Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.
AFEC IUNIȚAFEC IUNIȚ
PULMONAREPULMONARE
EOZINOFILICEEOZINOFILICE
Medici reziden ițMedici reziden iț
nefrologienefrologie::...
INTRODUCEREINTRODUCERE
 Bolile pulmonare eozinofilice au fost descrise pentru prima
dată ca sindroame pulmonare cu sânge
...
 Eozinofilele sunt recrutate în sânge i esuturi ca răspuns laș ț
IL-5, eotaxină i chemokina C-Cș
 Importan a IL-5 în bio...
 Infiltrat eozinofilic la nivelul intersti iului pulmonar i alț ș
spa iului alveolar, cu păstrarea arhitecturii pulmonare...
PNEUMONIILE EOZINOFILICE-PNEUMONIILE EOZINOFILICE-
CLASIFICARECLASIFICARE
 Pneumonii eozinofilice de cauze necunoscute
 ...
PNEUMONII EOZINOFILICE DE CAUZEPNEUMONII EOZINOFILICE DE CAUZE
NECUNOSCUTENECUNOSCUTE
 Pneumonii eozinofilice idiopatice ...
PNEUMONII EOZINOFILICE DE CAUZE
CUNOSCUTE
 Aspergiloza bronhopulmonară alergică.
 Sindroamele înrudite (incluzând granul...
ALTE SINDROAME PULMONARE CUALTE SINDROAME PULMONARE CU
U OARĂ HIPEREOZINOFILIEȘU OARĂ HIPEREOZINOFILIEȘ
 Astm.
 Fibroză ...
 Predomină la sexul feminin (2:1), poate afecta toate grupurile
de vârstă i nu are predispozi ie genetică.ș ț
 Astmul es...
 Debutul este progresiv sau subacut
 Pacientii prezinta tuse, febra, dispnee progresiva, scaderi
ponderale, wheezing si ...
 Diagnosticul se pune pe baza hipereozinofiliei în sângele
periferic (5000-6000/mm3, 20-30% din leucocite), la
pacien ii ...
 50% din pacien i au o disfunc ie ventilatorie obstructivăț ț şi
50% au disfunc ie restrictivă, asociată cu multiple cons...
 La radiografia toracică se observă infiltrate alveolare
bilaterale, cu margini slab delimitate, în aproape toate cazuril...
Radiografie toracica-pacient cu ICEP
CT TORACIC LA UN PACIENT CU ICEP
CT TORACIC LA UN PACIENT CU IECP DEMONSTRÂND
PREZENTA OPACITA ILOR ALVEOLAREȚ
 Consolidări difuze alveolare cu bronhogramă aerică
i/sau opacită i cu aspect deș ț “sticlă mată”, predominant
periferic....
BIOPSIE PULMONARA
 Tratamentul este bazat pe corticoterapia orală, cu scopul de a induce
remisiunea si de a reduce riscul de recădere
 Dat...
2. PNEUMONIA ACUTĂ EOZINOFILICĂ
IDIOPATICĂ (IAEP)
 cea mai severă pneumonie eozinofilică, mimând pneumonia
infecţioasă sa...
EPIDEMIOLOGIE ŞI FACTORI DE RISC
 apare în prealabil la adulţi tineri sănătoşi, predominant la
bărba i, cu o vârstă medie...
CAUZE
 Micoze alergice:aspergillus penicillium, candida, curvularia.
 Parazi i : ascaris,ancylostoma,toxocara, strongylo...
CLINIC
 Este diagnosticată frecvent greşit, fiind considerată a fi o
pneumonie comunitară dobandită.
 Debutul este acut,...
ANALIZE DE LABORATOR
 Nivelul eozinofilelor din sânge este normal la debut în
majoritatea cazurilor , însă nivelul lor po...
FUNCŢIA PULMONARĂ:
 Spirometria relevă o disfuncţie ventilatorie de tip restrictiv,
cu scăderea capacităţii de transfer a...
IMAGISTIC
 Radiografic se evidenţiază infiltrate bilaterale, opacităţi mixte
alveolare şi interstiţiale, în special linii...
CT LA UN PACIENT CU IAEP
A) ÎNGROŞĂRI INTERLOBULARE, B) ZONE DE CONDENSĂRI PULMONARE C) REVĂRSAT
PLEURAL BILATERAL, NEABUN...
DIAGNOSTIC
 Biopsia pulmonară evidenţiază afectare alveolară difuză şi
infiltrat eozinofilic la nivel interstiţial, bronh...
DEOSEBIRI ÎNTRE IECP ŞI IAEP
  IECP IAEP
Durata >2-4 saptamani <1 luna
Antecedente de astm da nu
Fumător 10% din fumători ...
TRATAMENT
 Majoritatea pacienţiilor primesc tratament sistemic cu
corticosteroizi pentru o perioadă de aproximativ 2-4 să...
3. SINDROMUL CHURG-STRAUSS
(CSS)
 CSS reprezintă o inflamaţie granulomatoasă cu eozinofile a
arborelui respirator asociat...
ETIOPATOGENIE
 Patogeneză CSS este în mare măsură necunoscută. Au fost
incriminate anumite Ag exogene inhalate.
 La paci...
ANATOMIE PATOLOGICĂ
 În CSS se pot întâlni trei tipuri de leziuni elementare, ce sunt
rareori prezente simultan:
 Vascul...
CLINIC
Boala evoluează, de obicei în trei faze:
 I etapă: astm bronşic şi alte manifestări alergice
 II- a etapă: eozino...
CLINIC
Manifestările pulmonare
Astmul – debutează în jurul vârstei de 40 de ani, adesea sever,
necesită corticoterapie in...
CLINIC
Alte manifestări:
cutanate
gastro-intestinale
cardiace (pericardită, rareori cu tamponadă, miocardită, arterită
...
ANALIZE DE LABORATOR
 Eozinofilie sangvină – de obicei peste 1500/mm³ (în medie
7.000/mm³, dar poate atinge şi 50.000/mm³...
