu sunt foarte solicitate ca hrana deoarece sunt clasificate drept daunatori si sunt amenintate cu pesticide,prevazute de programele agricole. Lacustele sunt recoltate in general dimineata,deoarece sunt animale cu singe rece si in aceasta perioada a zilei devin practic immobile. Lacustlele recoltate de pe cimpuri cu griu sunt mai scumpe decit cele recoltate de pe cimpurile cu mei sau orz.In ceea ce priveste consumul de greieri populatia este mai rezervata.In ciuda politicii agricole extinse.doar doua specii de greieri comestibili sunt crescute economic.Insa sunt familii de greieri ca Tarbinskiellus portentosus sau Gryllus bimaculatos care pot fi de asemenea cultivate datarita ciclurilor de viata lungi pe care le au.In Cambogia vinzatorii de greieri comestibili spun ca consumatorii mai mult greierii prinsi in salbaticie decit cei crescuti economic. 2.3 Compozitia nutritionala Apa este principalul factor ce determina productivitatea.Un corp tot mai mare poate constringe productia Agricola daca va duce lipsa intens de apa . Se estimeaza ca in anul 2025, 1.8 miliarde de oameni vor trai in deficit absolut de apasi doua treimi din populatia globuli va fi sub stres.Insuficienta de apa va ameninta biodiversitatea.In agricultura se consuma cica 70% de apa dulce din lume.1kg de proteine de origine animal necesita de 5-20 ori mai multa apa decit 1kg de proteine provenit din cereal sau insecte.Potrivit estimarilor,1kg de pui necesita 2300 l,1kg de carne de por necesila 3500 l iar 1kg de carne de vita necesita pina la 22000 l.Si rezulta ca consumam o cantitate enorma de apa pentru a produce mai nimic.Insectele consuma o cantitate foarte mica de apa si sunt foaret rezistenet la seceta.Pe baza unui studio recent ,insectele sunt o sursa mai ecologica de proteine decit carnea de pui,porc sau vita.Pentru aceeasi cantitate de proteine produse,insectele au nevoie doar de 1 ha,2-3.5ha sunt necesare unui pui sau porc si aproximativ 10ha pentru o bovina.Valorile nutritive ale insectelor comestibile sunt foarte variabile dar asta si din cauza numarului mare de specii existente.Valorile nutritionale pot varia in cadrul aceleasi specii odata cu etapele metamorfice(ou-larva..).De asemenea compozitia nutritionala poate fi critic influentata si de modul de preparare a insectelor(prajire,uscare,firbere).Principalele component nutritionale depistate la insecte sunt proteinele, aminoacizii, micronutrientii, minerale si vitamin: 10
  10. 10. <>Aminoacizi si proteine: Proteinele sunt compusi organici constituiti din aminoacizi. Ele constituie blocurile de constructive pentru o buna crestere si dezvoltare.Continutul de proteine(la insecte) variaza de asemenea in functie de specie.Sunt insecte ce pot fi comparate cu unele mamifere reptile sau pesti.Continutul de proteine depinde si de hrana pe care ele o consuma dea lungul vietii.Lacustele in Nigeria sunt hranite cu tarite de porumb care contine un nivel ridicat de acizi grasi esentiali si mai depinde si de stadiul metamorphic in care se afla insecta .Studii comparabile arata ca specii unice precum Caterpillar mopane sau Gryllus testaceus au un continut de proteine ce variaza intre 52 si 82% din masa preparata si uscata.Omizile din familia Saturdinidae sunt posesoare de aminoacizi ca lizina ce se gaseste in proportii de 100mg la 100g produs preparat.Dietele traditionale bazate pe insecte,privite in totalitatea lor ofera o viziune ampla asupra rolului benefic al insectelor asupra organismului uman. <>Microelemente si vitamine: Consumul integral de insecte ridica continutul nutritional al acestora.Insectele aflate in etape metamorfice cuprind tot arsenalul de microelemente benefice.In acest scop este de dorit a se consuma insecta in intregime si nu pe parti.Examinind