Successfully reported this slideshow.
Machu Picchu O enigmă modernă              Muzica: J.J. Benitez - BSO Planeta Enca    Derulare automată
Ruinele    oraşului    Machu      Picchu,redescoperite în 1911 de către arheologulHiram Bingham, sunt unele dintre cele ma...
Oricare ar fi originile sale, incaşii l-au transformatîntr-un mic, dar extraordinar oraş (5 mile pătrate).Invizibil de ded...
Se ştiu puţine lucruri despre utilizările sociale sau religioase             ale oraşului în vremurile incaşilor.
Scheletele a 10 femei şi ale unui bărbat duc la presupunerea că acest sitar fi putut fi un sanctuar pentru pregătirea preo...
Oricum, examinarea ulterioară a oaselor a dezvăluit un număr egal de oase masculine,   ceea ce indică faptul că Machu Picc...
Patru secole au fost necesare pentrudescoperirea unei fantastice fortareţe ascunseprintre piscurile de 4000 de metri ale A...
La fel de războinici şi necruţători ca aztecii,incaşii au supus nu mai puţin de 500 de alte etnii amerindiene.
Nu s-au impus prin cultură (nu cunoşteau nicioscriere), ci printr-o temeinică, chiar spartană organizaresocial-legislativă...
De fapt, ceea ce îi frapează cel mai mult pe cercetătoriiistoriei amerindienilor este incredibila coincidenţă dintre opera...
Totul se încadreazăîntr-un     plan    urbanisticaparent        „întortocheat",menit să deruteze eventualiiinvadatori.    ...
De ce acest efort de tăiere de "autostrăzi" încoastele Anzilor, dacă incaşii nu au avut vehicule,necunoscând roata? Nu lip...
Piaţa principalădin Machu Picchu
DĂ UN CLICK ŞI VIZITEAZĂ ACUM!!!SFÂRŞIT http://geocities.com/ihapca2002 SFÂRŞIT
Machu
Machu
Machu
Machu
Machu
Machu
Machu
Machu
Machu
Machu
Machu
Machu
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Machu

