Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Cauze de somnolenta diurna excesiva

Pt studenti/rezidenti

  • Login to see the comments

Cauze de somnolenta diurna excesiva

  1. 1. CAUZE DE SOMNOLENTĂ DIURNĂ EXCESIVĂ
  2. 2. DEFINIŢIE Somnolenta diurnă excesivă (EDS) Incapacitatea de a sta treaz şi activ în timpul perioadelor majore de veghe, de-a lungul unei zile, avînd ca rezultat aţipirea involuntară sau episoade de somn, aproape zilnic, în ultimele 3 luni.
  3. 3. SIMPTOME  dificultăti severe de trezire dimineaţa  aţipire frecventă sau aproape constantă  necesitatea de a lupta împotriva aţipirii  dificultatea de a sta treaz
  4. 4. CONSECINŢE  somnolentă  fatigabilitate  letargie  apatie  scăderea energiei  scăderea memoriei  accidente  scăderea puterii de concentrare  scăderea atenţiei  iritabilitate  scăderea performanţelor de lucru
  5. 5. METODE DE APRECIERE  interviuri clinice (prezenţa somnolenţei în timpul zilei, prezenţa aţipirii, odihnitoare sau nu, circumstanţele aţipirii, periculoase sau nu)  chestionare ( Epworth, Karolinska, Stanford)  evaluări obiective ale funcţiilor fiziologice şi comportamentale  teste de performantă (vigilenţa psihomotorie)  testul de latenţă multiplă a somnului (MSLT)  testul de menţinere a stării de veghe (MWS)
  6. 6. AFECŢIUNI RESPONSABILE DE EDS  neurologice (boala Parkinson, dementa, scleroza multipla)  medicale (boli infectioase, boala Lyme, DZ, hipotiroidie, anemie, boli cronice renale)  psihice (depresie, distimie, anxietate, boli bipolare)  medicamente
  7. 7. CLASIFICARE ( a II-a Clasificare Internatională a bolilor somnului, 2005) 8 categorii:  insomnii  tulburări respiratorii în timpul somnului  hipersomnii  tulburări ale ritmului circadian al somnului  parasomnii  boli musculare legate de somn  alte boli ale somnului  simptome izolate
  8. 8. CLASIFICARE ( a II-a Clasificare Internatională a bolilor somnului, 2005)  Insomnia: - acuta - psihofiziologica - paradoxala - idiopatica - din boli mentale - igiena inadecvata a somnului - comportamentala - din boli medicale - medicamente - neorganica - organica  Hipersomnii: -narcolepsia - cu/fara cataplexie - in boli medicale - nespecifica -altele - recurenta - sdr. Kleine-Levin - catameniala - idiopatica cu/fara somn prelungit - sindromul somnului insuficient indus comportamental - din boli medicale - data de medicamente - nonorganica - organica
  9. 9. CLASIFICARE ( a II-a clasificare internatională a bolilor somnului, 2005)  Parasomnii: - boli legate de trezire -treziri confuzionale -somnambulism -cosmaruri - parasomnii uzuale asociate cu somnul REM -boli ale somnului REM induse comportamental - status dissociatus -paralizie recurenta izolata in somn -cosmaruri - altele - boli disociative din somn -enurezis -catathrenia -halucinatii in somn -parasomnie nespecifica -data de medicamente, din boli medicale
  10. 10. CLASIFICARE ( a II-a clasificare internatională a bolilor somnului, 2005)  Boli ale ritmului circadian: -primare -delayed sleep phase type -advanced sleep phase type -irregular sleep-wake type -free running type -din boli medicale -nespecifice -induse comportamental -jet lag type -shift-work type -delayed sleep phase type -nespecifice  Boli musculare legate de somn -sindromul picioarelor nelinistite -miscari periodice ale membrelor -bruxism -miscari ritmice in somn -date de medicamente etc.  Simptome izolate -long sleeper -short sleeper -sforait -vorbit in somn -mioclonii benigne in somn -mioclonii fragmentare excesive -mioclonii propriospinale la debutul somnului
  11. 11. INSOMNIA  dificultăţi repetate de iniţiere şi/sau menţinere a somnului ce determină scăderea cantităţii şi calităţii acestuia  afectează aproximativ 30% dintre adulţi  determină iritabilitate, somn neodihnitor, somnolentă diurnă şi uneori depresie  insomniaacuta- are durata de cîteva zile sau săptamîni şi poate fi cauzată de stres sau excitante şi de obicei este autolimitantă  insomniacronica- cu durata de luni sau ani, necesită supraveghere medicală