continutul de fier s-a constatat ca carnea de vita contine pina la 6mg de fier la 100g de produs pe cind insectele contin intre 31 si 77g la 100g de insecte preparate.Deficienta de zinc de asemenea poate fi suplinita cu ajutorul insectelor.Deficientele de zinc pot duce la retard de crestere,afectarea apetitului, intirziere sexuala etc..In general toate insectele sunt considerate surse bune de zinc.Despre vitamine afirmam ca sunt esentiale pentru organismul uman ,pentru stimularea proceselor metabolice si imbunatatirea functiilor sistemului imunitar.Studiile arata ca o intreaga gama de insecte sunt bogate in vitamin A,B1 si continutul lor variaza de la 0.1mg la 21mg la 100g de produs finit.Cel mai greu,insectele sintetizeaza vitamin B12 si de aceea o au in continut mai scazut.Continutul de vitamina E este relative mare la larvele de sol(preparate pulbere)Bombyx mori care contin peste 100mg la 100g de produs gata de consum.Putem afirma ca sunt aproape la fel de hranitoare ca si pestele. În general, larvele ș i insectele conț in între 30 ș i 70% proteine. Concret, un kilogram de viermi de făină, dintre cei gustaț i de profesor, conț ine 50% proteine, în timp ce carnea de peș te conț ine 65% per kilogram. În prezentarea lui, belgianul a subliniat că majoritatea speciilor comestibile sunt o sursă de grăsimi ș i proteine de o calitate foarte bună. El a dat exemple precum musca comună sau larva acesteia ș i viermii de făină. A spus de asemenea, că nu transmit boli oamenilor, fapte demonstrate prin studii. Mancam insecte dar nu ne dam seama Fiecare dintre noi consuma anual aproximativ 500 g de insecte fara sa-si dea seama. Potrivit legislatiei din SUA, ciocolata poate contine pana la 60 de fragmente de insecte la 11
  11. 11. fiecare 100 g, iar sucul de fructe poate contine 5 oua de musculite-de-otet si 1-2 larve la fiecare 250 ml.In cazul fainii de grau este permisa prezenta a 75 de fragmente de insecte la fiecare 50 g, iar in ceea ce priveste pasta de rosii folosita in pizza si in alte sosuri, limita este de 30 de oua de musca la 100 g sau 15 oua de musca si un vierme la 100 g. In cazul piperului macinat, limita este si mai relaxata: 475 de parti de insecte la 50 g . Daca va place berea, luati in calcul ca doar 10 g de hamei contin, de obicei, aproximativ 2500 de purici de plante. Insectele sunt adevărate surse de hrană pentru ț ări din întreaga lume.Conform unui studiu publicat pe site-ul descopera.ro, în Republica Centrafricană, insectele constituie o treime din sursa de proteine a populaţiei în anotimpul umed. În Columbia, furnicile Atta laevigata (denumite local “furnicile cu fundul mare”) reprezintă o delicatesă, iar în Mexic se consumă escamoles, larvele furnicii Liometopum apiculatum, denumite de gurmanzii locali „caviarul insectelor”. Mexicul este de asemenea celebru pentru viermele de agave, care poate fi găsit în mezcal (o băutură tradiţională, asemănătoare tequilei) şi care se foloseşte în bucătăria mexicană. O altă ț ară în care se consumă regulat insecte este Japonia, unde hachinoko (larve de albine fierte) reprezintă o mâncare tradiţională. 2.4 Carnea de vita vs Insecte,ce alegi? Cercetatorul Finke(2002)a cercetat valorile nutritive a mai multor specii de insecte comestibile inclusive a larvelor galbene(Tenebrio moletor).Larvele au fost mentionate ca fiind o optiune promintatoarepentru cresterea in masa in tarile occidentale doarece specia este endemic in climate temperate,au ciclu de viata scurt si agricultura necesara este deja dezvoltata pentru a cultiva asemenea larve.Finke a adus spre comparative carnea de vita cu insectele si a dedus urmatoarele: <>Carnea de vita are un continut de apa relative mai mice decit larvele cercetate iar acesteaau un continut mai ridicat de proteine. <>Carnea de vita contine in mare proportii acid glutamic,lizina,metionina,iar larvele au un continut sporit de izoleucina ,leucina, valina ,tirozina si alanine. 12
