1.
Cine are carte, împarte?
Pe agenda noilor guvernanţi: egalitatea şanselor
de a fi educat
Sorin Adam Matei
Purdue University
http://www.matei.org/research/publications/carteimparte.pdf
Publicat in Adevarul Literar si Artistic, Februarie 15, 2005
Preşedintele Traian Băsescu anunţa în primul
său discurs de după cîştigarea alegerilor că una
dintre priorităţile sale şi ale alianţei D.A. este
promovarea egalităţii şanselor de a reuşi în viaţă
a tuturor românilor şi în special a celor tineri.
Aceasta este o problemă vitală. Ea este însă
tratată mai mult din perspectiva inegalităţii
şanselor economice. Această inegalitate, deşi
reală, este numai o parte a problemei, anume,
cea de la suprafaţă. Ca un aisberg, a bună parte
a acestei chestiuni se află, cum fostul căpitan de
vas bine ştie, sub luciul apei. Şansele de reuşită
în viaţă ale românilor sunt foarte inegale, unele
categorii sociale lăsînd moştenire statutul lor
social copiiilor şi nepoţilor într-un procent foarte
mare. Articolul de faţă arată cum acest fenomen
se leagă nu numai de capitalul economic ci, mai
ales, de cel intelectual. El relevă, poate pentru
prima dată în presa din România, că fiii şi fiicele
de intelectuali au mult mai multe şanse de a
ajunge intelectuali, comparat cu congenerii lor
provenind din alte grupuri sociale.
1

2.
filosofia, „cultura”, Europa,
Un vechi proverb literatura, etc. În acest proces,
intelectualii publici selectaţi printr-
românesc spune: „Cine are carte,
un proces de consacrare în
are parte”. Un alt proverb, însă,
interiorul unor grupuri închise au
adaugă: „Cine împarte, parte îşi
un rol hotărîtor, acţionînd ca nişte
face”. Există vreo legătură mai
preoţi iniţiaţi ai unui cult „socio-
profundă între aceste două
intelectual”. Cum şi de ce are loc
proverbe decît simplul joc de
acest proces, care sunt efectele sale
cuvinte? Eu cred că da. Problema
şi alternativele posibile, este
este atît de serioasă încît i-am
explicat în cartea „Boierii Minţii”.
dedicat în cartea mea, „Boierii
Elitismul mai poate fi
minţii” un spaţiu considerabil. Una
descris, însă, şi ca un proces social
dintre tezele cărţii este că mulţi,
profund, care afectează viaţa
deşi nu toţi, intelectuali din
publică românească în mod tăcut. E
România au un comportament de
vorba de modul în care se creează
grup închis, în care prestigiul şi
şi se menţine clasa intelectuală în
anume privilegii, inclusiv de a face
mod nemijlocit. În timp ce
parte din casta intelectualilor, în
ideologia şi ideile elitismului
special cei de vîrf, sunt cu grijă
afectează viaţa publică la nivel de
drămuite şi apărate.
vîrf, procesele sociale care îl
Teoria a fost primită în
sprijină subteran se referă la modul
mediul românesc cu variate reacţii,
în care intelectualii şi urmaşii lor
de la entuziasm la oprobiu. Intens
au acces la educaţie şi la o şansă ne-
disputată a fost în special una
egală de a înainta în societate, în
dintre sugestiile cărţii, anume că
general. De acest proces m-am
intelectualitatea românească--ca
ocupat foarte puţin în volum şi aş
instituţie socială--este, din motive
vrea să îl descriu în cifre în acest
sociologice şi istorice, caracterizată
articol.
