Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Dracula - Fapte, Legendă, Roman

624 views

Published on

Ebook-ul si-a propus sa surprinda povestea celor trei fatete care au conturat, in timp, personajul “Dracula”. Este prezentata istoria lui Vlad Ţepeş, domnitorul erou, care a condus Ţara Românească cu o mână de fier. Dracula, personajul principal din romanul lui Bram Stokers, intruchipeaza imaginea unui vampir însetat de sânge. Si in fine, sunt mentionate izvoare, povesti si legende care au alimentat superstiţiile despre vampiri.

Published in: Travel
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Dracula - Fapte, Legendă, Roman

  1. 1. Dracula înseamn! în limba român! "fiul dragonului" sau "fiul dra- cului". Multe caractere fic"ionale au ajutat la conturarea acestui caracter, câteva fiind men"ionate în acest eBook. Dumnea- voastr! pute"i decide contribu"ia fiec!ruia în conturarea fenome- nului de succes mondial "Dracula". PERSONALIT!"I 1MorMor!ii c"l""toresc repede
  2. 2. PRIN!ESA VAMPIR În 2007 a fost lansat un documentar austriac denumit "Prin"esa Vam- pir". Filmul a fost o coproduc"ie a canalelor de televiziune ORF, AR- TE, ZDF, Smithsonian Network, BMUKK #i Pro Omnia. În acest documentar, specialistul media vienez Rainer Maria Köppl a formulat teoria conform c!reia Bram Stoker s-ar fi inspirat, pentru a- $i scrie romanul, din via"a prin"esei Eleonore von Schwarzenberg. Leg!tura cu romanul lui Bram Stoker este #i motivul pentru care am inclus acest documentar interesant în prezentul eBook. 2 Eleonore von Schwarzenberg • 20. Juni 1682 - Schloss M!lník • 5. Mai 1741 - Palais Schwarzenberg, Wien
  3. 3. Tovarăşii de drum ai lui Jonathan Harker, eroul romanului Dracula, i-au șoptit aces- tuia că "morţii călătoresc repede", un ci- tat aparţinând baladei "Lenore". Filmul se bazează pe o descoperire arhe- ologică din fostul cimitir din Cesky Krum- lov. Aici au fost descoperite trei schelete îngropate într-o manieră tipică pentru vampiri. În spațiul creştin, morţii sunt îngropaţi de regulă pe direcţia est-vest, pe când cele trei schelete au fost găsite îngropate pe direcţia sud-vest. Pentru imobilizarea trupurilor neînsufleți- te s-au folosit pietre. Unuia dintre schele- te i s-a separat capul de corp fiindu-i pus între picioare. Mai mult de atât, în gu- ra craniului se afla o piatră iar mâinile îi erau legate cu un rozar. Înmormântarea celor trei a fost făcută conform regulilor Magia Posthuma. Aces- ta este ritualul clasic de înmormântare a vampirilor. Magia Poshuma a fost scrisă de către Charles Ferdinand von Schertz în 1706. Prinţul Adam Franz Karl von Schwarzen- berg şi soţia lui, Eleonora von Schwarzen- berg, au locuit în Cesky Krumlov la înce- putul secolului al 18-lea. Eleonore von Schwarzenberg s-a născut pe 20 iunie 1682. Ea suferea de insom- nie, din acest motiv fiind mereu foarte o- bosită pe timpul zilei. Se presupune că ar putea exista o legătură între această insomnie și "boala vampirilor" care era discutată la acea vreme în cercurile de specialitate. În vremea de după accidentul de vânăto- are în urma căruia soțul acesteia și-a pierdut viața, contesa a trăit singură și retrasă. Contesa avea o înclinație spre ocultism şi, în consecință, un efect mistic asupra lumii ei înconjurătoare. A comandat mari cantităţi de spermaţet, ochi de crab şi corn măcinat de unicorn, care probabil provenea de la un narval. Stilul ei de viaţă l-a inspirat probabil pe Gottfried August Bürger să scrie balada "Lenore". Balada a servit, la rândul ei, drept inspiraţie pentru romanul lui Bram Stoker. 3
  4. 4. 4
  5. 5. Eleonora a murit la data de 5 mai 1741 la Viena. Imediat după mo- arte ei, medicul personal al împăratului Karl al VI-lea a efectuat o autopsie. În acea vreme, aceasta era o procedură neobişnuită, în mod special pentru membrii nobilimii. Medicii care au efectuat autopsia au fost plătiţi regește. Pe fondul sumei mari de bani se poate concluziona ori un risc asumat, ori, după cum se sugerează în filmul documentar, că astfel s-ar fi cumpărat tăcerea lor. În contextul unei examinări post mortem este posibil să se fi efec- tuat un fel de execuţie a vampirilor, nefăcând însă prea mare vâlvă: îndepărtarea inimii, echivalentul unei trageri în ţeapă. Trupul neînsuflețit al contesei a fost transferat în ziua decesului ei la Cesky Krumlov. Eleonore von Schwarzenberg a fost îngropată în biserica Sf. Vi- tus, într-un cavou special amenajat, care putea fi sigilat. Conform arhivelor, la înmormântarea care a avut loc în timpul nopții, nu au participat niciun înalt demnitar sau membru al familiei. Pe piatra ei simplă de mormânt nu sunt inscripţionate nici numele ei de familie, nici blazonul familiei. 5
  6. 6. GERARD VAN SWIETEN Gerard van Swieten (mai târziu Baronul von Swieten) s-a n!scut în anul 1700 în Leiden. Leg!tura lui cu personajul lui Bram Stoker a în- ceput în 1745, când a fost numit, la Viena, în calitate de medic per- sonal al Împ!r!tesei Maria Terezia. El a conceput sistemul austriac de s!n!tate public!, introducând $i sistemul de înv!"!mânt medical universitar. El a fost, de asemenea, fondatorul %colii Medicale din Viena. 6 Gerard van Swieten • 7. Mai 1700 - Leiden • 18. Juni 1772 - Wien