  12. 12. <>Carnea de vita contine mult acid palmitic,stearic insa mai mari valori nutritionale detin larvele de insecte care au un continut sporit de acizi grasi ai fosfolipidelor sau acizi polinesaturati. <>Larvele sunt bogate in cupru,fier,zinc,seleniu,dar sunt inferoare in continutul de vitamina B12. Ordinul Insectelor 1 Coleoptera 2 Lepidoptera 3 Hemiptera 4 Homoptera 5 Hymenoptera 6 Odonata 7 Orthoptera Stadiu de dezvoltare Adult si larva Pupa si larva Adult si larva Oua, larve si adulti Pupa,larve sau adulti Adulti Nimfe si adulti Proteine (%) 23-66 14-68 42-74 45-57 13-77 46-65 23-65 <>Larvele si oricare alta insecta cresc si se dezvolta mai rapi si aceasta face mare diferenta.In citeva luni de cltivareputem obtine citeva milioane de insecte(in cazul larvelor). 13
  13. 13. 3. Impedimente de consum entomofag. Deja mâncăm insecte, dar nu ne dăm seama Deşi nu realizăm, fiecare dintre noi consumă anual aproximativ 500 de grame de insecte! Conform legislatiei americane, ciocolata poate conţine până la 60 de fragmente de insecte la fiecare 100 de grame, iar sucul de fructe poate conţine 5 ouă de musculiţe-de-oţet şi 1-2 larve la fiecare 250 de mililitri. În cazul făinii de grâu este permisă prezenţa a 75 de fragmente de insecte la fiecare 50 de grame, iar în ceea ce priveşte pasta de roşii folosită în pizza şi în alte sosuri, limita este de 30 de ouă de muscă la 100 de grame, sau 15 ouă de muscă şi un vierme la 100 de grame. În cazul piperului măcinat, limita este şi mai relaxată: 475 de părţi de insecte la 50 de grame. Dacă vă place berea, luaţi în calcul că doar 10 grame de hamei conţin, de obicei, aproximativ 2500 de purici de plante. De asemenea, de fiecare dată când mâncaţi o prăjitură, un iaurt, un milkshake de căpşune, surimi sau orice alt aliment colorat în roşu, să ştiţi că sunt şanse foarte mari ca această culoare să fie dată de acidul carminic. Obţinut din coşenilă, o insectă ce trăieşte în America Centrală şi de Sud, carminul este unul dintre cei mai populari coloranţi, fiind folosit atât în industria alimentară, cât şi în industria cosmetică. Acest ingredient poate fi întâlnit şi sub denumirea de E120.Ce e mai bizar decât să mănânci insecte? Să nu le mănânci.Aversiunea faţă de consumul de insecte există doar în cultura occidentală şi chiar în cazul acesteia există excepţii. Una dintre ele este casu marzu, o brânză tradiţională din Sardinia ce este produsă cu ajutorul larvelor muştei Piophila casei. De asemenea, atât în Franţa, cât şi Germania se produc câteva specialităţi tradiţionale de brânză maturată cu ajutorul unor acarieni speciali. Profesorul Arnold van Huis, consultant al FAO şi unul dintre cei mai importanţi susţinători ai consumului de insecte, spune că problema este doar la nivel cultural: "Majoritatea oamenilor deja consumă insecte. Doar noi, occidentalii, nu o facem. Avem o problemă din punct de vedere psihologic în ceea ce priveşte consumul de insecte. Nu înţeleg de ce, cât timp mâncăm creveţi, care sunt cât se poate de asemănători".Peste 1400 de specii de insecte sunt consumate la nivel mondial de către oameni, printre care gândaci, furnici, albine, lăcuste sau greieri. Iar cei ce consideră insectele hrană nu sunt deloc puţini! Aproximativ 80% din populaţia Terrei practică entomofagia (consumul de insecte). Consumul de insecte este cel mai popular în zonele tropicale, unde acestea au dimensiuni mari şi sunt uşor de capturat. FAO estimează că în 36 de ţări africane se consumă cel puţin 527 de specii de insecte; de asemenea, insectele sunt consumate în 29 de ţări asiatice şi 23 de ţări americane. În 14
