Angelica Zambrano – Revelația raiului și a iadului

9,156 views

Published on

o mărturie incredibilă a unei tinere credincioase din Ecuador

0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
9,156
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
185
Actions
Shares
0
Downloads
49
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Angelica Zambrano – Revelația raiului și a iadului

  1. 1. Angelica Zambrano – RevelaTia Raiului SI a Iadului Acest material prezintă experienţa unei tinere din Ecuador care, printr-o revelaţie din partea lui Dumnezeu, a văzut raiul şi iadul. Mărturia este preluată din surse externe, sub forma unui interviu. Angelicăi Zambrano i s-au arătat împărăţiile raiului şi iadului, împreună cu revenirea lui Cristos. Aceasta i-a văzut pe Michael Jackson, Selena Quintanilla Perez şi Papa Ioan Paul al II-lea în iad. Pentru o perioadă de 23 ore, o tânără ecuadoriană, pe nume Angelica Zambrano, a văzut împărăţiile raiului şi iadului, reîntoarcerea lui Cristos. L-a mărturisit pe Isus plângând, în timp ce El a trecut cu vederea multitudinea de suflete pierdute, o lume care L-a respins, o Biserică ce nu este pregătită pentru El, o lume care s-a oprit de la asistatul pierderii, o industrie de divertisment care atrage chiar şi copiii către satan. A mai văzut-o pe cântăreaţa latină Selena Quintanilla Perezîn iad. Selena i-a spus Angelicăi să transmită oamenilor să înceteze în a asculta melodiile sale şi a lecânta. L-a mai văzut pe Papa Ioan Paul în iad. Aceasta confirmă că Michael Jackson este tot în iad. A maivăzut copii acolo. A mai primit o viziune a răpirii, iar unele femei însărcinate au fost lăsate pe pământ,însă copiii acestora au fost răpiţi din stomac.A mărturisit că multe imagini culturale stimate sufereau în adânc: cântăreţi, artişti, chiar şi papa.Angelicăi i s-a arătat cum în Împărăţia Cerurilor totul este frumos pregătit, un loc glorios, inimaginabil încare nu există rău. Cu toate că Isus doar Se întoarce pentru oamenii sfinţi, mulţi copii ai lui Dumnezeu nuvor fi gata în acea zi. Vor fi lăsaţi în urmă, într-o lume care se va destrăma. *****Numele meu este Maxima Zambrano Mora şi frecventez locul de închinare „ Casa de rugăciune” din ElEmpalme. Posteam timp de 15 zile şi ne închinam lui Dumnezeu. Fiica mea Angelica ni s-a alăturat. Înperioada acestor zile de post, am putut să văd dincolo de natural, lucru pe care nu l-am făcut niciodată. Nerugam şi posteam, continuam să ne rugăm şi să plângem acasă, aşteptând ca Domnul să ne vorbească.Domnul ne-a dăruit multă încurajare. Din cauza încercărilor, eram oricând gata să renunţăm, dar Domnula fost acolo ca să ne ajute. Ne-a dat Ieremia 33:3:” Cheamă-Mă şi-ţi voi răspunde, şi-ţi voi vesti lucrurimari, lucruri ascunse, pe care nu le cunoşti.” Fiica mea ceruse asta de la Domnul, însă eu nu ştiam acestlucru în acea vreme.Angelica (fiica):Numele meu este Angelica Elizabeth Zambrano Mora. Am 18 ani şi studiez la Colegiul “Jose MariaVelazco Ibarra” aici, în El Canton, El Empalme, Ecuador. L-am acceptat pe Isus când aveam 12 ani, darmi-am spus: “Niciunul din prietenii mei nu sunt evanghelici şi m-am simţit ciudat printre ei”, aşa că m-am îndepărtat de Dumnezeu şi am trăit o viaţă rea, teribilă. Dar Dumnezeu m-a scos de acolo. La cea de-a15-a aniversare a mea eram împăcată cu Dumnezeu, dar încă eram nehotărâtă. Biblia spune:”Un omnehotărât este instabil în toate căile sale” (Iacov 1:3) şi eram o astfel de persoană. Tata zicea: “Nu trebuiesă fii aşa, este ceva greşit, îngrozitor”, însă răspundeam:”Aceasta este calea mea, felul în care vreau săfiu, nimeni nu trebuie să-mi spună cum ar trebui să fiu sau nu, sau cum ar trebui să mă îmbrac, să măcomport”. El răspundea:”Dumnezeu Se va ocupa de tine. El te va schimba.”La aniversarea celor 17 ani, m-am apropiat de Domnul. În 28 aprilie am venit înaintea Lui şi amzis:”Doamne, mă simt atât de rea, ştiu că sunt păcătoasă”, şi I-am spus cum mă simt. “Doamne, iartă-mă.
  2. 2. Vreau să-mi scrii numele în Cartea Vieţii şi să mă accepţi ca copil al Tău.” M-am pocăit şi mi-am datviaţa Domnului. Am spus:” Doamne, vreau ca Tu să mă schimbi, să faci o diferenţă în mine.” Am plânscu toată inima, cerându-i Domnului să mă schimbe. Dar timpul a trecut şi nu am simţit nicio schimbare.Singura diferenţă a fost că am început să frecventez biserica, să citesc Biblia şi să mă rog. Acesta a fostsingura schimbare din viaţa mea.Apoi, în august, am fost invitată să postesc timp de 15 zile, am decis să mă alătur, dar înainte de a o face,am spus: “Doamne, vreau ca Tu să Te ocupi de mine aici.” În timpul postului, Domnului a vorbit aproapetuturora, cu excepţia mea! Ca şi cum Domnul nu m-ar fi văzut, şi asta a durut. M-am rugat:”Doamne, nuvrei să Te ocupi de mine?” Am plâns singură şi am continuat:” Doamne, mă iubeşti? Eşti aici? Eşti cumine? De ce nu-mi vorbeşti aşa cum o faci cu alte persoane? Vorbeşti aşa mult cu alţi oameni, chiardându-le profeţii, dar cu mine nu o faci.” Am cerut un semn ca să ştiu că El este cu mine, iar Domnul mi-a dat Ieremia 33:3: “Cheamă-Mă şi-ţi voi răspunde; îţi voi vesti lucru mari, lucruri ascunse, lucruri pecare nu le cunoşti.” Am spus: “Doamne, chiar ai vorbit cu mine?” Pentru că am auzit vocea Lui şi amavut o viziune a cuvintelor scrise în Ieremia 33:3. Am spus:”Doamne, asta e pentru mine? “ Am păstratacest lucru pentru mine, în timp ce toată lumea mărturisea ceea ce Domnul le-a dăruit şi ceea ce au văzut.Dar am ţinut ascuns şi doar meditam la cuvintele”cheamă-Mă”, lucru care însemna să mă rog, dar ceînsemna “lucruri mari şi ascunse”? “Acest lucru poate să însemne doar raiul şi iadul”, mă gândeam. Deciam zis: “Doamne, vreau ca Tu să-mi arăţi cerul, dar nu iadul, pentru că am auzit că acel loc esteîngrozitor.” M-am rugat cu toată inima, “Doamne, dacă aceasta este voia Ta ca să-mi arăţi aceste lucruri,facă-se voia Ta, dar prima dată schimbă-mă. Vreau să fac o diferenţă în mine: vreau să fiu diferită.”Când am sfârşit postul, erau încercări şi dificultăţi, uneori simţeam că leşin, incapabilă să continuiumblarea cu Domnul. Devenisem buni prieteni. Domnul este cel mai bun prieten al nostru, Duhul Sfânt.I-am spus: “Doamne, Tu eşti cel mai bun prieten. Vreau să Te cunosc mai bine” şi I-am împărtăşit toategândurile Lui.M-am rugat în perioada lunii august şi apoi, în noiembrie, un slujitor al Domnului a venit la casa noastrăşi a spus: “Domnul să te binecuvânteze”. I-am răspuns: “Amin”. Apoi a zis: “Sunt aici ca să-ţi aduc unmesaj din partea lui Dumnezeu…trebuie să te pregăreşti, pentru că Domnul îţi va arăta lucruri măreţe şiascunse pe care nu le ştii. Îţi va arăta raiul şi iadul pentru că ai cerut asta, conform Ieremia 33:3”. Amîntrebat: “Da, cum ai ştiut? Nu spusesem nimănui.” El a răspuns: “Acelaşi Dumnezeu pe care Îl slujeşti şiÎl lauzi este acelaşi Dumnezeu pe care Îl laud, El mi-a spus totul.”Curând am început să ne rugăm. Câteva persoane din casă şi membrii familiei erau la rugăciune cu noi.Dar când am început să ne rugăm, am început să văd raiul deschizându-se. Aşa că am spus: “Văd ceruldeschizându-se şi 2 îngeri coborând!” Omul a zis: “Întreabă-i de ce ei sunt acolo.” Erau înalţi şi frumoşi, având aripi încântătoare. Erau mari şi străluceau, păreau transparenţi, sclipitori ca aurul. Purtau sandale de cristal şi aveau veşminte sfinte. “De ce eşti aici?” Ei au zâmbit şi au spus: “ Suntem aici pentru că trebuie să îndeplinim o sarcină… Suntem aici pentru că trebuie să vizitezi raiul şi iadul, şi nu vom pleca până nu se vor întâmpla aceste lucruri.” Le-am răspuns “Foarte bine, dar vreau să vizitez doar cerul, nu şi iadul.” Ei au zâmbit, stăteau acolo, dar nu spuneau nimic. După ce am terminat rugăciunea, încă puteam să-i văd acolo.Am început să văd Duhul Sfânt; El este prietenul meu cel mai bun, El este sfânt, El este omniscient, Eleste omnipresent! Puteam să-L văd, transparent şi strălucitor în acelaşi timp; înfăţişare strălucitoaremputeam să-I văd zâmbetul şi privirea! Pot cu greu să-L descriu, pentru că El este mai frumos decâtîngerii. Îngerii au propria frumuseţe, dar Duhul Sfânt este mult mai frumos decât ceilalţi! Puteam să-I audvocea, o voce plină de dragoste, o voce pasionantă. Nu pot să explic vocea Lui; o voce ca o iluminare, darcare spunea: “Sunt cu tine.” Aşa că am continuat umblarea cu Dumnezeu, chiar dacă încercările ne-auînconjurat. Treceam prin momente dificile, dar victorioşi în acelaşi timp. Am spus:” Doamne, lasă ca voiaTa să se facă.” Am continuat să observ îngerii chiar şi la şcoală, în clase. Eram foarte fericită, plină debucurie pentru că pur şi simplu puteam să-i văd!