  7. 7. Aceste fapte erau foarte importante pentru Imperiul Austriac #i Împ!r!teasa Maria Tere- zia. Pentru Bram Stoker, faptul c! acest sis- tem a fost folosit în combaterea supersti&ii- lor a fost determinant. Van Swieten se ocu- pa în special cu subiectul vampirilor, care, în jurul anului 1720, erau semnala&i frecvent în satele din sudul Europei. În anul 1755, Gerard van Swieten a fost tri- mis în Moravia pentru a investiga zvonurile referitoare la vampiri. Pentru el a fost doar un caz de barbarism #i ne$tiin&!. Acesta $i- a asumat sarcina de a înl!tura aceste zvo- nuri cu orice pre&. Van Swieten $i-a prezentat cercet!rile într-o manier! lucid! în lucrarea sa "Tratat despre existen"a fantomelor". El a ajuns la concluzia c! decesele presu- pu$ilor vampiri ar fi intervenit în urma unor cauze naturale. Mul&i medici i-au sprijinit teoriile. O parte a mortalit!&ii crescute din sate a fost pus! în seama epidemiilor. Încurajat! de raportul medicului ei perso- nal, Împ!r!teasa a interzis toate mijloacele de ap!rare împotriva vampirilor, care fuse- ser! uzuale pân! atunci. S-au interzis trage- rea în "eap!, decapitarea sau arderea. Lupta împotriva supersti"iilor l-a f!cut pe van Swieten modelul personajului Van Hel- sing, vân!torul de vampiri. 7 Abhandlung des Daseyns der Gespenster, nebst einem Anhange vom Vampyrismus. Deutsche Version
  8. 8. HERMANN VÁMBÉRY Hermann Vámbéry s-a n!scut la 19 martie 1832 în Szentgyörgy lâng! Pozsony #i a murit la 15 septembrie 1913 în Budapesta. El a fost un orientalist, turcolog #i c!l!tor ungur extrem de bine format, fiind probabil un agent în serviciul coroanei britanice. Bram Stoker l-a întânlit pe Herman Vámbéry în anul 1890. În urma acestei întâlniri, Vámbéry, care vorbea deja fluent limbile arab!, turc! #i persan!, a devenit inspira"ia pentru romanul Dracula. Factorul de- cisiv a fost relatarea legendei prin&ului român Vlad al III-lea Dr!culea. 8 Hermann Vámbéry • 19. März 1832 - Szentgyörgy • 15. September 1913 - Budapest
  9. 9. JOSEPH THOMAS SHERIDAN LE FANU Scriitorul irlandez este considerat unul dintre cei mai faimo#i scriitori clasici de pove#ti de groaz!. Le Fanu a studiat dreptul dar, dup! ce #i-a terminat studiile, s-a îndreptat spre jurnalism. În anul 1838 #i-a publicat prima povestire "The Ghost and the Bonesetter" în revista Dublin University Magazine. În centrul povestirilor sale se aflau adesea spirite, fantome sau alte lucruri înfior!toare. Probabil c! cea mai faimoas! povestire a sa es- te "Carmilla", publicat! în anul 1872, care este posibil s! fi reprezen- tat o surs! de inspira"ie pentru Bram Stoker. 9 Joseph Thomas Sheridan Le Fanu • 28. August 1814 - Dublin • 10. Februar 1873 - Dublin
  10. 10. Ac"iunea romanului se desf!$oar! într-un cas- tel din Stiria. Carmilla este un vampir de sex feminin, atras de creaturi de acela#i sex. Textul a fost publicat ini"ial în trei p!r&i în revis- ta "The Dark Blue", cu ilustra&ii semnate de M. Fitzgerald #i D.H. Friston. Mai târziu, Le Fanu #i-a publicat povestea în antologia "In a Glass Darkly". Din documentele lui Bram Stoker reiese c! ac&iunea romanului s!u avea loc, ini&ial, tot în Stiria. De asemenea interesant este faptul c!, în noti"ele lui, vampirul era de asemenea de sex feminin. 10 CARMILLA SHERIDAN LE FANU DEUTSCHE FASSUNG
  11. 11. JOHN WILLIAM POLIDORI John Polidori a studiat la Universitatea din Edinburgh. La vârsta de numai 19 ani #i-a luat doctoratul. Din anul 1816 a profesat ca doctor personal al poetului Lord Byron, înso&indu-l în c!l!toriile sale. În serile lungi petrecute în vila Lordului Byron de la Lacul Geneva, un mod de a petrece timpul era lectura de povestiri însp!imânt!toare. În acest mediu, Mary Shelley a început s! scrie romanul Franken- stein, care a fost publicat în anul 1818. 11 John William Polidori • 7. September 1795 - London • 24. August 1821 - London
  12. 12. Polidori a f#cut din fiara s#lbatic# ce b#ga spaima în popor, un membrul educat al aristocra!iei. În aceast! perioad!, Polidori a elaborat povestirea sa "The Vampy- re" pe baza unui proiect al Lordului Byron. Prin intermediul acestui roman s-a n!scut prima povestire cu vampiri din literatura univer- sal!. Personajul principal al romanului este Lordul Ruthven, care întruchipeaz! un vampir modern. Povestea a fost publicat! la data de 1 aprilie 1819 f!r! permisiu- nea lui Polidori. Pe fondul unei erori, drept autor apare Lordul Bry- on. Confuzia a fost inten"ionat creat! de c!tre Bryon #i Polidori. Amândoi au refuzat un onorariu pentru roman. Faptul c! Lordul Bryon a ap!rut drept autor a f!cut ca romanul s! fie unul de succes. Caracterul lui Polidori, vampirul elegant, a fost determinant pentru practic toate romanele de acest fel ce aveau s! urmeze. 12 THE VAMPYRE JOHN WILLIAM POLIDORI DER_VAMPYR
  13. 13. BRAM STOKER A fost cel de-al treilea copil din cei #apte ai familiei. Pân! la vârsta de #apte ani nu a putut sta sau merge singur din cauza unei boli. Pri- mii lui ani de via&! se reflect! #i în opera sa literar!. Somnul etern #i învierea persoanelor moarte sunt temele de baz! ale romanului desp- re contele însetat de sânge. Scriitorul irlandez a devenit faimos pe plan mondial mai ales prin in- termediul romanului s!u ”Dracula”. Cu toate acestea, acesta nu a vizitat personal &ara în care se desf!$oar! ac&iunea celei mai de suc- ces pove$ti cu vampiri a tuturor timpurilor. 13 Abraham „Bram“ Stoker • 8. November 1847 - Marino Crescent (Dublin) • 20. April 1912 - London