  14. 14. Thailanda, aproximativ 200 de specii de insecte sunt considerate comestibile. În Mexic, numărul speciilor consumate se ridică la 500. Consumul de insecte datează de mii de ani, este menţionat inclusiv în Biblie, în Levitic 11:21-22: "Dar din toate insectele înaripate, care umblă în patru picioare, să mâncaţi numai pe acelea care au fluierele picioarelor de dinapoi mai lungi, ca să poată sări pe pământ. Din acestea să mâncaţi următoarele: lăcusta şi soiurile ei, solamul şi soiurile lui, hargolul şi soiurile lui, şi hagabul cu soiurile lui". Tot în Biblie se menţionează că Ioan Botezătorul mânca doar lăcuste şi miere.Consumul de lăcuste era popular la romani şi vechii greci atât în rândul celor săraci, cât şi în cel al bogaţilor. Un celebru gurmand roman, Lucullus, obişnuia să consume larve de rădaşcă hrănite cu tărâţe îmbibate în vin şi apoi prăjite.În Republica Centrafricană, insectele constituie o treime din sursa de proteine a populaţiei în anotimpul umed. În această perioadă, un kilogram de omizi uscate costă aproximativ 10 euro. În Africa sudică, regiune ce cuprinde ţări precum Botswana, Lesotho, Zimbabwe, Congo, Zambia, Namibia şi Africa de Sud, omizile Gonimbrasia belina, cunoscute local sub numele de "viermele mopane", constituie o sursă atât de importantă de proteine în anotimpul umed încât preţul cărnii de vită scade masiv în acea perioadă. Tot în Africa, termitele reprezintă o importantă sursă de proteine, la fel ca în insula Java din Indonezia.Mexicul este de asemenea celebru pentru viermele de agave, care poate fi găsit în mezcal (o băutură tradiţională, asemănătoare tequilei) şi care se foloseşte în bucătăria mexicană.În Japonia, hachinoko (larve de albine fierte) reprezintă o mâncare tradiţională. Mâncarea preferată a împăratului Hirohito consta dintr-un amestec de orez, viespi, sos de soia şi zahăr. În Bali, libelulele fierte în sos de nucă de cocos cu ghimbir şi usturoi constituie o delicatesă, la fel ca pupele furnicilor din genul Oecophylla în Laos şi Thailanda.Dacă toate aceste feluri de mâncare vi se par "ciudate" sau dezgustătoare, gândiţi-vă că există elemente ale bucătăriei tradiţionale româneşti care în culturi stârnesc aceeaşi reacţie - de exemplu consumul de organe. De asemenea, în SUA crapul este considerat un peşte "murdar", nefiind consumat de către oameni. Tabuurile alimentare sunt diferite de la ţară la ţară. În timp ce în Europa şi în Occident, în general, consumul insectelor în scop alimentar este considerat un obicei dezgustător, în alte zone din lume, precum anumite regiuni asiatice şi africane, insectele sunt doar o altă sursă de hrană. 3.1 De ce insectele nu sunt cultivate pentru consum? Insectele sunt considerate delicatese în multe părţi ale lumii, în special în tropice.De exemplu, carte de bucate Malawi 1992 are multe retete pe baza de insecte la rubrica 15
  15. 15. "delicatese tradiţionale". Se afirmă că un număr de specii de insecte sunt foarte căutate, inclusiv la grătar ,larve şi termite prăjite.Cu excepț ia albinelor, cârmâzul ș i viermii –care nu fost domesticite?Domesticirea animalelor a avut loc cu mult timp in urma sub diferite forme si in diferita parti ale globului.La inceput ,prima sursa de proteine se crede ca a fost insectele si ouale de insecte,acestea fiind cultivate in bazinele si mlastinile Mexicului.Imblinzirea si gestionarea au constituit pas cu pas,pietre pentru acesta domesticire.Exista 148 de specii de ierbivore mari si 45 specii de omnivore ce cintaresc peste 50kg.Faptul ca au fost domesticite doar 14 specii din acestea nu este rezultatul incapacitatii omului de a intervene ,si ignorantei lui.Daca un om spune ca nu mai are nevoie de nimic el nu va face nimic,la fel