SlideShare a Scribd company logo

Statul medieval si institutiile sale

prezentarea unitatii de invatare

Statul medieval si institutiile sale

1 of 26
Download to read offline
Statul medieval și instituţiile sale

Clasa: a VIII-a
Unitatea de învãţare: Întemeierea statelor medievale româneşti
Tipul lecţiei: Lecţie de predare-învăţare –evaluare
Nr. de ore alocate: 5
Competenţe specifice:

   1.2 Utilizarea termenilor istorici specifici faptelor istorice din spaţiul românesc în Evul
Mediu, în diferite situaţii de comunicare (scrisă sau orală)
3.1. Localizarea în timp şi spaţiu a faptelor din istoria românilor, desfăşurate în Evul Mediu, pe
    baza surselor istorice
3.3. Analizarea unui fapt istoric din istoria românilor în Antichitate sau în Evul Mediu, pe baza
    surselor istorice
3.4. Compararea informaţiilor din surse istorice, referitoare la un aspect al civilizaţiei
    româneşti în Evul Mediu, în vederea acceptării unor puncte de vedere diferite
3.5 Recunoaşterea relaţiilor de cauzalitate, în surse istorice date, referitoare la fapte istorice
    din istoria românilor, în Evul Mediu
Planul unitãţii de ȋnvãţare:




                               Formaţiuni politice
                               românești și statele
                               vecine




Transilvania de la                                     Instituții
                               Statul medieval și
   voievodat la                                       medievale
                                 instituţiile sale
     principat                                        românești




                                  Ȋntemeierea
                                     statelor
                                medievale Ţara
                                 Româneascã,
                                   Moldova și
                                   Dobrogea
1.Formaţiuni           politice românești și statele vecine
 Organizarea societãţii medievale românești a avut ca punct de
plecare obștea sãteascã(satul),o comunitate de agricultori,crescãtori
de animale și meștegurari,ce exprimã caracterul sedentar al
strãmoșilor noștri.Transformãrile demografice și economice din obști
au deschis evoluția spre structuri noi:cnezate de
vale,voievodate,pãrti componente ale “tãrilor”,care acopereau ȋntreg
pãmântul românesc..Acest proces poate fi definit sintetic și sugestiv
prin formula ”de la sat la stat”.
 Primele informații despre organizarea politicã ȋncepãtoare a
românilor se referã la Transilvania. Faptele ungurilor ,lucrarea lui
Anonymus,menționeazã trei voievodate românești la sfârșitul sec. al
–IX și ȋnceputul sec. al-X-lea: cel al lui Menumorut(cu reședința la
Biharea),al lui Glad(cu sediul ȋn Banat) și cel al voievodului Gelu(pe
Someș,la Dãbâca).Cronica descrie luptele duse de maghiari
ȋmpotriva românilor,menținându-i ca fiind cei mai vechi locuitori ai

Transilvaniei.Ȋn sec. al-XI-lea,ȋn Legenda Sf.Gerard
 sunt menţionate alte douã voievodate:cel al lui Gyula(cu centrul la Bãlgrad) și cel al lui Ahtum(cu reședinţa la urbs
 Morisena =Cenad),ambii purtând lupte cu regalitatea de la Buda.
  Cât privește spațiul carpato-nistrean,formaţiunile politice prestatale ni se relevã mai mult pe cale narativã:izvoare
 poloneze,germane atestã o Valahie ȋn Moldova de Nord;cronici vechi rusești scriu despre “Ţara Berlad”,ȋn sec. al-XII-lea,și
 despre o populație româneascã sub numele de “berladnici” aflatã ȋn centrul Moldovei; tot o cronicã ruseascã din sec.al-
 XIII-lea situa ȋn nordul Moldovei pânã la Nistru “Ţara bolohovenilor”;documente ale cancelariei maghiare și papale
 consemneazã pentru secolul al-XIII-lea o “țarã a brodnicilor” și una a”volohilor”.Alte formaţiuni sunt
 denumite”țãri”,”codri”,”câmpuri’,precum Ţara Sipeniţului,Câmpul lui Dragoș,Codrii Herţei,Codrii Cosminului.
  Ȋn teritoriul viitorului stat Ţara Româneascã, Diploma cavalerilor ioaniţi (1247)menţioneazã cinci formaţiuni politice: Ţara
 Severinului,cnezatele lui Ioan și Farcaș,voievodatul lui Litovoi și voievodatul lui Seneslau.Nici teritoriul dintre Dunãre și
 Mare nu face excepţie: ȋncepând din sec.al-X-lea avem știri despre unii feudali,probabil fruntași politici-jupan Dimitrie(al
 cãrui nume figureazã pe o inscripţie slavonã descoperitã la Mircea Vodã) și jupan Gheorghe(inscripţie descoperitã ȋn
 bisericuţa de la Murfatlari).Scriitoarea bizantinã Ana Comnena ȋnregistreazã ,pentru sfârșitul sec. al-XI-lea,”oameni mai de
 seamã”,precum Tatos,Sestlav și Saccea,care stãpâneau cetãți precum Dristra(Silistra) , Vicina,și,de asemenea,,pe”un
 oarecare Pudilã,fruntaș al vlahilor”.
Fisã de lucru        FIȘÃ DE LUCRU



Urmăriţi pe hartă şi
grupați pe regiuni
principalele
formaţiuni politice
din spaţiul intra și
extracarpatic.




   Secolul        Transilvania     Ţara Româneascã   Ţara Moldovei   Ţara Dobrogei


       IX

       XI

      XIII
2. Transilvania       de la voievodat la principat
                                                              Ţara Transilvaniei s-a constituit ca voievodat ȋntr-un mod particular
                                                            și a avut o situaţie cu totul proprie pânã cãtre jumãtatea sec al-XVI-
                                                            lea. Identificãm ȋn formarea și evoluţia acesteia mai multe etape.
                                                            O primã etapã este cea a voievodatelor românești menționate la
                                                            sfârșitul sec.al IX-lea și ȋnceputul celui urmãtor ȋn Gesta
                                                            Hungarorum: cele ale lui Menumorut,Gelu și Glad,rezistente un timp
                                                            la cucerirea inițiatã de regalitatea maghiarã.Ȋn sec. al XI-lea se
                                                            constatã un proces de unificare,izvoarele narative ȋnregistrând douã
                                                            voievodate ȋn locul celor trei anterioare:unul ȋn Banat condus de
                                                            Ahtum ,celãlalt al lui Gyula,”duce mare și puternic”,’foarte ȋntins și
                                                            foarte bogat”,depãșind limitele celui condus anterior de Gelu.
                                                            Urmașul lui Gelu ȋn Ţara Ultransilvanã va intra ȋn conflict cu regele
                                                            maghiar Ştefan I,motivul fiind refuzul voievodului de a ȋmpãrtași
                                                            catolicismul. Ştefan I a cãutat sã-și extindã stãpânirea ȋn
                                                            Transilvania purtând razboi ,ȋn 1002-1003,cu cãpeteniile de aici. Ȋn a
                                                            doua jumãtate a sec. al-XI-lea și la ȋnceputul celui urmãtor,regii
                                                            arpadieni și-au impus stãpânirea asupra unei pãrți a
                                                            Transilvaniei(cucerirea maghiarã va atinge arcul carpatic pe la
                                                            1200,iar Maramureșul ȋn sec. XIV).