  3. 3. Slujitorul Domnul, care mi-a vizitat casa, mi-a spus să mă pregătesc pentru că urma să văd raiul şi iadul.Dar mi-a mai spus ceva foarte dificil. Mi-a zis: “Vei muri”. Nu a fost uşor când am auzit asta.„Cum voi muri? Sunt aşa tânără”, l-am întrebat. El a răspuns: „Nu-ţi face griji pentru nimic, tot ce faceDumnezeu este perfect, şi El te va readuce la viaţă ca tu să mărturiseşti despre rai şi iad, lucru pe careDumnezeu îl doreşte ca noi să ştim.” Am spus: „Amin, dar voi fi lovită de o maşină, cum voi muri?” Şiideile veneau în mintea mea, dar Domnul mi-a spus să nu mă îngrijorez, totul era sub control. Am zis:„Mulţumesc, Doamne!”În 6 noiembrie, după ce m-am întors de la şcoală, îngerii erau cu mine, chiar şi când Îl lăudam peDumnezeu. Ei nu vorbeau cu mine; tot ce spuneau era „Sfânt, sfânt, sfânt, aleluia”, dându-I glorie, onoareşi laudă Tatălui nostru din ceruri. Duhul Sfânt era cu îngerii şi mă bucuram. Mulţi oameni spun căevanghelia este plictisitoare, dar acest lucru este o mare minciună de la diavolul care încearcă să-i ţină peoameni departe de a căuta prezenţa lui Dumnezeu. Obişnuiam să cred asta, dar după ce L-am cunoscut peDomnul şi Duhul Sfânt, ştiu că evanghelia nu este plictisitoare, ci este cea mai frumoasă experienţă pecare o poţi avea pe pământ!Puteam să văd, să mă joc, chiar să vorbesc cu Duhul Sfânt. Dar îngerii nu vorbeau cu mine, ci lăudau peDumnezeu. Spuneam: „Duhule Sfinte, vino alături de mine ca să fac asta sau aia” şi El era acolo. Puteamsă Îl simt şi să Îl văd.L-am văzut când Se ridica pe picioare şi când pregătea un loc pentru El. Chiar dacă mulţi nu Îl pot vedea,El este aici! Această relaţie a continuat, nu există vreun motiv care să stopeze acest lucru odată ce aiexperimentat-o...Nu există vreo cale prin care să mă retrag. Când văd de unde m-a scos, ce am fostînainte, sunt foarte mulţumitoare pentru mila Lui, pentru toată iubirea Lui faţă de lume şi faţă de mine!În 7 noiembrie, când mă întorceam acasă, am auzit o voce care mi-a zis: “Fii pregătită, vei muri azi”;ştiam că e Duhul Sfânt pentru că Îl vedeam. Am ignorat vocea Sa şi am spus: “Doamne, nu vreau să morazi!”, dar El mi-a repetat: “Fii pregătită, vei muri azi!” De data aceasta El a spus mai tare şi cu o voce maidură. I-am răspuns: “Doamne, ştiu că Tu vorbeşti cu mine, nu-ţi cer decât confirmare,iar după aceea fă cumine ce doreşti. Voi face orice vei dori, mă voi preda, chiar dacă mi-e teamă, pentru că ştiu că Tu eşti cumine şi eşti real.”M-am rugat: “Lasă persoana pe care ai folosit-o înainte ca să-mi aducă mesajul. Lasă-l să fie acum în casamea, înainte să ajung, şi lasă-l să-mi spună că voi muri azi.” Acum, oarecum Domnul ştie trecutul nostru,prezentul şi viitorul. El ştia ce urma să Îi cer. Aşa că atunci când am ajuns acasă, slujitorul Domnului eradeja acolo.Maxima(Mama):Când fiica mea a ajuns acasă, noi eram în bucătărie. Când Angelica l-a văzut pe slujitorul Domnului, aspus: “Domnul să te binecuvânteze!” Omul lui Dumnezeu a răspuns: “Domnul să te binecuvânteze. Eştigata? Astăzi este ziua când Domnul te va lua, la 4 pm.” Ea a stat acolo, uimită de faptul că Dumnezeu i-arăspuns cererii.Angelica:Când am auzit asta am spus: “Amin…dar nu vreau să mor, nu pot muri! Nu, Doamne, mi-e teamă, foarteteamă, îngrozită!” Slujitorul Domnului a spus: “Să ne rugăm ca teama să dispară în Numele Domnuluinostru”. Am zis: “Amin!” şi ne-am rugat. Curând am simţit că teama dispăruse şi o pace de nedescris avenit, gândindu-mă că moartea era cel mai bun lucru care mi s-ar putea întâmpla! Am început să zâmbescşi râdeam în timp ce toţi se uitau la mine. Toţi vedeau că am adoptat atitudinea bucuriei. Zâmbeam,săream şi cântam.Maxima:Fiica mea a simţit instant bucurie în inima ei şi a început să mănânce. A precizat un lucru ciudat: “Dacănu mă mai întorc, măcar am mâncat şi sunt plină.”
  4. 4. Angelica:Toţi au început să râdă şi au întrebat: “De ce te comporţi aşa? În loc să fii tristă eşti fericită, bucuroasă.”Le-am spus: “Bineînţeles, Îl voi vedea pe Domnul, voi fi cu El, dar nu ştiu dacă mă întorc, de aceea vreausă dau totul la o parte.” Toţi s-au holbat la mine şi au întrebat: “Ai de gând să dai la o parte tot ceea ce îţiaparţine?” Ochii mamei mele erau deschişi larg de surpriză!Maxima:Fiica mea a început să doneze lucrurile sale. A dăruit totul, totul! Surorile bisericii erau cu noi, caîntotdeauna, şi ea a dăruit câte ceva fiecăreia. Când am întrebat-o cu privire la intenţiile sale, mi-arăspuns: “Dacă mă întorc, ele pot să-mi ofere înapoi totul, dar dacă nu mă întorc, atunci ele pot păstratotul.”Angelica:Nu pot să-mi imaginez ce a simţit mama mea în momentul când am spus acele cuvinte. Însă mă simţeamfericită până acolo încât să dăruiesc totul: hainele mele, patul, telefonul mobil, totul, cu o singurăcondiţie: dacă mă reîntorc, totul trebuie să îmi fie înapoiat. Toţi au început să râdă.Maxima:Ea era convinsă, dar ca mamă am simţit multă amărăciune. Nu era uşor. M-am întrebat: “Doamne, cândapare momentul, oare cum va fi?” Nu puteam să înţeleg. În timp ce ei se rugau, aranjam lucruri prin casă.Ei ziceau: “Soră, vino cu noi să ne rugăm.” Dar le răspundeam: “Continuaţi, mă voi alătura vouă imediat.Lăsaţi-mă să-mi termin treaba.”Angelica:Toţi m-au observat când ne-am rugat. M-am rugat: “Doamne, vreau să fac voia Ta. Nu eşti un om care sămintă sau să se pocăiască, ştiu că eşti real. Decât să Te dezamăgesc, mai bine ia-mă la Tine; dar dacă voiface voia Ta, adu-mă înapoi şi ajută-mă să spun adevărul, pregăteşte-mă, ajută-mă să predic şi să spunoamenilor să se pocăiască.” Aceasta a fost scurta mea rugăciune. I-am spus asta slujitorului Domnului şii-am zis: “Nu-i spune mamei ceea ce I-am spus Domnului.” El mi-a răspuns: “Nu-I voi spune acum, darodată ce Domnul te va lua, îi voi spune.” Am continuat să ne rugăm şi am format un cerc de rugăciune.Maxima:La 3.30 pm, Domnul i-a spus slujitorului Său să o ungă pe fiica mea. Aşa că unii dintre noi am intrat încameră şi am uns-o. El ne-a dat 3 minute să o ungem începând de la păr, pe tot corpul. Ea era total unsă. *** Moartea ***Angelica:Mama mea şi o altă soră de la biserică, Fatima Navarrete, m-a uns cu ulei. Dar pe când făceau acest lucru,am simţit că ceva mă acoperă, ca o sticlă ce mă înconjura. Este greu de explicat. M-am simţit acoperită cuceva asemenea armurii, şi nu pot explica cum s-a întâmplat asta. După aceea, când ei au încercat să măatingă, nu mai puteau.Maxima:Pe când ne rugam pentru Angelica, am încercat să-mi pun mâinile pe ea, dar nu o puteam atinge! Eraoarecum acoperită. Era ciudat, nimeni nu o putea atinge! Acest proces de acoperire a început de la cappână la picioare, cam 30 cm (12 inci). Acest lucru m-a şocat profund. Îmi pusesem mâinile peste oameniînainte, în slujba Domnului, dar ceva ca acum nu se întâmplase niciodată! Am spus: “Oh, ceva seîntâmplă” şi am început să mă rog şi să ofer mulţumiri Domnului. Dintr-o dată, am simţit o bucurieimensă. Amărăciunea din inima mea dispăruse, durerea a trecut, şi mă simţeam acum bucuroasă şifericită! Am continuat să ne rugăm, iar la 4:00 pm fetiţa mea a căzut pe podea.Angelica:În timpul rugăciunii, am simţit că nu pot să respir, că nu mai am aer. Am simţit o durere în abdomen şi îninimă. Am simţit sângele inactiv şi o durere imensă în tot trupul. Tot ce puteam să spun era: “Doamne,