de un model de viaţă care pune
accentul pe rolul special al acestui
Copiii de intelectuali au
grup în societate şi care poate duce,
în anume condiţii, la elitism. de 7 ori mai mari şanse
Deşi elitismul de care
de a face facultatea
vorbeşte cartea „Boierii Minţii” este
Fenomenul la care mă refer
un fenomen destul de complex, el
poate fi descris în două feluri. Pe
cînd vorbesc despre „crearea
de o parte el se compune din
nemijlocită” a grupului
acţiuni şi atitudini conştiente,
intelectualilor este acela al
subiective, ale unor indivizi şi
mobilităţii sociale încetinite. Prin
grupuri specifice. Aceşti actori
acest termen sociologii descriu
sociali cred că ideile publice,
modul în care generaţiile şi
visurile comune şi tematica
grupurile sociale îşi menţin ori
discuţiei sociale trebuie să fie
schimbă compoziţia socială în
inspirate, modelate şi organizate în
decursul timpului. Sau, mai pe
jurul unor teme înalte: naţiunea,
şleau spus, vorbind despre
2

3.
intelectuali:1 în ce proporţie devin deveni intelectuali? Calculele
copiii de intelectual, intelectuali, statistice arată că copiii
2
comparaţi cu copiii de absolvenţilor de facultate români
neintelectuali? au de şapte ori mai multe şanse de
Pentru că moştenirea a termina o facultate decît copiii
poziţiei sociale nu este o excepţie în românilor care nu au terminat
România sau în lume, ci mai facultatea. Analiza ia în considerare
degrabă regula, discuţia nu poate fi vîrsta subiectului, diferenţele
purtată în mod abstract. Este de regionale, de sex, de venit şi cele
aşteptat ca o anumită moştenire a dintre ţărani şi oraşeni, calculînd
poziţiei sociale să existe. Părinţii care ar fi efectul educaţiei tatălui
vor ca copiii lor să fie tot atît de dacă toate celelalte condiţii nu ar
fericiţi şi cel puţin tot atît de conta. În alt fel spus, care sunt
privilegiaţi social pe cît au fost ei. şansele unui român de a absolvi o
De aceea, ca să judecăm situaţia facultate dacă numai educaţia
dintr-o anume societate trebuie să tatălui ar fi ce l-ar distinge de
folosim o unitate de măsură. compatrioţii săi? În aceste condiţii
de egalitate teoretică, şansele ar fi
Aceasta poate fi comparaţia
de şapte la unu.3 Dacă toate
societăţii vizate cu societăţile la
celelalte condiţii ar fi egale,
care ea aspiră să se alinieze în
pentru fiecare absolvent
termeni sociali şi intelectuali.
universitar între 25 şi 90 de ani,
Unde se află România în
provenind dintr-o familie al cărui
termenii mobilităţii intelectuale?
tată a fost neintelectual, ar exista
Mai precis, cu cît sunt mai
şapte absolvenţi ai căror părinţi au
favorizaţi copiii de intelectuali din
terminat ei înşişi o facultate.
România faţă de cei de
neintelectuali din România, sau de
Neşansa românului fără
intelectuali din alte ţări, de a
De cîte ori sunt mai mari şansele de a face facultatea pentru copiii
de absolvenţi universitari, comparaţi cu cei ai părinţilor fără
facultate, toate celelalte condiţii fiind egale
8.00 7.45
7.06
7.00
6.03
6.00 5.34
5.00
4.06
4.00
3.30
3.00 2.60
1.87
2.00
1.00
0.00
ia
r ia
ia
ia
cia
A
ia
SU
an
ân
gl
n
a
re
lo
An
ng
m
om
Po
G
er
U
R
G
Surse: Barometrul de opinie publică, 2000 (România); European Social Survey, 2002-
2003 (Anglia, Germania, Franţa, Polonia, Grecia, Ungaria); General Social Survey, 2000
(SUA). Datele includ numai subiecţi peste 25 de ani. Analiza statistică aparţine autorului.