Ȋn aceastã etapã,regalitatea maghiarã a ȋncercat sã impunã principatul, ȋnsã fãrã sorți de izbândã,instituția fiind strãinã de
realitãțile Transilvaniei. A fost nevoie de peste un secol ca regii maghiari sã organizeze câteva comitate ardelene ȋn jurul
unor cetãți,cea mai veche mențiune documentarã fiind Bihorul(1111).
Pentru consolidarea stãpânirii maghiare s-au fãcut colonizãri.Mai ȋntâi secuii,care au fost aduși pentru strajã la Carpați fațã
de primejdia cumanã ce venea dinspre Moldova,colonizând Bihorul,pãrțile Târnavelor și marginea rãsãriteanã a
Transilvaniei.
Sașii ,neam vrednic,ȋnzestrat și harnic,au colonizat pãrțile Albei și Hunedoarei,Sibiul,zona Bistriței și a Rodnei,Ţara Bârsei
și ȋn cele din urmã pãrțile Sighișoarei și a Mediașului.Cavalerii Teutoni au fost aduși ȋn Ţara Bârsei de regele maghiar
Andrei al-II-lea ȋn 1211,ȋnsã tendința lor de a deveni autonomi ȋn spațiul de colonizare ȋl determinã pe rege sã-i
alunge(1225).
Integratã unui stat catolic,ȋntr-o lume ȋn care toleranţa religioasã era necunoscutã,Transilvania nu face
      excepție de la regulile feudalismului apusean.Ȋn 1366,regele maghiar Ludovic I a instituit sistemul “ religiei
      recepte” care excludea de la viaţa politicã pe oricine nu era catolic.Acest sistem politic bazat numai pe
      “națiunile”catolice se va consolida prin alianţa celor trei stãri(nobilii maghiari,secuii și sașii) constituitã ȋn
      1437,cunoscutã sub numele de Unio trium nationum,legiferatã prinTripartitum-ul lui Werboczi.
       Aceastã organizare va rãmâne,ȋn mare,aceeași pânã ȋn sec.al-XVI-lea,când,odatã cu cãderea Ungariei
      sub dominaţie otomanã,Transilvania va fi organizatã ca principat autonom sub suzeranitate otomanã.
      Deși a fãcut parte din Regatul Ungariei pânã cãtre jumãtatea sec. al-XVI-lea,Transilvania și-a pãstrat
      individualitatea:
        ~ a fost o unitate fizico-geograficã distinctã fațã de Câmpia Panoniei;zona mlãștinoasã a Tisei fãcea
      dificilã legãtura cu Ungaria;
        ~ populaţia era preponderent româneascã și ortodoxã;
        ~ a avut o organizare militarã proprie,ȋn care cnejii și voievozii români au avut un rol important;
        ~ pãmântul Transilvaniei a reprezentat “inima teritoriului etnic românesc”;
        ~ românii au participat la viaţa politicã a voievodatului pânã la mijlocul sec. al-XIV-lea
            sarcinã de lucru
     Spuneţi lui Arpad,ducele Ungariei,stãpânul vostru,cã-i suntem datori,ca prieten unui prieten...Iar pãmântul pe care l-
     a cerut bunãvoinţei noastre nu i-l vom da niciodatã...Şi nu ne tulburã cu vorbe ca acele trimise,cã e coborâtor din
     neamul regelui Attila,cel ce era numit <biciul lui Dumnezeu>.Chiar dacã acela a rãpit cu sila pãmântul acesta de la
     strãmoșul meu,acum ȋnsã,din milostivirea stãpânului meu,ȋmpãratul de la Constantinopol,nimeni nu poate sã-l mai
     smulgã din mâinile mele”                                Anonymus- Gesta Hungarorum

•    Cum au fost primiţi solii maghiari și ce rãspuns le-a dat Menumorut?
2.   Cu ce argumente și-a motivat Menumorut refuzul de a ceda vreo parte din ţara sa?
Ad

Recommended

Unirea principatelor si reformele lui Cuza
Unirea principatelor si reformele lui CuzaUnirea principatelor si reformele lui Cuza
Unirea principatelor si reformele lui Cuzamaraivan
 
Revolutia de la 1848 in tarile romane
Revolutia de  la 1848 in tarile romaneRevolutia de  la 1848 in tarile romane
Revolutia de la 1848 in tarile romaneNicoleta Cristea
 
Uniunea europeana
Uniunea europeanaUniunea europeana
Uniunea europeanaProlibro
 
133278699-Proiect-de-Lectie-HOLOCAUST.doc
133278699-Proiect-de-Lectie-HOLOCAUST.doc133278699-Proiect-de-Lectie-HOLOCAUST.doc
133278699-Proiect-de-Lectie-HOLOCAUST.docMawaTataru1
 
Mariledescoperiri geografice
Mariledescoperiri geograficeMariledescoperiri geografice
Mariledescoperiri geografice060264
 

More Related Content

What's hot (20)

La romania
La romaniaLa romania
La romania
 
Paralelismul in spatiu
Paralelismul in spatiuParalelismul in spatiu
Paralelismul in spatiu
 
Geto dacii-ppt1
Geto dacii-ppt1Geto dacii-ppt1
Geto dacii-ppt1
 
Moștenirea culturală a orientului antic
Moștenirea culturală a orientului anticMoștenirea culturală a orientului antic
Moștenirea culturală a orientului antic
 
Europa de vest
Europa de vestEuropa de vest
Europa de vest
 
Regele Carol I
Regele Carol IRegele Carol I
Regele Carol I
 
Catastrofa de la cernobîl
Catastrofa de la cernobîlCatastrofa de la cernobîl
Catastrofa de la cernobîl
 
Romania in al doilea razboi mondial
Romania in al doilea razboi mondialRomania in al doilea razboi mondial
Romania in al doilea razboi mondial
 
Budapest
BudapestBudapest
Budapest
 
Unirea Principatelor Române 1859
Unirea Principatelor Române 1859Unirea Principatelor Române 1859
Unirea Principatelor Române 1859
 
Razboaiele daco romane
Razboaiele daco romaneRazboaiele daco romane
Razboaiele daco romane
 
ROMANIA. Le tradizioni
ROMANIA. Le tradizioniROMANIA. Le tradizioni
ROMANIA. Le tradizioni
 
"Integrarea Europeană a Republicii Moldova: Provocări şi soluţii eficiente pe...
"Integrarea Europeană a Republicii Moldova: Provocări şi soluţii eficiente pe..."Integrarea Europeană a Republicii Moldova: Provocări şi soluţii eficiente pe...
"Integrarea Europeană a Republicii Moldova: Provocări şi soluţii eficiente pe...
 
Eruptii vulcanice
Eruptii vulcaniceEruptii vulcanice
Eruptii vulcanice
 
Napoleon
NapoleonNapoleon
Napoleon
 
Power Point- Marii exploratori ai lumii
Power Point- Marii exploratori ai lumiiPower Point- Marii exploratori ai lumii
Power Point- Marii exploratori ai lumii
 
Centralizarea frantei
Centralizarea franteiCentralizarea frantei
Centralizarea frantei
 
Revolutia industriala
Revolutia industrialaRevolutia industriala
Revolutia industriala
 
Stefan cel mare
Stefan cel mareStefan cel mare
Stefan cel mare
 
Berlinski zid - Marino Sertić
Berlinski zid - Marino SertićBerlinski zid - Marino Sertić
Berlinski zid - Marino Sertić
 

Similar to Statul medieval si institutiile sale

Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românescAutonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românescStănescu Cătălin
 
Ioan-Aurel Pop - Istoria Transilvaniei Medievale
Ioan-Aurel Pop -  Istoria Transilvaniei MedievaleIoan-Aurel Pop -  Istoria Transilvaniei Medievale
Ioan-Aurel Pop - Istoria Transilvaniei MedievaleFrescatiStory
 
Prezentarea colecției „Marea Istorie ilustrată a României și a Republicii Mol...
Prezentarea colecției „Marea Istorie ilustrată a României și a Republicii Mol...Prezentarea colecției „Marea Istorie ilustrată a României și a Republicii Mol...
Prezentarea colecției „Marea Istorie ilustrată a României și a Republicii Mol...Biblioteca de Arte Tudor Arghezi
 
Statul si politica_autonomii_locale
Statul si politica_autonomii_localeStatul si politica_autonomii_locale
Statul si politica_autonomii_localesimonachihaia
 