  5. 5. dă-mi putere, dă-mi putere!” pentru că simţeam că nu pot merge mai departe. Nu aveam putere, măpărăsea! Când am privit spre ceruri, în lumea spirituală, fără ochii mea fizici, am văzut cerul deschizându-se. Am văzut îngeri, nu 2 sau 10, ci milioane adunându-se împreună. În mijlocul milioanelor de îngeri, amobservat o lumină de 10.000 de ori mai strălucitoare decât soarele. Şi am spus: “Doamne, Tu eşti Cel carevine!”Maxima:Când a căzut, am încercat să o ridicăm, dar nu putea să stea pe cont propriu. În acest timp, puteam să oatingem. Ea spunea: “Rugaţi-vă. Nu am putere. Mamă, nu am putere şi simt durere.” La început, a simţitdurere la inimă, dar apoi durerea a coborât spre abdomen. Continuam să ne rugăm şi să insistăm înainteaDomnului. Domnul îi luase viaţa!Niciodată nu văzusem pe cineva murind. A trebuit să o văd pe fiica mea în timp ce intra în agonie! Nu afost uşor deloc! Nu puteam să-i înţeleg ultimele cuvinte, la sfârşit s-a oprit. Mi-am pus mâna pe faţa ei, şio oglindă la gura ei, să văd dacă respiră. Nu avea suflare, doar stătea acolo. Am ţinut-o, era caldă, ca unom normal. Am luat un cearşaf şi am acoperit-o, iar într-un timp scurt a început să fie rece, foarte rece.Părul i s-a poziţionat în spate, precum oamenilor morţi, devenind rece ca gheaţa.Angelica:Isus cobora şi-mi simţeam corpul murind. Cu cât Isus şi îngerii se apropiau mai mult, am simţit că plec,că nu mai eram eu. Nu mai eram vie, muream, intram în agonie! Când corpul mi-a căzut pe podea, ei eraudeja acolo. Casa mea era plină de îngeri, iar în mijlocul îngerilor am văzut o lumină mai puternică decâtsoarele! Era greu, am simţit o durere îngrozitoare, ca şi cum sufletul şi duhul s-ar fi rupt din mine.Plângeam şi ţipam în momentul când mi-am văzut trupul pe podea. Am întrebat: “Doamne, ce seîntâmplă?” Voiam să îmi ating corpul şi să intru în el din nou, dar când am încercat, era ca aerul: nu-lputeam atinge. Mâna mea a intrat prin corp. Nimeni din cei care se rugau nu mă puteau auzi! Am strigat:“Doamne, ajută-mă!”Maxima:Soţul meu ajunse acasă când ne rugam, şi a văzut-o pe fiica sa acolo. Domnul îmi dăduse putere în acelmoment, pentru că nu ştiam ce să fac. Era ca şi cum ea era în comă, dar ştiam că e bine, pentru că eralucrarea Domnului. Aşa că am spus: “Doamne, facă-se voia Ta.! *** Domnul Isus Cristos ***Angelica:În acel moment am auzit vocea Domnului, o voce frumoasă, cu tandreţe şi dragoste, “Nu te teme, fiică,pentru că Eu sunt Iehova, Dumnezeul tău, şi am venit aici că să-ţi arăt ceea ce ţi-am promis. Ridică-te,pentru că sunt Iehova, care te ţine de mâna dreaptă şi îţi spune să nu te temi, căci te voi ajuta.” Dintr-odată m-am ridicat. Am îngenunchiat, uitându-mă la corpul meu, aşteptând să intru în el, dar neputând săfac acest lucru. Când am auzit vocea Lui, frica m-a părăsit, nu mai eram speriată.În timp ce mergeam, îngerii au început să deschidă o cale. Acolo era o lumină puternică ce strălucea, şi pemăsură ce-mi aţinteam privirea spre ea, simţeam pace. Când m-am uitat, am văzut un om frumos, înalt,elegant, musculos. Lumina se revărsa din El. Era prea multă lumină pentru mine ca să-I pot vedea faţa!Dar puteam să-I văd părul de un aur strălucitor şi o îmbrăcăminte albă, având o cingătoare aurie la piept.Scria: “Regele regilor şi Domnul domnilor”.M-am uitat la picioarele Lui, purta nişte sandale aurii şi strălucitoare, de aur scânteietor. Era atât defrumos! Mi-a întins mâna. Când I-am apucat mâna, nu era ca şi când mi-aş fi atins corpul, mâna mea nutrecea prin a Lui. Am întrebat: “Ce se întâmplă?” şi El a zis: “Îţi voi arăta iadul, ca apoi să te întorci şi săspui omenirii că iadul chiar există, este real. Îmi voi arăta Gloria, ca tu să spui oamenilor să fie pregătiţi,pentru că gloria Mea este reală şi Eu sunt real.” El a spus: “Fiică, nu te teme!”. A repetat acest lucri şi I-am zis: “Doamne, doresc să merg în cer, dar nu în iad, deoarece am auzit că acolo este îngrozitor!” El mi-a spus: “Fiică, voi fi cu tine. Nu te voi părăsi în acel loc şi am de gând să-ţi arăt acel loc, pentru că mulţi
  6. 6. din cunoscuţii tăi cred în existenţa iadului, dar nu se tem. Ei cred că este un joc, că iadul este o joacă, şimulţi nu ştiu acest lucru. De asta îţi voi arăta acel loc, pentru că sunt mai mulţi care pier decât aceia careintră în gloria Mea.” Când a spus acest lucru, am putut observa lacrimi curgând pe veşmintea Sa. L-amîntrebat: “Doamne, de ce plângi?” El mi-a răspuns: “Fiică, deoarece sunt mai mulţi care pier, de asta îţivoi arăta asta, ca tu să mergi să le spui adevărul, iar tu nu te vei mai întoarce în acel loc.” *** Iadul *** Dintr-o dată, totul a început să se mişte. Pământul s-a scuturat şi s-a deschis, şi am văzut înăuntru o groapă întunecoasă. Stăteam pe un fel de piatră, împreună cu îngerii care ne înconjurau. Am spus: “Doamne, nu vreau să merg în acel loc!” El mi-a zis: “Fiică, nu te teme, pentru că sunt cu tine.” Într-o secundă eram deja într-o groapă întunecoasă. Am încercat să văd ceva, dar era un întuneric imens. Am văzut un cerc mare, şi auzeam milioane de voci. Îmi era foarte cald, simţeam că pielea îmi arde. Am întrebat: “Doamne, ce este asta? Nu vreau să merg în acest loc!” Domnul mi-a spus că acesta era doar tunelul către iad. Acolo era un miros oribil, respingător şi scârbos, astfel L-am rugat pe Isus să nu mă ia. El mi-a răspuns: “Fiică, este necesar ca tu să vii şi săcunoşti acest loc.” Am plâns:” Dar de ce, Doamne, de ce?” Şi El mi-a zis: “Ca tu să spui adevărulomenirii, oamenii pier, doar unii intră în Împărăţia Mea.” Spunând asta, a început să plângă. CuvinteleLui m-au întărit şi încurajat, aşa că am continuat să mergem.Am ajuns la sfârşitul unui tunel, iar când am privit în