  14. 14. Bram Stoker #i-a publicat romanul în anul 1897. La doi ani dup! moartea autorului a fost ad!u- gat un capitol introductiv, o mic! povestire nu- mit! "Oaspetele lui Dracula". Ac"iunea se petre- ce în Stiria #i este vorba despre vampiri de sex feminin. Din aceast! povestire reiese f!r! echivoc c! Bram Stoker a fost foarte impresionat de Le Fa- nu. Faptul c! ac"iunea romanului ”Dracula” se desf!$oar! în Transilvania se datoreaz! conver- sa"iilor cu Hermann Vámbéry. Opiniile asupra întreb!rii dac! Bram Stoker #i-a creat vampirul dup! modelul lui Vlad 'epe# sunt foarte diferite. Romanul ”Dracula” a lansat un val de pove#ti de groaz!. Componentele clasice ale acestui gen, precum cet!&ile în ruin!, castelele întuneca- te, fantomele #i blestemele ancestrale s-au p!strat pân! în ziua de ast!zi. 14 DRACULA BRAM STOKER WIKISOURCE.ORG DRACULA’S GUEST BRAM STOKER GUTENBERG.ORG
  15. 15. BELA LUGOSI Bela Lugosi a fost primul actor care l-a jucat pe Contele Dracula în adaptarea cinematografic! omonim! din anul 1931. Numele lui real a fost Béla Ferenc Dezs( Blaskó. La începutul carierei lui de actor a ap!rut de asemenea sub numele de Arisztid Olt. Numele de Lugosi l-a ales ca referire la locul s!u de na$tere. Lugosi, care a devenit în Ungaria unul dintre cei mai cunoscu&i actori, a fost activ aici $i pe plan politic. În anul 1919 a emigrat în Germania locuind la Berlin pân! în anul 1921, când a emigrat în SUA. Începând cu anul 1927, Lugosi devine eroul principal al piesei ”Dra- cula”de pe Broadway. Piesa a fost scris! de c!tre Hamilton Deanes, bazat! pe romanul cu acela$i titlu al lui Bram Stoker. 15 Bela Lugosi • 20. Oktober 1882 - Lugos • 16. August"1956 - Los Angeles
  16. 16. Lugosi a ad!ugat o not! romantic! persona- jului s!u, cucerindu-$i asftel publicul. În anul 1930, regizorul Tod Browning s-a decis s! regizeze un film dup! romanul ”Dracula”. Dup! mult du-te vino, Browning i-a oferit ro- lul principal, într-un final, lui Lugosi. Onorariul era de numai 500 $ pe s!pt!mân! iar acto- rul principal nu participa la profit. Dracula a fost un mare succes, Bela Lugosi devenind o celebritate peste noapte. Filmele de groaz! l-au f!cut pe Bela Lugosi faimos în toat! lumea. Când popularitatea acestui gen de film a început s! scad! în anii 1930, acest lucru a dus $i la sfâr$itul carierei lui Lugosi. Marele actor de filme horror este ast!zi un idol al genului. Faima sa se bazeaz! în speci- al pe interpretarea Contelui Dracula. 16 DRACULA - 1931 ORIGINAL FILM ARCHIVE.ORG
  17. 17. Contele Dracula este un caracter romanesc ce tr!ie$te în min"i- le noastre. Dac! ve&i c!l!tori în Romania, pe urmele lui Dracula, localit!&ile se vor contopi cu realitatea, misticismul #i fantezia. LOCURI 2Realitate, Misticism $i Fantezie
  18. 18. HOTEL CASTEL DRACULA Dac! acest hotel ar fi existat acum câteva sute de ani, atunci perso- najul lui Bram Stoker, Jonathan Harker, ar fi înnoptat aici. Hotelul Castel Dracula se afl! la aproximativ 40 km de Bistri"a, la o altitudine 1.116 m deasupra m!rii. A fost construit între anii 1976 #i 1983. În 1980, 21 de membri apar"inând "Asocia"iei Dracula" din Londra au introdus un document cu semn!turile lor în funda"ia hotelului. Imediat în fa&a hotelului, lâng! cei doi mesteceni, se afl! statuia auto- rului Bram Stoker. Mestecenii se numesc Adam #i Eva. Oarecum înfi- or!tor este $i micul cimitir din curtea de intrare a hotelului. 18 Hotel Castel Dracula • 427363 Piatra Fântânele • DN 17 Bistrita-Nasaud rezervari@casteldracula.ro www.hotelcasteldracula.ro
  19. 19. Bram Stoker nu a vizitat niciodată țara în ca- re se desfășoară acțiunea romanului său. El a plasat castelul vampirului, al Contelui Dracu- la, în nordul Transilvaniei. În romanul său apar Bistriţa şi Pasul Tihuţa. În realitate, această zonă nu are nicio legătură cu Vlad al III-lea. Deoarece este, însă, vorba despre vampiri, o excursie în România pe urmele lui Dracula ar trebui să includă o vizită în acest hotel. În pivniță poate fi vizitată cripta vampirului. Se recomandă însă atenție sporită, după cum se știe, vampirii dorm peste zi. Pe întuneric, a- ceștia devin însă foarte activi. Conform romanului, Jonathan Harker a fost luat de către trăsura contelui din locul unde se află hotelul în ziua de astăzi. Bram Stoker a plasat castelul Contelui Dracula la Izvorul Călimanului (2.033 m), la aproximativ 20 de km sud-est de Pasul Tihuţa. 19
  20. 20. Hotelul este mobilat foarte confortabil. Ca- merele şi apartamentele se potrivesc ca și stil cu tema generală. De Halloween se organizează cu regularitate întâlniri ale fanilor vampirilor care contribuie la aerul înfiorător al locației. La recepţie, care se găseşte la primul etaj al hotelului, puteţi cumpăra "documentele origi- nale" ale Contelui Dracula. 20
  21. 21. MÂNĂSTIREA COZIA Această mânăstire a fost ridicată în vremea lui Mircea Cel Bătrân (nu- mit și Mircea Cel Mare). Mircea cel Bătrân a trăit între anii 1355 și 1418, fiind unul dintre cei mai importanţi domnitori ai Valahiei. Sub domnia lui, Valahia a atins cea mai mare întindere teritorială a sa. După moarte, comandantul de oști a fost îngropat în mănăstire. Voievodul era tatăl nelegitim al lui Vlad Dracul al II-lea, care a fost mai târziu tatăl lui Vlad al III-lea, Dracula. 21