Spatiul romanesc intre diplomatie si conflict
Spatiul romanesc intre diplomatie si conflictSpatiul romanesc intre diplomatie si conflict
Spatiul romanesc intre diplomatie si conflictMariana Dobre
 
Instituţii medievale in rom
Instituţii medievale in romInstituţii medievale in rom
Instituţii medievale in romLucia Butnariuc
 
Ascensiunea rusiei
Ascensiunea rusieiAscensiunea rusiei
Ascensiunea rusieigruianul
 
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIV
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIVIoan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIV
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIVFrescatiStory
 
Adolf armbruster romanitatea-romanilor
Adolf armbruster romanitatea-romanilorAdolf armbruster romanitatea-romanilor
Adolf armbruster romanitatea-romanilorHonciuc Bogdan
 
Alexandru cel bun
Alexandru cel bun Alexandru cel bun
Alexandru cel bun private
 
Prezentare powerpoint - "Relatiile internationale"
Prezentare powerpoint - "Relatiile internationale"Prezentare powerpoint - "Relatiile internationale"
Prezentare powerpoint - "Relatiile internationale"ralenneblack
 
Relatiile internationale
Relatiile internationaleRelatiile internationale
Relatiile internationaleralenneblack
 
Alexandru cel bun
Alexandru cel bunAlexandru cel bun
Alexandru cel bunILIE IRINA
 
Romanitatearomanilor3
Romanitatearomanilor3Romanitatearomanilor3
Romanitatearomanilor3Roxana Arhire
 
Civilizatia medievala
Civilizatia medievalaCivilizatia medievala
Civilizatia medievalaaleee4u
 
Dicţionar al marilor dregători din ţara românească şi moldova, sec. xiv xvii ...
Dicţionar al marilor dregători din ţara românească şi moldova, sec. xiv xvii ...Dicţionar al marilor dregători din ţara românească şi moldova, sec. xiv xvii ...
Dicţionar al marilor dregători din ţara românească şi moldova, sec. xiv xvii ...gruianul
 
A lugojul scurt istoric
A lugojul scurt istoricA lugojul scurt istoric
A lugojul scurt istoricvlaicu
 

Similar to Statul medieval si institutiile sale (20)

Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românescAutonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
 
Istorie BAC (2)
Istorie BAC (2)Istorie BAC (2)
Istorie BAC (2)
 
Ioan-Aurel Pop - Istoria Transilvaniei Medievale
Ioan-Aurel Pop -  Istoria Transilvaniei MedievaleIoan-Aurel Pop -  Istoria Transilvaniei Medievale
Ioan-Aurel Pop - Istoria Transilvaniei Medievale
 
Prezentarea colecției „Marea Istorie ilustrată a României și a Republicii Mol...
Prezentarea colecției „Marea Istorie ilustrată a României și a Republicii Mol...Prezentarea colecției „Marea Istorie ilustrată a României și a Republicii Mol...
Prezentarea colecției „Marea Istorie ilustrată a României și a Republicii Mol...
 
Statul si politica_autonomii_locale
Statul si politica_autonomii_localeStatul si politica_autonomii_locale
Statul si politica_autonomii_locale
 
Spatiul romanesc intre diplomatie si conflict
Spatiul romanesc intre diplomatie si conflictSpatiul romanesc intre diplomatie si conflict
Spatiul romanesc intre diplomatie si conflict
 
Instituţii medievale in rom
Instituţii medievale in romInstituţii medievale in rom
Instituţii medievale in rom
 
Ucraina
UcrainaUcraina
Ucraina
 
Ascensiunea rusiei
Ascensiunea rusieiAscensiunea rusiei
Ascensiunea rusiei
 
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIV
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIVIoan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIV
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIV
 
Adolf armbruster romanitatea-romanilor
Adolf armbruster romanitatea-romanilorAdolf armbruster romanitatea-romanilor
Adolf armbruster romanitatea-romanilor
 
Alexandru cel bun
Alexandru cel bun Alexandru cel bun
Alexandru cel bun
 
Prezentare powerpoint - "Relatiile internationale"
Prezentare powerpoint - "Relatiile internationale"Prezentare powerpoint - "Relatiile internationale"
Prezentare powerpoint - "Relatiile internationale"
 
Relatiile internationale
Relatiile internationaleRelatiile internationale
Relatiile internationale
 
Alexandru cel bun
Alexandru cel bunAlexandru cel bun
Alexandru cel bun
 
Romanitatearomanilor3
Romanitatearomanilor3Romanitatearomanilor3
Romanitatearomanilor3
 
Civilizatia medievala
Civilizatia medievalaCivilizatia medievala
Civilizatia medievala
 
Istoria bizantului Sem II
Istoria bizantului Sem IIIstoria bizantului Sem II
Istoria bizantului Sem II
 
Dicţionar al marilor dregători din ţara românească şi moldova, sec. xiv xvii ...
Dicţionar al marilor dregători din ţara românească şi moldova, sec. xiv xvii ...Dicţionar al marilor dregători din ţara românească şi moldova, sec. xiv xvii ...
Dicţionar al marilor dregători din ţara românească şi moldova, sec. xiv xvii ...
 
A lugojul scurt istoric
A lugojul scurt istoricA lugojul scurt istoric
A lugojul scurt istoric
 

More from simonachihaia

Scoala in pandemie- considerații
Scoala in pandemie-   considerațiiScoala in pandemie-   considerații
Scoala in pandemie- considerațiisimonachihaia
 
Drepturilecetateniloreuropeni
DrepturilecetateniloreuropeniDrepturilecetateniloreuropeni
Drepturilecetateniloreuropenisimonachihaia
 
Fisa de lucru conferinta de la paris
Fisa de lucru conferinta de la paris Fisa de lucru conferinta de la paris
Fisa de lucru conferinta de la paris simonachihaia
 
Conferinta de pace de la paris
Conferinta de pace de la parisConferinta de pace de la paris
Conferinta de pace de la parissimonachihaia
 
Al doilea razboi mondial
Al doilea razboi mondialAl doilea razboi mondial
Al doilea razboi mondialsimonachihaia
 
O lectie de patriotism local
O lectie de patriotism localO lectie de patriotism local
O lectie de patriotism localsimonachihaia
 
Test de evaluare sumativă
Test de evaluare sumativăTest de evaluare sumativă
Test de evaluare sumativăsimonachihaia
 
Formarea statelor medievale româneşti.doc.rebus
Formarea statelor medievale româneşti.doc.rebusFormarea statelor medievale româneşti.doc.rebus
Formarea statelor medievale româneşti.doc.rebussimonachihaia
 

More from simonachihaia (13)

Asigurările
AsigurărileAsigurările
Asigurările
 
Scoala in pandemie- considerații
Scoala in pandemie-   considerațiiScoala in pandemie-   considerații
Scoala in pandemie- considerații
 
Drepturilecetateniloreuropeni
DrepturilecetateniloreuropeniDrepturilecetateniloreuropeni
Drepturilecetateniloreuropeni
 
Grila de evaluare
Grila de evaluareGrila de evaluare
Grila de evaluare
 
Fisa de lucru conferinta de la paris
Fisa de lucru conferinta de la paris Fisa de lucru conferinta de la paris
Fisa de lucru conferinta de la paris
 
Conferinta de pace de la paris
Conferinta de pace de la parisConferinta de pace de la paris
Conferinta de pace de la paris
 
Al doilea razboi mondial
Al doilea razboi mondialAl doilea razboi mondial
Al doilea razboi mondial
 
O lectie de patriotism local
O lectie de patriotism localO lectie de patriotism local
O lectie de patriotism local
 
Pliant Basarab I
Pliant Basarab IPliant Basarab I
Pliant Basarab I
 
Exercitii
ExercitiiExercitii
Exercitii
 
Fişă de lucru
Fişă de lucru Fişă de lucru
Fişă de lucru
 
Test de evaluare sumativă
Test de evaluare sumativăTest de evaluare sumativă
Test de evaluare sumativă
 