IMAGISTIC
 Radiografic
modificări la nivelul parenchimului pulmonar: opacităţile
pulmonare apar în 30-70% din cazuri, su...
SUBTIPURI ALE SINDROMULUI CHURG-
STRAUSS
Subtipuri ale sindromului Churg-Strauss
  1. Fenotip vasculitic 2. Fenotip de afe...
CRITERII DE DIAGNOSTIC
 Astm
 Eozinofilie periferică >1500mm3
si eozinofilie alveolară >25%
 Manifestări clinice extrap...
TRATAMENT
Corticosteroizii constituie cel mai important element al
tratamentului CCS, cu prednison oral inițiat la o doză...
TRATAMENT
 Terapia cu ciclofosfamidă i.v. in zilele 1, 15, 30, apoi la
fiecare 3 luni trebuie adaugată la corticosteroizi...
TRATAMENT
 Este posibil ca strategiile ce au ca scop controlul liniei
eozinofilice (mepolizumab) să devină parte a
strate...
EVOLUTIE
 În ciuda managementului strict, aproximativ un sfert din
pacienti cu CSS experimentează cel putin o recadere ce...
4. ASPERGILOZA BRONHOPULMONARĂ
ALERGICĂ (ABPA)
 Descrisă pentru prima dată de Hinson în 1952 .
 Pepys şi col. au adus co...
ETIOLOGIE
 Aspergillus speciae (A spp) este un fung filamentos,
ubiquitar, care poate determina la om infecţii oportunist...
EPIDEMIOLOGIE
Se întalnește la 1-2 % dintre adul iț i astmatici i laș 7-10%
dintre pacienții cu fibroză chistică, este ex...
PATOGENIE
 Este secundară unei reacții inflamatorii cronice la nivelul
bronșiilor și parenchimului pulmonar adiacent in p...
CLINIC
Cei mai multi pacienți cu ABPA prezintă:
Tuse cronică, expectorație;
Dispnee;
Febră;
Rinită cronică cu numeroas...
STADIILE ABPA:
Cuprind:
Faza acută
Faza de remisie
Exacerbari recurente
Astm cortico-dependent
 Faza finală fibrotică...
INVESTIGAȚII DE LABORATOR
Suspiciunea de ABPA trebuie ridicată la astmatici in caz de:
Eozinofile sangvine crescute (> 10...
IMAGISTIC
Aspectele imagistice sunt reprezentate de :
bronșiectazii - cele mai frecvente semne ce sugerează
ABPA la astma...
 CT torace la un pacient cu ABPA ce eviden iazăț bronșiectazii cilindrice
proximale, îngrosare a peretelui bronsic iș nod...
ANATOMIE PATOLOGICĂ
Modificările patologice cuprind:
Bronșiectazii;
Inflamație granulomatoasă a peretelui bronșic;
Infi...
DIAGNOSTIC
Criteriile de diagnostic in ABPA sunt:
1. La pacienții cu astm si bronsiectazii:
Astm ;
Bronșiectazii la nive...
DIAGNOSTIC
2. Pacienți cu fibroză chistică
Stare generală alterată, tuse, wheezing, cresterea cantitații de
spută, scader...
5. ALTE BOLI PULMONARE EOZINOFILICE
5.1 SINDROMUL HIPEREOZINOFILIC
IDIOPATIC
 Este o tulburare mieloproliferativă, caract...
CLINIC
 Oboseală, durere, febră, transpira ii nocturneț
 Prurit
 Dureri abdominale, grea ă, diareeț
 Simptome respirat...
AFECTAREA ORGANELOR:
 Cardiac – cardiomiopatie, afectare valvuară,
revărsat pericardic, boală trombembolică
 Respirator ...
TRATAMENT:
 Managementul are ca scop mic orarea eozinofiliei iș ș
monitorizarea regulată ecocardiografică i a troponineiș...
5.2 PNEUMONIA CU EOZINOFILE IN
BOLILE PARAZITARE
 Cele mai frecvente infec ii parazitare sunt cauzate deț
- Strongyloides...
Cele mai des întâlnite infec ii parazitare ce cauzeazăț
eozinofilie pulmonară sunt:
-Sindromul Löffler
-Larva Migrans Visc...
Radiografia toracică: Infec iile parazitareț se manifestă prin
densită i nodulare intersti iale, de obicei bazale. Infiltr...
5.3 PNEUMONIA CU EOZINOFILE
INDUSĂ DE DROGURI
Pneumonia cu eozinofile a fost raportată in asociere cu multe
medicamente, c...
 Pneumoniile eozinofilice drog induse pot debuta
acut sau insidios, de-a lungul mai multor luni de
tratament.
 Boală acu...
 Diagnosticul:
simptome clinice
prezen a opacifierii parenchimului pe radiografiaț
toracică sau CT
cre terea eozinofil...
 CT de înaltă rezolu ie are un rol important în diagnostic.ț
 Modificările cele mai des întâlnite:
- opacită iț “sticlă ...
Fig. 50-year-old man receiving methotrexate therapy for non-Hodgkin's lymphoma.
High-resolution CT scan shows area of grou...
Afectarea miocardică în sindroamele
hipereozinofilice
 Afectarea cardiovasculară caracteristică în SHE este
fibroza endom...
 Patologia cardiacă a HES a fost în mod
tradi ional împăr ită în trei etape:ț ț
 necroză acută
 tromboză
 Fibroză
Necr...
 Etapa necrotică acută se caracterizează prin
infiltrarea eozinofilică a miocardului asociată cu
necroză miocardică cauza...
 Necroza acută a miocardului este urmată de
formarea trombilor murali, implicând adesea
ambele ventricule, tractul de eje...
 Afectarea cardiacă la pacien ii cu HES poate săț
nu fie diagnosticată până la etapa finală a bolii,
atunci când ace tia ...
 Clinic afectare cardiacă în HES include semne iș
simptome de insuficien ă cardiacă, trombiț
intracavitari, ischemie mioc...
 Cele mai frecvent utilizate modalități de a evalua afectarea
cardiacă în HES sunt:
• EKG - (inversiunea undei T, dilatar...