3

4.
români, sunt superiore celor de 1,8
facultate: mai mare ca a
mai mari pentru copiii englezi, de
francezului, 2,6 pentru cei germani, sau 3,3
americanului, ungurului, pentru cei francezi sau 4 pentru
etc. americani. Cu alte cuvinte, efectul
Ce educaţiei tatălui asupra soartei
înseamnă o diferenţă intelectuale a copiilor e de patru ori
mai mare în România ca în Anglia
de 7 la 1? E mult, e puţin?
(7,5/1,87), şi aproape de două ori
Răspunsul poate fi dat comparînd
mai mare ca în Franţa (7,5/3,9) sau
şansele românilor de a face
Statele Unite (7,5/4,06). Efectul din
facultatea, cunoscînd educaţia
România este apropiat, deşi mai
tatălui, cu cele ale membrilor unor
ridicat, decît acela din ţări afine
societăţi occidentale sau est-
cultural şi economic, cum ar fi
europene cu care România se vrea
Polonia şi Grecia, deşi este simţitor
sau se poate compara:4 Franţa,
mai mare, o dată şi jumătate
Germania, Anglia, Statele Unite,
(7,5/5,34), ca acela din Ungaria.
Grecia, Ungaria sau Polonia.
Efectul educaţiei tatălui
În România, efectul
devine şi mai semnificativ cînd
educaţiei tatălui asupra educaţiei
aflăm că în România numărul celor
copiilor este foarte puternic,
educaţi la nivel universitar este mai
punînd de departe în umbra ce se
mic ca în ţările de referinţă.
întîmplă în Anglia, Germania,
Graficul de mai jos arată că atît la
Franţa sau SUA. De pildă, şansele
nivelul subiecţilor, cît şi la acela al
de 7 ori şi jumătate mai mari de a
Proporţia celor cu studii universitare şi a celor care au părinţi
absolvenţi universitari
25%
25%
23% 23%
22%
20%
16%
15% 13% 14% 16%
9%
10%
10% 10% 10%
7%
5% 5%
4%
3%
0%
ia
ia
ân
cia
n
r ia
om
lo
A
re
Po
a
SU
G
ng
ia
R
ia
an
U
gl
m
An
er
G
Au taţi absolvenţi universitari Au studii universitare
Surse: Barometrul de opinie publică, 2000 (România); European Social Survey, 2002-2003
(Anglia, Germania, Franţa, Polonia, Grecia, Ungaria); General Social Survey, 2000 (SUA).
Datele includ numai subiecţi peste 25 de ani. Analiza statistică aparţine autorului.
termina facultatea, de care se taţilor lor, în România educaţia
bucură copiii de intelectuali
4

5.
universitară este mult mai puţin (deşi, în treacăt fie spus, aceste
prevalentă.5 fenomene nu sunt străine României
Absolvenţii de facultate sunt şi, deşi nu hotărîtoare, au un efect
de două ori şi jumătate mai puţin de accentuare a gradului de
numeroşi în România ca în moştenire a statutului intelectual,
occident şi cu una pînă la două mai ales in zona post-universitară).