Formarea statelor medievale româneşti.doc.rebus
Formarea statelor medievale româneşti.doc.rebusFormarea statelor medievale româneşti.doc.rebus
Formarea statelor medievale româneşti.doc.rebus
 

Statul medieval si institutiile sale

  • 1. Statul medieval și instituţiile sale Clasa: a VIII-a Unitatea de învãţare: Întemeierea statelor medievale româneşti Tipul lecţiei: Lecţie de predare-învăţare –evaluare Nr. de ore alocate: 5 Competenţe specifice: 1.2 Utilizarea termenilor istorici specifici faptelor istorice din spaţiul românesc în Evul Mediu, în diferite situaţii de comunicare (scrisă sau orală) 3.1. Localizarea în timp şi spaţiu a faptelor din istoria românilor, desfăşurate în Evul Mediu, pe baza surselor istorice 3.3. Analizarea unui fapt istoric din istoria românilor în Antichitate sau în Evul Mediu, pe baza surselor istorice 3.4. Compararea informaţiilor din surse istorice, referitoare la un aspect al civilizaţiei româneşti în Evul Mediu, în vederea acceptării unor puncte de vedere diferite 3.5 Recunoaşterea relaţiilor de cauzalitate, în surse istorice date, referitoare la fapte istorice din istoria românilor, în Evul Mediu
  • 2. Planul unitãţii de ȋnvãţare: Formaţiuni politice românești și statele vecine Transilvania de la Instituții Statul medieval și voievodat la medievale instituţiile sale principat românești Ȋntemeierea statelor medievale Ţara Româneascã, Moldova și Dobrogea
  • 3. 1.Formaţiuni politice românești și statele vecine Organizarea societãţii medievale românești a avut ca punct de plecare obștea sãteascã(satul),o comunitate de agricultori,crescãtori de animale și meștegurari,ce exprimã caracterul sedentar al strãmoșilor noștri.Transformãrile demografice și economice din obști au deschis evoluția spre structuri noi:cnezate de vale,voievodate,pãrti componente ale “tãrilor”,care acopereau ȋntreg pãmântul românesc..Acest proces poate fi definit sintetic și sugestiv prin formula ”de la sat la stat”. Primele informații despre organizarea politicã ȋncepãtoare a românilor se referã la Transilvania. Faptele ungurilor ,lucrarea lui Anonymus,menționeazã trei voievodate românești la sfârșitul sec. al –IX și ȋnceputul sec. al-X-lea: cel al lui Menumorut(cu reședința la Biharea),al lui Glad(cu sediul ȋn Banat) și cel al voievodului Gelu(pe Someș,la Dãbâca).Cronica descrie luptele duse de maghiari ȋmpotriva românilor,menținându-i ca fiind cei mai vechi locuitori ai Transilvaniei.Ȋn sec. al-XI-lea,ȋn Legenda Sf.Gerard sunt menţionate alte douã voievodate:cel al lui Gyula(cu centrul la Bãlgrad) și cel al lui Ahtum(cu reședinţa la urbs Morisena =Cenad),ambii purtând lupte cu regalitatea de la Buda. Cât privește spațiul carpato-nistrean,formaţiunile politice prestatale ni se relevã mai mult pe cale narativã:izvoare poloneze,germane atestã o Valahie ȋn Moldova de Nord;cronici vechi rusești scriu despre “Ţara Berlad”,ȋn sec. al-XII-lea,și despre o populație româneascã sub numele de “berladnici” aflatã ȋn centrul Moldovei; tot o cronicã ruseascã din sec.al- XIII-lea situa ȋn nordul Moldovei pânã la Nistru “Ţara bolohovenilor”;documente ale cancelariei maghiare și papale consemneazã pentru secolul al-XIII-lea o “țarã a brodnicilor” și una a”volohilor”.Alte formaţiuni sunt denumite”țãri”,”codri”,”câmpuri’,precum Ţara Sipeniţului,Câmpul lui Dragoș,Codrii Herţei,Codrii Cosminului. Ȋn teritoriul viitorului stat Ţara Româneascã, Diploma cavalerilor ioaniţi (1247)menţioneazã cinci formaţiuni politice: Ţara Severinului,cnezatele lui Ioan și Farcaș,voievodatul lui Litovoi și voievodatul lui Seneslau.Nici teritoriul dintre Dunãre și Mare nu face excepţie: ȋncepând din sec.al-X-lea avem știri despre unii feudali,probabil fruntași politici-jupan Dimitrie(al cãrui nume figureazã pe o inscripţie slavonã descoperitã la Mircea Vodã) și jupan Gheorghe(inscripţie descoperitã ȋn bisericuţa de la Murfatlari).Scriitoarea bizantinã Ana Comnena ȋnregistreazã ,pentru sfârșitul sec. al-XI-lea,”oameni mai de seamã”,precum Tatos,Sestlav și Saccea,care stãpâneau cetãți precum Dristra(Silistra) , Vicina,și,de asemenea,,pe”un oarecare Pudilã,fruntaș al vlahilor”.
  • 4. Fisã de lucru FIȘÃ DE LUCRU Urmăriţi pe hartă şi grupați pe regiuni principalele formaţiuni politice din spaţiul intra și extracarpatic. Secolul Transilvania Ţara Româneascã Ţara Moldovei Ţara Dobrogei IX XI XIII
  • 5. 2. Transilvania de la voievodat la principat Ţara Transilvaniei s-a constituit ca voievodat ȋntr-un mod particular și a avut o situaţie cu totul proprie pânã cãtre jumãtatea sec al-XVI- lea. Identificãm ȋn formarea și evoluţia acesteia mai multe etape. O primã etapã este cea a voievodatelor românești menționate la sfârșitul sec.al IX-lea și ȋnceputul celui urmãtor ȋn Gesta Hungarorum: cele ale lui Menumorut,Gelu și Glad,rezistente un timp la cucerirea inițiatã de regalitatea maghiarã.Ȋn sec. al XI-lea se constatã un proces de unificare,izvoarele narative ȋnregistrând douã voievodate ȋn locul celor trei anterioare:unul ȋn Banat condus de Ahtum ,celãlalt al lui Gyula,”duce mare și puternic”,’foarte ȋntins și foarte bogat”,depãșind limitele celui condus anterior de Gelu. Urmașul lui Gelu ȋn Ţara Ultransilvanã va intra ȋn conflict cu regele maghiar Ştefan I,motivul fiind refuzul voievodului de a ȋmpãrtași catolicismul. Ştefan I a cãutat sã-și extindã stãpânirea ȋn Transilvania purtând razboi ,ȋn 1002-1003,cu cãpeteniile de aici. Ȋn a doua jumãtate a sec. al-XI-lea și la ȋnceputul celui urmãtor,regii arpadieni și-au impus stãpânirea asupra unei pãrți a Transilvaniei(cucerirea maghiarã va atinge arcul carpatic pe la 1200,iar Maramureșul ȋn sec. XIV). Ȋn aceastã etapã,regalitatea maghiarã a ȋncercat sã impunã principatul, ȋnsã fãrã sorți de izbândã,instituția fiind strãinã de realitãțile Transilvaniei. A fost nevoie de peste un secol ca regii maghiari sã organizeze câteva comitate ardelene ȋn jurul unor cetãți,cea mai veche mențiune documentarã fiind Bihorul(1111). Pentru consolidarea stãpânirii maghiare s-au fãcut colonizãri.Mai ȋntâi secuii,care au fost aduși pentru strajã la Carpați fațã de primejdia cumanã ce venea dinspre Moldova,colonizând Bihorul,pãrțile Târnavelor și marginea rãsãriteanã a Transilvaniei. Sașii ,neam vrednic,ȋnzestrat și harnic,au colonizat pãrțile Albei și Hunedoarei,Sibiul,zona Bistriței și a Rodnei,Ţara Bârsei și ȋn cele din urmã pãrțile Sighișoarei și a Mediașului.Cavalerii Teutoni au fost aduși ȋn Ţara Bârsei de regele maghiar Andrei al-II-lea ȋn 1211,ȋnsã tendința lor de a deveni autonomi ȋn spațiul de colonizare ȋl determinã pe rege sã-i alunge(1225).