VĂ MULŢUMIM!VĂ MULŢUMIM!
BIBLIOGRAFIE
 Clutterbuck E, Shields JG, Gorden J, Smith SH, Boyd A, Callard RE, Campbell HD,
Young IG, Sanderson CJ: Rec...
Afectiuni pulmonare-eozinofilice-final-2
Afectiuni pulmonare-eozinofilice-final-2
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Afectiuni pulmonare-eozinofilice-final-2

1,452 views

Published on

Pt studenti/rezidenti pneumologie

Published in: Education
  • I have suffered from a widening array of allergies and constant cravings for sugar and bread. I was miserable most of the time while taking allergy medication. After following your step-by-step directions for 6 weeks, I am recovering! I am now, as I write this lines, almost symptom free. I recommend anyone who is affected by allergy caused directly or indirectly by candida yeast infection to read your book. It is so easy to read (even for me - English is not my native language) and to apply. I cannot thank you enough for your counseling service and for the knowledge and health you have brought into my life. ★★★ http://scamcb.com/index7/pdf
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here
  • How I Cured My Yeast Infection, Ex Sufferer reveals secret system, For Lasting Candida Freedom ●●● https://tinyurl.com/y4uu6uch
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here
  • STOP GETTING RIPPED OFF! LEARN THE SHOCKING TRUTH ABOUT CANDIDA, YEAST INFECTION, DRUGS AND CREAMS... To get the FACTS on exactly how to eliminate your yeast infection from the root 100% naturally and Permanently and achieve LASTING freedom from candida related symptoms without spending your hard-earned money on drugs and over the counters... ★★★ https://tinyurl.com/y3flbeje
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here

Afectiuni pulmonare-eozinofilice-final-2

  1. 1. AFEC IUNIȚAFEC IUNIȚ PULMONAREPULMONARE EOZINOFILICEEOZINOFILICE Medici reziden ițMedici reziden iț nefrologienefrologie:: ENACHE STELAENACHE STELA MARZAANDREEAMARZAANDREEA MOCANU ALINAMOCANU ALINA VARTIC VICTORIAVARTIC VICTORIA
  2. 2. INTRODUCEREINTRODUCERE  Bolile pulmonare eozinofilice au fost descrise pentru prima dată ca sindroame pulmonare cu sânge  Pot avea infiltrat eozinofilic, însă cu sau fără o creştere a numărului de eozinofile din sângele periferic  Diagnosticarea corectă cu lavaj bronhoalveolar sau biopsie pulmonară.
  3. 3.  Eozinofilele sunt recrutate în sânge i esuturi ca răspuns laș ț IL-5, eotaxină i chemokina C-Cș  Importan a IL-5 în biologia eozinofilelor a dus laț dezvoltarea de anticorpi anti-IL-5 (ex. mepolizumab) pentru a ac iona selectiv pe linia eozinofilă.ț  Eozinofilele joacă de asemenea un rol în remodelare tisulară i fibroză prin eliberarea de TGF-ș β FIZIOPATOLOGIEFIZIOPATOLOGIE
  4. 4.  Infiltrat eozinofilic la nivelul intersti iului pulmonar i alț ș spa iului alveolar, cu păstrarea arhitecturii pulmonare.ț  Au răspuns bun la corticoterapie sistemică  Vindecarea se face fără sechele în majoritatea cazurilor  Prezen a eozinofilelor >25%ț în lavajul bronhoalveolar iș /sau mai mult de 1000/mm3 în sângele periferic. AFEC IUNI PULMONARE EOZINOFILICEȚAFEC IUNI PULMONARE EOZINOFILICEȚ
  5. 5. PNEUMONIILE EOZINOFILICE-PNEUMONIILE EOZINOFILICE- CLASIFICARECLASIFICARE  Pneumonii eozinofilice de cauze necunoscute  Pneumonii eozinofilice de cauze cunoscute  Alte sindroame pulmonare cu u oară hipereozinofilieș
  6. 6. PNEUMONII EOZINOFILICE DE CAUZEPNEUMONII EOZINOFILICE DE CAUZE NECUNOSCUTENECUNOSCUTE  Pneumonii eozinofilice idiopatice simple, cronice sau acute. Sindromul Löffler  Pneumonii eozinofilice in cadrul sindroamelor sistemice: Sindrom Churg-Strauss; Sindrom hipereozinofilic idiopatic (varianta limfocitică sau mieloproliferativă)
  7. 7. PNEUMONII EOZINOFILICE DE CAUZE CUNOSCUTE  Aspergiloza bronhopulmonară alergică.  Sindroamele înrudite (incluzând granulomatoza centrolobară)  Pneumonii eozinofilice parazitare, de cauză infec ioasăț sau drog-indusă
  8. 8. ALTE SINDROAME PULMONARE CUALTE SINDROAME PULMONARE CU U OARĂ HIPEREOZINOFILIEȘU OARĂ HIPEREOZINOFILIEȘ  Astm.  Fibroză pulmonară idiopatică.  Histiocitoză cu celule Langerhans.  Pneumonie organizată.  Tumori.
