r. 6                        ăN                      ic                   at            t em        a     ţia    ic        ...
Textul acestei publicaţii are doar scop informativ și nu implică răspundere juridică.Informaţii suplimentare despre Minist...
CUPRINSABREVIERI.............................................................................................................
ABREVIERI        AM-PNDR   Autoritatea de Management pentru PNDR          APDRP   Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rural...
PREZENTAREP      ublicaţia „Dezvoltarea durabilă a      satului românesc. Patrimoniul cultural      tradițional și natural...
cuvânt înainte                                                                     Dr. Virgil Ştefan NIŢULESCU            ...
nevoie de o strategie coerentă, asumată                fi creată doar de către autorități, ci este nevoiede autorități, pe...
dezvoltarea durabilă a satului românesc    Patrimoniul cultural tradiţional şi natural    – Abordare interdisciplinară –  ...
veacurile trecute, sunt cele care au înţeles,        pespectivă interdisciplinară, pornind de laintuitiv, dar în mod genia...
Decalogul unei strategii a patrimoniului cultural    1.Conştientizarea  la nivelul clasei politice şi al guvernanţilor cu ...
individuale ale culturii orale şi cealaltă, de mai veche tradiţie, destinatăvalorilor oficiale ale sistemului culturii scr...
Programul Naţional de     Dezvoltare Rurală şi valorificarea     patrimoniului cultural şi natural     I         niţiative...
Măsura 313 din PNDR – „Încurajareaactivităţilor turistice”Pot depune proiecte: microîntreprinderile,organizaţiile neguvern...
Construirea, modernizarea şi dotarea     centrelor de informare, promovare turistică.     Dezvoltarea de sisteme electonic...
Măsura      413-22    –   „Renovarea,dezvoltarea satelor, îmbunătăţireaserviciilor de bază pentru economia şipopulaţia rur...
Implicarea grupurilor de acțiune locală în     valorificarea patrimoniului cultural și natural     Î         n acest momen...
Studii de caz                  15
Studii de caz     Comuna Ciocănești, Bucovina – exemplu de valorificare a patrimoniului,     prin păstrarea arhitecturii t...
din străinătate, graţie construcţiilor sale cu    clădirilor, dacă nu erau prevăzute elementemotive tradiţionale.         ...
„Salvgardarea patrimoniului construit.     O cale spre dezvoltarea durabilă a turismului     sud-transilvănean”       Loca...
„Mișcarea Rowmania pentru un turism lent în Delta Dunării”  Localizare: România / Delta Dunării şi un centru de informare ...
În 2012, asociaţia intenţionează să            În acest perimetru vor fi realizate insule     dezvolte două proiecte pilot...
Revitalizarea obiceiului „Udătoriul”  Localizare: Şurdeşti, Maramureş  Iniţiator: Centrul de Conservare şi Valorificare a ...
22
Pensiunea agroturistică „La Bade Ioane”  Localizare: Bata, judeţul Arad  Iniţiator: S.C. Foresta Roiban S.R.L.  Costuri şi...
Oraşul, înapoi la sat. Şezătoarea de la Pietriceaua      Localizare: satul Pietriceaua, judeţul Prahova      Iniţiator: or...
proiecte cu impact social – Social ImpactAward, câştigând premiul de popularitate,cu peste 2 000 de voturi primite online,...
Lecție pentru valorificarea potențialului productiv al pomilor     fructiferi      Localizare: satul Ariceştii Zeletin, ju...
În implementare, grupul de iniţiativă a          Luiza Cristeacolaborat activ cu şcoala din localitate, prin   Fundația PA...
Practici agricole și biodiversitate        Localizare: judeţul Maramureş        Iniţiator: Institutul de Biodiversitate al...
programele europene de dezvoltare rurală,         țarile lor practicile identificate în România,fapt care influenţează bio...
Programul de dezvoltare rurală „Cele mai frumoase sate din România”     P           rogramul de dezvoltare rurală „Cele   ...
Obiceiul „armindenilor” (arminzinilor) Localizare: Feldioara, judeţul BraşovA       rminzinii (armindenii, ca denumire    ...
După ce termină, merg acasă, se spală, se      şi celelalte cheltuieli ivite în pregătirea     odihnesc și seara merg la f...
Reamenajarea stânelor în scop turisticR       eamenajarea stânelor trebuie făcută       În incinta unei stâne pot fi amena...
În plus, nu putem să nu menţionăm faptul             Plecând de la aceste aspecte, considerăm     că în ultima vreme a înc...
Opinii           35
OPINII     PLEDOARIE PENTRU SALVAREA PATRIMONIULUI VERNACULAR     Lecţia oferită de istorie demonstrează că         numai ...
o zonă de interes pentru specialiştii din afaragranițelor României, dar şi ale Europei.Arhitectura lutului, cu tehnicile a...
38
Opinie privind condiția meșterului popular la târgurile tradiționaleÎ   n ultimii patru-cinci ani, condiţia             Nu...
Muzica tradițională, încotro?     D             e peste 20 ani trăiesc, din ce în ce             mai acut, drama transform...
ceremonial. Ţăranul român cânta pentru el          pe tradiţional şi este de înţeles, deoarece„de stâmpărare”, cânta în bi...
Pensiunile agroturistice – păstrarea autenticității     P           ensiunile agroturistice sunt din ce în ce     Unii pro...
pensiuni să primească sfaturi practice;          pensiuni confortabile să respecte stilul zonei-unele gazde nu pot oferi p...
Pledoarie pentru îmbrăcămintea tradițională     A             tunci când vorbim despre hainele                    ţărăneşt...
Întâlnirile GLT 1                      45
Întâlnirile GLT 1     P           rimul Grup de Lucru Tematic           „Promovarea        şi      valorificarea          ...
românesc în ceea ce priveşte patrimoniul(cultural şi natural). Noi membri au aderatla grupul de lucru tematic, printre ace...
Membrii Grupului de Lucru Tematic (GLT) 1 - prima întâlnire                    Rol în cadrul GLT 1                     Org...
Concluzii              49
Concluzii     Î        n perioada în care România se pregătește     Având în vedere faptul că elaborarea noilor        să ...
prioritizarea acțiunilor destinate SATULUI     Acest demers va avea un impact favorabilROMÂNESC și în special PATRIMONIULU...
52
Contact:Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)Str. Clucerului nr. 35, et. 1, Sector 1, Bucureşti, CP 01136...
Miscarea Rowmania pentru un turism lent in Delta Dunarii
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Miscarea Rowmania pentru un turism lent in Delta Dunarii

1,161 views

Published on

Am publicat si in aceasta revista un text oportun-necesar, despre Rowmania. Publicația Tematică Nr. 6 - Dezvoltarea durabilă a satului românesc. Patrimoniul cultural tradițional și natural – Abordare interdisciplinară. Publicația “Dezvoltarea durabilă a satului românesc. Patrimoniul cultural tradițional și natural – Abordare interdisciplinară” face parte din seria de publicații tematice realizate de Unitatea de Sprijin a Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală și include următoarele capitole: Programul Național de Dezvoltare Rurală și valorificarea patrimoniului cultural și natural
Implicarea grupuri lor de acțiune locală în valorificarea patrimoniului cultural și natural; Studii de caz; Opinii;
Întâlnirile Grupului de Lucru Tematic 1

Published in: Business
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
1,161
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
114
Actions
Shares
0
Downloads
16
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Miscarea Rowmania pentru un turism lent in Delta Dunarii

  1. 1. r. 6 ăN ic at t em a ţia ic Dezvoltarea durabilă bl a satului românesc.Pu Patrimoniul cultural tradiţional şi natural – Abordare interdisciplinară –
  2. 2. Textul acestei publicaţii are doar scop informativ și nu implică răspundere juridică.Informaţii suplimentare despre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Unitatea de Sprijin a Reţelei pot fi accesate pe Internet:www.madr.ro; www.rndr.roUSR: Departamentul de Publicaţii, 2012© RNDR, 2012Reproducerea textului este autorizată cu condiţia menţionării sursei.