  • 6. Integratã unui stat catolic,ȋntr-o lume ȋn care toleranţa religioasã era necunoscutã,Transilvania nu face excepție de la regulile feudalismului apusean.Ȋn 1366,regele maghiar Ludovic I a instituit sistemul “ religiei recepte” care excludea de la viaţa politicã pe oricine nu era catolic.Acest sistem politic bazat numai pe “națiunile”catolice se va consolida prin alianţa celor trei stãri(nobilii maghiari,secuii și sașii) constituitã ȋn 1437,cunoscutã sub numele de Unio trium nationum,legiferatã prinTripartitum-ul lui Werboczi. Aceastã organizare va rãmâne,ȋn mare,aceeași pânã ȋn sec.al-XVI-lea,când,odatã cu cãderea Ungariei sub dominaţie otomanã,Transilvania va fi organizatã ca principat autonom sub suzeranitate otomanã. Deși a fãcut parte din Regatul Ungariei pânã cãtre jumãtatea sec. al-XVI-lea,Transilvania și-a pãstrat individualitatea: ~ a fost o unitate fizico-geograficã distinctã fațã de Câmpia Panoniei;zona mlãștinoasã a Tisei fãcea dificilã legãtura cu Ungaria; ~ populaţia era preponderent româneascã și ortodoxã; ~ a avut o organizare militarã proprie,ȋn care cnejii și voievozii români au avut un rol important; ~ pãmântul Transilvaniei a reprezentat “inima teritoriului etnic românesc”; ~ românii au participat la viaţa politicã a voievodatului pânã la mijlocul sec. al-XIV-lea sarcinã de lucru Spuneţi lui Arpad,ducele Ungariei,stãpânul vostru,cã-i suntem datori,ca prieten unui prieten...Iar pãmântul pe care l- a cerut bunãvoinţei noastre nu i-l vom da niciodatã...Şi nu ne tulburã cu vorbe ca acele trimise,cã e coborâtor din neamul regelui Attila,cel ce era numit <biciul lui Dumnezeu>.Chiar dacã acela a rãpit cu sila pãmântul acesta de la strãmoșul meu,acum ȋnsã,din milostivirea stãpânului meu,ȋmpãratul de la Constantinopol,nimeni nu poate sã-l mai smulgã din mâinile mele” Anonymus- Gesta Hungarorum • Cum au fost primiţi solii maghiari și ce rãspuns le-a dat Menumorut? 2. Cu ce argumente și-a motivat Menumorut refuzul de a ceda vreo parte din ţara sa?
  • 7. 3.Ȋ ntemeierea statelor medievale românești Ţara Româneascã,Moldova și Dobrogea 3.Ȋntemeierea statelor medievale Ţara Româneascã,Moldova și Dobrogea Constituirea statelor medievale românești a fost rezultatul evoluţiei mai multor factori interni(dezvoltarea economicã,situaţia demograficã corespunzãtoare,mulţimea locuitorilor,organizarea vieţii urbane,aportul românilor din Transilvania),dar și a conjuncturii externe favorabile(formarea Hanatului Hoardei de Aur ,factor de echilibru ce exercita o dominaţie nominalã prin intermediul conducãtorilor locali și criza politicã din Ungaria,care a oferit statelor românești rãgazul necesar afirmãrii). Ĩn evoluţia cãtre stat,Ţara Româneascã,Moldova și Dobrogea au parcurs etape identice,douã distingându-se:cea a formaţiunilor prestatale și cea a unificãrii lor,încununatã în spaţiul extracarpatic de afirmarea independenţei. ﴾ Tara Romaneasca Ĩntemeierea statului românesc dintre Carpaţii Meridionali și Dunãre fost pusã de tradiţia literarã pãstratã de cronicile muntene pe seama “descãlecatului” din Fãgãraș. De aici ar fi venit Negru Vodã,la sfârșitul sec. al-XIII-lea,”cu toatã casa lui și cu mulţime de noroade” și,coborând pe apa Dâmboviţei, “a început sã facã ţarã nouã”: mai întâi a fãcut orașul Câmpulung,apoi Argeșul unde ”și-a pus scaunul de domnie”.Basarabeștii și boierimea de peste Olt i s-au închinat și supus lui Negru Vodã. Tradiţia istoricã conţine un mare adevãr:adaosul de populaţie din Transilvania ,silitã de ofensiva feudalã maghiarã împotriva instituţiilor și obiceiurilor vechi obștești sã treacã munţii.Atunci ,la 1290,va fi trecut și un voievod din Ţara Fãgãrașului,reţinut de tradiţie sub numele de Negru Vodã.
  • 8. Prima etapã a formãrii Tãrii Românești este cea a formaţiunilor politice prestatale menţionate in Diploma cavalerilor Ioaniţi,(datatã 2 iunie 1247),care pe lângã faptul ca ne prezintã formaţiunile teritoriale existente la sud de Carpaţi,ne relevã tabloul unei societãţi aflate în plin proces de afirmare. A urmat apoi” rãzvrãtirea” lui Litovoi( poate cel din Diplomã sau un urmaș)care,în perioada 1272-1290, refuzã sã recunoascã autoritatea regelui maghiar.Confruntarea armatã s-a terminat nefericit pentru români,Litovoi cade în luptã,iar fratele sãu Bãrbat este nevoit sã se rãscumpere contra unei însemnate sume de bani. Ceea ce a urmat dupã aceastã perioadã este greu de recconstituit,pentru cã pentru jumãtate de secol informaţiile lipsesc. La capãtul acestei perioade, Ţara Româneascã exista ca entitate statalã,condusã de un mare voievod ca unic stãpânitor.Ĩn documente este amintit ca”fiu al lui Tihomir”; am avea astfel succesiunea Seneslau-Tihomir-Basarab. Acţiunea începutã de Litovoi din dreapta Oltului este continuatã astfel de voievozii din stânga Oltului,care rezidau la Curtea de Argeș. Întemeierea s-a produs, prin unirea cnezatelor şi voievodatelor, care, pe o cale sau alta, au recunoscut pe Basarab ca mare voievod şi domn. La acestea a colaborat şi populaţia venită din nordul Carpaţilor. Noul stat va primi numele de Ţara Românească, ceea ce înseamnă că statul era creaţia românilor. Basarab a izbutit să confere statului muntean un însemnat rol în sud-estul Europei, prin alianţele politice stabilite cu bulgarii împotriva Bizanţului. Întemeietorul statului a fost şi un strălucit luptător pentru apărarea civilizaţiei europene împotriva tătarilor. Cât privește relaţiile cu Ungaria,într-o diplomã a regelui Carol Robert de Anjou,domnul este amintit ca”voievodul nostru transalpin”,în consecinţã era vasal al regelui ungar. Relaţiile bune au durat pânã în 1330,când s-a ajuns la un conflict armat a cãrui principalã consecinţã a fost independenţa Ţãrii Românești.Cauzele acestui diferend ne sunt înfãţișate în Cronica pictatã de la Viena : îndemnat de nobili ,regele îi cere lui Basarab” sã pãrãseascã” ţara,acuzat fiind de “necredinţã “ și de “rãzvrãtire”.Cu toate ca i- a oferit condIţii avantajoase,trufașul rege angevin a respins oferta de pace,continuînd expediţia ,simţind efectele drumului pustiit.Pe drumul de întoarcere,oștirea lui Carol Robert a trebuit sã traverseze o vale lungã și îngustã ,”un loc crângos și pãduros,închis cu dese întãrituri”. Ĩn acest defileu a fost atacatã de armata lui Basarab I ,între 9-12 noiembrie 1330; este ceea ce s-a numit “bãtãlia de la Posada”. Victoria domnului din 1330 constituie un moment de referinţã din istoria noastrã,statul dovedindu-și puterea ,iar voievodul și-a înscris numele între oamenii de seama ai neamului nostru.
  • 10. Ĩn perioada urmãtoare,statul se consolideazã în timpul domniilor lui Nicolae Alexandru”(1352-1364) și a lui Vladislav Vlaicu(1364-1377). Nicolae Alexandru Vladislav Vlaicu Ĩntemeiază în 1359 prima Bate primele monede şi acordă în Mitropolie ortodoxă a Ţãrii 1368 primul privilegiu negustorilor Româneşti, asigurând braşoveni- Independenţă economică. independenţa religioasă a ţării.