  9. 9.  Predomină la sexul feminin (2:1), poate afecta toate grupurile de vârstă i nu are predispozi ie genetică.ș ț  Astmul este prezent la 2/3 dintre pacien i, iar jumătate alergiiț medicamentoase, polipoză nazală, urticarie.  Spre deosebire de pneumonia eozinofilică idiopatică acută, cea cronică apare la nefumători. 1.PNEUMONIA EOZINOFILICĂ IDIOPATICĂ CRONICĂ
  10. 10.  Debutul este progresiv sau subacut  Pacientii prezinta tuse, febra, dispnee progresiva, scaderi ponderale, wheezing si transpiratii nocturne.  Mai pot fi prezente manifestări extratoracice (lichid pericardic în cantitate redusă, artralgii, alterarea probelor hepatice i afectareș tegumentară nespecifică)  75% din pacien i prezinta astm pe parcursul bolii, de obiceiț sever, cu obstruc ie a căilor aeriene la 10% din pacien i, subț ț tratament corticosteroid. CLINIC
  11. 11.  Diagnosticul se pune pe baza hipereozinofiliei în sângele periferic (5000-6000/mm3, 20-30% din leucocite), la pacien ii care nu au început tratamentul corticosteroid.ț  Eozinofilia în lichidul bronhoalveolar (>25%) este prezentă la to i pacien ii evalua i înainte de tratamentț ț ț corticosteroid cu ICEP (40-50% în serii mari).  Eozinofilia în spută poate fi prezentă.  Cre terea CRP sangvine i IgE totale nu sunt specificeș ș BIOLOGIC
  12. 12.  50% din pacien i au o disfunc ie ventilatorie obstructivăț ț şi 50% au disfunc ie restrictivă, asociată cu multiple consolidăriț imagistice.  Hipoxemie moderată este frecventă, rata de transfer a CO2 este redusă, iar coeficientul de transfer este scăzut în 25% din cazuri.  Diagnosticul nu necesită biopsie decât în cazuri excep ionaleț şi este caracterizat de infiltrat intersti ial eozinofilic,ț exudat fibros, cu păstrarea arhitecturii pulmonare.  Pot apărea deasemenea microabcese eozinofilice, vasculită nongranulomatoasă nonnecrozantă, ocazional celule gigant multinucleate. FUNC IA PULMONARĂȚ
  13. 13.  La radiografia toracică se observă infiltrate alveolare bilaterale, cu margini slab delimitate, în aproape toate cazurile înainte de ini ierea tratamentului.ț  Migrarea spontană a opacită ilor la un sfert din pacien i duce laț ț diagnosticul diferen ial cu pneumonia criptogenetică organizată.ț Leziunile predominant periferice apar la 25% din pacien i iț ș indică pneumonia eozinofilică idiopatică cronică (ICEP).  La examenul CT de înaltă rezolu ie, se observă consolidăriț confluente i aspect deș “sticlă mată”, imagini bilaterale predominante în lobii superiori i subpleural. Acest aspect esteș tipic pentru 75% din cazuri. Imaginile se estompează rapid sub tratament corticosteroid. IMAGISTICĂ
  14. 14. Radiografie toracica-pacient cu ICEP
  15. 15. CT TORACIC LA UN PACIENT CU ICEP
  16. 16. CT TORACIC LA UN PACIENT CU IECP DEMONSTRÂND PREZENTA OPACITA ILOR ALVEOLAREȚ
  17. 17.  Consolidări difuze alveolare cu bronhogramă aerică i/sau opacită i cu aspect deș ț “sticlă mată”, predominant periferic.  Eozinofilie la lavaj bronhoalveolar mai mult de 40% (sau mai mult de 1000/mm3 eozinofile în sânge periferic).  Simptome respiratorii prezente cel pu in 2-4 săptămâni.ț  Absen a altor cauze cunoscuteț de afec iuni pulmonareț eozinofilice (în special expuneri la droguri susceptibile de a induce eozinofilie pulmonară). CRITERII DIAGNOSTICE
  18. 18. BIOPSIE PULMONARA
  19. 19.  Tratamentul este bazat pe corticoterapia orală, cu scopul de a induce remisiunea si de a reduce riscul de recădere  Datorită recidivelor (50%) dupa oprirea sau reducerea tratamentului, se încearcă reducerea progresivă i controlată.ș  Se ini iază 0,5 mg/kg/zi prednison oral 2 săptămâni, urmat de 0,25 mg/kg/zi ,ț 2 săptămâni, dupa care se scade progresiv pe parcursul a 6 luni i stopareaș tratamentului. Boala se remite clinic în 2 zile i imagistic într-o săptămână.ș  Recăderile sunt tratate cu 20 mg/zi prednison, cei mai mul i pacien iț ț necesitând tratament timp de 6-12 luni. Este posibilă dezvoltarea unei disfunc ii obstructive persistente, de aceea este necesară supraveghereaț clinică i func ională de durată la ace ti pacien i.ș ț ș ț TRATAMENT I PROGNOSTICȘ
  20. 20. 2. PNEUMONIA ACUTĂ EOZINOFILICĂ IDIOPATICĂ (IAEP)  cea mai severă pneumonie eozinofilică, mimând pneumonia infecţioasă sau un sindrom de detresă respiratorie acută, în prealabil la indivizi sănătoşi;  diferă de forma cronică prin: debut acut, hipoxemie severă, un nivel al eozinofilelor din sânge normal la debutul afecţiunii, în contrast cu o eozinofilie francă în LBA şi absenţa recidivei după vindecare.
  21. 21. EPIDEMIOLOGIE ŞI FACTORI DE RISC  apare în prealabil la adulţi tineri sănătoşi, predominant la bărba i, cu o vârstă medie de 30 de anț i;  2/3 din pacienţi sunt fumători;  poate să apară în câteva zile de la începerea fumatului printr-un consum mare de ţigarete, astfel că pacienţii ar trebui sa fie informaţi cu privire la implicarea tutunului în apariţia afecţiunilor eozinofilice;  poate să apară la câteva zile după expunerea la diverşi contaminanţi inhalatori.
  22. 22. CAUZE  Micoze alergice:aspergillus penicillium, candida, curvularia.  Parazi i : ascaris,ancylostoma,toxocara, strongyloides,ț wuchereria.  Medicamente :nitrofurantoin,sulfamide,peniciline.  Sindromul eozinofilie –mialgie ( produs de ingestia de L- triptofan) .
  23. 23. CLINIC  Este diagnosticată frecvent greşit, fiind considerată a fi o pneumonie comunitară dobandită.  Debutul este acut, manifestat prin dispnee (la 100% din pacienţi), febră moderată (la 100% ), tuse (80-100% ) şi durere toracică (la 50-70% ) în mare parte de origine pleurală, uneori însoţite de mialgii şi dureri abdominale (25%).  Tahipneea si tahicardia sunt prezente la majoritatea pacienţilor.  Insuficienţa respiratorie acută apare frecvent, fiind de multe ori necesară ventilaţia mecanică .