  3. 3. CUPRINSABREVIERI.........................................................................................................................................................................2PREZENTARE.....................................................................................................................................................................3cuvânt înainte. ............................................................................................................................................................4 .dezvoltarea durabilă a satului românescPatrimoniul cultural tradiţional şi natural – Abordare interdisciplinară ...........................6Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi valorificareapatrimoniului cultural şi natural.................................................................................................................10Implicarea grupurilor de acțiune locală în valorificareapatrimoniului cultural și natural................................................................................................................. 14Studii de caz. ............................................................................................................................................................... 15 . Comuna Ciocănești, Bucovina – exemplu de valorificare a patrimoniului, prin păstrarea arhitecturii tradiționale................................................................................................................ 16 „Salvgardarea patrimoniului construit. O cale spre dezvoltarea durabilă a turismului sud-transilvănean” ..... 18 „Mișcarea Rowmania pentru un turism lent în Delta Dunării”............................................................................ 19 Revitalizarea obiceiului „Udătoriul”. .................................................................................................................... 21 . Pensiunea agroturistică „La Bade Ioane”..............................................................................................................23 Oraşul, înapoi la sat. Şezătoarea de la Pietriceaua. ..............................................................................................24 . Lecție pentru valorificarea potențialului productiv al pomilor fructiferi.............................................................26 Practici agricole și biodiversitate. .........................................................................................................................28 . Programul de dezvoltare rurală „Cele mai frumoase sate din România”............................................................ 30 Obiceiul „armindenilor” (arminzinilor)................................................................................................................ 31 Reamenajarea stânelor în scop turistic.................................................................................................................33OPINII...............................................................................................................................................................................35 Pledoarie pentru salvarea patrimoniului vernacular............................................................................................36 Opinie privind condiția meșterului popular la târgurile tradiționale . ................................................................39 Muzica tradițională, încotro?............................................................................................................................... 40 Pensiunile agroturistice – păstrarea autenticității...............................................................................................42 Pledoarie pentru îmbrăcămintea tradițională......................................................................................................44Întâlnirile GLT 1. .......................................................................................................................................................45 . Membrii Grupului de Lucru Tematic (GLT) 1 - Prima întâlnire . ........................................................................48CONCLUZII.......................................................................................................................................................................49
  4. 4. ABREVIERI AM-PNDR Autoritatea de Management pentru PNDR APDRP Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit CE Comisia Europeană CNC Comitetul Naţional de Coordonare DADR Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală DGDR Direcţia Generală de Dezvoltare Rurală GAL Grupul de Acţiune Locală GL Grupuri de Lucru GLT Grupuri de Lucru Tematice GLL Grupul de Lucru LEADER INS Institutul Naţional de Statistică MADR Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale PAC Politica Agricolă Comună PNDR Programul Naţional de Dezvoltare Rurală PNS Planul Naţional Strategic REDR Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurală RNDR Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală UE Uniunea Europeană USR Unitatea de Sprijin a Reţelei2
  5. 5. PREZENTAREP ublicaţia „Dezvoltarea durabilă a satului românesc. Patrimoniul cultural tradițional și natural - Abordareinterdisciplinară” face parte din seria depublicaţii tematice realizate de Unitatea deSprijin a Reţelei Naţionale de DezvoltareRurală şi continuă seria publicaţiilor tematiceanterior prezentate:Publicaţia tematică nr. 1 „Înfiinţarea şiorganizarea Grupului de Lucru LEADER şi aGrupurilor de Lucru Tematice”;Publicaţia tematică nr. 2 „Bune Practicişi Inovare”;Publicaţia tematică nr. 3 „Forţa demuncă în mediul rural”;Publicaţia tematică nr. 4 „Asociere,cooperare, comunicare”; şi a nevoilor PNDR 2007-2013, precum şi laPublicaţia tematică nr. 5 „Provocări dezvoltarea mai echilibrată a zonelor rurale.pentru creşterea competitivităţii în mediulrural din România”. Publicaţia tematică nr. 6 „Dezvoltarea durabilă a satului românesc. PatrimoniulAcestea sunt realizate pe baza activităţii cultural tradițional și natural - AbordareGrupurilor de Lucru Tematice formate din interdisciplinară” se adresează instituţiilormembri RNDR şi reprezentanţi ai AM- şi organizaţiilor interesate de acest subiect:PNDR care prin analize şi prin diseminarea administraţii locale, autorităţi centrale,rezultatelor activităţii lor contribuie la organizaţii neguvernamentale, grupuri detratarea eficientă a specificului zonelor rurale acţiune locală, grupuri de lucru tematice etc. 3
  6. 6. cuvânt înainte Dr. Virgil Ştefan NIŢULESCU în detrimentul unor zone în care au fost Î n primii ani de după 1989, au apărut realizate investiții tocmai pentru a atrage două curente de opinie în ceea ce privește turiștii (stațiuni de schi sau stațiuni litorale). patrimoniul cultural românesc. În vreme Cu toate acestea, nu există o strategie ce unii au considerat că trebuie să renunțăm de conservare a satului românesc și de la ceea ce ne definește ca națiune, preluând dezvoltare durabilă a acestuia – strategie valori străine, alții au opinat că este necesară care ar sprijini și dezvoltarea turismului. menținerea valorilor culturale românești. Satul românesc are multiple tradiții legate Aderarea României la Uniunea Europeană de momentele principale ale ciclului vieții a însemnat și începutul unei reevaluări (nașterea, căsătoria, moartea) și de relația a identității etnoculturale, în contextul omului cu natura, în munca sa (cultivat, globalizării. Ce ne definește pe noi, ca recoltat). Toate aceste tradiții pot fi români, ce ne este specific, cu ce contribuim valorificate și din punct de vedere economic. la diversitatea culturală a Uniunii Europene? Cum facem acest lucru, ferindu-ne de kitsch-ul Apartenența la Uniunea Europeană care a pătruns aproape în orice ungher al înseamnă respectarea unor norme comune, țării, în arhitectura tradițională, în muzică, care au rolul de a uniformiza o serie de în meșteșuguri și în manifestările prezentate practici, însă în ceea ce privește patrimoniul drept „tradiționale”? cultural, norma este păstrarea specificului etnocultural, reliefarea acelor trăsături care Publicația de față cuprinde opinii și sugestii diferențiază o zonă a Europei de o alta. privind valorificarea patrimoniului cultural și natural, precum și o serie de exemple în Potrivit sondajelor realizate pentru a acest sens. Eforturile punctuale – unele identifica zonele de interes pentru turiștii dintre ele prezentate aici – sunt salutare, dar străini, satul românesc este menționat de cei nu suficiente. Opinia unanimă a celor care mai mulți dintre ei ca destinație preferată, semnează prezenta publicație este că avem4
  7. 7. nevoie de o strategie coerentă, asumată fi creată doar de către autorități, ci este nevoiede autorități, pentru a oferi consistență și de implicarea specialiștilor și a societății civile.convergență proiectelor punctuale. Pentru perioada 2014-2020, România trebuieÎn plus, în această perioadă, în care să elaboreze un Acord de Parteneriat, documentautoritățile încep pregătirile pentru strategic național care va stabili obiectiveleelaborarea documentelor de programare tematice de dezvoltare și alocarea indicativă aa fo n dur il or e ur o pe ne î n i nte rvalu l fondurilor europene. Unul dintre comitetele2014- 2020, patrimoniul cultural și natural consultative pentru elaborarea acestuiare șansa de a fi tratat cu atenția care i se cuvine document național este dedicat turismului,unui domeniu de referință, de care depinde culturii și patrimoniului cultural. Considerămrevigorarea satului românesc, în ansamblul că acesta este punctul de plecare pentru osău. Putem face acest lucru, punând laolaltă strategie de dezvoltare durabilă a satuluiideile și proiectele individuale, opiniile și românesc, pe baza moștenirii sale culturale, asugestiile specialiștilor, dezbătând modalități tezaurului reprezentat de tradițiile sale. Acestuiși variante, pentru că nicio strategie nu poate scop dedicăm prezenta publicație. 5