  • 11. Fisa de lucru 1.1 Pe axa de mai jos scrieţi în ordine cronologică următoarele evenimente: a)lupta lui Litovoi cu regele Ungariei b) bătălia de la Posada c) emiterea Diplomei cavalerilor ioaniţi d) începutul domniei lui Basarab I 1247 1277 1310 1330 1.2.Pe Harta de mai jos scrie numele celor trei voievozi atestaţi în secolul al IX-lea. 1.3.Citiţi cu atenţie textul : “Valahii s-au năpustit asupra regelui …. Şi numai prin fugă acesta a scăpat” Cronica pictată de la Viena Pornind de la textul de mai sus răspundeţi cerinţelor: 1. Transcrieţi numele utilizat de cronicar pentru a-i desemna pe români. 2. Precizaţi locul bătăliei. 3. Menţionaţi un domnitor care a contribuit la consolidarea Ţării Româneşti.
  • 12. Tara Moldovei Constituirea statului românesc dintre Carpaţii Orientali şi Nistru a fost socotită,de tradiţia literară târzie, tot ca produsul unui „descălecat”. În fond, un dublu„descălecat”, al lui Dragoş mai întâi, apoi al lui Bogdan,ambii vievozi ai Maramureşului care, în anumite condiţii istorice, au trecut la răsărit de Munţii Carpaţi. Realitatea istorică a îmbrăcat, în secolul al XVII-lea, haina legendei. Trebuia explicat „cum s-a început Ţara Moldovei”, trebuia explicat numele ei și, de asemenea, stema ei. Şi atunci s-a născut legenda despre vânătoarea lui Dragoş Vodă. de asemenea, stema ei. Şi atunci s-a născut legenda despre vânătoarea lui Dragoş Vodă. LetopiseţulŢării Moldovei până la Aron Vodă, scris în secolul XVII şi atribuit lui Grigore Ureche, relatează despre ieşirea lui Dragoş Vodă din Maramureş la vânătoare, întâlnirea unui bour („au dat de o hiară ce se chiamă bour”), pe care l-a gonit prin munţi „cu dulăi”până la şesul apei Moldovei. Acolo „fiindu şi hiara obosită, au ucis-o la locul unde se chiamă acum Boureni […]”. Apa pe malul căreia a avut loc această întâmplare s-a numit Moldova, după numele căţelei Molda „cu care au gonit hiara aceia”. Numele apei a dat numele ţării, Moldova, iar stema noului stat („hierul ţării”) s-a hotărât să fie un cap de bour. Legenda s-a creat din nevoia de explicaţie a unor fapte reale. Exista o ţară, cu domnul, instituţiile, însemnele ei şi trebuia desluşit cum s-a ajuns aici. Ţara Moldovei s-a dezvoltat din acumulãri proprii:datoritã achitării dărilor,s-au reglementat relaţiile cu dominatorii asiatici, situaţia demografică s-a îmbunătăţit, se făcea comerţ și se se ţineau târguri, unele dintre ele fiind nuclee ale viitoarelor aşezări urbane; exista o pătură socială superioară din rândurile cãreia s-au ridicat fruntaşii locali, conducătorii de „ţări”, cnezate şi voievodate de văi.
  • 13. Către jumătatea secolului al XIV-lea şi condiţiile externe au fost favorabile.Profitând de slãbirea dominaţiei tătare la est de Carpaţi, regii angevini, mai ales Ludovic I şi-a făcut un program din lichidarea tătarilor la est de Carpaţi şi asigurarea drumului spre Marea Neagră. În 1345,Ludovic I a organizat o expediţie împotriva lor, la campanie participând şi românii din Maramureş sub comanda voievodului Dragoş. Expediţia a avut loc în sudul Moldovei şi s-a terminat cu un succes.Ȋntrucât tătarii constituiau, încă, un pericol, Ludovic s-a hotărât să înfiinţeze aici o marcă de apărare a regatului, cu reşedinţa la Baia( oraş care iniţial s-a numit Moldavia),, în fruntea căreia a numit pe Dragoş, voievodul românilor din Maramureş. Venirea lui Dragoş în Moldova, ca voievod dependent de regele Ungariei,Ludovic I cel Mare, a fost pusă de istorici la ani diferiţi, data cea mai acceptabilă fiind 1346-1347. După cercetări mai noi, Dragoş ar fi murit în 1354, fiind înmormântat la Volovăţ. Lui i- a succedat fiul său Sas şi apoi, efemer, Balc, fiul lui Sas.
  • 14. În paralel cu evenimentele de la răsărit de Carpaţi, Ţara Maramureşului cunoştea o mişcare de mare interes, condusă de voievodul Bogdan. Regii angevini ai Ungariei, Carol Robert şi ludovic I, au voit să desfiinţeze vechile libertăţi ale românilor, ceea ce a dat naştere la tulburări. Românii s-au răsculat în frunte cu Bogdan din Cuhea, pentru a-şi apăra viaţa de obşte, cu obiceiurile ei şi cu deplina ei libertate. Revolta lui Bogdan a durat încă mulţi ani. Când n-a mai putut rezista în Maramureş el a trecut la răsărit de Carpaţi cu fiii, rudele şi colaboratorii săi, care au voit să-l urmeze(1363). Venit peste munţi, în Ţara Moldovei, Bogdan a înlăturat pe Balc, urmaşul voievodului Sas, desemnat să urmeze părintelui său şi l-a obligat să părăsească Moldova şi să se întoarcă în Maramureş. Voievodul Bogdan a devenit exponentul dorinţei de emancipare a boierilor moldoveni şi a organizat rezistenţa împotriva oştirii lui LudovicI, care nu putea să consimtă la pierderea controlului dincolo de Carpaţii Orientali. Intervenţia regelui maghiar a fost inutilă, Ţara Moldovei n-a mai putut fi recuperată(într-un document regal se vorbeşte despre restaurarea „Ţării Moldovei”). În anul 1364 armata lui Ludovic cel Mare a suferit o grea înfrângere în Ţara Moldovei şi suveranul maghiar a trebuit să renunţe la „restaurarea” pe care şi-o dorea. Dovadă este documentul din 2 februarie 1365, socotit un adevărat „act de naştere” al statului independent Ţara Moldovei. Regele Ludovic I al Ungariei răsplătea, prin documentul citat, pe Balc, fiul lui Sas, pentru „serviciile sale strălucite” pe care i le fãcuse regelui maghiar. Apãrea astfel “a doua libertate” româneascã.
  • 15. Consolidarea statului nou format s-a realizat în timpul domniilor lui Petru I Muşat(1375-1391) şi a lui Roman I(1391-1394). Petru I Roman I Muș depune jurământul omagial regelui ~ la 26 septembrie 1387at polonez ~ se încheie procesul de extindere a Moldovei ~ interesele economice ale Poloniei cereau această până la mare, încorporând Ţara de Jos, cu Cetatea Albă. alianţă ~în 1385 acordă un împrumut de 3000 de ruble lui Vladyslav Iagello pentru care i-ar dat amanet Haliciul cu teritoriul aferent, inclusivPocuţia (suma echivala cu 538 kg argint fin sau 52 kg aur fin) ~ bate primele monede de argint şi de aramă de un gros şi o jumătate de gros ~ organizează cancelaria domnească şi emite primele documente interne ale Moldovei ~ stabileşte capitala la Suceava ~ a construit prima catedrală pentru Mitropolia Moldovei, Biserica Mirăuţilor şi, probabil, vechea
  • 16. ﴾ Ţara Dobrogei Formarea statelor româneşti se încheie cu cea a statului dobrogean situat între Dunăre şi Marea Neagră. Aici este situată "Ţara Cărvunei", unitate politică aflată sub autoritatea religioasăa Patriarhiei din Constantinopol. În anul 1346 este menţionat drept conducător al statului dobrogean - Balica, urmat după1350 de Dobrotici. Ultimul extinde teritoriul statului său până la gurile Dunării, intrând înconflict cu negustorii genovezi de la Vicina şi Chilia. Urmaşul lui Dobrotici-Ivanco, încheie un tratat de pace şi comerţ cu genovezii, bate monedă proprie, în 1388, Ivanco participă la luptele cuotomanii, căzând în timpul bătăliei.Tot atunci domnul Ţării Româneşti Mircea cel Bătrân a luat în stăpânire Ţara Dobrogei.Acest eveniment contura începutul unui proces de unificare a Ţărilor Române, care nu s-adesfăşurat din cauza condiţiilor externe nefavorabile. După câţiva ani de viaţă unitară încomponenţa Ţării Româneşti, Dobrogea, ca şi alte teritorii balcanice, a fost inclusă încomponenţa Imperiului otoman .