  24. 24. ANALIZE DE LABORATOR  Nivelul eozinofilelor din sânge este normal la debut în majoritatea cazurilor , însă nivelul lor poate creşte în câteva zile.  Eozinofilia din LBA reprezintă cheia de diagnostic în IAEP, cu o medie de 37-54% eozinofile.  Culturile din LBA sunt sterile  Se poate evidenţia eozinofilie pleurală nespecifică.  Biomarkerii crescuţi în ser, urină şi LBA sunt în special IL-5, IL-18 şi factorul de creştere endotelială ( VEGF).
  25. 25. FUNCŢIA PULMONARĂ:  Spirometria relevă o disfuncţie ventilatorie de tip restrictiv, cu scăderea capacităţii de transfer a monoxidului de carbon  Pa O2/FiO2 ≤ 300 (40 Kpa)  Saturaţia în O2 din aerul ambiental < 90%
  26. 26. IMAGISTIC  Radiografic se evidenţiază infiltrate bilaterale, opacităţi mixte alveolare şi interstiţiale, în special liniile Kerley.  Coexistenţa a unor zone de condensare, îngroşare interlobulară şi revarsat pleural, pot sugera diagnosticul.  CT toracic: asocierea tipică între noduli slab definiţi, prezenţa aspectului de „sticlă mată”, îngroşări interlobulare, revărsat pleural bilateral şi arii de condensare pulmonară.  Se mai pot observa: ganglioni limfatici măriţi de volum şi noduli centrolobulari.
  27. 27. CT LA UN PACIENT CU IAEP A) ÎNGROŞĂRI INTERLOBULARE, B) ZONE DE CONDENSĂRI PULMONARE C) REVĂRSAT PLEURAL BILATERAL, NEABUNDENT ŞI LIMFADENOPATII MEDIASTINALE;
  28. 28. DIAGNOSTIC  Biopsia pulmonară evidenţiază afectare alveolară difuză şi infiltrat eozinofilic la nivel interstiţial, bronhiolar şi intraalveolar, respectiv edem interstiţial.  Afectarea la nivelul laminei bazale este mult mai pronunţat decât în forma cronică.  Lavajul bronho-alveolar (LBA), cu eozinofilie alveolară şi culturi negative, exclude diagnosticul de pneumonie infecţioasă.  Ca în toate cazurile de afecţiuni pulmonare eozinofilice este obligatoriu de găsit potenţiale cauze de eozinofilie. Acestea includ: agenţi infecţioşi, paraziţi, păianjenii roşii, droguri ilicite
  29. 29. DEOSEBIRI ÎNTRE IECP ŞI IAEP   IECP IAEP Durata >2-4 saptamani <1 luna Antecedente de astm da nu Fumător 10% din fumători 2/3 din fumători, de cele mai multe ori cu debut recent Afecţiuni respiratorii nu deseori Eozinofilie la debut da nu Eozinofilie în LBA >25% 37-54% Imagini pulmonare Arii omogene de condensare în periferie Zone bilaterale, neomogene cu aspect de „sticlă mată”, arii de condensare, îngroşarea septului interlobular,revărsat pleural bilateral Recidivă da nu
  30. 30. TRATAMENT  Majoritatea pacienţiilor primesc tratament sistemic cu corticosteroizi pentru o perioadă de aproximativ 2-4 săptămâni, cu o doză de atac de prednison oral sau metiprednisolon i.v. de la 1-2 mg/kg/doză  Recuperarea clinică completă are loc rapid sub tratament cu corticosteroizi  Revărsatele pleurale şi infiltratele parenchimale dispar în mai puţin de o lună  Afectările extrapulmonare sunt excepţionale şi doar câteva cazuri letale au fost raportate.  IAEP, comparativ cu ICEP, nu recidivează.
  31. 31. 3. SINDROMUL CHURG-STRAUSS (CSS)  CSS reprezintă o inflamaţie granulomatoasă cu eozinofile a arborelui respirator asociată cu vasculita necrozantă a vaselor de calibru mediu şi mic, astm şi eozinofilie sangvină.  A fost descris pentru prima dată în 1951 de doctorii Jacob Churg şi Lotte Strauss, mai ales din cazuri de autopsie.  Este o boală rară (incidenţa anuală este de < 1 caz /100.000 loc.) şi survine cu maximum de frecvenţă între 30-50 ani, având distribuţii egale pe sexe.
  32. 32. ETIOPATOGENIE  Patogeneză CSS este în mare măsură necunoscută. Au fost incriminate anumite Ag exogene inhalate.  La pacienţii cu CSS se pot evidenţia antecedente alergice personale ( 64%), sau familiale (25%).  Se asociaza cu ANCA, de obicei de tip p-ANCA (anti-MPO).
  33. 33. ANATOMIE PATOLOGICĂ  În CSS se pot întâlni trei tipuri de leziuni elementare, ce sunt rareori prezente simultan:  Vasculita necrozantă a arterelor şi venelor de calibru mic, cu leziuni segmentare şi infiltrat bogat în eozinofile  Infiltrat tisular cu eozinofile  Granuloame extravasculare, constituite dintr-un centru necrotic şi o coroană de celule epiteloide
  34. 34. CLINIC Boala evoluează, de obicei în trei faze:  I etapă: astm bronşic şi alte manifestări alergice  II- a etapă: eozinofilie şi infiltratele pulmonare  III-a etapă: după mai mulţi ani de la apariţia astmului se instalează manifestările sistemice ale CSC.
  35. 35. CLINIC Manifestările pulmonare Astmul – debutează în jurul vârstei de 40 de ani, adesea sever, necesită corticoterapie inhalatorie sau sistemică, şi precede cu aproximativ 10 ani apariţia vasculitei. Hemoragiile alveolare – se datorează capilaritei pulmonare şi se manifestă prin hemoptizii, infiltrate pulmonare şi anemie Revărsate pleurale - în 20-30% din cazuri, uni sau bi-laterale, cu caracter de exudat şi citologie bogată în eozinofile (80%). Biopsia pleurală poate evidenţia vasculită.