treimi mai rari ca în ţări ca Polonia, Moştenirea statutului de
Ungaria sau Grecia. intelectual începe cu cultura
Acest rezultat pare să pedagogică din clasele primare,
întărească ipoteza avanstată în unde notele mari, recunoaşterea
„Boierii Minţii”, anume că socială şi efortul educaţional au
România se află într-o situaţie de fost şi sunt concentrate pe copiii de
„paramodernitate”6. Faptul ca familii „bune”, adică de intelectuali
şansele de a deveni un intelectual şi funcţionari, în era comunistă, la
cu diplomă dacă nu eşti fiu de titrat care s-au adăugat familiile noilor
universitar sunt invers îmbogăţiţi după 1989. O bună
proporţionale cu mărimea elitei porţiune a clasei profesorale
intelectuale pare să indice că miza îmbrăţişează o prejudecată larg
cuceririi statutului de intelectual e împărtăşită în România, anume că
mai mare unde grupul este mai valoarea intelectuală a unui copil şi
restrîns. Această relaţie e în acord şansele sale de reuşită academică
cu ce se întîmplă în societăţile care sunt o reflecţie a condiţiei sociale a
au revigorat comporatmente şi familiei lor. Intelectuali ei înşişi,
structuri sociale neo-feudale. În profesorii au de multe ori o
astfel de cazuri educaţia este încă imagine stereotipă despre copiii de
văzută ca un privilegiu ce trebuie, neintelectual: murdari,
în cel mai bun caz, apărat, nu ca o nedisciplinaţi, flămînzi, incapabili
un drept social ce trebuie lărgit. de performanţă etc. Într-un mod
care li se pare „natural,” bazîndu-
se pe superficiala judecată a
Cauzele lipsei de şanse
aparenţelor, resursele mentale şi de
reale energie ale multor profesori, ca şi
Aceste rezultate ne aduc la cele materiale ale instituţiilor din
care fac parte, sunt îndreptate
întrebarea firească despre
asupra copiilor „buni”, a celor care
mecanismele prin care are loc
vin din familii educate sau avute.
moştenirea statutului intelectual.
În unele situaţii, deşi poate nu
Ca şi în cartea „Boierii Minţii”,
majoritare, dar destul de frecvente
prefer o interpretare sociologică, nu
ca să aibă un impact asupra calităţii
una inspirată de teoria conspiraţiei.
procesului educativ al copiilor de
Este evident că moştenirea
neintelectuali, notele,
statutului nu e produsul direct al
recunoaşterea socială şi atenţia sunt
taţilor educaţi intervenind pe lîngă
cumpărate prin mită şi
comisiile de admitere sau prin
contraservicii. În multe şcoli s-a
trucarea metodelor de selecţie la
practicat (şi se practică, încă),
facultate în favoarea
metoda de segregare socio-
organizatorilor sau a odraslelor lor
5

6.
educaţională, unde „copiii buni”, oraş. Distanţa socială dintre sat şi
adică cei care provin din familii oraş este, poate, cea mai serioasă
„alese”, sunt grupaţi în clasa „A”, din România contemporană.
iar ceilalţi sunt grupaţi în clase de Aceasta s-a tradus şi se traduce
calitate descrescătoare „B”, „C”, încă în mediul rural prin şcoli mai
„D”, etc., ca produsele de carne, în puţin dotate, profesori sau
ordinea raportului dintre cantitatea învăţători mai puţin pregătiţi,
de „os” şi „pulpă.” programe învechite sau absente,
Această metodă a care au dus şi duc încă la recrutarea
defavorizat şi defavorizează încă mult mai rară a elitelor intelectuale
copiii de neintelectuali. Inteligenţa din zona rurală.
este egal distribuită printre Procesul de moştenire a
membrii fiecărei clase sociale. statutului social s-a prelungit şi
Copiii de neintelectuali, însă, prin resursele şi motivaţiile
îngrămădiţi în clase de „proşti”, au părinţilor. Părinţii sunt natural
fost şi sunt expuşi la mai puţin preocupaţi de succesul copiilor lor
efort educaţional, au avut mai şi intelectualii fac o treabă mai
puţine oportunităţi de a fi bună în a-şi pregăti copiii pentru
recompensaţi şi recunoscuţi ca facultate. Acesta este un lucru bun
elevi promiţători, şi în general au şi de bun simţ. Problema este că în
fost convinşi că lumea şcolii nu e cazul copiilor de neintelectuali
pentru ei. Cei mai perseverenţi şi neajunsurile sau neputinţa
mai inteligenţi dintre ei au părinţilor se răsfrîng asupra
supravieţuit şi încă se mai strecoară copiilor, care nu au nici o vină.