  12. 12. HIPERSOMNIA  se caracterizează prin somnolentă recurentă şi senzatie irezistibilă de somn; trezirea dimineata se face cu dificultate, perioadele de aţipire nu sînt odihnitoare, pacientul trezindu-se ameţit  poate fi idiopatică sau secundară unui proces hipotalamic (encefalită, traumatism sau hemoragie), consumului de medicamente sau unui somn inadecvat cantitativ şi/sau calitativ
  13. 13. SINDROMUL KLEINE-LEVIN  hipersomnie recurentă caracterizată de perioade scurte de 2-3 zile de somn excesiv (18-20ore/zi), hiperfagie si iritabilitate  afectează preponderent bărbaţii
  14. 14. NARCOLEPSIA  este cea mai cunoscută tulburare de somn  apare în adolescenţă şi persistă toată viaţa  somnolenta diurnă excesivă este principalul simptom→atacuri de somn  acestea pot apărea cînd pacientul şofează, stă sau merge, dar cel mai adesea apar cînd este relaxat  pacientul intră în faza de somn REM în mai puţin de 10min.
  15. 15. NARCOLEPSIA  poate fi însoţită de cataplexie – pierderea tonusului muscular ca răspuns la stimuli emoţionali puternici (plans, ras), paraliziein timpul somnului şi halucinatii hipnagoge (în momentul trecerii din starea de somn în cea de veghe)  diagnosticul poate fi pus după anamneză, mai ales dacă narcolepsia este însoţită de cataplexie, dar trebuie obiectivat prin EEG şi testul de latenţă multiplă a somnului  polisomnografia este necesară pentru excluderea altor tulburări de somn
  16. 16. SINDROMUL PICIOARELOR NELINIŞTITE (RLS)  afectare senzitivo-motorie care determină dificultăţi de a rămine adormit sau de a relua somnul  clinic subiectiv: senzaţie de furnicături, înţepături, durere, în special la nivelul membrelor inferioare, ce determină necesitatea de a le mişca, cu ameliorare parţială şi tranzitorie
  17. 17. MIŞCĂRILE PERIODICE ALE MEMBRELOR (PLMD)  mioclonii nocturne ce determină mişcări involuntare, repetitive, stereotipice si asimetrice care perturbă somnul  se poate asocia cu RLS (pacienţii cu RLS au aproape constant PLMD, dar cei mai mulţi pacienţi cu PLMD nu au RLS)  diagnosticul se pune prin polisomnografie, care demonstrează mişcările membrelor prin înregistrarea electromiografică şi permite diferenţierea de apneea de somn
  18. 18. PARASOMNIILE  evenimente nedorite ce acompaniază somnul, de tip mişcări anormale, emoţii, percepţii, vise  cosmaruri - vise înspăimîntătoare ce determină trezirea completă; apar în timpul somnului REM, de obicei în a doua jumătate a nopţii; pacientul îsi aminteşte visul; pot determina teama de a readormi  somnambulismul – mişcări complexe în timpul somnului, inclusiv deplasare; apare în stadiul III si IV de somn (nonREM); dacă este trezit, pacientul este confuz şi are amnezia episodului
  19. 19. TULBURĂRI ALE RITMULUI CIRCADIAN AL SOMNULUI  sindromul de adormire întîrziată (delayded sleep phase syndrome) – timpul de adormire şi trezire întirziat cu mai mult de 2 ore faţă de orele social sau convenţional acceptabile (mai frecvent la adolescenţi si adulţi tineri)  sindromul de adormire precoce (advanced sleep phase syndrome) – timp de adormire şi trezire devansat faţă de cel convenţional (mai frecvent la vîrstnici)
  20. 20. SIMPTOME IZOLATE  Sforăitul – poate fi un semn al apneei de somn ( dacă este însoţit de oprirea respiraţiei) sau poate fi cauzat de sindromul rezistenţei căilor aeriene superioare  Bruxismul – scrîşnet nocturn al dinţilor ce poate determina treziri nocturne sau cefalee matinală, dureri faciale ori deteriorarea danturii
  21. 21. CONCLUZII  Puţini pacienţi discută cu medicul despre problemele legate de somn, considerîndu-le fara importanta  Diagnosticul corect şi tratamentul adecvat al tulburărilor de somn se impun, deoarece aceste boli au răsunet social important  Diagnosticul începe cu o anamneză bine realizata, la care se adaugă investigaţii clinice si paraclinice ce permit diagnosticul diferenţial.

×