jos am văzut un abis acoperit cu flăcări. Domnul mi-a spus: “Fiică, îţi dau asta.” Era un liant cu foi albe. “Fiică, ia acest creion ca să scrii tot ceea ce îţi voiarăta, ceea ce vei vedea şi auzi. Vei scrie totul pe măsură ce observi trăind.” Am zis: “Doamne, o voiface, dar deja am văzut destul, Doamne. Văd suflete care sunt torturate şi flăcări imense.”Maxima:Timpul trecea, iar fiica mea încă zăcea acolo. “Doamne, ce se întâmplă?” Lacrimi curgeau din ochii ei,dar când le-am şters, ele apăreau din nou. Am poziţionat o oglindă la gura ei ca să văd dacă respiră, darnu era nimic. Îi verificasem pulsul, nimic. Am apăsat cu mâna pe stomacul ei, nu se întâmpla nimic.Slujitorul Domnului a spus: “Locul în care e ea nu este unul al zâmbetului, ci unul de tortură.”Angelica:I-am spus lui Isus: “Voi mărturisi că iadul este real, că există, dar ia-mă de aici acum!” El mi-a răspuns:“Fiică, nici măcar nu am intrat în acel loc, încă nu ţi-am arătat nimic, şi deja vrei să te iau de aici?”“Doamne, te rog, ia-mă de aici!” am spus. Apoi am început să coborâm în abis. Am început să plâng şi săţip: “Doamne, nu, nu, nu, nu…nu vreau să merg!” dar El îmi spunea: “Trebuie să îl vezi.”Am văzut demoni oribili, de toate soiurile, grosolani şi mici. Alergau foarte repede şi purtau ceva înmâinile lor. “Doamne, de ce aleargă aşa rapid şi ce poartă în mâinile lor?” El mi-a răspuns: “Fiică, eialeargă în felul acela deoarece ştiu că timpul lor se apropie de sfârşit, pentru că timpul este foarte scurt îna distruge omenirea şi, în special, pe copiii Mei. Ceea ce cară cu mâinile sunt suliţe pentru a distrugeomenirea, deoarece fiecărui demon îi este oferit un nume, şi potrivit cu acel nume cărora le este dat, ei auo suliţă cu care să distrugă persoana respectivă şi să o aducă în acest loc; ţinta lor este să distrugă aceapersoană şi să o aducă în iad.” Vedeam demoni care alergau şi ieşeau din pământ, iar El mi-a zis: “Eimerg pe pământ ca să aducă şi să arunce omenirea în acest loc.” Când a spus asta, El a început să geamă,să geamă foarte mult. Gemea tot timpul, iar eu plângeam la fel.Maxima:
  7. 7. Fiica mea a fost moartă pentru o perioadă de 23 ore, dar nu am anunţat autorităţile. M-am rugat:“Doamne, voi aştepta 24 ore. Dacă fiica mea nu reapare în 24 ore, voi suna un doctor.” Dar Domnul areadus-o înainte de a fi depăşite cele 24 ore.Angelica:Domnul mi-a spus: ”Eşti pregătită să vezi ceea ce vreau să-ţi arăt?” „Da, Doamne” am zis. El m-a dusîntr-o celulă în care un tânăr era chinuit printre flăcări. Am observat că celula era numerotată; deşi nuputeam înţelege numerele, păreau a fi descrescătoare. Era o placă imensă în acea celulă, iar tânărul aveanumărul 666 pe frunte. El a avut, de asemenea, o placă de metal încrustată în piele. Viermii care îlmâncau nu puteau să deterioreze acea placă, nici flăcările să o ardă. Acesta a strigat: „Doamne, ai milă demine. Ia-mă din acest loc. Iartă-mă, Doamne!” Dar Isus îi răspunsese: „Este prea târziu, ţi-am oferitoportunităţi şi nu te-ai pocăit.”L-am întrebat pe Isus: „De ce este acest om aici?” Apoi l-am recunoscut. Pe pământ, acest tânăr ştiusedespre Cuvântul lui Dumnezeu, dar trăise departe de Dumnezeu, preferând alcoolul, drogurile şi umblareape căile greşite. Nu vrusese să urmeze calea Domnului. Isus îl avertizase de multe ori cu privire la ceea cei s-ar putea întâmpla. Isus a spus: „Fiică, el este în acest loc deoarece orice om care respinge CuvântulMeu are deja o judecată: Cuvântul pe care i l-am spus îl va judeca în ziua de apoi.” (Ioan 12:48), iar apoia început să se tânguie.Când Isus Se tânguie, este diferit de felul în care noi o facem. El plânsese cu durere în inimă şi într-unmod profund. “Nu am creat iadul pentru omenire”, a spus Isus. Deci L-am întrebat: “Atunci de ce se aflăomenirea aici, Doamne?” El a răspuns: “Fiică, am creat iadul pentru satan şi îngerii acestuia, care suntdemonii săi(Matei 25:41), dar din cauza păcatului şi insuficienţei pocăinţei, omenirea sfârşeşte aici şiexistă mai mulţi care pier decât aceia care intră în Gloria Mea!” (Matei 7:14) El a continuat să plângă şimă durea să-L văd în acea stare. “Fiică, Mi-am dat viaţa pentru omenire, ca ei să nu piară, să nu ajungă înacest loc. Mi-am dat viaţa din dragoste şi milă, ca omenirea să se pocăiască şi să intre în ÎmpărăţiaCerurilor.” Suspina ca şi cum cineva nu mai putea suporta durerea, arătând prin aceasta durerea ce osimţea în timp ce privea oamenii. Fiind cu Isus, mă simţeam în siguranţă. M-am gândit: “Dacă Îl las peDomnul, rămân prinsă aici!” Am întrebat: “Isuse, am rude în acest loc?” El S-a uitat la mine în timp ceplângeam, şi-mi spuse: “Fiică, sunt cu tine” din cauză că eram foarte speriată. M-a dus într-o altă celulă.Niciodată nu-mi puteam imagina ca vreo rudă de-a mea să fie într-o astfel de celulă. Am văzut-o peaceastă femeie chinuită, viermii îi mâncau faţa, iar demonii înfigeau un fel de suliţă în corpul acesteia. Eaţipa: “Nu, Doamne, ai milă de mine, iartă-mă, Te rog, scoate-mă din acest loc pentru un minut.” (Luca16:24)În iad, oamenii sunt chinuiţi cu amintirile a ceea ce au făcut pe pământ. Demonii îşi băteau joc de oamenişi le spuneau: “Închină-te şi dă laudă, pentru că aceasta este împărăţia ta!”, iar oamenii ţipau şi-şireaminteau faptul că ei Îl cunoscuseră pe Dumnezeu prin Cuvântul Său. Aceia care Îl cunoscuseră erautorturaţi de două ori mai mult.Domnul mi-a spus: “Nu există o altă posibilitate (pentru cei de aici); încă există oportunităţi pentru ceicare sunt în viaţă”. L-am întrebat: “Doamne, de ce se află stră-străbunica mea aici?” Nu ştiu dacă ea Te-acunoscut vreodată. De ce este în iad, Doamne?” El mi-a răspuns: “Fiică, ea este aici deoarece nu a pututierta..Fiică, cine nu iartă nu va fi iertat de Mine.”Am întrebat: „Doamne, dar Tu ierţi, Tu eşti milostiv.” El mi-a răspuns: „Da, fiică, însă e necesar să ierţi,deoarece ei nu au iertat mulţi oameni, şi din cauza asta sunt oamenii aceştia în acest loc, pentru că nu aureuşit să ierte...Du-te şi spune omenirii că este vremea să ierte, în special copiii Mei, deoarece mulţi din einu au iertat. Spune-le să scape de ranchiună, resentimente, ceea ce au urât în inima lor, căci este vremeasă ierte! Dacă la moarte au fost surprinşi că persoana care nu a reuşit să ierte va merge în iad, atuncinimeni nu poate cumpăra viaţa.” Când am părăsit acel loc, bunica mea a fost cuprinsă de flăcări şi a ţipat:„Aaaaah” şi a început să blesteme Numele lui Dumnezeu, ea Îl înjurase; orice persoană din iad blestemăîmpotriva lui Dumnezeu.