  36. 36. CLINIC Alte manifestări: cutanate gastro-intestinale cardiace (pericardită, rareori cu tamponadă, miocardită, arterită coronară, endocardul nefiind afectat) osteo-articulare şi musculare  renale (GN extracapilare rapid progresive, stenoze ureterale ce pot induce IRA obstructivă),  oculare ORL
  37. 37. ANALIZE DE LABORATOR  Eozinofilie sangvină – de obicei peste 1500/mm³ (în medie 7.000/mm³, dar poate atinge şi 50.000/mm³  Eozinofilia din LBA este uneori > 60%  Sindrom inflamator ( 80%): proteina C reactivă foarte crescută şi nivel crescut al IgE.  ANCA- în aproximativ 60% din cazuri, cel mai frecvent de tip p-ANCA ( anti-MPO).  Funcţia pulmonară:  Disfuncţia ventilatorie obstructivă este prezentă în 70% din cazuri, în ciuda inhalării bronhodilatatoarelor şi a corticosteroizilor din tratamentul prescris în astm.
  38. 38. IMAGISTIC  Radiografic modificări la nivelul parenchimului pulmonar: opacităţile pulmonare apar în 30-70% din cazuri, sunt uni- sau bilaterale labile şi migratorii ce se datorează unor infiltraţii pulmonare cu eozinofile (50-70%) modificările la nivelul căilor respiratorii includ: îngroşarea peretelui bronşic, noduli centrolobulari şi bronşiectazii.  CT toracic- opacităţi cu aspect de „sticlă mată”, arii pulmonare condensate, limfadenopatii mediastinale şi hilare şi revărsat pleural uni- sau bilateral
  39. 39. SUBTIPURI ALE SINDROMULUI CHURG- STRAUSS Subtipuri ale sindromului Churg-Strauss   1. Fenotip vasculitic 2. Fenotip de afectare eozinofilică tisulară Frecvența 40 % 60% ANCA Prezent ( cu predominanța p-ANCA cu specificitate anti- MPO) Absent Manifestari frecvente Afectare glomerulară Neuropatie periferică Purpură Vasculită Afectare cardiacă (miocardita euzinofilică) Pneumonie euzinofilică Febră
  40. 40. CRITERII DE DIAGNOSTIC  Astm  Eozinofilie periferică >1500mm3 si eozinofilie alveolară >25%  Manifestări clinice extrapulmonare asociate cu cel puțin una din urmatoarele:  Manifestari tipice ale afecțiunii: cardiomiopatie eozinofilică, purpură  Orice manifestare extrapulmonară cu probă histopatologică de vasculită obținută prin biopsie la nivel cutanat, muscular sau nervos  Orice manifestare extrapulmonară cu ANCA pozitiv cu specificitate anti-MPO sau antiproteinaza 3
  41. 41. TRATAMENT Corticosteroizii constituie cel mai important element al tratamentului CCS, cu prednison oral inițiat la o doză de 1 mg/kgc/zi, pentru 3-4 saptămâni, apoi crescut progresiv la 5-10 mg/kgc/zi la 12 luni de terapie. Interferonul subcutanat, doze mari de imunoglobuline i.v, plasmafereză și administrarea de ciclosporină au fost utilizate cu succes în câteva cazuri refractare la corticosteroizi.
  42. 42. TRATAMENT  Terapia cu ciclofosfamidă i.v. in zilele 1, 15, 30, apoi la fiecare 3 luni trebuie adaugată la corticosteroizi pentru a induce remisia la pacienții cu:  Vârsta de peste 65 de ani,  Simptome cardiace,  Afectare gastro-intestinală,  Insuficien ăț renală.
  43. 43. TRATAMENT  Este posibil ca strategiile ce au ca scop controlul liniei eozinofilice (mepolizumab) să devină parte a strategiei terapeutice în afecțiunile pulmonare eozinofilice și în special CSS in anii următori.
  44. 44. EVOLUTIE  În ciuda managementului strict, aproximativ un sfert din pacienti cu CSS experimentează cel putin o recadere ce trebuie diferentiată de exacerbările astmatice severe.  Supraviețuirea la 5 ani in CSS este de 95-100%.
  45. 45. 4. ASPERGILOZA BRONHOPULMONARĂ ALERGICĂ (ABPA)  Descrisă pentru prima dată de Hinson în 1952 .  Pepys şi col. au adus contribuţii importante la definirea acestei afecţiuni, cunoscută şi ca boala Hinson-Pepys.  În 1977 Rosenberg şi col. au clasificat criteriile de diagnostic în majore şi minore, apreciind ca “cert” sau “probabil” diagnosticul în ABPA ,iar în 1982 Patterson şi col. propun stadializarea acesteia.
  46. 46. ETIOLOGIE  Aspergillus speciae (A spp) este un fung filamentos, ubiquitar, care poate determina la om infecţii oportuniste localizate sau invazive, dar şi manifestări alergice rinobronho-pulmonare.  Aspergillus fumigatus (Af) este reprezentantul genului cel mai frecvent incriminat în patologia respiratorie.
  47. 47. EPIDEMIOLOGIE Se întalnește la 1-2 % dintre adul iț i astmatici i laș 7-10% dintre pacienții cu fibroză chistică, este excepțională în alte contexte. Cazuri izolate pot fi întâlnite la pacienții cu BPOC.
  48. 48. PATOGENIE  Este secundară unei reacții inflamatorii cronice la nivelul bronșiilor și parenchimului pulmonar adiacent in prezența Aspergillus la nivelul căilor respiratorii ale astmaticilor.  Apare afectarea: țesutului bronșic si pulmonar afectarea funcției mucociliare  Predispoziția genetică a fost demonstrată cu precadere la pacienții cu fibroză chistică heterozigotă.
  49. 49. CLINIC Cei mai multi pacienți cu ABPA prezintă: Tuse cronică, expectorație; Dispnee; Febră; Rinită cronică cu numeroase exacerbări.