  22. 22. SIGHIŞOARA Sighişoara a fost fondată în a doua jumătate a secolului al 12-lea de către saşii transilvăneni. Se presupune că Vlad al III-lea s-a născut la data de 1431, fiind al doilea lui al lui Vlad Dracul al II-lea şi al Prinseţei Moldovei, Doamna Chiajna. În anul naşterii lui, tatăl lui a devenit, la Nürnberg, membru al Ordinu- lui Dragonilor al împăratului Sigismund. La vârsta de doar cinci ani, Vlad al III-lea a devenit, de asemenea, membru al Ordinului. Vlad al II-lea Dracul a venit la Sighișoara mai ales din motivul că aici avea dreptul de a bate monezi. 22
  23. 23. În anul 1436 Vlad al II-lea l-a detronat pe fra- tele său vitreg mai tânăr, Alexandru Aldea, ca- re domnea în Valahia. Un an mai târziu s-a aliat cu turcii şi, împreună cu sultanul Murad al II-lea, a invadat Transilvania. În anul 1442 a permis armetei turceşti, for- mată din 20.000 de soldaţi, să traverseze Va- lahia în drumul ei spre Transilvania. La Sibiu, atacatorii au fost respinşi de către maghiari. Vlad Dracul a vrut să îşi lase tronul pentru ce- va vreme în grija fiului său Mircea al II-lea, însă acestă decizie a fost exploatată imediat de către Basarab al II-lea pentru a-l detrona. Turcii l-au ajutat pe Vlad Dracul să revină la putere. Vlad Dracul a încercat alternativ să intre în grațiile maghiarilor şi turcilor. Din acest motiv, Sultanul i-a cerut să-i trimită pe cei doi fii ai săi, Vlad al III-lea şi Radu cel Frumos, ca şi "monedă de schimb", în Imperiul Otoman. Caracterul tânărului Vlad al III-lea s-a dezvol- tat în captivitate. Ura faţă de fratele său vitreg Radu şi de cel ce avea să devină ulterior Sul- tanul Mehmed al II-lea creştea continuu. 23
  24. 24. TÂRGOVIŞTE Târgovişte este capitala judeţului Dâmboviţa. În anul 1456, Vlad al III-lea Drăculea a fost încoronat în fosta capitală a Valahiei. Era deja a doua domnie a lui Vlad al III-lea asupra Valahiei. În anul 1447 a rămas puţin timp la putere, fiind nevoit să fugă în acelaşi an la un- chiul său, Bogdan al II-lea, în Principatul Moldovei. În total, Vlad Ţepeş a fost de trei ori la putere: în anii 1447, din 1456 până în 1462 şi în 1476. 24
  25. 25. Ca domnitor, stătea frecvent la curtea capitalei sale. Sub domnia lui a început construcţia Turnului Chindiei. Există, de asemenea, dovezi că s-a aflat din când în când şi la Bucureşti. Există nenumărate legende despre Vlad Ţe- peş. În funcție de cine spune povestea, el a fost ori un erou naţional ori un despot însetat de sânge. Numeroase lucrări publicate chiar și la mult timp de la moartea sa se ocupă cu fap- tele sale. Oraşul Târgovişte este, de asemenea, locul un- de la data de 25 decembrie 1989 dictatorul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa au fost exe- cutaţi în urma sentinței unui tribunal militar. 25
  26. 26. CASTELUL BRAN Castelul Bran se află în satul Bran. Fortăreaţa a fost construită în anul 1377 de către locuitorii orașului învecinat Braşov. Cu toate că există o sursă din care reiese faptul că Vlad al III-lea ar fi petrecut o noapte la castel, nu există dovezi fondate în acest sens. În ziua de azi, castelul este o atracţie turistică şi după cum am menţi- onat deja, spiritul Prințului este acolo unde ni-l imaginăm. 26
  27. 27. CETATEA POENARI Negru Vodă, legendarul fondator al Valahiei, este considerat fondato- rul Cetății Poenari. După ce castelul a avut o mare importanţă în se- colul al 14-lea, s-a deteriorat treptat şi într-un final a fost abandonat. Vlad al III-lea a recunoscut avantajul strategic al locaţiei. Recontrucția şi extinderea castelului au fost realizate de lucrători obli- gați la muncă silnică. Pentru Vlad al III-lea cetatea a devenit principa- la lui redută. 27
  28. 28. MÂNĂSTIREA SNAGOV Mânăstirea Snagov, aflată pe lacul omonim, se situează la aproxima- tiv 40 de km la nord de Bucureşti. Pe vremuri, pe insulă se putea a- junge doar cu barca, între timp s-a construit un pod. Se susține că Vlad Ţepeş ar fi îngropat aici. În realitate, însă, rămăşiţele domnitorului nu au fost găsite niciodată. 28
  29. 29. Cauza morții lui Vlad Ţepeş nu a fost docu- mentată. Unii spun că ar fi fost răpus într-o bătălie, alte surse vorbesc despre o asasina- re. Dovedit este însă faptul că Sultanului Meh- med al II-lea i sa dus capul conservat în mie- re al domnitorului, pe care acesta l-a expus apoi public. Când mormântul lui a fost deschis la 450 de ani de la moartea sa, acesta era gol. Din a- cest motiv s-a speculat că ar fi fost un ”ne- mort”, deci un vampir. 29
  30. 30. BUCURE#TI Ora$ul Bucure#ti a fost men"ionat documentar pentru prima dat! în 20 septembrie 1459. Acest document a fost semnat de c!tre voievo- dul Vlad al III-lea Dr!culea. Între anii 1458 #i 1459, Vlad al III-lea a construit o cetate din piatr! în acest loc. Cl!direa a fost folosit! drept re$edin&! pe timpul #ederilor lui în Bucure#ti. 30
  31. 31. Zidurile fundaţiei construite de Vlad al III-lea formează încă nucleul complexului. Ulterior, clădirea a fost supraînălțată şi extinsă. Pereţii pivniței boltite din părţile de Est, Vest şi Nord corespund încă planurilor lui Vlad. Curtea Veche se află în centrul istoric al Bucu- reştiului şi nu trebuie să lipsească din nicio vizită a orașului. 31