  8. 8. Pe când am părăsit zona, am putut vedea că iadul era plin de suflete chinuite. Mulţi oameni şi-au extinsmâinile implorându-L pe Isus să-i ajute şi să-i scoată de acolo. Dar Domnul nu putea face nimic pentru ei,iar ei începeau să blesteme pe Dumnezeu. Apoi Isus a început să suspine şi să spună: „Mă doare să-i aud,Mă doare să văd ceea ce fac, pentru că nu mai pot face nimic pentru ei. Ceea ce urmează să îţi spun estecă încă am oportunitatea pentru acela care e pe pământ, care încă nu a murit, care încă trăieşte; acela maiare timp să se pocăiască!”Domnul mi-a spus că existau mulţi oameni faimoşi în iad, de asemenea, alţi oameni care au ştiut despreEl. Domnul a spus: „Îţi voi arăta o altă parte a cuptorului.” Am ajuns într-un loc în care o femeie eraînconjurată de flăcări. Era în profund chin şi ţipa, implorându-L pe Domnul pentru milă. Isus a arătat cumâna înspre ea şi mi-a zis: „Fiică, acea femeie pe care o vezi, înconjurată de flăcări, este Selena.” Pemăsură ce ne-am apropiat, ea a ţipat: „Doamne, ai milă de mine, iartă-mă, Doamne, scoate-mă din acestloc!” Dar Domnul S-a uitat la ea şi a spus: „Este târziu, prea târziu. Nu te mai poţi căi acum.”Ea m-a văzut şi mi-a spus: „Te rog, te implor, du-te şi spune-le oamenilor despre asta, te rog să le zici şisă nu taci; du-te şi spune-le să nu vină în acest loc; spune-le să nu mai asculte melodiile mele, nici să lecânte”(1 Ioan 2:15). Aşa că am întrebat-o: „De ce vrei să plec şi să le spun acest lucru?” Ea a răspuns:„Pentru că de fiecare dată când oamenii cântă şi ascultă melodiile mele, sunt chinuită şi mai mult,persoana care face acest lucru va ajunge aici, în acest loc. Te rog, du-te şi spune-le să nu vină aici; du-tespune-le că iadul este real!” Ea a început să ţipe şi unii aruncau suliţe de la distanţă în corpul ei, iar eaplângea: „Ajută-mă, Doamne, ai milă de mine, Doamne!” Dar din păcate, Domnul îi spusese „Este preatârziu!”M-am uitat în împrejurimi, era plin de cântăreţi şi artişti care au murit. Tot ceea ce făceau era să cânte şisă cânte, nu se opreau din cântat. Domnul mi-a explicat: “Fiică, persoana care este aici trebuie să continueaici orice ar fi făcut pe pământ, dacă nu s-a pocăit.”În timp ce observam zona, am văzut o mulţime de demoni care vărsau un fel de ploaie. Chiar am crezut căeste ploaie. Dar am observat că oamenii din flăcări fugeau de ploaie şi strigau: “Nu, ajută-mă, Doamne!Nu, nu poate fi “, iar demonii rădeau şi spuneau oamenilor: “Lăudaţi şi închinaţi-vă, căci aceasta esteîmpărăţia voastră pentru vecie!” Am văzut flăcările accentuându-se şi viermii oamenilor multiplicându-se! Nu exista apă acolo, ci pucioasă care multiplica flăcările şi accentua durerea fiecărei persoane. L-amîntrebat pe Isus: “ Ce se întâmplă?..Doamne, ce-i asta?” Domnul mi-a răspuns: “Aceasta e plata tuturorcelor care nu s-au pocăit.” (Psalmul 11:6)După aceea, Domnul m-a dus într-un loc în care era un om foarte cunoscut. Înainte de asta, obişnuiam sătrăiesc ca o fată creştină cu mintea dublată. Obişnuiam să gândesc că orice persoană care moare merge înrai; chiar şi acei care au sărbătorit în masă, dar mă înşelam. Când Papa Ioan Paul al II-lea a murit,prietenii şi rudele mi-au spus că acesta a mers în rai. Pe toate canalele de televiziune, şi în alte locuri seafirma: “Papa Ioan Paul al II-lea a murit, odihnească-se în pace. El acum se bucură cu Domnul şi îngeriiSăi în cer” şi crezusem toate acestea. Dar m-am amăgit singură, pentru că îl vedeam în iad, chinuit deflăcări. M-am uitat la faţa lui, era Ioan Paul al II-lea! Domnul mi-a spus: “Priveşte, fiică, acel om pe careîl vezi este Papa Ioan Paul al II-lea. El se află în acest loc; este chinuit deoarece nu s-a pocăit.”Şi am întrebat: “Doamne, de ce este aici? El obişnuia să predice la biserică.” Isus mi-a răspuns: “Niciuncurvar, idolatru, lacom sau mincinos nu va intra în Împărăţia Mea” (Efeseni 5:5). I-am răspuns: “Da, ştiucă este adevărat, dar vreau să ştiu de ce el este aici, pentru că el obişnuia să predice mulţimilor deoameni!” Isus a răspuns: “Da, fiică, el a spus multe lucrui, dar niciodată nu a predicat adevărul aşa cumeste. Niciodată nu a spus adevărul, iar ei cunoşteau adevărul, şi cu toate acestea, a preferat banii înfavoarea predicării despre salvare. Nu a oferit realitatea; nu spusese că iadul este real şi că raiul există;fiică, el este acum în acest loc.”Când m-am uitat la acest om, el avea un şarpe mare, cu ace, încolăcit în jurul gâtului, iar el încerca să-ldea jos. L-am implorat pe Isus: “Doamne, ajută-l!” Omul ţipa: “Ajută-mă, Doamne; ai milă de mine; ia-mă din acest loc, iartă-mă!” Domnul l-a observat şi i-a spus: “Ştiai foarte bine. Ştiai că acest loc estereal…Este prea târziu; nu mai există nicio oportunitate pentru tine.”
  9. 9. Domnul a spus: “Priveşte, fiică, îţi voi arăta viaţa acestui om.” Isus mi-a arătat un uriaş ecran în careputeam să observ cum oamenii îl idolatrizau. Isus a spus: “Priveşte, fiică, sunt mulţi idolatri în acest loc.Idolatria nu va salva. Sunt singurul care salvează, şi în afară de Mine nimeni nu o poate face. Iubescpăcătosul, dar urăsc păcatul, fiică. Du-te şi spune omenirii că îi iubesc şi că ei trebuie să se întoarcă laMine.”În timp ce Domnul vorbea, am început să văd cum acest om a primit o mulţime de monede şi bancnote;bani, tot ceea ce păstrase. Avea foarte mulţi bani. Am văzut imagini cu acest om stând pe tron, dar amputut să văd asta fără îndoială. Chiar dacă este adevărat că aceşti oameni nu se căsătoresc, te pot asigura,nu fac niciun fel de glumă, Domnul mi-a arătat că aceşti oameni se culcă cu călugăriţe; cu multe femeiacolo!Domnul mi-a arătat aceşti oameni trăind în adulter, iar Cuvântul spune că niciun curvar nu va intra înÎmpărăţia Lui. În timp ce priveam toate astea, Domnul mi-a spus: “Priveşte, fiică, tot ceea ce îţi arăt esteceea ce se întâmplă, ce a trăit şi ce se întâmplă printre oameni, printre preoţi şi papi existenţi.” Apoi mi-aspus: “Fiică, du-te şi spune omenirii că este timpul să alerge înspre Mine.”Domnul mi-a arătat un loc în care mulţi oameni se îndreptau spre iad. L-am întrebat: „Doamne, cum seface că ei se îndreaptă spre acest loc?” El mi-a răspuns: „Îţi voi arăta.” Mi-a arătat un tunel cu mulţioameni care mergeau prin el. Aceştia erau legaţi la mâini şi la picioare. Erau îmbrăcaţi în negru şi purtauo povară pe spate. Isus a spus: „Priveşte, fiică, acei oameni pe care îi vezi acolo, aceia nu Mă cunosc încă.Ceea ce este pe spatele lor este păcatul, dar du-te şi spune-le să-Mi ofere Mie povara şi le voi dăruiodihnă; pentru că Eu sunt Acela care iartă toate păcatele lor...Fiică, du-te şi spune-le acelor oameni săvină la Mine, căci îi aştept cu braţele deschise, spune-le că ei se îndreaptă spre acest loc.”Pe când priveam acei oameni, am zis: “Doamne, persoana de acolo este verişorul meu; acel tânăr esteverişorul meu. Doamne, acea tânără care coboară este verişoara mea; familia mea vine în acest loc!” Elmi-a răspuns: „Fiică, ei se îndreaptă spre acest loc, dar du-te şi spune-le încotro se îndreaptă, spune-le cămerg spre iad. Spune-le că te-am ales să fii străjer...asta înseamnă că trebuie să le spui adevărul. Trebuiesă mergi şi să le spui ceea ce ţi-am arătat. Dacă nu vei vorbi şi se va întâmpla ceva acelei persoane,sângele său va cădea asupra ta, dar dacă vei face aşa cum ţi-am spus, atunci acea persoană va da socotealăînaintea Mea. Dacă persoana nu se pocăieşte, atunci responsibilitatea se va ridica de la tine, căci aceapersoană va da socoteală şi sângele acelui om nu va cădea asupra ta.” (Ezechiel 3:18)Isus mi-a spus că mulţi oameni