  8. 8. dezvoltarea durabilă a satului românesc Patrimoniul cultural tradiţional şi natural – Abordare interdisciplinară – Motto: „A face inteligibil un fenomen înseamnă a-l raporta la totalitatea socială în care se înscrie şi totodată a-l studia în multiplicitatea dimensiunilor sale” (Laplantine, 2000) Î n contextul evoluţiei României, după pentru formarea unor cunoştinţe de bază, abolirea comunismului şi mai ales după indispensabile, despre identitatea etno- integrarea în structurile euro-atlantice, pe culturală a copiilor noştri, deopotrivă la coordonatele generale ale globalizării, dar şi populaţia majoritară românească, precum şi pe cele particulare, naţionale, ale parcurgerii la minorităţile naţionale: la ciclul gimnazial, unei tranziţii dezorientate, incongruente, Etnografia, la ciclul liceal, Etnologia. semnalăm două procese socio-culturale cu efecte dramatice asupra destinului poporului Au fost suspendate, totodată, din structura român: diluarea şi chiar disoluţia tradiţiilor curriculară a învăţământului superior populare, deopotrivă în mediile urban şi facultăţile şi catedrele de Etnologie şi rural, şi slăbirea, chiar pierderea identităţii Antropologie, cu excepţia Facultăţii de Litere culturale la generaţiile tinere. şi Etnologie, în limba maghiară, de la Cluj. Acest fapt a generat consecinţe dezastruoase Cauzele acestor fenomene constau în cu privire la educarea copiilor şi tinerilor din abandonarea, încă din anul 1945, a predării România în spiritul formării unei conştiinţe disciplinelor etnografice în şcolile din a propriei lor identităţi culturale, bazate pe România. Însă, aşa cum spunea baronul cunoaşterea patrimoniului cultural-naţional Lowendhal cu mai bine de 75 de ani în şi, pornind de la aceasta, spre cunoaşterea urmă, „Nu poţi să fii al lumii, dacă nu eşti al altor culturi şi prin comparaţie, mai deplin, poporului din care faci parte”. a culturii proprii. În acest context de reală dezorientare, de În anii dictaturii comuniste au dispărut „neantizare” culturală, comunităţile rurale din programa şcolară discipline definitorii de astăzi, continuatoare ale ţărănimii din6
  9. 9. veacurile trecute, sunt cele care au înţeles, pespectivă interdisciplinară, pornind de laintuitiv, dar în mod genial, că adevăratul demersurile corifeilor Şcolii Sociologice destindard cultural sub care trebuie să lupte la Bucureşti (H.H. Stahl, Traian Herseni),pentru a face faţă noilor provocări social- graţie cărora am înţeles că „Un popor estepolitice şi culturale sunt propriile TRADIŢII un fenomen atât de complex, încât nicioCULTURALE. ştiinţă, cel puţin în stadiul actual al diviziunii cunoaşterii, nu poate nici măcar să-l descrieFără niciun sprijin din partea guvernelor de cu precizie, cu atât mai puţin să-l înţeleagă şidupă 1990, fără nicio strategie oficială, ţăranii să-l explice în întregime.” (T. Herseni)de astăzi, de toate etniile (români, maghiari,secui, ucraineni, tătari etc.) au continuat săpractice şi să sărbătorească tradiţiile laiceşi religioase, cele legate de ciclul vieţii şi almuncii, precum şi pe cele îndătinate în viaţasatului.Cultura, arta populară, cântecul şi jocul,practicarea şi comercializarea artefactelormeşteşugurilor populare au devenitadevăraţii ambasadori ai României,generând în ţară şi în afara ţării un sentimentgeneral de admiraţie şi preţuire pentru acesttezaur inestimabil al poporului român.Iar când s-au deschis spre forme moderne deturism rural (agricol, ecologic, etnografic),sătenii noştri au adăugat, cu măiestrie şivocaţie, valorilor de mai sus, tradiţiile arteiculinare specifice fiecărui sat şi etnii, precumşi licorile podgoriilor şi viilor, valorificândreţetele de mare succes şi virtuţile şi calităţilevieţii la ţară.Ne-am propus să abordăm acest subiect, alsalvgardării patrimoniului cultural, printr-o 7
  10. 10. Decalogul unei strategii a patrimoniului cultural 1.Conştientizarea la nivelul clasei politice şi al guvernanţilor cu privire la superioritatea şi reprezentativitatea valorilor culturii şi artei populare româneşti. 2.Elaborarea şi adoptarea unui program naţional interministerial cu privire la dezvoltarea durabilă a satului românesc, al cărui capitol referitor la cultură să asume salvgardarea şi perpetuarea tradiţiilor populare, în respectul deplin al documentelor internaţionale (Convenţiile UNESCO din 2003 şi 2005). 3. Reconsiderarea programului educaţional din şcolile de toate gradele din sistemul de învăţământ public din România, pornind de la principiul enunţat de Tzigara-Samurcaş, potrivit căruia „a instrui şi, mai presus de toate, a educa însemnează a-l integra pe copil în neamul din care face parte”. 4. Implementarea unui vast program de recuperare a tradiţiilor proprii fiecărei comunităţi rurale şi de educare în sensul cunoaşterii şi preţuirii, însuşirii şi continuării acestor tradiţii de către generaţiile tinere. 5.Adoptarea unui program naţional privind cunoaşterea valorilor patrimoniului cultural tradiţional, utilizând în acest scop colecţiile muzeelor de etnografie şi artă populară, pavilionare şi în aer liber, ca surse primordiale de cunoaştere experimentală. 6.Aplicarea programatică, prin politici culturale la nivel guvernamental, a recomandărilor şi programelor UNESCO privind recunoaşterea şi omagierea publică, prin acordarea celor mai înalte distincţii culturale, a marilor maeştri ai culturii şi artelor populare, fie prin acordarea titlului de „tezaure umane vii”, fie prin legalizarea-autorizarea Academiei Artelor Tradiţionale din România, recunoscută oficial de Academia Română – program prin care România a devenit prima ţară din lume cu două academii, una pentru valorile superlativ-8
  11. 11. individuale ale culturii orale şi cealaltă, de mai veche tradiţie, destinatăvalorilor oficiale ale sistemului culturii scrise.7.Asigurarea perpetuării bunelor practici experimentate cu succes în ultimii15 ani, privind perfecţionarea mecanismelor funcţionale pentru transmitereatradiţiilor, meşteşugurilor artistice tradiţionale, prin Olimpiada Naţionalăavând acest profil, inaugurată de Muzeul Astra din Sibiu, în 1996.8. Asigurarea unor programe de protecţie şi încurajare a meşteşugarilordin mediul rural şi cu deosebire a celor care asigură perpetuarea tehnicilorşi repertoriilor de produse tradiţionale, precum şi dezvoltarea sistemuluitârgurilor de produse tradiţionale şi a exportului de asemenea produse.9.Dezvoltarea turismului în satele din România şi intensificarea eforturilorpentru emanciparea serviciilor oferite, prin perfecţionarea personalului şi amanagerilor, în condiţiile amplificării programelor de valorificare superioarăa patrimoniului cultural şi a peisajului natural din fiecare zonă.10. Asumarea de către institutele de cercetare academice şi din sistemulînvăţământului universitar a unui program comun, interinstituţional, privindcercetarea tuturor transformărilor socio-economice şi culturale din viaţa satuluiromânesc, pentru protejarea şi continuarea valorilor originale, autentice şi acelor noi realizate în spiritul Tradiţiei, precum şi pentru combaterea falsului,a denaturării, a kitsch-ului, a nonvalorilor în toate domeniile creaţiei artisticepopulare. Este nevoie de o Bancă de date complexă (ştiinţifică, tehnică, artistică,semiotică) a patrimoniului cultural naţional din România.Prof. Dr. Corneliu Ioan Bucur 9
  12. 12. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi valorificarea patrimoniului cultural şi natural I niţiativele privind valorificarea Măsura 312 din PNDR – „Sprijin patrimoniului cultural şi natural s-au pentru crearea şi dezvoltarea de derulat până acum în absenţa unei microîntreprinderi” strategii naţionale, interinstituţionale, cu toate că acest domeniu necesită implicarea Componenta „Investiţii pentru dezvoltarea factorilor de decizie din diverse instituţii: activităţilor meşteşugăreşti, de artizanat şi Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, a altor activităţi tradiţionale neagricole cu Ministerul Mediului și Pădurilor, Ministerul specific local (olărit, dogărit, împletituri de Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerul nuiele etc.), precum şi marketingul acestora Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul (mici magazine de desfacere a propriilor Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. produse obţinute din aceste activităţi). Odată cu integrarea în Uniunea Europeană, Pot solicita finanţare: microîntreprinderile, au fost alocate fonduri şi pentru valorificarea persoanele fizice care se angajează să se patrimoniului cultural şi natural, prin autorizeze cu statut minim de persoană fizică diverse programe. Astfel, Programul autorizată până la semnarea contractului de Operaţional Regional prevede investiţii în finanţare. turism, Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane dispune Intensitatea sprijinului: 85% din de fonduri pentru instruire şi dezvoltarea valoarea eligibilă a proiectului, dar nu va spiritului antreprenorial inclusiv în domeniul depăşi 50 000 de euro pentru un proiect tradiţiilor populare, iar Programul Naţional depus de o persoană fizică autorizată de Dezvoltare Rurală 2007-2013 cuprinde şi 200 000 de euro pentru un proiect depus trei măsuri pentru proiecte în domeniul de o microîntreprindere. Valoarea minimă a valorificării şi protejării patrimoniului unui proiect trebuie să fie de 5 000 de euro. cultural şi natural al zonelor rurale, precum şi pentru dezvoltarea turismului rural.10