  • 17. 4. Institutii medievale romanesti dOMnia Instituţia centrală era domnia. Domnul ţării avea atribuţii: executive, legislative, judecătoreşti, militare şi religioase Domnia era instituţia centralã.Domnul ţãrii avea atribuţii Domnia executive,legislativ e,judecãtorești,milit are şi religioase.Ca formã de guvernare ,erau monarhii electiv-ereditare. sFaTul dOMnesc adunãrile de Biserica sTãri arMaTa Sfatul Domnesc Biserica Armata Românii erau Era un organ Oastea cea mică Adunarea ţării ortodocși în toate executiv care îl (oaste permanentă) era organ juridic cele trei ţãri. ajuta pe domn în oastea cea mare consultativ şi era Petru I Mușat a conducerea statului (era mobilizată în convocat pentru înfiinţat Era format din caz de război şi era alegerea Mitropolia boierii cu formată din domnului Moldovei,iar dregãtorie(Banul steagurile boiereşti ţării,hotãrârea Nicolae Olteniei,Portarul şi steagurile pãcii și a Alexandru-cea a Sucevei). obştilor libere. rãzboiului. Ţãrii Românești.
  • 18. IMPORTANŢA FORMĂRII STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEŞTI A fost o perioadă de Românii şi-au Ĩn secolele următoare Poziţie geografică s-au afirmat prin progres pentru păstrat şi afirmat participarea la frontul deosebită români identitatea naţională comun antiotoman A favorizat A devenit o Ĩntre Europa Taxele percepute comerţul şi Apuseană şi cea întrepătrunderea negustorilor duceau ,,poartă a Răsăriteană venituri domniei creştinătăţii” culturală La intersecţia drumurilor comerciale,ce legau Europa centrală de Marea Neagră
  • 19. Fișã de lucru REBUS: FORMAREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEŞTI ORIZONTAL: 1) Primul domn al Ţării Româneşti (1310?-1352), zis şi Întemeietorul. A pus bazele statului medieval Ţara Românească. Numele său este legat şi de obţinerea independenţei Ţării Româneşti de sub dominaţia Ungariei în urma luptei de la Posada (1330). – Cap de copil! 2) Imperiu care va îngloba Dobrogea în graniţele sale după anul 1417. Dobrogea a revenit în graniţele statului român în anul 1878, în urma participării României la Războiul de Independenţă (1877-1878). – Biograf român contemporan (Alexandru) 3) Gabriel Eduard. – Unele care se îmbolnăvesc greu. 4) Termen folosit în vechile cronici medievale pentru a desemna întemeierea Ţării Româneşti şi a Moldovei. 5) Vergea de lemn, cu un vârf ascuţit (de fier, os, piatră) la un capăt, iar la celălalt cu două aripioare înguste, folosită în trecut ca proiectil de vânătoare sau de luptă, aruncată dintr-un arc încordat (pl.). 6) A se isca. 7) Mioară. - Tijă de metal filetată şi prevăzută cu floare la unul din capete, care serveşte la asamblarea unor piese. 8) Nicolae Ionescu. – Sunetul tobei. – Perioadă lungă. 9) Stat care şi-a impus dominaţia asupra spaţiului românesc în perioada de întemeiere a statelor medievale româneşti. În Ţara Românească, dominaţia acestui stat a fost eliminată de Basarab I în urma luptei de la Posada (1330) iar în Moldova de către Bogdan. Independenţa Moldovei a fost recunoscută de către acest stat în anul 1365. Spre deosebire de Dragoş, Bogdan a eliminat dominaţia acestui stat, motiv pentru care el este considerat adevăratul întemeietor al Moldovei. – Două beţe. 10) Stat medieval românesc cuprins între Dunăre şi Marea Neagră, constituit la sfârşitul secolului al XIV-lea. După 1417, acest stat a intrat sub stăpânirea Imperiului Otoman. VERTICAL: 1) Voievod din Maramureş care s-a răzvrătit împotriva regalităţii maghiare, trecând la est de Carpaţi în jurul anului 1359. Este considerat adevăratul întemeietor al statului medieval Moldova deoarece, spre deosebire de Dragoş, nu a acceptat dominaţia Ungariei. – Gol. 2) Necredincioasă. - Grupare funcţională monovalentă rezultată prin înlocuirea unui atom de hidrogen din molecula amoniacului (chim.). 3) Răsare soarele! – Populaţie de origine germanică, colonizată în Transilvania de către regii Ungariei în scopul consolidării stăpânirii lor în această regiune. – Gabriel Bethlen. 4) Prieten. – Grupă de populaţii venite din Asia în secolul al XIII-lea. Au creat în estul ţării noastre statul Hanatul Hoardei de Aur. Decăderea puterii lor în secolul al XIV-lea a creat condiţii favorabile pentru procesul de întemeiere a Ţării Româneşti şi Moldovei (sg.). 5) Unele care n-au mai plecat. – Maşină de teren. 6) A declara nul. – Sat în Sibiu. 7) „ ... – Vodă”, voievod legendar din Ţara Făgăraşului care, pe la 1290-1291, a coborât cu oamenii săi la sud de Carpaţi. Cronicarii medievali îl consideră întemeietorul Ţării Româneşti. – Andreea Esca. 8) Nota maximă. – A doua notă muzicală. 9) Cupru (simb.) – Avantaje. 10) Formă de organizare străveche a populaţiei autohtone daco-romane şi apoi române. Prin unificarea acestor formaţiuni, s-au format cnezatele şi voievodatele. Iar prin unificarea acestora sub o autoritate centrală s-au constituit statele medievale româneşti extracarpatice (sg.). - Centrul Moldovei Mici, marca de apărare organizată la est de Carpaţi de către regele maghiar Ludovic I de Anjou în fruntea căreia l-a numit pe Dragoş. Această marcă de apărare a constiuit nucleul statului medieval Moldova şi avea capitala la Baia. DICŢIONAR: ZUB, MIA, TAM, AMINO, SMIG
  • 20. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 2 3 4 5 6 7 8 9 10
  • 21. Fisã de lucru Din diagrama de mai jos scrieţi: a) atribuţiile domnitorului; b) care era cea mai importantă dregătorie din Tara Românească; c) Din ce era formată oastea cea mare a ţării? d) numiţi doi dregători; e) cine erau cei care formau sfatul domnesc? f) numiţi dinastia Ţării Româneşti. O r g a n iz a r e a p o lit ic o - in s it t u t io n a lã a s t a t e lo r m e d ie v a le r o m â n e s t i D o m n u l t ã r ii a u t o r it a t e le g is la t iv ã , e x e c u t iv ã , a d m in s t r a t iv ã , m ilit a r ã , ju d e c ã t o r e a s c ã S fa t u l d o m n e s c A d u n a r e a t ã r ii fo r m a t d in b o ie r ii fo r m a t ã d in b o ie r i s i c u d r e g ã to r ie t ã r a n i lib e r i P o r t a r u l S u c e v e i ( M o ld o v a ) C e ila lt i d r e g ã t o r i B a n u l O lt e n ie i ( T a r a R o m â n e a s c ã ) v o r n ic u l, lo g o fã t u l, s p ã t a r u l, p o s t e ln ic u l, s t o ln ic u l, e t c A rm a ta d o m n it o r u l e r a c o m a n d a n t s u p r e m s i p u r t a t it lu l d e " v o ie v o d " O a s t e c e a m ic ã O a s te a c e a m a re s u b a u to r ita te a p e r m a n e n t ã fo r m a t ã d in s t e a g u r ile b o ie r e s t i a v o ie v o d u lu i s i s t a g u r ile o b s t ilo r s a t e s t i lib e r e