faimoşi se îndreptau spre acel loc, oameni cu statut important. Spreexemplu, Michael Jackson. Acest om a fost faimos în întreaga lume, dar în acelaşi timp un satanist. Cutoate că mulţi oameni nu ar vedea lucrurile din această perspectivă, acesta este adevărul. Acest om avealegături satanice: a avut un pact cu diavolul, în urma căruia să aibă faimă şi să atragă mulţi fani.Aceste măsuri pe care el le-a efectuat sunt modul în care am văzut demoni deplasându-se în timp cechinuiau oameni în iad. Ei alunecau şi nu înaintau, în timp ce strigau, bucurându-se de durerea pe care oimpuneau asupra oamenilor. Lasă-mă să-ţi spun că Michael Jackson este în iad. Domnul mi l-a arătatdupă ce Michael a murit. M-a lăsat să îl văd chinuit în flăcări. Am strigat: “De ce?” Nu era uşor să vădcum acest om era torturat în flăcări şi striga. Oricine ascultă sau cântă melodiile lui Michael Jackson, sauoricine este fan al acestuia, vă avertizez că satan vă atrage în capcană, în aşa fel încât să ajungeţi şi voi îniad. Chiar acum, renunţaţi în Numele lui Isus! Dumnezeu vrea să te elibereze, ca să nu fii pierdut.Domnul mi-a spus: “Fiică, sunt mulţi care Mă cunosc, dar care se îndreaptă spre acest loc..” Am întrebat:“Doamne, cum pot aceşti oameni să Te cunoască şi totuşi să vină aici?” El a răspuns: “Acea persoană carea părăsit căile Mele şi acea persoană care umblă pe două căi.” A început să-mi arate oameni caremergeau spre iad. Erau legaţi la mâini şi la picioare.Fiecare din ei purta îmbrăcăminte albă, dar ruptă, pătată şi zbârcită. Isus a spus: “Fiică, vezi cum oameniiMei s-au depărtat de Mine. Fiică, vreau să-ţi spun că nu vin pentru aceşti oameni. Vin pentru oamenisfinţi, pregătiţi, fără cusur, fără zbărcitură şi fără pângărire.” (Efeseni 5:26-27) Am început să-mi văd
  10. 10. unchii şi alte persoane care s-au depărtat de căile Lui. “Du-te şi spune-le că îi aştept, să-mi predea povaralor, şi le voi da odihnă.” Isus suspina. “Fiică, ei se îndreaptă spre acest loc. Du-te şi spune-le unchilor tăi,rudelor că merg spre iad! Fiică, mulţi nu te vor crede, dar sunt martorul credincios, sunt martorul tăucredincios. Nu te voi părăsi niciodată. Chiar dacă ei nu te cred, fiică, mergi şi spune-le adevărul, căci suntcu tine. Îţi voi arăta, de asemenea, cum oamenii ajung în acest loc.”Am ajuns într-un tunel în care era o multitudine de oameni care cădeau în abus. Nu 1000, nici 2000, cimulţi ca nisipul mării, neputându-se număra. Cădeau ca într-o secundă, ca şi cum ai arunca pumnii denisip pe jos. Sufletele cădeau rapid. Isus tânjea, spunând:” Fiică, acesta este modul în care omenirea piere;aşa se pierde!...Fiică, Mă doare să văd cum omenirea piere.”Isus a spus: “Demonii organizează întâlniri în acest loc.” Am zis: “Demonii se întrunesc?” Isus a spus:“Da, fiică, se întrunesc ca să plănuiască ce vor face omenirii. Ei ţin zilnic întruniri secrete.” Şi cu asta,Isus m-a dus într-o celulă în care am văzut o masă de lemn cu scaune în jurul ei. Acolo erau demonii,toate soiurile de demoni. Isus mi-a explicat: “Fiică, ei acum plănuiesc să meargă şi să distrugă familiilepăstorilor, misionarii, evangheliştii şi pe toţi aceia care Mă cunosc. Vor să-i distrugă, au multe lănci.”Demonii râdeau, îşi băteau joc şi spuneau: “Să distrugem omenirea şi să-i aducem în acest loc.” Isus a zis:“Du-te şi spune-le că sunt cu tine. Spune-le să nu lase uşile deschise, să nu ofere loc lui satan, căci satanrăcneşte ca un leu, caută pe care să devoreze.” (1 Petru 5:8) “Dar Cuvântul spune “se comportă ca un”,deoarece singurul leu este cel din seminţia lui Iuda, Isus Cristos din Nazaret (Apocalipsa 5:5)!” Isus aspus: “Fiică, ei doresc în mod special să distrugă familiile păstorilor.” Am întrebat: “De ce vor să facăacest lucru?” Iar Isus a răspuns: “Pentru că ei se ocupă de mii de oameni, care sunt oile din turmă; oaiadin turmă pe care Domnul le-a dat-o. Demonii vor ca aceşti oameni să se întoarcă în lume; să se uiteînapoi şi să sfârşească în iad. Du-te şi spune-le păstorilor să predice adevărul. Spune-le să spună şi săvorbească tot ceea ce Eu le spun, şi niciodată să nu ţină pentru ei ce le spun! Pe când părăseam acel loc,El mi-a spus: “Vreau să-ţi arăt altceva...există copii în acest loc.” Şi am răspuns: “Copii în acest loc,Doamne? Cuvântul Tău spune: “lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-i opriţi: căci Împărăţia lui Dumnezeueste a celor ca ei.”(Matei 19:14) Isus a spus: “Fiică, este adevărat că aşa este Împărăţia Cerurilor, dar acelcopil trebuie să vină la Mine, pentru că nu-l voi lepăda. (Ioan 6:37) Instant, Domnul mi-a arătat un copilde 8 ani care era torturat în flăcări. Băiatul plângea: “Doamne, ai milă de mine, scoate-mă din acest loc,nu vreau să fiu aici!” Continua să plângă şi să ţipe. Am văzut demoni în jurul acestui copil, figuri carereprezentau personaje din desene animate: Dragon, Boy Z, Ben 10, Pokemon, Doral, etc. “Doamne, de ceacest băiat este aici?” Isus mi-a arătat un ecran imens în care am văzut viaţa băiatului. Am observat cumîşi petrecea întreg timpul în faţa televizorului, privind aceste desene animate. Isus a spus: “Fiică, acestedesene animate, aceste filme, telenovele care sunt văzute zilnic la televizor sunt instrumentele diavoluluide a distruge omenirea...Priveşte, fiică, cum s-a ajuns aici.”Am văzut cum băiatul era rebel şi neascultător faţă de părinţi. Când părinţii vorbeau cu el fugea,aruncând lucruri şi neascultându-i. După ce s-a întâmplat asta, o maşină s-a izbit de el şi i-a curmat viaţa.Isus mi-a spus: “De atunci, el se află aici.”M-am uitat la acel băiat cum era chinuit. Isus a spus: “Fiică, du-te şi spune-le părinţilor să-şi educe copiiiaşa cum este scris în Cuvântul Meu. (Proverbe 22:6)” Cuvâtnul lui Dumnezeu este real, ne spune să nepedepsim copiii cu nuiaua, dar nu în orice moment, ci doar când a devenit neascultător de părinţi.(Proverbe 22:15)Domnul mi-a spus ceva care este foarte trist şi foarte dureros. El a zis: “Fiică, există mulţi copii în acestloc din cauza desenelor animate, din cauza rebeliunii.” L-am întrebat: “Doamne, de ce desenele animatesunt condamnate pentru aceasta?” Iar El a explicat: “Deoarece ei sunt demoni care poartă rebeliune,neascultare, amărăciune şi ură copiilor; iar alţi demoni intră în copii, aşa că nu vor face lucruri bune, ciceea ce este rău: orice văd copiii la televizor, ei vor să facă în realitate.” Iadul este real, el există, şi chiarcopiii trebuie să decidă cu care vor merge. Am spus: “Doamne, spune-mi, de ce se află aceşti copii îniad?” Iar Isus a răspuns:” Odată ce copiii au cunoştinţă despre existenţa raiului şi a iadului, atunci ei au unloc pe care îl aleg.”