printre picături. Cei medii, însă, În fine, chiar dacă un copil
care dacă ar fi fost în clasa „A” ar fi de oameni de rînd ajunge la
făcut o figură onorabilă mai tîrziu facultate, posibilitatea de a rămîne
în liceu şi ar fi ajuns să intre la şi de a face faţă studiilor a fost şi
facultate, s-au pierdut şi se vor este condiţionată de posibilităţile
pierde, încă, pe drum. materiale ale părinţilor. Pentru
La segregarea socială din mulţi copii de neintelectuali din
interiorul şcolilor se adaugă familii sărace, însăşi opţiunea de a
segregarea geografică, între mediul da la facultate a fost în trecut şi este
rural şi cel urban. Comform încă limitată de posibilitatea de a
calculelor statistice, chiar şi copiii furniza copilului banii necesari
absolvenţilor de facultate ce stau la intreţinerii.
ţara au mai puţine şanse de a face
studii universitare. În fapt, deşi o Cît s-a schimbat după
distanţă între copiii de intelectuali
1989?
„de ţară” şi cei de tărani adevăraţi
Acest
există, toţi copiii de la ţară, tablou acoperă o
indiferent de studiile tatălui, au
bună periodă de timp, de dinainte
între de 1,5 şi 6 ori mai puţine
şi de după 1989. Multe lucruri s-au
şanse, depinzînd de mărimea
schimbat, vor spune unii, şi poate
localităţilor, de a termina o
în bine, după 1989. Astăzi studenţii
facultate, comparat cu copiii de la
pot lucra şi se pot întreţine,
6

7.
nemaidepinzînd de resursele E adevărat că acestă creştere
părinţilor. Locurile la facultăţile de procentuală a celor cu taţilor
stat s-au înmulţit. Facultăţile educaţi este parţial explicată de
private absorb pe mulţi dintre copii faptul că părinţii titraţi ai
celor cu resurse materiale. membrilor generaţiei post-
Dezavantajele ar trebui, deci, să se revoluţionare sunt mai numeroşi,
mai atenueze. Graficul de mai jos fiind produsul perioadei de
arată situaţia moştenirii statutului extindere a învăţămîntului superior
intelectual pentru generaţia care a românesc din anii 60. Este însă
fost educată după revoluţie îngrijorător faptul că această
(subiecţi care aveau între 26 şi 30 creştere a nivelului de educaţie a
de ani în anul 2000). părinţilor se reflectă mai mult
Educatia fiilor în functie de cea a tatãlui
100
31
96
90
80
70
69
60
50
40
30
Tatãl
20
Procent
are facultate
10
0 fãrã facultate
fãrã facultate are facultate
Subiect
Sursa: Barometrul de opinie publică, 2000 (România). Datele includ numai subiecţii între
26 şi 30 de ani în anul 2000. Analiza statistică aparţine autorului.
În acest grup nu mai puţin pentru absolvenţii de faculte din
de 31% dintre cei care au făcut anii de după 1989, decît pentru
facultatea au avut un tată absolvent restul populaţiei de aceiaşi vîrstă,
de facultate. Este o proporţie de trei fără studii universitare. După cum
ori mai mare decît cea pentru toate se poate observa de mai sus,
generaţiile de peste 25 de ani congenerii absolvenţilor de
studiate, unde în mod normal cam facultate din perioada post 1989
10% din absolvenţii de facultate fără studii superioare provin intr-o
aveau taţi cu diplomă universitară. proporţie de numai 4% din taţi
7

8.
educaţi universitari. Comparînd polarizarea economică. Dacă nu
cele două grupuri vedem că şansele poţi face bani, sau învîrti afaceri
ne-egalizate ale celor ce au taţi semi or ilegale, dar dacă eşti
educaţi de a termina facultatea sunt deştept şi capabil, ai putea spera ca
de 8 ori mai mari decît cele ale prin educaţie să capeţi cumva o
congenerilor lor (31/4). slujbă pe lîngă noii îmbogăţiţi. Pînă
Folosind metoda egalizării la urmă, mafioţii şi rudele lor au
condiţiilor, membrii generaţiei nevoie de arhitecţi să le facă case,
între 26 şi 30 de ani în 2000, de doctori să le îngrijească
educată mai ales după 1989, care sănătatea, sau de avocaţi să îi scape
au tatăl absolvent universitar au de de puşcărie. În condiţiile date,
17 de ori mai multe şanse de a fi aceste slujbe sunt, în continuare,
absolvenţi de facultate ei înşişi, rezervate în bună măsură celor care
cînd toate celelalte condiţii sunt au deja un capital intelectual in
egale (situarea domiciliului, sex, familie.