  32. 32. CASTELUL VLAD !EPE# Cu ocazia Expozi"iei Na"ionale din anul 1905, în Parcul Carol a fost constuit un turn de ap!. Vizual, construc&ia aduce aminte de Ceta- tea Poenari a lui Vlad )epe$. În afar! de impresia l!sat! de c!tre turn nu exist! alte referiri istorice care s!-l lege de domnitorul de odinioar!. 32
  33. 33. MĂNĂSTIREA COMANA Mănăstirea Comana a fost menționată documentar pentru prima dată în anul 1461. Un document semnat de Vlad Ţepeş stabilea pe atunci graniţele mânăstirii. Conform legendei, Vlad Ţepeş a fost asasinat la or- dinul rivalului său, Basarab Laiotă, în decembrie 1476. Fapta s-ar fi pe- trecut în apropierea mânăstirii. Capul lui a fost apoi trimis, ca dovadă a morţii sale, conducătorilor otomani din Istanbul. Corpul lui a fost îngro- pat probabil la Comana. Localnicii cred şi în ziua de astăzi că Prințul Dracula a fost asasinat aproape de "Izvorului Nucului". 33
  34. 34. CASTELUL HUNEDOARA În jurul anului 1440, Ioan de Hunedoara a dispus construcția castelu- lui ce avea să devină reședința Corvinilor, pe locul unui fost ansam- blu fortificat. Din anul 1458, construcția a fost extinsă sub domnia Regelui Matei Corvin, alte modificări urmând în secolul 17. Când Vlad al III-lea a fost nevoit să se refugieze în Transilvania după o cruciadă împotriva trucilor, regele maghiar Matei Corvin i-a oferit protecție o vreme. Pe fondul unei acuzații de trădare, Vlad al III-lea a fost întemnițat pentru scurt timp în Castelul Corvinilor. O mare parte din captivitate și-a petrecut-o însă în Cetatea Visegrád, aflată la nord de Budapesta. 34
  35. 35. BRAND-UL DRACULA Înc! mai exist! multe locuri #i companii care au recunoscut poten&ia- lul economic al brand-ului Dracula. Vampirul se reg!se$te peste tot. Dracula este cunoscut drept contele elegant, sau liliacul care se sim- te în largul lui în întuneric. Pe pagina urm!toare am enumerat unele societ!&i care au o leg!tur! direct! sau indirect! cu "Dracula". 35
  36. 36. Hunter Prince Castle & Dracula Hotel 4/6 Sterca Sulutiu Street Turda 421012 Corona de Aur (Die Goldene Krone) Pia!a Petru Rare$ 4 Bistri!a 420036 House of Dracula Strada Poiana lui Stechil 22 Bra$ov 500001 Pension Dracula Transf%g%r%$an C%p%&îneni-Ungureni 114095 36
  37. 37. Vampirii, Vârcolacii #i Zombii au un loc bine stabilit în con- cep&ia multor oameni. În special în Sud-Estul Europei aceste credin"e au devenit tradi"ie. Nu este de mirare c! deasupra multor u$i de intrare se atârn! usturoi. SUPERSTI"II 3Vampirii secolului 21
  38. 38. STRIGOI Vampirii din Transilvania, Valahia şi Moldova sunt numiţi strigoi. Cre- dinţa în aceste creaturi nu e limitată însă numai la Europa de Est. În anumite regiuni din Africa există "Asanbosam", în spațiul arab există "Ghoul", asirienii vorbeau despre "Ekimmus", australienii de "Yara- Ma-Yha-Who", brazilienii de "Jaracacas" şi chinezii de "Chiang Shi". ”Strigoi” nu este însă numai numele unui vampir ci descrie şi o stare existentă fără cunoștința persoanei în cauză. 38
  39. 39. Strigoii sunt deosebit de activi mai ales dou! zile pe an: în noaptea din ajunul Sf. Andrei (30 noiembrie) #i de Sf. Gheorghe (23 aprilie). În România, Sf. Andrei este cunoscut #i sub denumirea de Apostolul Lupilor. De aceste s!rb!tori, strigoii î$i p!r!sesc bârlogul la miezul nop&ii $i merg la r!scruci de drumuri. Acolo se întâlnesc cu al"i strigoi cu care se lupt! pân! la r!s!ritul soarelui. În anul 2004, ARTE.TV $i chiar $i emisiunea german! ”Spiegel” au relatat un caz înfior!tor cu vampiri care a ie$it din întâmplare la lu- min!. Dup! moartea cumnatului lui Gheorghe Marinescu, familia lui a fost convins! c! în cazul lui Toma este vorba de un vampir. Doarece ne- mortul trebuia s! se hr!neasc! cu sânge, Gheorghe devenea tot mai slab. Singura lui cale de sc!pare era s! dezgroape cadavrul, s! îi smulg! inima din piept #i s! îi dea foc. Cenu#a a fost amestecat! cu ap! #i administrat! "victimelor " afectate #i anume fiului, norei #i nepoatei lui. În ochii lui Gheorghe, ac"iunea lui a avut succes deoarece dup! do- ar câteva zile, fiul lui se sim"ea deja mult mai bine. Acest incident a avut loc în micul sat Marotinu de Sus, la aproxima- tiv 160 de km la Sud-Vest de Bucure#ti. Rapoartele complete le pu- te"i g!si aici: 39 VAMPIRE IN RUMÄNIEN? CHRISTIANE KIRSCH ARTE.TV GRAB-ANALYSEN ANGELIKA FRANZ SPIEGEL.DE
  40. 40. RECUNOAŞTEREA UNUI VAMPIR TESTUL CALULUI Un cal este dus de către un tânăr peste mormântul presupusului ne- mort. Dacă acest cal nu trece peste mormânt sau se sperie, înseamnă că decedatul este într-adevăr un moroi. Spre deosebire de strigoi, care este încă în viaţă, moroiul a murit deja şi s-a întors din morţi. FOBII Dacă suferiţi de una sau mai multe dintre aceste fobii, atunci ar trebui să fiţi foarte atenţi! ALIUMFOBIA • Frica de usturoi SPECTROFOBIA SAU EISOPTROFOBIA • Frica de oglinzi HELIOPHOBIA • Frica de soare POTAMOPHOBIA • Frica de râuri/ape curgătoare FOBIA SOCIALĂ • Frica de a fi evaluat negativ în diferite situaţii STAUROPHOBIA • Frica de cruci şi crucifixuri XYLOPHOBIA • Frica de lemn-păduri 40