  50. 50. STADIILE ABPA: Cuprind: Faza acută Faza de remisie Exacerbari recurente Astm cortico-dependent  Faza finală fibrotică ABPA poate evolua spre insuficienta respiratorie cronică
  51. 51. INVESTIGAȚII DE LABORATOR Suspiciunea de ABPA trebuie ridicată la astmatici in caz de: Eozinofile sangvine crescute (> 100/mm3 )  Nivel crescut de Ig E totali La diagnostic contribuie și: Prick- testul cutanat pozitiv la Aspergillus fumigatus Creșterea Ig E totali si Ig E Aspergillus specifici in timpul exacerbarilor ABPA, insă aceasta crestere nu reprezintă un marker de activitate a bolii Prezența miceliilor fungice la examenul direct al sputei
  52. 52. IMAGISTIC Aspectele imagistice sunt reprezentate de : bronșiectazii - cele mai frecvente semne ce sugerează ABPA la astmatici; pereți bronșici ingrosați; dopuri mucoase (aspect în deget de manu ă-ș corespunde impactării mucusului bronșic de la hil la periferie); imagini cu aspect de „sticlă mată”.
  53. 53.  CT torace la un pacient cu ABPA ce eviden iazăț bronșiectazii cilindrice proximale, îngrosare a peretelui bronsic iș noduli centrolobulari 
  54. 54. ANATOMIE PATOLOGICĂ Modificările patologice cuprind: Bronșiectazii; Inflamație granulomatoasă a peretelui bronșic; Infiltrate peribronșice eozinofilice insoțite de arii de pneumonie eozinofilică; Bronșiolita exudativă.
  55. 55. DIAGNOSTIC Criteriile de diagnostic in ABPA sunt: 1. La pacienții cu astm si bronsiectazii: Astm ; Bronșiectazii la nivelul celor 2/3 interne din aria pulmonară; Reacție cutanată imediată la Aspergillus; Nivel seric de Ig E > 1000 ng/ml (417 kU/ L); Nivel seric crescut de Ig E Aspergilus fumigatus si /sau Ig A Aspergillus fumigatus.
  56. 56. DIAGNOSTIC 2. Pacienți cu fibroză chistică Stare generală alterată, tuse, wheezing, cresterea cantitații de spută, scaderea funcției pulmonare; Reacție cutanată imediata la Aspergillus sau prezentă; IgE Aspergilus fumigatus; Nivel seric de Ig E > 1000 kU/L; Anticorpi ce precipită la Aspergillum fumigatus; Radiografie toracică cu modificari- infiltrate pulmonare, dopuri mucoase.
  57. 57. 5. ALTE BOLI PULMONARE EOZINOFILICE 5.1 SINDROMUL HIPEREOZINOFILIC IDIOPATIC  Este o tulburare mieloproliferativă, caracterizată printr-o eozinofilie persistentă, >1500/mm3 timp de minim 6 luni, asociată cu afectarea multiplelor organe.  Este un diagnostic de excludere după eliminarea cauzelor eozinofiliei secundare i clonale.ș
  58. 58. CLINIC  Oboseală, durere, febră, transpira ii nocturneț  Prurit  Dureri abdominale, grea ă, diareeț  Simptome respiratorii nespecifice: tuse uscată, dispnee
  59. 59. AFECTAREA ORGANELOR:  Cardiac – cardiomiopatie, afectare valvuară, revărsat pericardic, boală trombembolică  Respirator – pneumonie, embolism pulmonar, revărsat pleural, infiltrate eosinofilice  Neurologic – AVC, confuzie, ataxie, neuropatie periferică  Digestiv – inflama ia TGI, hepatită, pancreatită,ț ascită  Cutanat – dermatită, urticărie  Ocular – episclerită, trombi retinieni  Sangvin – trombocitopenie, hipercoagulabilitate, spelnomegalie
  60. 60. TRATAMENT:  Managementul are ca scop mic orarea eozinofiliei iș ș monitorizarea regulată ecocardiografică i a troponineiș serice.  Corticosteroizii sunt de prima linie.  Linia II - interferon alfa sau anticorpii monoclonali (mepolizumab, alemtuzumab).  Transplant de celule hematopoietice alogene.
  61. 61. 5.2 PNEUMONIA CU EOZINOFILE IN BOLILE PARAZITARE  Cele mai frecvente infec ii parazitare sunt cauzate deț - Strongyloides - Ascaris - Toxocara - Ancylostoma  Nematodele se multiplică în corpul uman i în timpul migra ieiș ț larvelor prin plămani cauzează un număr crescut de eozinofile în căile respiratorii sau parenchimul pulmonar cu sau fără eozinofilie periferica, fără a determina leziuni pulmonare permanente.
  62. 62. Cele mai des întâlnite infec ii parazitare ce cauzeazăț eozinofilie pulmonară sunt: -Sindromul Löffler -Larva Migrans Viscerală -Eosinofilia pulmonară tropicală – cea mai gravă, cauzată de viermii Wuchereria Bancrofti iș Brugia malayi, cu un tablou clinic de astm acut refractar Clinic: tuse tranzitorie, wheezing, febră, infiltrate pulmonare si hipereozinofilie.
  63. 63. Radiografia toracică: Infec iile parazitareț se manifestă prin densită i nodulare intersti iale, de obicei bazale. Infiltratele pot fiț ț migratoare. Uneori radiografia toracică poate fi normală
  64. 64. 5.3 PNEUMONIA CU EOZINOFILE INDUSĂ DE DROGURI Pneumonia cu eozinofile a fost raportată in asociere cu multe medicamente, cel mai des incriminate fiind antibioticele iș antiinflamatoarele nesteroidiene. Antiinflamatoare nesteroidiene Acid acetilsalicilic, diclofenac, ibuprofen, naproxen fenilbutazona,piroxicam Antibiotice Etambutol, minociclina, nitrofurantoin, penicilina, sulfamide, sulfonamide Alte medicamente Antidepresante, Contraceptive, Anihipertensive, Anticonvulsivante,Inhibitori de leucotriene, Cocaina
  65. 65.  Pneumoniile eozinofilice drog induse pot debuta acut sau insidios, de-a lungul mai multor luni de tratament.  Boală acută este de obicei u oară i auto-limitată.ș ș  Forma cronică, variază de la minim simptomatică, la forme grave, cu febră, dispnee, frisoane, stare generală alterată i pierdere în greutate.ș  Prognosticul este bun dacă medicamentul incriminat este oprit. În unele cazuri este necesar tratament cu corticosteroizi.