si cu domesticirea,daca s-a multumit cu citeva specii de animale ce le-a imblinzit,de mai mult nici ca ar fi avut nevoie.Pentru domesticire ,omul a dedus 6 caracteristici de baza ce trebuie sa le detina animalul pentru a fi domesticit: <>Dieta adecvata(ierbivorele sunt o sursa mai eficienta si mai usoara de hrana) <>Rata de crestere ridicata(este nevoie de animale ce cresc rapid si in care se merita sa se investeasca timp si bani). <>Capacitatea de rasa in captivitate(un animal pur si simplu refuza sa faca aceasta). <>O dispozitie domesticabila(de ex.domesticirea cailor a fost posibila insa domesticirea zebrelor nu asta din cauza tentintei lor de a muscanecrutator). <>Comportament relative calm(animalele au tendinta de panica in situatii periculoase). <>O structura naturala clar ierarhizata(aceasta permite oamenilor sa-si assume rolul de lider). Si cu toate acestea,insectele de oarece nu sunt mamifere,caracteristicile mentionate mai sus nu se presupun a fi simplu de manevratin evaluarea potentialuluide specii de insecte capabile de domesticire.Este sigur sa spun ca perceptiile negative din jurul insectelor sunt complet inradacinate in societatile din antichitate.Insectele de recolta au fost associate cu epoca vinator-culegator si cu forme primitive de achizitie si consum de produse alimentare. În societăţile occidentale – unde proteine este încă în mare măsură derivate din animale domestice-insecte sunt practic sinonime cu bătaie de cap: tantarii si mustele invadeaza casele, lasand in urma muşcături nedorite; termitele distruge posesiuni din lemn; şi unele insecte ajung factorul de dezgust de declanşare. Anumite insecte sunt, de asemenea, transmiţătoare de boli ,de exemplu, puteţi alege un agent infecţios în afara corpului său şi se transmite la produsele alimentare înainte de consum.Putini oameni dau seama că cele mai multe insecte sunt benefice şi că foarte puţine sunt dăunătoare.Cu toate acestea atitudinea se pare ca se schimba,apar noi diete si populatia se bazeaza pee le. 16
  16. 16. 3.2 Factori de dezgust in consum. Factorul de dezgust ne comunica incapacitatea de adaptare a specie umane la diferite schimbari pentru a supravietui.Prejudecata impotriva consumului de insecte nu este pe deplin justificata.Insectele nu sunt inferioare in continutul de proteine sau alte minerale decit mamiferele, pestii sau reptilele consummate zilnic. Sentimentele de dezgust în Occident spre entomofagieste o conceptie umana gresita si trebuie tratata cu seriozitate si character deoarece reprezinta o forma de supravietuire,si cei ce s-au adaptat deja sa nu fie discriminati. Acest lucru este departe de adevăr. Deşi va fi nevoie de argumente convingatoare considerabile pentru a inversa această mentalitate, nu este imposibil. Cum pot oamenii cu o aversiune fata de insecte sa înţeleaga şi sa accepte că insectele sunt gustoase?Învăţarea să accepte insectele ca alimente înseamnă abordarea atitudinii negative faţă de insecte în general. O mai bună înţelegere a ceea ce o insectă este şi ceea ce cunosti tu despre insecte in general , poate declanşa reacţii apreciative, chiar şi în termen scurt.În general, educaţia este un instrument cheie pentru crearea de sensibilizare a opiniei publice şi în Influenţarea alegerea consumatorilor spre o viziune mai echilibrată şi favorabilain acceptarea insectelor ca produse alimentare şi furajere; cărţile de bucate inovatoare poate ajuta în acest sens. Desi factorul de dezgust este mai frecventă în societăţile occidentale, aversiunea faţă de mananca insecte în partea de vest a afectat, de asemenea.Conform UNESCO (2005), succesul de educaţie pentru dezvoltare durabilă depinde de cooperare între toate sectoarele Comunităţii educaţie: formale, nonformale şi informale. Luând acest lucru ca un bloc, abordarea factorul de dezgust entomofagi în societăţile occidentale ar putea depind în mare măsură de capacitatea de a implica întreaga Comunitate educaţionale. Din acest motiv, implicarea tuturor secttoarelor este recomandata in special in societatile occidentale. 