  11. 11. *** Împărăţia Cerurilor *** Sunt multe de spus despre iad, dar acum vă voi arăta ceea ce am văzut în rai. Isus a spus:” Fiică, acum îţi voi arăta ceea ce am pregătit pentru sfinţii Mei.” Am lăsat acel loc, ieşind printr-un tunel. În timp ce călătoream prin acel tunel, am ieşit deodată afară, loc în care era lumină. Nu am mai văzut întuneric, chinuri sau flăcări. El a spus:”Fiică, îţi voi arăta Gloria Mea” şi am început să urcăm spre Împărăţia Cerurilor! Curând am ajuns la o uşă cu litere gigantice de aur; era scris: “Bine ai venit în Împărăţia Cerurilor.” Isus a spus:” Fiică, intră, căci Eu sunt Uşa şi oricine intră prin Mine, va găsi păşuni.”(Ioan 10:9)După ce Domnul a spus aceste cuvinte, uşa s-a deschis şi am intrat. Am văzut îngeri care ofereau glorie,onoare şi laudă Tatălui ceresc! (Apocalipsa 7:11-12) În timp ce continuam să mergem, ne-am apropiat deo masă pe care am putut observa începutul, dar nu şi sfârşitul. (Apocalipsa 19:9) Am observat un tronimens şi un tron mai mic, înconjurate de mii de scaune. Între aceste scaune erau veşminte cu coroane.Domnul mi-a spus: “Fiică, cununa pe care o vezi este cununa vieţii.”(Apocalipsa 2:10)Isus a spus:”Priveşte, fiică, acestea sunt lucrurile pe care le-am pregătit pentru copiii Mei.” Am văzut cămasa era acoperită cu o faţă de masă albă, având marginile de aur. Erau farfurii, pahare de aur, fructe;totul era servit. Era foarte frumos. Era un vas, în mijlocul mesei, care conţinea visul pentru cină. Şi Isus aspus:” Fiică, totul este pregătit pentru sosirea Bisericii Mele.”Am mers în alt loc unde am văzut mulţi oameni într-o grădină. Erau oameni cunoscuţi din Biblie, dar nuerau vârstnici, ci tineri. Era un tânăr, cu un batic în mână, ce dansase şi se învârtise în jurul Domnului.Isus a spus:” Fiică, acest tânăr pe care îl vezi este slujitorul Meu, David.” El dădea glorie Tatălui. Dintr-odată, un alt tânăr trecuse, iar Isus mi-a spus: “Fiică, el este Iosua, el este Moise; acest alt tânăr esteAvraam.” Isus le spunea pe nume. Ei aveau aceeaşi înfăţişare! Isus a zis:” Fiică, acea femeie pe care ovezi este slujitoarea Mea, Maria Magdalena; slujitoarea Mea, Sara.” Dar apoi mi-a spus:” Fiică, ea esteMaria. Cea care L-a născut pe Isus Cristos, Cel ce sunt. Fiică, vreau să-ţi spun că ea nu are cunoştinţădespre ceea ce se întâmplă pe pământ. Vreau să-ţi spun că va trebui să mergi să spui omenirii; spuneînchinătorilor la idoli că iadul este real şi că idolatrii nu vor intra în Împărăţia Mea, dar spune-le că dacăse pocăiesc vor putea intra în locuinţa cerească. Spune-le că-i iubesc şi că Maria nu are nicio idee despreceea ce se întâmplă pe pământ, iar singurul pe care trebuie să-L înalţe sunt Eu, căci nici Maria, nicisfântul Gregoriu nu pot oferi salvare. Sunt singurul care salvează, iar în afară de Mine- nimeni, nimeni,nimeni nu salvează!” El a repetat asta de 3 ori- că nimeni nu poate salva, ci doar El.Omenirea s-a înşelat crezând într-un anumit sfânt, care nu este, dar este un demon, lucrând printr-un idolfăcut de mâna omului. Dar lasă-mă să-ţi spun că Domnul vrea să-ţi dea ce e mai bun. Vrea ca tu să intri înÎmpărăţia Cerurilor; să te pocăieşti şi să laşi idolatria, deoarece ea nu te va salva. Isus Cristos din Nazareteste singurul care salvează, care Şi-a dat viaţa pentru tine, pentru mine şi pentru omenire. Domnul are unmesaj măreţ pentru omenire. În timp ce suspina, El mi-a spus:” Te rog, fiică, nu tăcea; du-te şi spuneadevărul, du-te şi spune ce ţi-am arătat.”Am văzut cum Maria s-a închinat Domnului, şi am văzut femei cu un păr lung şi foarte frumos. Amspus:” Doamne, ce drăguţ este modul în care ele îşi poartă părul.” El mi-a spus:” Fiică, ceea ce vezi esteînvelitoarea pe care i-am dat-o femeii.” El a adăugat: “Fiică, du-te şi spune-le femeilor să aibă grijă devălul pe care le-am dat.”Apoi mi-a spus:” Îţi voi arăta ceva ce este foarte important. “M-am uitat în depărtare şi am văzut un oraşstrălucitor, oraş de aur! Am spus:” Doamne, ce este asta? Vreau să merg acolo.” El mi-a răspuns:” Fiică,îţi voi arăta ce este acolo. Ce vezi este locuinţa cerească, conacurile cereşti ce sunt pregătite pentruoamenii Mei.” Am început să mergem, până când am ajuns în dreptul unui pod de aur. În timp ce îltreceam, mergeam deasupra străzilor care erau făcute din aur pur!” (Apocalipsa 21:21)
  12. 12. Totul era aşa de frumos, scânteietor, ca sticla lucioasă, era ceva supranatural, inexplicabil! Am văzutconacurile cereşti şi am privit mii de îngeri construindu-le. Unii îngeri construiau rapid, alţii construiau înmod lent, iar alţii nu construiau defel. Am întrebat: “De ce unii îngeri construiesc rapid, pe când alţii mailent, iar alţii s-au oprit din a construi?” Domnul a explicat: “ Fiică, acesta este felul în care oameniilucrează pe pământ, iar îngerii lucrează precum copiii Mei...Fiică, oamenii Mei nu mai răspândescEvanghelia. Oamenii Mei nu mai postesc. Nu mai merg pe străzi ca să distribuie tractate şi să proclameadevărul. Le este ruşine acum. Du-te şi spune-le oamenilor Mei să se întoarcă la vechile cărări. Aceiîngeri pe care i-ai văzut făcând nimic aparţin acelor oameni care s-au depărtat de căile Mele..Fiică, mergişi spune-le copiilor Mei că s-au depărtat de căile Mele..Fiică, spune-le să se întoarcă la vechile cărări”(Ieremia 6:16), şi spunând asta El a început să suspine.Am auzit oameni cântând, aşa că I-am cerut:” Doamne, vreau să mă duci în acel loc în care cântă oameniiaceia.” Isus mă observa, aş putea spune modul în care El mă observa, dar nu puteam vedea faţa Sa, cidoar mişcările feţei. În timp ce lacrimile Îi curgeau pe veşminte, L-am întrebat de ce suspină. Dar nu mi-adat nicio explicaţie.Mai târziu am ajuns în această grădină încântătoare. Acolo, printre conacurile cereşti, am văzut flori carese clătinau. Acesta era cântecul pe care l-am auzit. Domnul Şi-a îndreptat degetul şi mi-a spus:” Fiică,priveşte, ele Mă laudă; seînchină Mie! Oamenii Mei nu o mai fac ca înainte. Oamenii mei nu Mă mailaudă, nu se mai închină Mie; nu Mă mai caută ca înainte. De-asta ţi-am spus, fiică, să mergi şi să le spuicopiilor Mei să mă caute, căci voi veni, voi veni, voi veni- pentru poporul care Mă caută în duh şi adevăr,pentru oameni care sunt gata, pentru oameni sfinţi!” Suspinând mi-a spus:” Vin, vin!” Apoi am înţeles dece suspina, deoarece El vine, dar nu pentru aceia care au inima împărţită. Va reveni doar pentru aceioameni care Îl caută în duh şi adevăr.Apoi Domnul mi-a spus că trebuie să mă reîntorc pe pământ. Am spus:”Doamne, nu vreau să mă reîntorcpe pământ! Ce înţelegi prin “pământ”? Vreau să stau cu Tine. M-ai adus aici şi nu am de gând să plecnicăieri, pentru că sunt cu Tine!” Isus a spus:”Fiică, este necesar să te întorci pe pământ şi să mărturiseştică Gloria Mea este reală, că ce îţi voi arăta este real, că ceea ce ai văzut este real- ca omenirea să vină laMine, să se pocăiască şi să nu piară.” Suspinând am căzut la picioarele Lui; acolo am văzut răni. Amîntrebat: “ Doamne, ce sunt aceste răni?” El mi-a răspuns: “Fiică, este cicatricea de ieri, când Mi-am datviaţa pentru omenire.” Mi-a mai arătat semnele de la mâini; am întrebat: “Doamne, de ce încă le ai?” Elmi-a spus:” Fiică, acestea sunt semnele care au rămas.” Aşa că am întrebat: “Vor dispărea?” El mi-arăspuns:” Fiică, acestea vor dispărea doar când toţi sfinţii vor fi reuniţi aici…Fiică, trebuie să te duc pepământ: familia ta şi naţiuni te aşteaptă.”Am încercat să refuz, dar El a arătat cu degetul spre pământ; a zis:” Priveşte, acei oameni pe care îi veziacolo sunt rudele tale; acel corp pe care îl vezi este locul în care trebuie să te întorci…Este timpul săpărăseşti acest loc.” Apoi El m-a dus de-a lungul unui râu curat ca cristalul şi a zis:” Fiică, intră în râu şiscufundă-te.” Înainte să intru în acel râu cristalin al apei vieţii, am experimentat o bucurie indescriptibilă,dar după ce m-am scufundat şi am ieşit la suprafaţă, eram euforică. M-am gândit că nu mă voi reîntoarceacasă, dar Domnul mi-a zis:” Fiică, trebuie să te întorci pe pământ...Vreau să-ţi arăt ceva: cum voi veni pepământ pentru sfinţi. Îţi voi arăta cum va fi ziua răpirii.” *** Răpirea şi Necazul ***Ne îndreptam spre un loc cu un ecran gigantic, şi vedeam oameni în el. Puteam observa întreaga lume.Apoi, dintr-o dată, am văzut mii de oameni dispărând. Femei însărcinate ale căror sarcini dispăruseră, şiarătau ca cineva care ţipa înnebunind.Copiii dispăruseră de peste tot. Mulţi oameni alergau dintr-o parte în alta ţipând:” Nu se poate, nu sepoate! Ce se întâmplă?”