538 views

Published on

  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Machu

  1. 1. Machu Picchu O enigmă modernă Muzica: J.J. Benitez - BSO Planeta Enca Derulare automată
  2. 2. Ruinele oraşului Machu Picchu,redescoperite în 1911 de către arheologulHiram Bingham, sunt unele dintre cele maifrumoase şi enigmatice locaţii străvechi dinlume. În timp ce incaşii în mod sigur foloseauvârful muntelui (2761,50 m înălţime),ridicând sute de structuri de piatră începândcu anii 1400, legendele şi miturile indicaufaptul că Machu Picchu (însemnând "vechiulpisc" în limba Quechua), era adorat ca un locsacru din cele mai vechi timpuri.
  3. 3. Oricare ar fi originile sale, incaşii l-au transformatîntr-un mic, dar extraordinar oraş (5 mile pătrate).Invizibil de dedesubt şi complet natural limitat, înconjuratde terase agricole suficiente pentru a hrăni populaţia, şiirigat de izvoare naturale, Machu Picchu pare să fi fostfolosit de incaşi ca un oraş ceremonial secret. Aflat la 610 metri deasupra gălăgiosului râuUrubamba, norul înfăşoară ruinele palatelor, băilor,templelor, hambarelor şi a în jur de 150 de case, toate într-o remarcabilă stare de conservare. Aceste structuri, săpate în granitul din vârfulmuntelui sunt minuni atât arhitecturale cât şi estetice.Multe dintre cărămizile cântărind 50 de tone sau chiar maimult sunt atât de precis sculptate şi unite cu atâtaexactitate, încât îmbinările fără mortar nu permit nicimăcar unei lame de cuţit să intre printre ele.
  4. 4. Se ştiu puţine lucruri despre utilizările sociale sau religioase ale oraşului în vremurile incaşilor.
  5. 5. Scheletele a 10 femei şi ale unui bărbat duc la presupunerea că acest sitar fi putut fi un sanctuar pentru pregătirea preoteselor şi/sau a mireselor nobilimii incaşe.
  6. 6. Oricum, examinarea ulterioară a oaselor a dezvăluit un număr egal de oase masculine, ceea ce indică faptul că Machu Picchu nu era exclusiv un templu pentru femei.
  7. 7. Patru secole au fost necesare pentrudescoperirea unei fantastice fortareţe ascunseprintre piscurile de 4000 de metri ale Anzilorperuvieni. Nu i se cunoaste adevăratul nume, cedestinaţie avea şi de ce a fost părăsită de baştinaşiîn secolul XVI, fără a fi atacată de conchistadori. A scăpat neobservată de europeni până însecolul XX, când a primit şi numele de MachuPichu. În secolul XII, enigmatica populaţie ce-şispunea Inca (Fii Soarelui) cucerea un vastteritoriul în nordul şi vestul Americii de Sud,venind de undeva din zona meridională acontinentului - nu se ştie nici acum cu precizie deunde.
  8. 8. La fel de războinici şi necruţători ca aztecii,incaşii au supus nu mai puţin de 500 de alte etnii amerindiene.
  9. 9. Nu s-au impus prin cultură (nu cunoşteau nicioscriere), ci printr-o temeinică, chiar spartană organizaresocial-legislativă. Dar, mai presus de toate, aveau"obsesia" construcţiilor de drumuri pavate şi de cetăţi-fortăreţe (inclusiv în junglă) menite să reziste veşnic în faţaoricărui inamic. Capitala incaşilor, Cuzco, era – arhitectural –comparabilă cu Roma cezarilor. Dar la numai 130 dekilometri de Cuzco, printre crestele andine, se afla cetateaMachu Pichu. Găsită abia în 1911, această citadelă a fostconcepută ca un labirint citadin inexpugnabil. La peste 4000 de metri, lemnul era o raritate şi totula fost durat în piatră: terase, fortificaţii, palate regale,locuinţe simple, bazine de acumulare a apei de ploaie,cărămizi, pieţe şi un sofisticat sistem de parcele agricolepentru cultura principală, porumbul.
  10. 10. De fapt, ceea ce îi frapează cel mai mult pe cercetătoriiistoriei amerindienilor este incredibila coincidenţă dintre operamitică a lui Dedal ("inginerul" care a construit Labirintul deîncarcerare a Minotaurului, sau, în altă variantă, palatul-labirint alregelui cretan Minos din Knossos) şi Labirintul Machu Pichu. Labirintul Machu Pichu reflectă la rându-i simbolul vieţiipline de meandre şi în care drumul nu duce niciodată înapoi, cimereu înainte, spre moarte. Inspirat din spiralele scoicilor (aşa cum afirma poetul grecTheodorides), Labirintul – fie el amerindian, grec sau egiptean (celal reginei Hawara din Krokodilopolis, de exemplu) – are deciconotaţia luptei cu timpul, el este adevăratul prizonier. Şi încă o enigmă: reţelele de drumuri făcute de cei care nu aucunoscut roata! 16.000 de km de drumuri pavate (a doua, calungime, după reţeaua romană de 90 de mii de km), inclusiv podurisuspendate în zonele mlăştinoase şi nisipoase!
  11. 11. Totul se încadreazăîntr-un plan urbanisticaparent „întortocheat",menit să deruteze eventualiiinvadatori. Este un unicat arhi-tectural impresionant şiabia fotografiile făcute dinavion i-au pus în evidenţătoate însuşirile.
  12. 12. De ce acest efort de tăiere de "autostrăzi" încoastele Anzilor, dacă incaşii nu au avut vehicule,necunoscând roata? Nu lipseau borne indicatoaredin 7 în 7 km şi locuri de odihnă din 20 în 20 dekm. Ideea utilizării drept piste de aterizare-decolare a fost avansată de foarte mulţicercetători, dar nu există dovezi credibile... nuîncă.. (Vom mai găsi astfel de ipoteze şi de situaţii"bizare"). Niciun drum special amenajat nu ducea cătreMachu Pichu. Această enclavă (probabil apreoţilor, putând adăposti doar 500 de persoane)există parcă în afara timpului şi spaţiului,
  13. 13. Piaţa principalădin Machu Picchu
  14. 14. DĂ UN CLICK ŞI VIZITEAZĂ ACUM!!!SFÂRŞIT http://geocities.com/ihapca2002 SFÂRŞIT

×