  66. 66.  Diagnosticul: simptome clinice prezen a opacifierii parenchimului pe radiografiaț toracică sau CT cre terea eozinofiliei periferice sau în fluidul de lavajș bronhoalveolar administrarea unui medicament cunoscut  absen a altor cauze de boli pulmonare.ț
  67. 67.  CT de înaltă rezolu ie are un rol important în diagnostic.ț  Modificările cele mai des întâlnite: - opacită iț “sticlă mată”, cu o distribu ie predominantț periferică, în principal în zonele pulmonare superioare.
  68. 68. Fig. 50-year-old man receiving methotrexate therapy for non-Hodgkin's lymphoma. High-resolution CT scan shows area of ground-glass opacity and reticulation in periphery of left upper lobe. Also seen are a few small nodules (arrows).
  69. 69. Afectarea miocardică în sindroamele hipereozinofilice  Afectarea cardiovasculară caracteristică în SHE este fibroza endomiocardică, descrisă în 1936 de către Loeffler, care a numit-o "endocardita parietală fibroplastică cu eozinofilie sangvină.”
  70. 70.  Patologia cardiacă a HES a fost în mod tradi ional împăr ită în trei etape:ț ț  necroză acută  tromboză  Fibroză Necroza acută se observă atunci când durata bolii este scurtă (în medie 5.5 săptămâni), în timp ce etapa trombotică apare atunci când durata medie a eozinofiliei este de 10 luni. Fibroza este descrisă după aproximativ 24.5 luni de boală.
  71. 71.  Etapa necrotică acută se caracterizează prin infiltrarea eozinofilică a miocardului asociată cu necroză miocardică cauzată de eliberarea proteinelor​​ cationice toxice din eozinofilele degranulate.  La o serie de pacien i s-au observat hemoragiiț profuze în timpul etapei necrotice.  E dificil de a diagnostica boala cardiacă la această etapă deoarece pacientul nu are simptome cardiace, iar electrocardiografia i ecocardiografia nu suntș sugestive.  Biopsia endomiocardică este necesară pentru a pune diagnosticul în acest stadiu.
  72. 72.  Necroza acută a miocardului este urmată de formarea trombilor murali, implicând adesea ambele ventricule, tractul de ejec ie aț ventriculului i regiunile subvalvulare.ș  Trombul format pe miocardul denudat este înlocuit de fibroză
  73. 73.  Afectarea cardiacă la pacien ii cu HES poate săț nu fie diagnosticată până la etapa finală a bolii, atunci când ace tia prezintă cicatrici aleș cordajelor tendinoase i a endocardului, cuș apari ia unei cardiomiopatii restrictive sauț dilatative, precum i a insuficien ei valvulareș ț progresive.
  74. 74.  Clinic afectare cardiacă în HES include semne iș simptome de insuficien ă cardiacă, trombiț intracavitari, ischemie miocardică, aritmii, iș rareori pericardită.  Cele mai frecvente simptome sunt dispnea, care apare la 60% dintre pacien i, dureri toracice,ț tuse, palpita ii, evenimente embolice.ț
  75. 75.  Cele mai frecvent utilizate modalități de a evalua afectarea cardiacă în HES sunt: • EKG - (inversiunea undei T, dilatare AS, hipertrofie VS, BRD și deviație axială stângă) • ecocardiografie - (îngro are endomiocardică, trombiș apicali în VS i VD, caracteristicile unei cardiomiopatiiș restrictive, regurgitare i deteriorare subvalvulară)ș • RMN – (sensibilă i specifică pentru detectareaș trombilor ventriculari, dar i a fibrozei ( captareaș întârziată a gadoliniului) • biopsia endomiocardică - standardul de aur (îngro areaș fibroasă a endocardului, tromboză murală, fibroza iș inflama ia vaselor mici coronare intramurale,ț infiltrarea eozinofilică în miocard i endocard.ș
  76. 76. VĂ MULŢUMIM!VĂ MULŢUMIM!
  77. 77. BIBLIOGRAFIE  Clutterbuck E, Shields JG, Gorden J, Smith SH, Boyd A, Callard RE, Campbell HD, Young IG, Sanderson CJ: Recombinant human interleukin-5 is an eosinophil differentiation factor but has no activity in standard human B cell growth factor assays.Eur J Immunol 1987, 17:1743-1750.  ALBERTO PAPI, MICAELA ROMAGNOLI, SIMONETTA BARALDO, FAUSTO BRACCIONI, IPPOLITO GUZZINATI, MARINA SAETTA, ADALBERTO CIACCIA, and LEONARDO M. FABBRI "Partial Reversibility of Airflow Limitation and  Increased Exhaled NO and Sputum Eosinophilia in Chronic Obstructive Pulmonary Disease", American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine, Vol. 162, No. 5 (2000), pp. 1773-1777.doi: 10.1164/ajrccm.162.5.9910112  J N Allen and W B Davis "Eosinophilic lung diseases." American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine, Vol. 150, No. 5 (1994), pp. 1423-38.doi:  10.1164/ajrccm.150.5.7952571  Respiratory Medicine, 2nd Edition, Editors:Paolo Palange, Anita K. Simonds  Princess Ogbogu, Cardiovascular Manifestations of Hypereosinophilic Syndromes Immunol Allergy Clin North Am. Author manuscript; available in PMC 2007 Nov 1. doi:  10.1016/j.iac.2007.07.001  Carolina A. Souza1, Nestor L. Müller1, Takeshi Johkoh2 and Masanori Akira3 Drug-Induced Eosinophilic Pneumonia: High-Resolution CT Findings in 14 Patients American Journal of Roentgenology, Volume 186, Issue 2  http://www.patient.co.uk/doctor/hypereosinophilic-syndrome (accesat la 25.02.2015)

×