  41. 41. ŞINCA VECHE Această mânăstire unică este sculptată în stâncă fiind cunoscută şi sub numele de "Templul Ursitelor". Mânăstirea se află la circa 45 de kilometri de Braşov. Acest lăcaş sfânt datează de acum 7.000 de ani. Locului i se atribuie o mare putere mistică, ba unii chiar vorbesc despre un portal către alte lumi. 41
  42. 42. BALTA VR"JITOARELOR În apropierea Bucure#tiului se afl! mica localitate Bolde#ti. În p!du- rea Boldu-Creteasca se afl! misterioasa Balt! a Vr!jitoarelor. Poves- tea spune c! în fiecare an, de Sf. Andrei #i Sf. Gheorghe, aici se a- dun! vr!jitoare. Se zvone#te c! se deschide o poart! spre alt t!râm. Balta are o adâncime de 1-1,5 m ce r!mâne mereu la fel. Conform pove#tilor, acesta este locul unde a fost decapitat Vlad al III-lea. Fe- nomene #i apari"ii stranii se consemneaz! cu regularitate aici. De e- xemplu, animalele refuz! s! bea ap! din Balta Vr!jitoarelor. 42
  43. 43. POENI, SATUL BLESTEMAT Micul sat Poeni de la poalele munţilor Rusca este asociat de mai bine de o sută de ani cu un blestem înfiorător: se zvoneşte că lu- pii coboară în sat şi atacă sătenii. Bătrânii satului sunt convinşi că este vorba de nemorţi care iau forma lupilor. Oamenii care au scăpat de atacurile lor povestesc întâmplări teribile despre un ani- mal mare, negru şi cu blană zbârlită care pare să plutească deasu- pra pământului. 43
  44. 44. BUCEGI Tradus aproximativ, Bucegi înseamnă "Munţii de fag". Masivul este parte a Carpaţilor Meridionali şi se află în apropiere de Braşov. Aici se află, de asemenea, şi măreţul Sfinx. Localnicii povestesc despre lumini stranii deasupra vârfurilor şi despre curcubee ce pot fi văzute săptămâni întregi. Aici se află şi valea comorilor şi un izvor din care ţâşneşte cea mai clară apă din lume. Nemuritorul izvor nu conţine niciun fel de bacte- rie. Munţii sunt străbătuţi de peşteri lungi de sute de kilometri, dintre ca- re doar aproximativ 20 de km sunt exploraţi. 44
  45. 45. PĂDUREA BACIU Pădurea de aproximativ 250 de hectare din apropierea oraşului Cluj- Napoca este cunoscută şi sub numele de "Triunghiul Bermudelor din România". Vizitatorii care intră în pădure sunt copleşiţi de un sen- timent de înfiorare, care se zvoneşte că ar fi dat de sufletele ţăranilor ucişi aici şi care încă mai bântuie locul. OZN-urile, luminile de pe cer, strigoii, interferenţele cu echipamente- le electronice sunt câteva fenomene ce au loc în această misteri- oasă pădure. Nicolas Cage, care a filmat un film în anul 2012 la Si- biu, a vrut neapărat să viziteze pădurea. 45
  46. 46. CERUL DIN BOZIORU Cerul din Bozioru ar putea fi descris drept mai albastru decât albastru. La aproximativ 50 de kilometri dep!rtare de Buz!u #i la 170 de kilome- tri de Bucure#ti exist! acest loc unde cerul are o culoare de nedescris. A#a-zisa temperatur! a culorii este m!surat! în grade Kelvin. Lumina zilei corespunde 5.000 de grade Kelvin. În Bozioru se înregistreaz! 16.000 de grade Kelvin. Cu cât este mai mare temperatura culorii, cu atâta mai "albastr!" devine #i imaginea. În consecin&!, cerul de aici es- te ”superalbastru”. Culoarea intens! a cerului din aceast! zon! a dat na#tere multor po- ve#ti mistice. Ar rebui s! v! forma&i dumneavoastr! în$iv! o p!rere în acest sens. 46
  47. 47. Mul"i cred c! sug!torii de sânge #i vampirii sunt doar un pro- dus al imagina"iei. În cele ce urmeaz! ve"i g!si o serie de docu- mente care confirm! c! pân! #i institu"ii publice au fost implica- te în acest subiect. DOCUMENTE 4Sug""torii de sânge $i vampirii
  48. 48. WIENERISCHES DIARIUM Delegatul imperial din Districtul Gradisker din Ungaria a scris acest raport macabru. O copie a documentului a fost publicat! în ziarul vie- nez "Wienerisches Diarium" din data de 25 iulie 1725. Aici, sug!torii de sânge erau numi"i "Vampyri". ”Wiener Zeitung”, cum era numit "Wienerisches Diarium" la începu- turi, a ap!rut pentru prima dat! la 8 august 1703, f!cându-l unul din- tre cele mai vechi ziare din lume care mai apare înc!. 48 1725 VISUM & REPERTUM JOHANN ADAM SCHMIDT DE.WIKISOURCE.ORG
  49. 49. CURIEUSE RELATION 1732 a fost anul în care multe publica"ii au f!cut referiri la presupu$ii "sug!torii de sânge". De exemplu titlul (text original) : “Povestire curi- oas! $i stranie asupra sug!torilor de sânge sau vampirilor care se arat! de curând în Serbia” 49 CURIEUSE RELATION W.S.G.E. WIKISOURCE.ORG 1732
  50. 50. SUG"TORII DE SÂNGE Numele acestei lucr!ri ( inclusiv subtitlul) : Relatare documentar! asupra vampirilor sau sug!torilor de sânge care s-au ar!tat în a- cest an $i în cei trecu&i în Regatul Serbiei. Al!turi un comentariu $i scrisoarea unui ofi&er al Regimentului Prin&ului Alexander din Med- vedia în Serbia c!tre un medic renumit al Universit!&ii Leipzig. 50 MENSCHENSAUGER E.W.S.G. WIKISOURCE.ORG 1732
  51. 51. VISUM & REPERTUM La 26 ianuarie 1732, medicul austriac de campanie Johann Flückin- ger a scris un raport despre un vampir din Serbia. Numele primului vampir men"ionat oficial a fost Arnont Paole. Este foarte posibil ca denumirea de vampir precum #i predilec&ia lor pentru sânge s! fi fost folosite de autorii unor romane ulterioare. 51 VISUM & REPERTUM JOHANN ADAM SCHMIDT BOOKS.GOOGLE.AT 1732
  52. 52. IDEI PLAUZIBILE Christoph Meissner a redactat în anul 1733 un tratat cu numele: “Gânduri rezonabile $i cre$tine asupra vampirilor sau mor&ilor sug!to- ri de sânge”. În aceast! perioad! de timp, credin"a în vampiri a ie$it tot mai mult în eviden&! $i s-a diagnosticat chiar $i vampirismul. 52 VAMPIR GEDANKEN J.C. HARENBERG COMMONS.WIKIMEDIA.ORG 1733