  13. 13. Măsura 313 din PNDR – „Încurajareaactivităţilor turistice”Pot depune proiecte: microîntreprinderile,organizaţiile neguvernamentale, comuneleşi asociaţiile de dezvoltare intercomunitarărealizate între comune, persoanele fizice carese angajează să se autorizeze cu un statutminim de persoană fizică autorizată până ladata semnării contractului de finanţare.Sunt finanţate:Investiţiile în construcţia, modernizarea,extinderea şi dotarea structurilor de primireturistică. Proiectele trebuie să fie avizatecă respectă arhitectura specifică locului iarcele care prevăd prin activitatea propusăpăstrarea şi promovarea culturii tradiţionaleprimesc puncte în plus la selecţie.Construirea şi modernizarea infrastructuriiaferente capacităţilor de cazare, precumsisteme de apă-apă uzată, achiziţionare deechipamente de producere a energiei dinsurse regenerabile etc.Investiţii în activităţi recreative: alei pentruplimbări, spaţii de campare, plimbări cumijloace de transport tradiţionale etc.Investiţii legate de activităţi sportive precumtrasee de ciclism, de echitaţie, rafting,alpinism etc. 11
  14. 14. Construirea, modernizarea şi dotarea centrelor de informare, promovare turistică. Dezvoltarea de sisteme electonice de rezervare pentru structurile de primire turistică. Amenajarea de marcaje turistice, poteci spre obiective turistice. Investiţii legate de refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale ferată cu ecartament îngust. Investiţii legate de înfiinţarea şi amenajarea de trasee tematice: drumul olăritului, al cioplitorilor în lemn etc. Elaborare de materiale promoţionale pentru activităţi turistice. Intensitatea sprijinului: 100% pentru entităţile publice (organizaţii neguvernamentale şi asociaţii de dezvoltare intercomunitară), dar nu va depăşi 200 000 de euro pentru un proiect; 85% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţiile în agroturism generatoare de profit, dar nu va depăşi 85 000 de euro pentru un proiect; 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiecte generatoare de profit ce prevăd alte investiţii în turismul rural.12
  15. 15. Măsura 413-22 – „Renovarea,dezvoltarea satelor, îmbunătăţireaserviciilor de bază pentru economia şipopulaţia rurală şi punerea în valoarea moştenirii rurale”Această măsură face parte din axa LEADERşi va fi implementată de grupurile de acţiunelocală selectate pentru a pune în aplicarestrategiile lor de dezvoltare locală.Primesc finanţare:Investiţiile în restaurarea, consolidareaşi conservarea obiectivelor de patrimoniucultural din spaţiul rural (grupa B23) şinatural local (peşteri, copaci seculari,cascade etc.).Studiile privind patrimoniul cultural(material şi imaterial) din spaţiul rural.Achiziţionarea de echipamente pentru depăşi 200 000 de euro pentru un proiect;expunerea şi protecţia patrimoniului cultural. Maximum 70% din totalul cheltuielilorBeneficiarii pot fi: consiliile locale şi eligibile pentru proiectele generatoare deasociaţiile de dezvoltare intercomunitară, profit, cu o valoare maximă de 200 000 deorganizaţiile neguvernamentale, euro pentru o perioadă de trei ani fiscali,aşezămintele culturale şi instituţiile de cult, conform regulii „de minimis” a Comisieipersoanele fizice şi juridice private. Europene.Intensitatea sprijinului: Pentru fiecare măsură există Ghidul100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru Solicitantului, o broşură în care suntproiectele de utilitate publică, negeneratoare descrise în detaliu procedura ce trebuiede profit, dar valoarea totală eligibilă nu va urmată şi documentele necesare pentru depunerea cererii de finanţare. 13
  16. 16. Implicarea grupurilor de acțiune locală în valorificarea patrimoniului cultural și natural Î n acest moment – vara anului 2012 prevăzute în PNDR, dar având şi posibilitatea – pe plan naţional mai există fonduri lansării unor sesiuni pentru măsuri atipice. disponibile doar pentru măsura 312, care va avea sesiune de depunere de proiecte în Prin aşa-numitele măsuri atipice, GAL-urile perioada 3-28 septembrie 2012. Cu toate pot primi proiecte care nu se încadrează în acestea, potenţialii solicitanţi de finanţare totalitate în măsurile PNDR. pentru proiecte privind dezvoltarea unor afaceri meşteşugăreşti sau afaceri turistice Ţinând cont că la nivel european patrimoniul pot primi fonduri prin axa LEADER din cultural local este socotit un domeniu de PNDR, care aduce o abordare nouă, aceea maxim interes pentru GAL-uri, pentru de a rezolva probleme locale pe plan local, exerciţiul financiar 2014-2020 al UE este prin intermediul grupurilor de acţiune locală de aşteptat că şi în România se vor aloca de (GAL) selectate în urma unor proceduri către parteneriatele locale mai multe fonduri derulate de MADR. cu această destinaţie. Astfel, grupurile de acţiune locală selectate Amintim totodată că Federaţia Naţională a au la dispoziţie bugete de aproximativ 2,85 GAL-urilor din România şi-a propus ca unul milioane de euro, pentru proiecte diverse dintre cele mai importante obiective ale sale în zonele pe care le reprezintă, inclusiv să fie participarea activă la elaborarea noului iniţiative pentru protejarea şi valorificarea PNDR ce se va implementa în perioada patrimoniului cultural şi natural şi sprijinirea 2014-2020, iar în acest context este deja turismului. Condiţia este ca aceste tipuri de recunoscut rolul patrimoniului cultural intervenţii să fi fost cuprinse în strategiile şi natural local în dezvoltarea durabilă a de dezvoltare locală depuse de GAL-uri la spaţiului rural românesc. MADR, în vederea selectării acestora spre finanţare. Grupurile de acţiune locală lansează sesiuni de depunere de proiecte, ca mici autorităţi de management la nivel local, urmând măsurile14
  17. 17. Studii de caz 15
  18. 18. Studii de caz Comuna Ciocănești, Bucovina – exemplu de valorificare a patrimoniului, prin păstrarea arhitecturii tradiționale Localizare: România / Comuna Ciocăneşti, judeţul Suceava Iniţiator: Comuna Ciocăneşti C onstrucţiile au o însemnătate deosebită şi valorificare a patrimoniului cultural atunci când vorbim de conservarea şi natural, care are un rol important în şi valorificarea patrimoniului rural. dezvoltarea turismului rural. Locuinţele şi anexele gospodăreşti trebuie să poarte amprenta arhitecturii tradiţionale. În urmă cu şaizeci de ani, Leontina Ţăran, o femeie din sat, a angajat un meşter popular Din păcate, acest aspect a fost şi este încă pentru renovarea locuinţei, impunându-i neglijat, permiţând construirea unor clădiri decorarea faţadelor cu motive populare noi sau renovarea celor existente fără a ţine tradiţionale pe care ea însăşi le cosea cont de elementele de arhitectură tradiţională pe costumele populare sau le utiliza la specifice zonei, iar acest fapt conduce la încondeierea ouălor. distrugerea patrimoniului cultural şi totodată la deteriorarea aspectului întregului sat. Apariţia acestei case a declanşat un adevărat concurs între localnici în decorarea Comuna Ciocăneşti, din judeţul Suceava locuinţelor. Satul s-a transformat şi a este un exemplu relevant de promovare început să atragă turişti atât din ţară, cât şi16
  19. 19. din străinătate, graţie construcţiilor sale cu clădirilor, dacă nu erau prevăzute elementemotive tradiţionale. tradiţionale.După 1989, comuna Ciocăneşti s-a confruntat Din ce în ce mai mulţi turişti vin să admirecu pericolul distrugerii iremediabile a aceste case cu motive ţărăneşti, comunapatrimoniului construit. Însă cu aproape Ciocăneşti fiind în acest sens un exempluzece ani în urmă, Consiliul Local a luat de sat unde păstrarea patrimoniului are cadecizia îndrăzneaţă de a obliga localnicii rezultat dezvoltarea turismului şi, implicit,să respecte tradiţia locului atunci când obţinerea unor venituri mai mari de cătredoreau să modernizeze sau să construiască o comunitate. Multe dintre locuinţele din sat auclădire. Autorităţile locale nu au mai eliberat fost transformate în pensiuni agroturistice.autorizaţii pentru construirea sau renovarea În timp, localnicii şi-au dat seama că pot valorifica şi alte tradiţii locale şi au început să organizeze evenimente cum ar fi „festivalul păstrăvului”, „festivalul ouălor încondeiate”, concursul pentru turişti „cernerea aurului” – care aminteşte de timpurile străvechi când căutătorii acestui metal preţios răscoleau malul Bistriţei Aurii, iar mai nou au reînviat în scop turistic o meserie practicată încă de acum 800 de ani – plutăritul, plimbându-şi oaspeţii pe Bistriţa. Tot aici a fost deschisă şi prima mină turistică din România, iar localnicii vor să readucă la viaţă o altă tradiţie, aceea de „ciocănari de arme”, deoarece se spune că aici au fost atelierele unde se făureau armele domnitorului Ştefan cel Mare. Astăzi, localitatea a ajuns să poarte numele de „comuna turistică Ciocăneşti” sau „comuna muzeu Ciocăneşti – Bucovina”. Ţuţu Chirileanu Consilier AM – PNDR Expert în construcţii rurale 17
  20. 20. „Salvgardarea patrimoniului construit. O cale spre dezvoltarea durabilă a turismului sud-transilvănean” Localizare: România / judeţele Mureş, Sibiu, Alba, Braşov Instituţii implicate: Reţeaua Colecţiilor şi Muzeelor Etnografice Săteşti Particulare din România (RECOMESPAR) şi Anglo-Romanian Trust for Traditional Architecture (ARTTA) Parteneri: Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Sibiu Costuri şi surse de finanţare: 3 000 de euro Sponsorizare: ARTTA P roiectul „Salvgardarea patrimoniului se adresează şi proprietarilor de case construit. O cale spre dezvoltarea tradiţionale, informându-i despre valoarea durabilă a turismului sud- acestora, precum şi despre obligaţiile transilvănean” are o durată de doi ani și legale şi morale ce le revin în promovarea se referă la documentarea fotografică a şi păstrarea fondului de patrimoniu, cu un tuturor caselor tradiţional-autentice din potenţial enorm pentru turism. Proiectul mediul rural sud-transilvănean, în special a poate fi implementat şi în alte zone ale ţării celor săseşti, supuse demolării, degradării ce au un potenţial arhitectural pentru turism. şi intervenţiilor cu impact negativ asupra Totodată, poate fi un punct de plecare pentru aspectului arhitectural. În prima serie de schimbarea legislaţiei actuale învechite. documentare intră 64 de sate. Documentaţia este valoroasă din punct de vedere al Eugen Vaida informaţiilor cultural-istorice pe care le Președinte al RECOMESPAR furnizează și poate servi generaţiilor viitoare care vor dori să reconstruiască ceea ce au distrus părinţii sau bunicii lor. Se estimează documentarea fotografică a 10 000 de clădiri. În plan secundar, proiectul18