vîrsta, venit). Deşi datorită Intelectualii români sunt în
numărului redus de membrii ai faţa uneia dintre cele mai
eşantionului folosit (134) aceast dramatice provocări din istoria lor.
indicator este ceva mai puţin precis Deşi mulţi dintre ei sunt
din punct de vedere statistic decît nemulţumiţi de felul în care este
cele menţionate mai sus, este prea guvernată şi organizată România,
mare pentru a fi ignorat.7 Şansele şi de imensele polarizări sociale şi
de a face facultatea pentru copiii de economice care au însoţit tranziţia
intelectuali educaţi după 1989, de de la comunism, ei par să ignore
între 8 şi 17 ori mai mari, sunt mai procesele ce se întîmplă în jurul şi
mari faţă de cele de 7 ori mai mari, sub directa lor supraveghere. Din
pentru întreaga populaţie educată fericire, ei au puterea şi autoritatea
universitar. Acest lucru indică că să facă ceva. O campanie de
situaţia nu a devenit mai bună, din îmbunătăţire a şanselor copiilor de
punctul de vedere al mobilităţii la ţară şi a celor de neintelectuali de
intelectuale, după 1989. a-şi continua studiile cît de departe
îi duce mintea, energia şi motivaţia
se impune imediat.
Ce se poate face?
Preşedintele Băsescu vorbea
Diferenţele dintre grupul în discursul său de după alegeri nu
numai de egalitatea şanselor, dar şi
celor ce provin din familii de
de mobilizarea societăţii civile. Un
intelectual şi a celor ce provin din
pas concret în această direcţie ar fi
familii fără studii superioare nu
creerea unei organizaţii
vor dispărea de pe o zi pe alta şi
nonguvernamentale pentru
pot duce la o sciziune socială cu
solidaritatea socială, care să strîngă
efecte dramatice. Ele însoţesc
şi să distribuie bani pentru
procesul care se desfăşoară în
finanţarea de burse de merit pentru
paralel, de distanţare economică a
copiii din aceste grupuri, inclusiv
românilor din variate clase sociale.
pentru studiul la şcoli generale ori
Educaţia ar fi putut să fie un
licee, publice sau private, bine
mecanism de compensare pentru
8

9.
echipate. Bursele ar putea acoperi Este o mişcare a solidarităţii
şi meditaţii, inclusiv pentru sociale, nu a milei. Numai astfel cei
învăţarea limbilor străine, pentru care au avut şansa sau voinţa de a
intrarea la facultăţile căutate, dintre ajunge la vîrful piramidei
care multe sunt acum bilingve. intelectuale româneşti vor putea da
Guvernul, şi mai ales un răspuns decent la întrebarea din
ministerul educaţiei, pot, la rîmdul titlul acestui articol. Da, cine are
lor să pună umărul la acest proiect. carte, poate împarte privilegiul mai
O examinare a modului în care departe, dincolo de cercul strîmt al
şcolile decid împărţirea copiilor în rudelor, prietenilor şi intereselor
clase şi a modului în care aceste lor imediate. E nevoie, însă, de
clase sunt tratate se impune decenţă, viziune şi voinţă.
imediat. Măsuri de egalizarea
NOTE
procesului educaţional şi de
nediscriminare socială trebuie 1
În acest articol, datorită cerinţelor analizelor
implementate unde este necesar.
statistice, statutul de intelectual este tratat în
Profesorii şi învăţătorii trebuie sensul cel mai larg, fiind asimilat cu o
educaţi să nu mai facă diferenţe persoană cu studii universitare.