  53. 53. TRATAT În anul 1734, M. Michael Ranfts a publicat un "Tratat asupra mesteca- tului #i plesc!itului mor"ilor în morminte”. Chiar $i numai titlul este înfi- or!tor. Denumirile "vampir" $i "sug!tor de sânge" se folosesc $i aici. Un "tratat" este un eseu de dimensiuni mai mici. 53 1734 TRACTAT MICHAEL RANFTS DE.WIKISOURCE.ORG
  54. 54. COMPENDIUM MONSTRUM Subiectul vampirilor, vârcolacilor #i al zombilor este discutat în deta- liu în aceast! carte. Aceasta include o hart! pliat! $i o sec&iune spe- cial! care trateaz! subiectul Transilvaniei. Cartea este editat! de Peter Rauper Press, este în limba englez!, autorii sunt Dr. Max Sturm & Baron Ludwig von Drang. 54 VAMPIRES WEREWOLVES - ZOMBIES WWW.PETERPAUPER.COM 2010
  55. 55. Exist! multe legende despre Vlad 'epe#. Multe au de a face cu setea lui de sânge. În acest eBook am emis în mod delibe- rat pove#tile #i zvonurile în acest sens, încercând s! ofer dove- zi concrete. PICTURI 5Pe urmele lui Vlad %%epe$
  56. 56. Dacă doriţi să vă faceţi o imagine asupra înfățișării lui Vlad Ţepeş, cele mai multe pictu- ri înfățișându-l pe domnitor pot fi găsite în Austria. În castelul Forchtenstein din Burgenland/Aus- tria există un portret al domnitorului, în mări- me naturală, chiar în galeria strămoșilor. Alte portrete ale sale pot fi găsite în Viena şi Inns- bruck. Chiar și în Slovenia există o pictură ce îl prezintă pe domnitor drept Ponţiu Pilat. Mai există și unele desene și picturi greu de definit care au apărut odată cu tiparnița me- canizată. M-am limitat la cele mai reprezenta- tive lucrări fără a vrea să exclud pe cineva in- tenționat. Deasupra: Belvedere, Vienna Stânga jos: Cetatea Forchtenstein Dreapta jos: Castelul Ambras, Innsbruck 56
  57. 57. Palatul Ambras,Innsbruck A doua jumătate a sec. 16 Maestru german Ulei pe pânză, 60 x 50 cm. Este unul dintre primele obiecte colectate în cabinetul de artă şi curiozităţi al Arhiducelui Ferdinand al II-lea. Pictura este opera unui ma- estru german şi a fost creată la aproximativ 100 de ani după moartea prinţului. Probabilita- tea ca această pictură să fie un original este susţinută de o descriere a lui Nikolaus Mo- drussa, ambasadorul Papei de la curtea mag- hiară: “Vlad Țepeș nu a fost foarte înalt, mai de- grabă îndesat şi musculos. Înfăţişarea lui pare rece şi înspăimântătoare. Avea un nas curbat, cu nări largi, o faţă slabă şi roşie cu gene foar- te lungi care umbreau ochii lui mari, de culoa- re verde; sprâncenele negre şi stufoase le dădeau un aer amenințător. Purta, de aseme- nea, mustaţă. Tâmplele largi îi făceau capul să arate și mai mare. Un gât musculos îi lega capul cu bucle negre de umerii lați.” 57
  58. 58. Cetatea Forchtenstein, Forchtenstein Aproximativ 1622 Pictor necunoscut Ulei pe pânză, 218 x 130 cm. Stăpânul Cetății Forchtenstein, cavalerul pala- din Nikolaus Esterházy, a creat în jurul secolu- lui al 17-lea o galerie a strămoșilor săi. Au fost incluse şi rude îndepărtate, printre care s-a numărat şi Vlad Ţepes. Inscripţia de sus, stânga spune: "Dracula Wai- da Princeps et Waivoda Walachiae Trans Alp- inae hostis Turcarum infensissimus 1466" (Dracula, prinț și voievod al Valahiei, cel mai înverşunat inamic al turcilor din 1466) Aruncând o privire mai atentă asupra picturii se poate observa că atât irisul cât şi pupila ambilor ochi au fost tăiate. Nu există con- semnări asupra autorului acestei fapte, însă este foarte posibil ca personalul superstiţios al cetății să-i fi înlăturat ochii pentru a scăpa de privirea amenințătoare a domnitorului. În Cetatea Forchtenstein există, de aseme- nea, tururi ghidate pe tema Dracula. 58
  59. 59. Biserica Maria am Gestate, Viena Aproximativ 1460 Panou de altar - Răstignirea lui Hristos Meister von Maria am Gestade Ulei pe lemn, 202 x 161 cm. Vlad Ţepeş măsoară aici aproximativ 110 cm. Pic- tura exprimă clar influenţa marilor pictori flamanzi însă a fost creată, cel mai probabil, de un pictor austriac. Această pictură de altar datează din anii 1460 - 1462. La acest moment au fost create primele incunabule despre "sălbaticul Dracole-Weyde". 59
  60. 60. Galeria Austriacă Belvedere, Viena Aproximativ 1470 - 1480 Panou de altar - Martiriul Sf. Andrei Pictor necunoscut din Stiria Ulei pe lemn de molid, 81.5 x 71.5 cm. Forma redată în stil oriental în stânga, în spatele călăului, îl reprezintă bineînţeles pe domnitorul Vlad Ţepeş. Imaginea provine din Eparhia Lilien- feld din Austria Inferioară. În anul 1953 a fost predată Galeriei Austriece din Viena. Din păcate, pictura nu mai face parte din expo- ziţia permanentă a Galeriei Austriece Belvedere. 60
  61. 61. Muzeul de Istoria Artei, Viena Aproximativ 1575 - 1595 Pictor necunoscut Ulei pe hârtie laminată pe lemn 13,5 x 10,5 cm. Pe tabloul care a fost creat la comanda Arhi- ducelui Ferdinand al II-lea pentru colecţia sa de portrete scrie în partea dreaptă sus: AVEI- DA DVX WALA (Voievod şi Prinţ al Valahiei) Portretul a fost copiat după un tablou aflat la Castelul Ambras și care face parte dintr-o colecţie ce cuprinde peste 1.000 de portrete de personalităţi. Tabloul este expus în cabinetul de numisma- tică al Muzeului de Istoria Artei din Viena, pe simeza nr.3 "Balcan şi Orient" 61