  • 22. Testul de evaluare sumativã propus pentru unitatea de învãţare”Statul medieval și instituţiile sale” reflectă următoarea matrice de specificaţii: Competenţe Conţinuturi 1.2 3.1 3.3 3.4 3.5 Formaţiuni politice românești și statele vecine X X Transilvania de la voievodat la principat X X Ȋntemeierea statelor medievale Ţara Româneascã, Moldova și X X X X X Dobrogea Instituții medievale românești X X Competenţele specifice:1.2 Utilizarea termenilor istorici specifici faptelor istorice din spaţiul românesc în Evul Mediu, în diferite 1.2 situaţii de comunicare (scrisă sau orală) ;3.1. Localizarea în timp şi spaţiu a faptelor din istoria românilor, desfăşurate în Evul Mediu, pe baza surselor istorice;3.3. Analizarea unui fapt istoric din istoria românilor în Antichitate sau în Evul Mediu, pe baza istorice;3.3. surselor istorice;3.4. Compararea informaţiilor din surse istorice, referitoare la un aspect al civilizaţiei româneşti în Evul Mediu, în istorice; vederea acceptării unor puncte de vedere diferite ;3.5 Recunoaşterea relaţiilor de cauzalitate, în surse istorice date, referitoare la 3.5 fapte istorice din istoria românilor, în Evul Mediu
  • 23. TesT de eValuare suMaTiVã Subiectul I: 20 de puncte Pe harta de mai jos, scrieţi numele formaţiunilor politice atestate de”Gesta Hungarorum”,respectiv cele atestate de “Diploma cavalerilor ioaniţi”.
  • 24. Subiectul II : 70 puncte Citiţi cu atenţie textele de mai jos: D. “[...] şi s-au luptat între ei cu înverşunare, dar ostaşii ducelui Gelu au fost biciuiţi şi mulţi dintre ei au fost şi omorâţi şi încă mai mulţi făcuţi prizonieri. Cînd a văzut aceasta ducele Gelu, casă-şi scape viaţa a luat-o la fugă [...] soldaţii lui Tuhutum, urmărindu-l în fuga mare, au omorât pe Gelu lângă râul Copos. Atunci, locuitorii acelei ţări, văzând moartea domnului lor, de bunăvoie dând mâna şi-a ales ca domn pe Tuhutum. [...]” –Gesta Hungarorum B. “[...] deoarece acel preceptor, în numele casei ospitalierilor, s-a îndatorat de bună voie, pe sine şi casa ospitalierilor, să ia arme pentru ajutorarea regatului nostru în vederea apărării credinţei creştine[...] şi să ne dea sfat şi ajutor credincios[...] îi dăm şi dăruim lui, şi prin dînsul numitei case, întreaga ţară a Severinului împreună cu munţii ce ţin de ea[...], precum şi cnezatele lui Ioana şi Farcaş, până la râul Olt, afară de pământul cnezatului voievodului Litovoi, pe care îl lăsăm românilor aşa cum l-au stăpânit ” “Diploma cavalerilor ioaniţi”, 1247 C.“Bogdan, voievodul valahilor din Maramureş, cu ajutorul valahilor de acolo a trecut în taină în Ţara Moldovei, supusă coroanei ungureşti … Deşi a fost atacat în mai multe rânduri, chiar de oştile regelui, totuşi crescând numărul valahilor în aceasă ţară, ea s-a mărit, făcându-se o domnie.” “Cronica lui Ioan de Târnave” Pornind de a aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1.Scrieţi, în spaţiile punctate de mai jos: 1.1- litera textului referitor la evenimentele din secolul al XIV-lea ..................... 1.2- litera textului referitor la evenimente din interiorul arcului carpatic ..................... 1.3- litera textului referitor la evenimente din teritoriul est-carpatic ..................... 1.4- litera textului referitor la evenimente din teritoriul sud-carpatic ..................... 1.5- literele textelor care descriu confruntări dintre români şi maghiari................................
  • 25. 2.Transcrieţi, în spaţiul punctat de mai jos, fragmentele referitoare la o urmare a confruntărilor dintre români şi maghiari. 2 x 0,5p ................................................................................................................................................................................................. ............................................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................. ............................................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................. ............................................................................................................................................................................................... 3.Comparaţi textele A şi C. Identificaţi o asemănare şi o deosebire între evenimentele descrise de cele două texte. 2x 0,5 p ................................................................................................................................................................................................. ............................................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................. ...................................................................... ........................................................................................................................ 4. Puteţi utiliza textul C în prezentarea procesului de întemeiere a Moldovei? Explicaţi răspunsul dat: 20p ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................. ............................................................................................................................................................................................... 5.Ĩn textele de mai sus este menţionat numele unei instituţii medievale românești. Precizaţi care era rolul acesteia în stat! ............................................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ 15p
  • 26. BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE • Se punctează oricare alte formulări/ modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor. • Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă fracţiuni de punct. • Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total acordat pentru test la 10. Subiectul I : 20 de puncte -câte 0,25 de puncte pentru cele 8 formaţiuni prestatale identificate pe hartã (8 x 0,25=20p) Subiectul II: 70 de puncte II.1. câte 15 puncte distribuite astfel: 1.1-0,25 pentru scrierea literei textului referitor la evenimentele din secolul al XIV-lea 1.2-0,25 pentru litera textului referitor la evenimente din interiorul arcului carpatic 1.3-0,25 pentru litera textului referitor la evenimente din teritoriul est-carpatic 1.4- 0,25 pentru litera textului referitor la evenimente din teritoriul sud-carpatic 1.5- câte 0,25 pentru literele textelor care descriu confruntări dintre români şi maghiari(0,25 X 2=0,50) II.2. câte 0.50 pentru transcrierea celor douã fragmente referitoare la o urmare a confruntărilor dintre români şi maghiari (0,50 x 2= 10 puncte) II.3. câte 0.50 pentru menţionarea unei asemãnãri / a unei deosebiri între evenimentele descrise de textele A și C (0,50 x 2= 10 puncte) II.4. 20 de puncte distribuite astfel: - 15 puncte pentru prezentarea etapelor; - 5 puncte pentru precizarea importanţei constituirii statului medieval Ţara Moldovei. II.5. 15 puncte distribuite astfel: -5 puncte pentru rãspunsul “ domnia”; -15 puncte pentru precizarea rolului acesteia în stat. Total: 100 de puncte