2
Am efectuat acest calcul pe baza datelor
între copiii ce provin din familii cu
oferite de sondajul CURS din Noiembrie 2000
diferite posibilităţi materiale şi al populaţiei adulte româneşti (Barometerul de
intelectuale. Învăţămîntul trebuie Opinie Publică, Noiembrie 2000, 1775 de
inclus în programul de eliminare a subiecţi, vezi
http://www.osf.ro/ro/index.php?option=conten
corupţiei pe care noul preşedinte l-
t&task=view&id=20&Itemid=38). Tipul de
a promis. Legile anti-corupţie analiza folosită este regresia logistică şi
trebuie rescrise în aşa fel încît să include numai subiecţii peste 25 de ani la data
interviului. Modelul explică 25% din variaţia
includă şi şcolile, liceele şi
nivelului de educaţie al subiectului, iar nivelul
universităţile. Profesorii şi de confidenţă al efectului educaţiei tatălui este
învăţătorii care sunt prinşi că fac de 99.9%. Efectul educaţiei tatălui este socotit
independent de cel al educaţiei mamei, care
favoruri educaţionale sau că dau
este şi el luat în considerare.
note pe ochi frumoşi trebuie trimişi 3
Cifra este mai mica decît cea pe care am
la cursuri de perfecţionare şi obţine-o din datele ne-egalizate. Dacă nu luăm
pedepsiţi administrativ. Dacă în considerare aceşti factori, diferenţa este de
12 la 1.
comportamentul se arată intratabil, 4
Caculele, care îmi aparţin, au fost efectuate
aceştia trebuie daţi afară din folosind aceeaşi metodologie ca şi pentru
învăţămînt. România, folosind bazele de date European
Social Survey, pentru ţările europene, create pe
Mişcarea nu trebuie însă să
baza unor sondaje de opinie efectuate între
fie animată de spiritul 2002 şi 2003 (vezi
„discriminării pozitive”. Scopul ei http://www.europeansocialsurvey.org/) şi
folosind baza de date General Social Survey,
nu trebuie să fie de a impune
pentru Statele Unite (vezi
staliniste cote de fii de muncitori şi http://www.icpsr.org), creată cu ajutorul unui
ţărani în învăţămîntul mediu sau sondaj efectuat în anul 2000.
5
superior. Ea trebuie să se bazeze pe Cifra de 9%, bazată pe sondajul CURS din
Noiembrie 2000 pentru populaţia peste 25 de
mobilizarea societăţii civile pentru
ani, este estimativă. Ea este un coeficient
finanţarea realelor talente statistic care aproximează proporţia reală a
nedescoperite şi neîncurajate din populaţiei educate la nivel universitar, cu un
adaus de plus ori minus marja de eroare de
toate grupurile sociale româneşti.
2.4%.
9

10.
6
Ar trebui adăugat şi că, atît în carte cît şi în
acest context, consider „modernitatea” un caz
ideal, nu o realitate empirică şi cu atît mai
puţin reflecţia unei anumite ţări. Într-un anume
sens, toate societăţile contemporane sunt
„paramoderne”, cu singura distincţie că unele
sunt mai aproape de ideal, iar altele mai
departe. Folosesc, însă „paramodern”, ca o
abreviere conceptuală pentru România şi tările
aflate într-o situaţie similară cu a sa, pentru a
accentua distanţa dintre ele şi ideal.
7
Cu un eşantion mai mare şanesele ar putea fi
mai mici, deşi nu sub nivelul ne-egalizat de 8,
pentru această generaţie. Din motive statistice
(numărul redus de subiecţi) această analiză
exclude regiunea. Dacă introducem şi regiunea
în analiză şansele cresc la 22 la 1.
10