  21. 21. „Mișcarea Rowmania pentru un turism lent în Delta Dunării” Localizare: România / Delta Dunării şi un centru de informare la Bucureşti Iniţiator: Asociaţia Ivan Patzaichin – Mila 23A sociaţia Ivan Patzaichin – Mila 23 Dunării (meşteşugarii bărcilor de lemn), a fost înfiinţată pentru a proteja şi îmbinând-o cu liniile dinamice ale unei biodiversitatea culturală şi naturală canoe moderne.a zonelor cu ape din România, având treidirecţii de acţiune: mişcarea Rowmania, Canotca este primul dintre produsele 100%infrastructura de ecoturism integrată în româneşti pe care Mişcarea Rowmaniaprogramele de antreprenoriat social şi le lansează pentru a încuraja şi salvaparteneriatele pentru dezvoltare durabilă, meşteşugurile locale, folosind inovaţia şi unconcepute să susţină cu know-how şi design modern. În anii următori, prin acestinvestiţii zonele subdezvoltate din Delta program vor fi demarate iniţiative legateDunării şi parcurile naturale din ţară. de încurajarea creativităţii şi promovarea inovaţiilor româneşti.Înfiinţată de fostul campion olimpic Ivan Programul, axat pe turism activ, stil de viaţăPatzaichin, Mişcarea Rowmania îşi propune sănătos şi dezvoltare durabilă, îşi propune săsă promoveze turismul cu barca cu vâsle, identifice trasee pentru vâslit în mai multeatât la nivel intern, cât şi internaţional. zone ale ţării. Crearea unei infrastructuriMişcarea Rowmania s-a lansat în aprilie turistice puţin intruzive pentru natură, prin2011, când Ivan Patzaichin a prezentat folosirea de materiale şi meşteşuguri locale,publicului un model de barcă unic – canotca, va oferi acestor zone o şansă de a se dezvoltao canoe ca o lotcă, produs românesc realizat economic, păstrând neafectat patrimoniulîn cadrul unui atelier-şcoală din Tulcea, local şi oferind soluţii de afaceri pentrupreluând tradiţia marangozilor din Delta locuitori. 19
  22. 22. În 2012, asociaţia intenţionează să În acest perimetru vor fi realizate insule dezvolte două proiecte pilot de promovare artificiale ce reprezintă conceptual destinaţii a ecoturismului, Centrele Rowmania din de ecoturism din ţară, promovând locaţii Bucureşti şi Crişan, Delta Dunării. din Delta Dunării şi Parcurile Naţionale unde există luciu de apă, trasee ecvestre sau Centrul din Bucureşti va fi realizat în zona pentru ciclism. La Crişan, va fi inaugurat un Piaţa Unirii, platoul din faţa Bibliotecii al doilea centru, cu o reţea de trasee pentru Naţionale. Acesta va funcţiona ca spaţiu barca cu vâsle. de promovare a ecoturismului, oferind şi posibilitatea de a închiria bărci cu vâsle Tiberiu Cazacioc pentru plimbări pe Dâmboviţa. Asociația „Ivan Patzaichin - Mila 23”20
  23. 23. Revitalizarea obiceiului „Udătoriul” Localizare: Şurdeşti, Maramureş Iniţiator: Centrul de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei Populare, Baia Mare. După primii ani, Primăria Şişeşti, din care satul Şurdeşti face parte, a preluat costurile privind plata muzicienilor şi promovarea.O biceiul care are loc în a doua zi de În 1968 obiceiul a fost reluat o singură dată, Paşti a fost revitalizat la iniţiativa pentru a fi înregistrat în scop de documentare. localnicilor din Şurdeşti. „Udătoriul”presupune sărbătorirea celui mai harnic om Abia după 1989 „Udătoriul” a fost revitalizat,din sat, cel care a ieşit primul la arat. Este ceea ce a condus şi la purtarea costumelorun vechi obicei agrar, cu o largă răspândire tradiţionale. Tinerii din sat se implică nuînainte de perioada comunistă, fiind întâlnit doar în practicarea acestui obicei, ci şi înnu doar în Maramureş, ci şi în alte zone ale revitalizarea altor practici tradiţionale dinTransilvaniei. Obiceiul mai poartă numele zonă.de Tânjaua, Plugarul, Cu căruţul. Se maiîntâlneşte şi la Hoteni, tot în Maramureş, În urma practicării „Udătoriului”, numărulunde are loc Festivalul Tânjaua de pe Mara, turiştilor a crescut. Însă nu doar faima sa esteiar în zona Făgăraşului poartă numele importantă, ci mai ales faptul că a determinatPlugarul. coagularea unei comunităţi în jurul valorilor sale culturale.Obiceiul a fost interzis în anii 1950, dinmotive politice (se sărbătorea cel mai harnic Ana Maria Iugaom din sat în condiţiile în care începuse Muzeul Național al Țăranului Româncolectivizarea, totodată în Şurdeşti era ocomunitate greco-catolică foarte puternică,iar obiceiul începea de la această biserică). 21
  24. 24. 22
  25. 25. Pensiunea agroturistică „La Bade Ioane” Localizare: Bata, judeţul Arad Iniţiator: S.C. Foresta Roiban S.R.L. Costuri şi surse de finanţare: aproximativ 90 000 de euro, din fondurile firmeiP roiectul a presupus transformarea în turismul rural. Iniţiatorii proiectului unei clădiri vechi într-o pensiune participă la dezvoltarea comunităţii locale agroturistică, la marginea localităţii prin impactul economic al activităţii şiBata, precum şi amenajarea unui spaţiu utilizarea forţei de muncă locale. Totodată,verde în jurul pensiunii. În acest sens, au fost contribuie la o dezvoltare rurală durabilă,achiziţionate un grajd şi un teren de 2 ha. prin utilizarea resurselor naturale, în special a celor locale.Clădirea a fost modernizată, păstrând însămoştenirea arhitectonică şi culturală locală, Mihai Pascupentru a atrage turiştii dornici să se retragă Președinte, Asociația EXCELSIORspre relaxare într-un mediu rustic. Parculdin jur a fost amenajat iar mai multe obiectevechi din lemn, originare din Banat, au fostrecondiţionate.Pensiunea oferă un meniu tradiţional,asigurat în cea mai mare parte din produselocale. Acest proiect implică iniţiativaprivată în păstrarea şi promovarea culturiitradiţionale rurale, putând servi ca exempluşi altor investitori interesaţi de afaceri 23
  26. 26. Oraşul, înapoi la sat. Şezătoarea de la Pietriceaua Localizare: satul Pietriceaua, judeţul Prahova Iniţiator: organizaţia neguvernamentală Village Life Ş ezătoarea este primul eveniment la sat dintr-o serie planificată de tânăra organizaţie de dezvoltare rurală „Village Life”, care urmăreşte valorificarea tradiţiilor Prima şezătoare cu oaspeţi de la oraş organizată de Village Life a avut loc în aprilie 2012, la Pietriceaua, comuna Brebu – Prahova, la familia Dilimoţ. Maria Dilimoţ, satului, pentru a da un impuls economic pasionată de tradiţie, a construit în curtea comunităţilor săteşti. casei un muzeu cu articole tradiţionale, unele vechi de peste 200 de ani, adunate în timp de Observând tendinţa orăşenilor de la rude, prieteni şi vecini. reîntoarcere, sau măcar de cunoaştere, a unei vieţi simple, de la mâncarea preparată Aproximativ 20 de orăşeni, printre care cu produse din propria grădină, până la şi câţiva cetăţeni străini, au participat la hainele cusute manual şi alte îndeletniciri eveniment, au ascultat cântecele şi au încercat ale traiului la ţară, organizaţia şi-a propus dansurile locului, tradiţiile, au învăţat să să aducă laolaltă cele două lumi: oraşul toarcă şi să coasă feţe de masă, au gustat din sufocat de grabă şi satul tradiţional. Astfel, bucatele preparate după reţetele locale. La orăşenilor români şi străini li se oferă ocazia sfârşitul zilei, și-au exprimat recunoştinţa să pună mâna pe lopată, pe fus, pe războiul faţă de organizatori prin donaţii ce au depăşit de ţesut, să înveţe meşteşuguri şi tradiţii de suma pe care familia Dilimoţ o câştigă într-o la oamenii satelor. În acelaşi timp, sătenii lună întreagă. implicaţi devin mai mândri de moştenirea lor, văzând că poate fi capitalizată. „Şezătoarea” a participat şi la concursul de24
  27. 27. proiecte cu impact social – Social ImpactAward, câştigând premiul de popularitate,cu peste 2 000 de voturi primite online,mai multe decât orice alt proiect finalistîn concurs, nu doar din România, ci şi dincelelalte ţări participante.Credinţa celor de la Village Life este cădezvoltarea satului trebuie să se axeze peîncurajarea şi promovarea unicităţii lui, nudoar pe infrastructură şi pe copierea unormodele din Occident, care sunt oricum greude aplicat la noi.Ei consideră că România trebuie să mizezepe valorificarea obiceiurilor şi tradiţiilor,care aici sunt încă vii, în condiţiile în carevesticii încearcă să le recupereze pe cele pecare le-au pierdut deja.Alexandra VasiliuFondator „Village Life” 25
  28. 28. Lecție pentru valorificarea potențialului productiv al pomilor fructiferi Localizare: satul Ariceştii Zeletin, judeţul Prahova Iniţiator: Fundaţia PACT O pt săteni din Ariceştii Zeletin au Proiectul a cuprins şi o campanie de copcire hotărât să pună în valoare una dintre a pomilor din livadă, cumpărarea unor cele mai importante resurse ale produse necesare protejării şi întreţinerii comunităţii lor: pomii fructiferi. livezilor, înfiinţarea unei structuri asociative (organizaţie neguvernamentală), stropirea Au înfiinţat un grup de acţiune pentru a pomilor, cosirea fânului din livadă şi pune bazele unei şcoli care să formeze o schimbul de bune practici. nouă generaţie de specialişti în pomicultură, ocupaţie aproape dată uitării în ultimele Tinerii au venit cu idei noi prin care vor să două decenii. ajute comunitatea să se dezvolte. O parte dintre cursanţi au cerut sprijinul inginerului Iniţiativa lor a primit sprijinul Fundaţiei horticultor pentru a-şi dezvolta plantaţii, dar PACT, prin programul „Învăţare, Participare, au venit şi cu ideea de a înfiinţa o plantaţie Încredere”. de pomi fructiferi în livada şcolii, cu puieți din pepinieră. În perioada mai-august 2011, grupul a derulat proiectul „Dezvoltare locală prin O acţiune care a entuziasmat participanţii a formare şi iniţiativă comunitară”, instruind fost schimbul de bune practici în localitatea în pomicultură 15 tineri cu vârste cuprinse Saschiz, Mureş, unde au vizitat o fabrică de între 14 şi 22 ani. prelucrare a fructelor şi mici întreprinzători locali în domeniul valorificării acestora.26