3.3 Bariere mondiale de consum. Obstacolele majore cu care se comfrunta investitorii,fermierii si marii antreprenori dispusi sa construiasca la scara industrial ferme si utilaje de cultivat insecte,sunt im mare parte de ordin legislative si juridic.In multe tari,lipsa unui cadru juridic care sa reglementeze si sa aduca la cunostinta oportunitatile de a minca insecteeste considerat de investitori un obstacol major in dezvoltare .Sunt numeroase obstacole ce pun in pericol dezvoltarea pe viitor a sectorului alimentar,unele din ele se deduc din incapacitatea omului de a intelege la ce nivel de evolutie se afla lumea in care traieste si la ce nivel trebuie sa o aduca. <>Dificultati in intelegerea informatiei relevante nationale si international cu privire la prelucrarea si calitatea insectelor dar si lipsa de cereri pe piata mondiala in ceea ce priveste insectele cu potential ridicat de proteine. 17
  17. 17. <>Lipsa de constientizare dintre producatori si consumatori despre pietele de desfacere,beneficiile si oportunitatile consumului de insecte duce si ea la cerere foarte scazuta 4. Concluzii si aspect finale. Este o tema destul de controversata care are nevoie de timp,investitii ,spatiu sic el mai mult de acceptare si intelegere.Da sunt de accord ca pentru majoritatea este dificil de a minca insecte insa trebuie de inteles ca toata problema se afla in noi si in psihicul uman.Ne facem de mici idei ca insectele sunt daunatoare si la ce avem nevoie de ele daca aduc numai neplaceri si dezgust.Nu este asa noi asa ne-am creat personalitatea care respinge orice forma de ajutor dupa principiul necuoasterii.Oricit o sa incerce FAO sau alta organizatie sa ne aduca la cunostinta oportunitatile si beneficiile consumuli de insecte tot nu o sa fim de acord.Avem nevoie de o noua educatie si asta in cel mai scurt timp posibil,deoarece ne putem confrunta cu o catastrofa globala sis a pirim de foamesau in cel mai rau caz de sete.Eu affirm ca insectele sunt Solutia pentru a reusi sa mai existam citeva secole.Deci sa nu excludem aceasta oportunitate ci sa o accepta ca ceva obisnuit,ca un ajutor din partea naturii.Pentru mai multe detalii si a intelege mai bine semnificatia acestei teme va invit sa rasfoiti cartea(in limba engleza)”Edible insects-future prospects for food and feed security”,coperta o sa o atasej in paginile ce urmeaza .De asemenea puteti cunsulta documentare ca “Insects as food”care o sa va ajute in intelegerea si acceptarea acestei oportunitati…. 18
  18. 18. Cuprins: 1.Intriducere………………………………………………..2 1.1 De ce am ales aceasta tema……………………………2 1.2 De ce sa consumam insecte……………………………2 1.3 Aspecte FAO…………………………………………..5 2. Insectele-Hrana ecologica a secolului XXI……………..7 2.1 Rolul lor benefic……………………………………….8 2.2 Exemple de specii larg consummate…………………..9 2.3 Compozitia nutritionala……………………………….10 2.4 Carnea de vita vs insecte,ce alegi?.............................12 3. Ipedimente de consum entomofag……………………….14 3.1 De ce insectele nu sunt cultivate pentru hrana?.............15 3.2 Factori de dezust in consum……………………………17 3.3 Bariere mondiale de consum…………………………...17 4. Concluzii si aspect finale…………………………...……18 19
  19. 19. Bibliografie: <>WWW.wikipwdia.com(google.com) <>WWW.slideshare.net <>FAO’s book:”Edible insects-future prospects for food and feed security” byArnold van Huis ,Joost Van Itterbeeck,Harmke Klunder,Afton Halloran,Giulia Muir… 20
  20. 20. 21
  21. 21. 22
  22. 22. 23

×