  13. 13. Am văzut pe aceia care Îl cunoscuseră pe Domnul, dar care au fost lăsaţi în urmă. (Matei 24:40-41) Eispuneau că Cristos S-a întors, că răpirea s-a realizat. Ţipau şi doreau să se sinucidă, dar nu puteau.Domnul mi-a spus:” Fiică, în acele zile moartea va fugi; Duhul Sfânt nu va mai fi pe pământ.”(Apocalipsa 9:6) Au existat accidente, dar nu puteam vedea o singură persoană moartă: toţi erau teferi,chiar dacă erau răniţi.Am observat un trafic imens cu mii de persoane. El mi-a spus:” Fiică, priveşte, acesta este modul în caretotul se va întâmpla.” Apoi am văzut oameni alergând dintr-un loc în altul strigând:” Cristos a venit,Cristos a venit!” Ei Îl implorau:” Doamne, iartă-mă, iartă-mă, ia-mă cu Tine!”Dar cu tristeţe Domnul a spus:” Va fi prea târziu. Timpul pocăinţei este acum...Fiică, du-te şi spuneomenirii să Mă caute, căci în acea vreme nu vor mai avea şansa. (Isaia55:6) Fiică, va fi prea târziu pentruaceia care sunt lăsaţi.” Când Isus a observat cum oamenii erau lăsaţi, a început să suspine şi a spus:”Fiică, voi merge pe pământ aşa cum spune în 1 Tesaloniceni 4:16-17 “Căci Domnul Însuşi va coborî dincer cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel şi cu trâmbiţa lui Dumnezeu; iar cei morţi în Cristos vor firidicaţi întâi, apoi aceia care sunt în viaţă vor fi prinşi într-un nor, împreună cu ei, în nori, ca să-Lîntâmpine pe Domnul în văzduh; şi vor fi cu Domnul pentru totdeauna.”Dar nu toţi vor merge cu Domnul, ci doar aceia care fac voia Sa (Matei 7:21) şi trăiesc o viaţă sfântă.Domnul mi-a spus:” Doar aceia care sunt sfinţi vor intra în Împărăţia Cerurilor (Evrei 12:14); nimeni nuştie ceasul sau ziua în care voi reveni pentru sfinţii Mei, nici măcar îngerii.” (Matei 24:36)Pe ecran am văzut oameni alergând peste tot. Revistele şi ştirile de televiziune spuneau că “Cristos avenit”. Ecranul s-a oprit, iar Isus a sfârşit spunând: “Voi merge pentru oamenii sfinţi.” Acestea sunt totceea ce El mi-a arătat. După aceea, m-a dus dus pe pământ.Cu îngeri adunaţi laolaltă, am început să coborâm aceste trepte frumoase; trepte albe înconjurate de flori.Plângeam în timpul călătoriei, implorându-L pe Isus:”Doamne, Te rog, nu mă lăsa aici. Ia-mă cu Tine!”El a răspuns:” Fiică, naţiunile, familia ta te aşteaptă…Fiică, trebuie să intri în acel corp. Trebuie săprimeşti viaţă, fiică, în aşa fel încât să mărturiseşti ceea ce ai văzut. Mulţi nu te vor crede, dar suntmartorul credincios al tău. Sunt cu tine. Nu te voi părăsi niciodată.” *** Întoarcerea pe pământ *** Maxima: Când fiica mea s-a întors, aşteptam acolo, iar ea era întinsă pe jos. Spunea:”uuhmm” şi nimic mai mult. Am spus:” Mulţumesc, Doamne, că fiica mea s-a întors!” Am oferit mulţumiri Domnului. Curând a început să respire greu, încetul cu încetul. După aproape 5 ore a fost capabilă să îşi deschidă ochii şi să vorbească. La început înţelegeam greu ceea ce spunea; nu era clar. Nu avea putere. Trebuia să ţinem ferestrele acoperite, din cauză că nu se putea obişnui cu lumina.Fiind curioşi, cu toţii vroiam ca ea să ne spună ceea ce a văzut. Dar din cauză că era foarte slăbită, nu ne-aspus decât o mică parte. Au durat 2 săptămâni până când a fost capabilă să ne spună întreaga mărturie.Demonii veneau să o chinuie după tot ce s-a întâmplat. Ea îi putea vedea clar, ei încercau să se ascundă înumbre. Ei erau acolo cam după 3 zile de la reîntoarcerea ei, chiar înainte ca ea să vorbească. I-a întrebatce vor, iar ei au răspuns:” Am venit să facem un pact cu tine...Trebuie să taci. Nu trebuie să spui nimicdin ceea ce ai văzut, căci altfel te vom omorî.”I-a descris pe demoni ca fiind urâţi, grosolani şi graşi, urâţi. Ea a spus că nu există cuvinte care să descriefelul teribil în care aceştia arată. I-a mustrat, dar aceştia nu o lăsau. Când veneau, pur şi simplu săreau peea şi încercau să o sufoce. Ea lupta cu ei mustrându-i, dar nu avea putere. Într-un moment în care i-amustrat, o lumină nemaipomenită a apărut, iar ei au fugit! Era Domnul.
  14. 14. Prin ce a trecut fiica mea nu a fost uşor. I se dăruise un mesaj profund pentru toată omenirea, de a-L căutape Dumnezeu. Dar omenirea crede că ceea ce face este în regulă. Tinerii care folosesc droguri şi alcoolcred că acest lucru e ok, dar nu este. Una dintre cele mai măreţe experienţe pe care fiica mea le-a avut afost atunci când a văzut animatori în iad, inclusiv dansatori, chiar şi pe Papa Ioan Paul al II-lea. Estevremea să căutăm pe Domnul, să ne pocăim şi să ne smerim înaintea Lui. Cuvântul lui Dumnezeu esteadevărat când spune:” Cerurile şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.” (Marcu 13:31)Cuvântul Domnului se va împlini la vremea lui.Domnul i-a arătat un tunel prin care oamenii mergeau spre iad. Mulţi oameni sunt deja în iad. Este real!Chiar şi oamenii Domnului nu cred asta, mulţi pur şi simplu nu cred.Mesajul principal a fost acela că ar trebui să căutăm pe Domnul, nu numai cu buzele noastre, ci cuadâncul inimii noastre, căci venirea Domnului este la uşă. Isus a spus:” Nu mai sunt la uşă; sunt dincolode uşă. Voi reveni curând; venirea Mea este aproape. Copiii Mei M-au lăsat şi s-au întors spre lucrurilelumeşti…Spune-le copiilor Mei să se întoarcă pe vechile cărări.” Biserica de azi trebuie să se întoarcă lavechile cărări.Când trâmbiţa sună, noi trebuie să fim gata să-L întâlnim pe Domnul, iar acest lucru va fiminunat! *** Mesajul urgent al lui Dumnezeu ***Angelica, vorbind înaintea unei audienţe:Domnul mi-a spus:” Fiică, în acele zile Duhul Sfânt nu va mai fi pe pământ. În acele vremuri, El nu vamai fi pe pământ.” (2 Tesaloniceni 2:7) Şi am văzut trafic imens, cu accidente. Mulţi oameni doreau să sesinucidă, dar Isus a zis:” Ei vor căuta moartea, dar ea va fugi de omenire. Moartea nu va mai fi în aceavreme.” (Apocalipsa 9:6) Am văzut oameni urmărind programe TV şi reviste care spun: “Mii şi mii audispărut.” Mulţi ştiau deja că Cristos venise pentru sfinţii Săi. Aceia care Îl cunoscuseră pe Domnul, darcare au fost lăsaţi, plângeau pe străzi, dorind să se sinucidă, dar nu puteau face nimic.În cer, Isus a zis:”Voi veni pentru un norod sfânt şi voi reveni curând pentru Biserica Mea.” Dar în urmăcu 2 săptămâni Domnul îmi spusese:” Fiică, am plăcere în ceea ce faci, că împlineşti ceea ce ţi-am dat,dar nu spune copiilor Mei că vin curând. Spune-le că vin imediat.” Domnul mi-a spus din nou:” Spunecopiilor Mei că vin imediat şi mă întorc pentru un popor sfânt. Spune-le că doar cel sfânt, doar cel sfântMă va vedea!..Şi nu tăcea: continuă să declari ceea ce ţi-am spus.”Angelica, rugându-se cu audienţa:Fiecare să închidă ochii şi să pună mâna dreaptă pe inimă. Ridică-ţi mâna stângă, iar dacă simţi că trebuiesă plângi, fă-o. Acum spune-I Domnului ce simţi în inimă. Aceia care doresc să-L accepte pe Domnul sărepete după mine:Doamne, Îţi mulţumesc pentru dragostea şi mila Ta; mulţumesc, Doamne, pentru Cuvântul care mi-a atinsinima azi. Tată, Îţi cer iertare. Iartă-mă. Spală-mă cu preţiosul Tău sânge. Scrie-mi numele în CarteaVieţii. Acceptă-mă ca pe copilul Tău, Doamne. Chiar acum iert pe toţi aceia pe care nu am fost capabil săîi iert. Renunţ la insuficienţa iertării. Renunţ la toate lucrurile care au împiedicat revărsarea Ta şi Îţi cer sămă transformi şi să mă umpli cu prezenţa Ta zi de zi. Îţi mulţumesc, Tată, Fiule şi Duhule Sfânt; înNumele lui Isus. Amin.Angelica:Această mărturie nu este o minciună, nu este o glumă, nu este o poveste, nu este un vis; iadul este real!Iadul există! Pentru oricine care nu crede, vreau să-ţi spun că iadul este real, foarte real. Nu pot găsicuvinte să îţi spun cât de real este. Mi-aş dori să poţi şi tu experimenta acest lucru.”Angelica, vorbind cu naratorul:Acea vreme este aproape, Dumnezeu permite semne care să dezvăluie ceea ce se va întâmpla. Să nu mairămâi condamnat; asta este ceea ce diavolul doreşte. Întreabă-te dacă deja mergi prin tunelul iadului.Astăzi este ziua salvării, astăzi este ziua să-L inviţi pe Isus ca salvator în viaţa ta. Este simplu şi nu
  15. 15. trebuie cuvinte sofisticate, ci doar să spui:” Te accept, Isus, ca Domn al meu şi singurul meu salvator. Îţidau viaţa mea şi sufletul, împreună cu inima mea. Vreau să fiu cu Tine pentru eternitate.”Alege-ţi destinul final: viaţă sau moarte, rai sau iad, Isus sau diavol. Este clar: ori aparţii lui Isus, oriaparţii diavolului. Tot ceea ce faci este rău sau bun. Tu îţi alegi destinul: viaţa veşnică sau iazul de foc.Gândeşte-te la asta. Decide acum. Isus Cristos a murit pe cruce pentru fiecare din noi, pentru păcatelenoastre, El dăruindu-ne şansa de salvare prin mila Lui. Acceptă-L pe Isus ca singurul tău salvator!Acum, auzind mărturia, nu lăsa acest moment să fie unul pe care îl vei regreta pentru totdeauna în iad.”Sursa materialului original: http://www.testimoniesofheavenandhell.com/2011/03/angelica-zambrano- was-shown-the-kingdoms-of-heaven-and-hell-and-the-return-of-christ/

×