  29. 29. În implementare, grupul de iniţiativă a Luiza Cristeacolaborat activ cu şcoala din localitate, prin Fundația PACTsprijinul oferit în realizarea majorităţiiactivităţilor, şi cu autorităţile locale. 27
  30. 30. Practici agricole și biodiversitate Localizare: judeţul Maramureş Iniţiator: Institutul de Biodiversitate al Universităţii din Uppsala, Suedia, şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român I nstitutul de Biodiversitate al Universității culturilor, numărul de fâneţe şi păşuni, din Uppsala - Suedia și Muzeul Național administrarea acestora, perioada de lucru a al Țăranului Român au realizat o fânului şi perioada de păşunare. Totodată, a cercetare în două sate din zona montană fost realizat un studiu privind biodiversitatea maramureşeană, Botiza şi Şurdeşti, asupra păşunilor şi fâneţelor. legăturii strânse dintre practicile agricole tradiţionale şi biodiversitate. Au fost astfel evidenţiate patru tipuri diferite de management al fâneţelor, cu acţiuni Partenerii suedezi, care au şi asigurat specifice asupra mediului natural. costurile cercetării, au vrut să completeze prin rezultatele studiului sursele istorice A fost realizată o comparaţie cu practicile din ţara lor, privind folosirea păşunilor şi a agricole contemporane din Suedia, fâneţelor, pornind de la faptul că în zonele observându-se că o parte dintre cele montane din România practicile agricole identificate în România nu mai sunt decât tradiţionale sunt încă vii. parţial amintite în sursele istorice suedeze. În cadrul cercetării 20 de familii au răspuns Cercetătorii au notat totodată discrepanţa unui chestionar, oferind informaţii despre dintre ceea ce se întâmplă pe teren, în proprietatea asupra terenului, numărul agricultura practicată de secole, care a dus de animale, împărţirea terenului agricol, la păstrarea unei biodiversităţi bogate în sistemul de moştenire a pământului, rotaţia zonă, şi cerinţele standardizate prevăzute de28
  31. 31. programele europene de dezvoltare rurală, țarile lor practicile identificate în România,fapt care influenţează biodiversitatea actuală. recunoscând astfel valoarea acestora pentruÎn cadrul cercetării au fost organizate trei biodiversitate.şcoli de vară pentru biologi şi etnografi şiau participat 70 de specialişti din Suedia şi Ana Maria IugaNorvegia. O parte dintre ei doresc să aplice în Muzeul Național al Țăranului Român 29
  32. 32. Programul de dezvoltare rurală „Cele mai frumoase sate din România” P rogramul de dezvoltare rurală „Cele Pentru a accede în asociaţie, satele sunt evaluate mai frumoase sate din România” este pe baza unor criterii obiective, de calitate. derulat de asociaţia cu acelaşi nume şi inspirat de iniţiative similare din alte ţări Asociaţia a implementat o serie de proiecte, europene. cum ar fi: Ecoparcul „Labirintul poveştilor” – Programul propune ca satele frumoase ale parc de agrement de 7 ha, labirint în lanul de României, reprezentative pentru fiecare porumb, amenajat pentru a atrage turiştii, judeţ, să se dezvolte pe baza moştenirii lor pentru realizarea de animaţii educative materiale şi culturale, fie că este vorba despre pentru copii şi teambuilding. dezvoltarea şi valorificarea produselor agricole Festivalul dulceţei - eveniment național şi tradiţionale, de tradiţii şi obiceiuri unice, de desfășurat în comuna Brebu, jud. Prahova natură şi peisaje deosebite sau de turism. Ghidul „Cele mai frumoase sate din România” – primul ghid cultural şi turistic Asociaţia doreşte implementarea unui al satelor program naţional pilot, de anvergură, cu Pentru mai multe informaţii, accesaţi acţiuni care valorifică spaţiile rurale atât sub www.satefrumoase.ro aspect cultural, cât şi ca potenţial natural, pe o listă de priorităţi ale instituţiilor abilitate Nicolae Marghiol, Președinte să le susţină financiar. Asociația „Cele mai Frumoase Sate din România”30
  33. 33. Obiceiul „armindenilor” (arminzinilor) Localizare: Feldioara, judeţul BraşovA rminzinii (armindenii, ca denumire colorată cu care vor împodobi caii, căruţa şi literară) sunt mesteceni tineri pe chiar pălăriile pe care le vor purta. care feciorii îi taie sub supraveghereapădurarilor, pentru un obicei practicat de În vinerea de dinainte de Rusalii pleacăzeci de ani în perioada Rusaliilor, în satul în pădure cu pădurarul pentru a tăiaFeldioara din Braşov. mestecenii. A doua zi, se adună la gazdă, unde împerechează armindenii doi câte doi,Mestecenii tineri sunt înfipţi la porţile fetelor după înălţime, grosime şi coroană, şi îi ascutdin sat în dimineaţa de Rusalii. Pentru fete, pentru a-i fixa mai uşor în pământ. Tot atuncimândria este cu atât mai mare cu cât au la împletesc coroane din frunze de stejar, cupoartă mai multe perechi de mesteceni. care vor împodobi căruţa şi caii.Însă totul începe cu două săptămâni Fixarea armindenilor la porţile fetelor nuînainte, când tinerii din sat se împart în se face la rând, ci pe sărite. Flăcăii încarcăcete (partide, după cum se spune în zonă) şi doar câteva perechi de mesteceni în căruţă,umblă să arvunească mai multe căruţe şi cai cu care străbat satul de la un capăt la altul,pentru transportul mestecenilor. Totodată, bătând un rând ici, un rând colo, pentru astabilesc o gazdă care are o şură suficient de avea ocazia de a trece de mai multe ori peîncăpătoare pentru a adăposti armindenii. drum şi de a fi văzuţi de lume.Apoi repetă cântecele pe care le vor cânta înziua de Rusalii, în timp ce vor bate mestecenii Având în vedere că fiecare partidă aduce în jurla porţile fetelor şi pregătesc steagurile cu de 30-40 de perechi de mesteceni, drumurilecare vor umbla prin sat, panglicile din hârtie durează până după prânz. 31
  34. 34. După ce termină, merg acasă, se spală, se şi celelalte cheltuieli ivite în pregătirea odihnesc și seara merg la fete după plata obiceiului. Din câştigul realizat pregătesc o arminzinilor, iar acestea îi cinstesc cu petrecere unde invită şi fetele. prăjituri, băutură şi bani. Sumele strânse se împart în mod egal, după ce sunt plătite Karmen Violeta Roman datoriile pentru chiria cailor, a platformei Meșter popular32
  35. 35. Reamenajarea stânelor în scop turisticR eamenajarea stânelor trebuie făcută În incinta unei stâne pot fi amenajate astfel încât să fie atinşi o serie de spaţii de cazare pentru turiştii dornici să parametri privind igiena, care urmărească sau să participe la activităţilesă permită totodată includerea acestor care se desfăşoară aici şi să guste dinconstrucţii în circuitul turistic. Arhitectura produsele tradiţionale preparate de ciobani.tradiţională, reţetele privind procesarea O stână reamenajată respectând normele delaptelui sau obiceiurile ce ţin de organizarea igienă va oferi turiştilor produse tradiţionale,stânelor trebuie păstrate în formă autentică. sigure din punct de vedere alimentar. Potenţialul pentru un astfel de turism esteNumai astfel vom putea vorbi despre un nou uriaş, ţinând cont de existenţa numeroaselortip de turism rural, „turismul de stână”, ca trasee turistice montane, care implică şişansă pentru păstrarea acestui patrimoniu necesitatea găsirii unor locuri de popas saucultural tradiţional deosebit. cazare peste noapte. 33
  36. 36. În plus, nu putem să nu menţionăm faptul Plecând de la aceste aspecte, considerăm că în ultima vreme a început să se dezvolte, că o modificare în acest sens a legislaţiei ar atât în străinătate, cât şi la noi în ţară, un permite funcţionarea uneia dintre cele mai segment nou de turişti, care caută activităţi interesante structuri de primire turistică din şi spaţii de cazare mai puţin convenţionale. Europa. Stânele din munţii noştri, odată Scoaterea la lumină a unei tradiţii milenare reamenajate, pot genera un asemenea tip de a poporului român reprezintă o oportunitate turism neconvenţional, oferind călătorilor pentru conservarea, promovarea şi posibilitatea de a petrece câteva zile într-un valorificarea patrimoniului cultural, atât din cadru natural deosebit, intrând în contact punct de vedere material, cât şi imaterial. direct cu viaţa de zi cu zi a unui păstor, care din multe puncte de vedere poartă amprenta Ţuţu Chirileanu trecutului îndepărtat în cele mai autentice Consilier AM-PNDR forme. Expert construcţii rurale Ca să poată fi introdusă în circuitul turistic, stâna trebuie să treacă printr-un proces de omologare şi clasificare. Dat fiind faptul că în legislaţia naţională nu se regăseşte acest tip de structură turistică, propunem aplicarea aceloraşi condiţii, în vederea clasificării, ca în cazul cabanelor turistice şi/sau al cabanelor de vânătoare şi pescuit. Conform legislaţiei în vigoare, cabanele turistice sunt structuri de primire de capacitate relativ redusă, funcţionând în clădiri independente, cu arhitectură specifică, asigurând cazarea, alimentaţia şi alte servicii necesare turiştilor aflaţi în drumeţie sau la odihnă în zone montane, rezervaţii naturale, în apropierea staţiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic.34
  37. 37. Opinii 35
  38. 38. OPINII PLEDOARIE PENTRU SALVAREA PATRIMONIULUI VERNACULAR Lecţia oferită de istorie demonstrează că numai de istorie, ci şi de creaţiile prezentului, dispariţia valorilor culturale bazate pe armonizate cu ceea s-a moştenit deja ca tradiţie lasă în urmă un vid care antrenează autentic şi valoros. la rândul său o acută criză de identitate ce nu poate fi depăşită prin înlocuirea valorilor Satul a cunoscut întotdeauna modificări proprii cu valori importate şi nici prin structurale, implicând teritoriul şi idealizarea excesivă a trecutului care duce, construcţiile. Entuziasmul nostalgic al nu de puţine ori, la reconstrucţii neautentice, specialistului nu poate întrerupe această la imitaţii neadecvate ritmului de dezvoltare dezvoltare firească, dar o poate orienta prin firească a sitului rural. De aceea, cu ajutorul cunoaştere şi obiectivitate. Transformările specialistului şi al unei bune şi profunde rapide care au loc, mai ales după 1990, cunoaşteri a lumii satului, se poate constitui reclamă ca necesară imixtiunea specialistului din cercetarea arhitecturii rurale o bază în dezvoltarea lumii rurale, cel puţin ca pentru modernizarea, fără distrugeri şi observator, dacă nu şi ca determinator de convulsii, a lumii satului românesc. schimbări raționale. Această pledoarie nu se vrea a fi făcută Discursului generos privind protecţia pentru o reconstruire artificială a trecutului patrimoniului etnologic, în general, şi şi nici pentru menţinerea satului la nivelul a celui construit în special, ameninţat de dezvoltare a locuinţei din secolul al XIX- cu dispariţia rapidă, i se adaugă astăzi lea, ci pentru armonizarea trecutului cu justificări economice: dezvoltarea în viitor a noul şi modernul, într-o simbioză care să turismului cultural, ecologic, ecleziastic face reînnoiască valorile şi nu să copieze ceea ce a ca investiţia în zona arhitecturii rurale să fie fost adecvat lumii rurale în timpuri revolute. una rentabilă pe termen lung. Noua modă a Identitatea culturală nu poate fi determinată locuinței ecologice poate face din Dobrogea36
  39. 39. o zonă de interes pentru specialiştii din afaragranițelor României, dar şi ale Europei.Arhitectura lutului, cu tehnicile arhaicede construcție, a devenit obiect de studiupentru dezvoltarea unor locuințe moderneadaptate unei mentalităţi noi, de întoarcerecătre natură.Pornind de la aceste premise, cumulatecu noile transformări impuse habitatuluitradiţional după 1990, considerăm că înmomentul de faţă se impune ca deosebit deurgent „Inventarul general al monumentelorde arhitectură populară din România”, oacţiune agreată şi susţinută la nivel naţional.Obiectivul imediat al unei asemeneacercetări de anvergură este acela de a obţine,în cât mai scurt timp posibil, un maximumde informaţii privind patrimoniul rural dinteren.Obiectivul major şi de durată al unei asemeneaacţiuni ar fi obţinerea unei baze documentarepe cât posibil exhaustive, la nivel local şiregional, care să servească pentru elaborareaunui plan coerent de salvare şi revalorificarea arhitecturii vernaculare.Conf. Dr. Paula PopoiuDirector general, Muzeul Național alSatului „Dimitrie Gusti” 37
  40. 40. 38
  41. 41. Opinie privind condiția meșterului popular la târgurile tradiționaleÎ n ultimii patru-cinci ani, condiţia Nu suntem împotrivă ca artiştii plastici meşterilor populari care participă la să-şi expună lucrările, deşi aceştia au galerii târgurile de profil organizate de unele de artă unde o pot face, iar absolvenţii de lamuzee de etnografie şi de unele centre facultăţile de design – târgurile de produsede valorificare şi păstrare a tradiţiilor s-a manuale (hand made). Precizez că meşteriideteriorat vizibil. nu au acces la galeriile de artă şi nici la târgurile de produse hand made decât contraDin păcate, aceste târguri, dedicate unor sume considerabile.meşterilor populari, au fost invadate deproducătorii de hand made sau, cum le Ar trebui ca cei care conduc instituţiile despun organizatorii, de artişti plastici – elevi, etnografie şi cei care lucrează cu meşteriistudenţi sau absolvenţi de arte plastice, care, să îşi schimbe atitudinea şi să ne restituiecu complicitatea muzeografilor, au pătruns târgurile tradiţionale, care erau ale noastre,în târgurile tradiţionale aducând nu doar ale meşterilor populari.produse lucrate manual, ci şi mărfuri dinChina, de calitate inferioară, dar care copiază Karmen Violeta Romanmodelele tradiţionale româneşti, la preţuri Meşter popular - creatoare de dantelămult mai mici, pe care meşterii populari nuşi le pot permite, pentru că ar fi muritori defoame.Din această cauză, o parte dintre meşteri,ca să supravieţuiască, au început să vândăşi ei, alături de obiecte care peste ani arputea fi considerate de patrimoniu, mărfuriîndoielnice, la preţuri de nimic, pentru a-şiacoperi cheltuielile de deplasare. De aceea,numărul celor care mai vin la manifestărilede acest gen a scăzut. 39
  42. 42. Muzica tradițională, încotro? D e peste 20 ani trăiesc, din ce în ce mai acut, drama transformării unei muzici care ar fi trebuit sa aparţină patrimoniului imaterial, într-un bun de consum. Cu toate că aș fi putut să cânt într-o orchestră simfonică sau să predau fagotul, mi-am asumat o uriaşă răspundere şi anume promovarea muzicii tradiţionale româneşti într-o perioadă în care aceasta este profund mistificată. Muzica „populară” nu este altceva decât o poluare a muzicii ţărăneşti, o muzică folclorizată apărută cu un scop precis – cel propagandistic – golită de mesajele transmise pe plan ceremonial, privată de caracterul improvizatoric, acompaniată brutal şi stereotip, marcată de izbucnirile de artizanat interpretativ ale soliştilor, de şablonizarea şi kitschizarea textului. Muzica populară nu are legătură nici cu satul contemporan, nici cu cel tradiţional, deci cu atât mai puţin cu spiritualitatea românească. A apărut artificial şi s-a constituit într-un bun de consum, tributar modei şi exploatat ca atare, fiind identificată cu muzica de companie şi divertismentul ieftin. Muzica tradiţională, ţărănească în cazul românilor, este o muzică utilitară sau de Foto: Iulia Gorneanu40
  43. 43. ceremonial. Ţăranul român cânta pentru el pe tradiţional şi este de înţeles, deoarece„de stâmpărare”, cânta în biserică pentru produsul venit din această zonă stă de obiceipreamărirea Domnului şi iertarea păcatelor, sub semnul kitsch-ului.îi cânta copilului să-l adoarmă, miresei să-ifie despărţirea de fetie mai uşoară, mortului Într-o lume a confuziilor, a incompetenţelorde împăcare cu lumea din care pleacă. de tot felul, trebuie să dăm o altă faţă culturii tradiţionale, să ne educăm publicul pentru a oColinda de sărbători noaptea, timp considerat putea primi şi aprecia la adevărata ei valoare.magic, al iniţierii ceremoniale, al morţii şi al De ce este atât de important? Deoareceînvierii. Mai cânta balade, cântece care au penetrarea civilizaţiei moderne va şterge pemarcat anumite evenimente şi care au rămas diferite coordonate deosebirea dintre sat şiîn memoria colectivă. Această muzică nu oraş. Veşnicia satului, a etnicului va tinde săevoluează, ci se transmite din generaţie în dispară… Trebuie să oferim o alternativă.generaţie precum limba maternă. Insist asupra faptului că muzica tradiţionalăCeea ce ni se prezintă la televizor să fie oare şi datina formează un patrimoniu, şi ca oricefolclorul românesc? Vă asigur în deplină patrimoniu trebuie expus doar de cătrecunoştinţă de cauză că NU aşa stau lucrurile. profesionişti. Cu experienţa acumulată în şapte ani de televiziune şi în peste 30 deSunt conştient că dispariţia acestor emisiuni ani de cercetare, încerc ca fiecare emisiune,televizate ar atrage imediat reacţii de genul fiecare concert, să fie o sărbătoare a spiritului,„noi nu ne vindem ţara”, din simplu motiv că o poveste despre identitatea noastră, desprecei mai mulţi oameni chiar cred că aceasta satul românesc aşa cum arată el acum, despreeste muzica tradiţională românească şi, în delimitarea prin cântec a locului nostruconcepţia lor, o astfel de marginalizare ar în lume. Şi dacă, aşa cum am mai spus, unînsemna pierderea specificului naţional. popor care îşi uită tradiţiile este în pericol deÎn schimb, eu sunt convins de faptul că a se nărui spiritualiceşte, cred că întoarcereaprin promovarea acestui gen de muzică/ la obârşii este obligatorie.spectacol putem pierde puţinul adevăr carene-a mai rămas în vatra satului, deoarecefolclorul, departe de a fi un izvor nesecat, Grigore Leşe, doctor în muzicăeste o lumânare care abia dacă mai pâlpâie. Profesor asociat al Facultăţii de Litere –Pe de altă parte, vom pierde definitiv cel Etnologie, Universitatea Bucureştimai important segment de public – tinerii,care refuză deja oferta c u l t u ral ă grefată 41
  44. 44. Pensiunile agroturistice – păstrarea autenticității P ensiunile agroturistice sunt din ce în ce Unii proprietari de pensiuni nu realizează mai căutate în Europa, fiind adevărate că tocmai ceea ce este tipic unei regiuni, „cărţi de vizită” ale specificului simplitatea unei case tradiționale cu mușcate diferitelor regiuni. Prin activităţile pe prispă, cu o curte mare îi atrage pe turiști desfășurate la fermă, fie că e vorba de livezi și îi face să revină cu plăcere. Cele mai căutate cu pomi fructiferi, apicultură, creşterea sunt pensiunile agroturistice care au găini – animalelor, se menţine un stil de viaţă oferind astfel ouă proaspete turiștilor, vaci tradiţional specific satului din secolul XX. – pentru lapte și brânză sau o gradină cu legume. Astfel, orăşenii care îşi petrec un weekend sau o vacanţă la ţară, pe lângă faptul că Pe de o parte alimentele proaspete constituie se relaxează prin schimbarea mediului, o motivație în alegerea destinației turistice, iau parte la activităţile cotidiene dintr-o pe de altă parte putem identifica și o gospodărie. componentă educativă: nu e o glumă că Pentru a se păstra caracterul tradiţional al mulți copii de la oraș doar venind la țară pot caselor, implicit al pensiunilor, trebuie ca face distincția dintre ied și miel, dintre rață și localnicii să fie conştienți de importanţa gâscă și se pot convinge că vacile nu sunt de patrimoniului local, chiar să fie încurajaţi fapt mov, cum apar pe etichetele unor mărci să păstreze stilul arhitectonic al caselor, de ciocolată. materialele de construcţii specifice, acoperişurile cu tiglă roșie sau stuf, gardurile Din păcate însă, pensiunile agroturistice se de lemn. confruntă cu mai multe dificultăți. În urma unor cerinţe exagerate, venite de la diverse În momentul de faţă în România sunt peste organisme, se solicită îndeplinirea unor 5 000 de pensiuni, dintre care aproximativ reguli, cum ar fi: 1 000 sunt agroturistice. Din păcate, multe - existenţa a trei chiuvete de inox în bucătărie; dintre ele nu respectă specificul locului: -obţinerea avizului PSI, unde se cere vezi la munte pensiuni cu acoperiş albastru, un „scenariu” de incendiu, extrem de în sudul Transilvaniei case cu specific costisitor, câtă vreme mai utilă ar fi o vizită a maramureşean, garduri betonate şi altele. pompierilor, în cursul căreia proprietarii de42
  45. 45. pensiuni să primească sfaturi practice; pensiuni confortabile să respecte stilul zonei-unele gazde nu pot oferi produse din respective, începând de la poarta de intrareproducţia proprie deoarece reglementările în curte până la covorul și perdeaua dinnu le permit, fiind astfel obligate să cumpere dormitor.din supermarket ouă, brânză, pastramă etc. Trăim în secolul XXI, ne place şi ne-amCondițiile civilizate de trai pentru localnici obişnuit cu confortul acasă şi în vacanţă, darși pentru oaspeți – apă curentă caldă și asta nu înseamnă că pensiunile turistice şirece, încălzire centrală, drumuri accesibile, agroturistice trebuie să renunţe la ceea cecanalizare, televiziune prin cablu, acces e autentic, la farmecul care atrage oaspeţiila internet – sunt de dorit în toate satele români şi străini.românești, fiind un indiciu al evoluțieisocietății.Nu ne-am propus niciodată să transformăm Dr. Maria Stoianrețeaua de pensiuni ANTREC într-un Preşedinte fondator ANTREC România„muzeu al satului”, dar ne dorim ca aceste 43
  46. 46. Pledoarie pentru îmbrăcămintea tradițională A tunci când vorbim despre hainele ţărăneşti. Chiar dacă sătencele nu aveau româneşti, un prim gând ne duce la şcoală, prin talent şi îndemânare, prin culori, portul tradițional. semne şi cusături, îmbrăcămintea avea un limbaj propriu. Armonios conceput în ansambluri unitare, costumul tradițional este parte integrantă a Asociația Culturală Tradiții, Identitate și istoriei şi civilizaţiei noastre, păstrându-şi nealterate Succes (ACTIS, Timișoara) propune ca ziua în timp caracteristicile dominante. Este un de 15 august, de Sfânta Maria, să fie dedicată document viu, care a transmis de-a lungul costumului tradițional, pe care să-l purtăm – generaţiilor mesajul unei creaţii artistice bunici, părinți, nepoți – în semn de prețuire autentice, dovadă a talentului şi măiestriei a propriilor rădăcini. de netăgăduit ale țărăncii în elaborarea cu fineţe a cusăturilor şi broderiilor şi alegerea Să nu renunţăm la ce avem mai frumos, la armonioasă a culorilor. straiul nostru tradițional! Este adevărat că nu ne mai putem întoarce la poale, izmene Dacă de-a lungul a sute de ani realizarea şi opinci, dar în zi de sărbătoare naţională, veşmintelor a evoluat în paralel cu evoluţia la întâlniri interetnice sau manifestări tehnicii, a trecut ceva vreme de când această culturale, ar fi o datorie a fiecăruia să poarte îndeletnicire a început să dispară şi de când o haină românească sau măcar un accesoriu s-a ajuns la adoptarea în masă a hainelor care să facă trimitere la tradiţional. importate, viaţa acestor tradiţii, a hainelor lucrate în casă fiind curmată. Costumul tradițional este o valoare a culturii noastre. Să-l purtăm cu mândrie la sărbători Tradiţiile se transmit din generaţie în înseamnă să ne recunoaştem şi să ne afirmăm generaţie, iar dacă acest lucru nu s-a adevărata identitate culturală şi spirituală! întâmplat, înseamnă că noi nu ne-am făcut datoria. E greu să ne întoarcem acum la acea gospodărie ţărănească, unde femeile se Leontina Prodan întâlneau la şezătoare, când fiecare îşi realiza Economist și designer cu iscusinţă hainele şi obiectele casnice, din Asociația Culturală Tradiții, Identitate și materii prime care erau produsul gospodăriei Succes (ACTIS), Timișoara44
  47. 47. Întâlnirile GLT 1 45
  48. 48. Întâlnirile GLT 1 P rimul Grup de Lucru Tematic „Promovarea şi valorificarea patrimoniului cultural şi natural (inclusiv turismul rural)” - GLT1 s-a reunit până în prezent de două ori. Liderul grupului este Muzeul Național al Ţăranului Român. Membrii grupului sunt reprezentaţi ai ONG- urilor, meşteri populari, reprezentanţi ai GAL-urilor, ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, ai Muzeului Satului „Dimitrie Gusti”, ai Academiei Artelor Tradiţionale din România. Prima întâlnire a GLT 1 a avut loc la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, unde membrii au avut ocazia să se cunoască şi să își exprime opinia privind tematica grupului. S-a discutat pe marginea importanţei conservării şi promovării patrimoniului sau proiecte de succes în ceea ce priveşte natural şi cultural, precum şi despre piedicile promovarea patrimoniului cultural şi natural legislative actuale. (cu scopuri turistice), precum şi identificarea piedicilor legislative şi a unor soluţii pentru S-a pus problema turismului rural în ceea acestea. ce priveşte „autenticitatea” pensiunilor agroturistice, care din considerente În timp, ideea identificării piedicilor normative trebuie să respecte anumite detalii legislative şi a soluţiilor a evoluat şi s-a tehnice, fapt care le transformă în “kitsch- ajuns la concluzia necesităţii elaborării unei uri”. strategii de dezvoltare durabilă a satului S-a hotărât identificarea acelor exemple46
  49. 49. românesc în ceea ce priveşte patrimoniul(cultural şi natural). Noi membri au aderatla grupul de lucru tematic, printre aceștiaaflându-se „Academia Artelor TradiţionaleRomâneşti”.În urma celei de-a doua întâlniri a Grupuluide Lucru Tematic 1 s-a hotărât iniţierea unuidemers susţinut pentru elaborarea strategieide dezvoltare durabilă a satului promânescîn ceea ce priveşte patrimoniul cultural şinatural.Fiecare membru al grupului a prezentatun exemplu de succes/de bună practică înceea ce priveşte valorificarea şi promovareapatrimoniului natural şi cultural, care seregăsește în această publicaţie. Exemplelereprezintă modele de urmat pentru păstrarea,promovarea şi valorificarea mediului naturalşi a culturii tradiţionale româneşti.Prin activitatea de până acum, GrupulTematic de Lucru 1 doreşte să devinăiniţiatorul şi promotorul acţiunii pentruelaborarea strategiei de dezvoltare durabilăa satului promânesc în ceea ce priveştepatrimoniul cultural şi natural, angrenând înproces instituţii publice, centrale, regionaleşi locale, instituţii de cercetare şi instituţiipublice relevante. 47
  50. 50. Membrii Grupului de Lucru Tematic (GLT) 1 - prima întâlnire Rol în cadrul GLT 1 Organizaţie Muzeul Naţional al Ţăranului Român Lider grup tematic de lucru Asociaţia Naţională a Femeilor din Membru grup tematic de lucru Mediul Rural Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Membru grup tematic de lucru „Valea Barcăului” Membru grup tematic de lucru Protopopiatul Ortodox Roman Zalău Membru grup tematic de lucru ANTREC Asociaţia Creatorilor Populari din Membru grup tematic de lucru România, Braşov Fundaţia PACT – Parteneriat pentru Membru grup tematic de lucru Acţiune Comunitară şi Transformare Membru grup tematic de lucru Asociaţia Village Life Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Direcţia Generală Turism, Membru grup tematic de lucru Direcţia Dezvoltare Turistică şi Marketing Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Membru grup tematic de lucru Gusti” Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Membru grup tematic de lucru Rurale48
  51. 51. Concluzii 49
  52. 52. Concluzii Î n perioada în care România se pregătește Având în vedere faptul că elaborarea noilor să schițeze noul cadru de implementare programe (inclusiv al celui de dezvoltare a fondurilor europene pentru perioada rurală) trebuie realizată în parteneriat și că 2014-2020, Grupul de Lucru Tematic 1 își în vara lui 2012 sunt puse bazele comitetelor propune să activeze ca promotor al strategiei consultative care vor lucra la aceste de dezvoltare durabilă a satului românesc programe, GLT 1 a hotărât să se implice încă în ceea ce privește patrimoniul cultural și de la început, alături de Comitetul Tematic natural. Dezvoltare Rurală, Agricultură și Pescuit, în50
  53. 53. prioritizarea acțiunilor destinate SATULUI Acest demers va avea un impact favorabilROMÂNESC și în special PATRIMONIULUI şi asupra turismului rural, o componentăCULTURAL ȘI NATURAL al spațiului rural. importantă în dezvoltarea economică a satelor.Strategia pe care o doresc membrii grupuluiva acoperi diverse probleme ridicate de Conservarea corectă şi promovarea eficientăaceștia, cum ar fi: situaţia meşterilor a acestor microsisteme culturale (satelepopulari, educaţia privind identitatea româneşti) vor atrage numeroşi turişti,culturală naţională, protejarea elementelor atât interni, cât şi externi, dornici de ade patrimoniu natural şi cultural (atât interacţiona şi de a cunoaşte această lumematerial, cât şi imaterial), recuperarea tradiţională, unică în Europa.tradiţiilor specifice, protejarea peisajuluitradiţional al satelor. 51
  54. 54. 52
  55. 55. Contact:Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)Str. Clucerului nr. 35, et. 1, Sector 1, Bucureşti, CP 011363Tel/fax: 021 3171580, 021 3171581E-mail: info@rndr.roInternet: www.rndr.roAcest material a fost realizat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi sprijinirea ReţeleiNaţionale de Dezvoltare Rurală”.2012Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene Departamentul Publicaţii USR

×