  62. 62. Galeria Naţională Slovenă de Artă, Ljubljana Aproximativ 1463 Pictor necunoscut Tempera pe lemn 83,5 x 51,5 cm. Pictura este o secţiune din panoul altarului şi este parte a colecţiei de tablouri din secolul al 15-lea. 62
  63. 63. Subiectul Dracula este mai viu ca niciodat!. Dou! proiecte ac- tuale #i-au propus s! arate ce se mai întâmpl! în jurul domnito- rului acestui t!râm legendar. Unul dintre proiecte este o band! desenat!, cel!lalt este un film. EL ESTE ÎNC! ÎN VIA"! 6
  64. 64. DRACULA: FIUL DRAGONULUI Artistul Mark Sable şi Salgood Sam spun povestea lui Vlad Ţepeş sub forma unei captivante benzi desenate. Datele istorice sunt îmbinate cu legende, zvonuri şi poveşti. Opera celor doi artişti şi autori îl descrie pe domnitor cu aju- torul unei poveşti interesante. Dacă doriţi să aflaţi mai multe despre acest proiect, puteţi vizita pagina web a celor doi artişti: www.salgoodsam.com 64
  65. 65. În ziua de astăzi, castelul de reşedinţă al dom- nitorului mai este numai o ruină. În benzile desenate, fortăreața a fost desenată aşa cum arăta, probabil, în trecut. Perioada sumbră în care a domnit Vlad Ţe- peş este redată excepţional în banda dese- nată. Publicaţia este în lb. Engleză. 65
  66. 66. DRACULA: POVESTEA NESPUSĂ Rolul principal al acestui film despre Vlad Ţepes, ce foloseşte efecte speciale deo- sebite, este jucat de către Luke Evans. Spre deosebire de filmele clasice despre Dracula, aici domnitorul Transilvaniei este personajul principal. Filmul a fost lansat la 2 octombrie 2014. Site-ul oficial al filmului este: po.st/DraculaWebsite 66
  67. 67. 67
  68. 68. Pân! aici, toate s-au roti în jurul vampirilor, strigoilor, domnitori- lor, fic"iunii, supersti"iilor #i realit!"ii. La sfâr#it ve"i afla informa"ii utile care v! vor fi de ajutor dac! v! propune"i s! pleca"i într-o excursie pe urmele personajului principal. INFORMA"II 7InformaInforma!ii
  69. 69. BIROURI DE TURISM Lista birourilor române de turism din toată lumea. Dacă planificaţi o vizită în România, vă rugăm a contacta aceste birouri. Aici veţi primi informaţii valoroase pentru călătoria Dvs. şi precis vi se vor divulga şi câteva secrete. 69
  70. 70. AUSTRIA Romanian Tourist Office Opern Ring 1, Scara R, Etajul 4, Camera 404 1010 Viena Tel: +43 (1) 317-31-57 Fax: +43 (1) 317-31-574 E-mail: Rumaenien@aon.at www.rumaenien-info.at FRANŢA Office de Tourisme de Roumanie 7, Rue Gaillon 75002 Paris Tel: +33 (1) 40-20-99-33 Fax: +33 (1) 40-20 99-43 E-mail: info@GuideRoumanie.com www.GuideRoumanie.com GERMANIA Romanian Tourist Office Reinhardtstraße 47 10117 Berlin Tel: +49 (30) 400-55-904 Fax: +49 (30) 400-55-906 E-mail: info@rumaenien-tourismus.de www.rumaenien-tourismus.de ITALIA Turismo della Romania Via Torino 95, Galleria Esedra 00184 Roma Tel: +39 (6) 488-02-67 Fax: +39 (6) 4898-62-81 E-mail: office@romania.it www.Romania.it MAREA BRITANIE Romanian Tourist Office 12 Harley Street Londra W1G 9PG Tel: +44 (207) 224-36-92 E-mail: romaniatravel@btconnect.com www.RomaniaTourism.com POLONIA Ośrodek informacji Turystycznej Rumunii Krakowskie Przedmieście 47/51 00-071 Varsovia Tel / Fax: +48 (22) 826-40-10 E-mail: info.rumunia@wp.pl RUSIA Romanian Tourist Office Masfilmovskaya Street 35, Office 313 119330, Moscova Tel: +7 (499) 143-87-65 Fax: +7 (499) 143-86-72 E-mail: info@romaniatravel.ru www.RomaniaTravel.ru SPANIA Romanian Tourist Office Calle Alcántara 49-51 28006 Madrid Tel: +34 (91) 401-42-68 Fax: +34 (91) 402-71-83 E-mail: oficina@RumaniaTour.com marina@rumaniatour.com www.RumaniaTour.com SUA Romanian Tourist Office 355 Lexington Avenue, 8th Floor New York NY 10017 Tel / Fax: +1 (212) 545-8484 E-mail: Info@RomaniaTourism.com www.RomaniaTourism.com 70
  71. 71. EPILOG Aceast eBook a fost scris cu sprijinul Biroul pentru promovare şi in- formare turistică al Românie din Viena. 71
  72. 72. S! scrii un eBook despre Dracula este o provo- care uria#!. Unul dintre motive este faptul c! Dracula este compus dintr-o multitudine de ca- ractere. Unul dintre caracterele cunoscute sub numele de "Dracula" este de fapt personajul dovedit isto- ric al Prin"ului Valahiei. Acesta a domnit "ara cu o mân! de fier. În timpul lui, o schimbare a pute- rii se f!cea aproape exclusiv prin asasinare. Ap- roape c! se poate presupune c! felul în care #i- a condus "ara a fost adecvat acelor timpuri. Erau vremuri foarte zbuciumate, marcate de lup- tele pentru putere între cre#tini #i otomani. În func"ie de respectivii câ#tig!tori ai b!t!liilor, Vlad 'epe# era erou sau du#man. Numele folosit în sensul unui vampir însetat de sânge se datoreaz! personajului din romanul lui Bram Stoker. Scriitorul irlandez care nu a vizitat niciodat! Transilvania l-a creat pe Contele Dracu- la care tr!ia în castelul s!u fictiv din apropierea Pasului Tihu"a #i ulterior avea s! c!l!toreasc! în Anglia pentru a se hr!ni cu sângele tinerelor do- amne. Al treilea domeniu este cel al supersti"iilor care predomin! în privin"a vampirilor în întreaga Euro- p! de Est. Împ!r!teasa Maria Terezia a Austriei îns!$i a încercat s! pun! cap!t supersti"iilor. Pân! în ziua de ast!zi mul"i oameni cred înc! în vampiri #i pove#tile transmise din vechime. În februarie 2004, un t!ru# din lemn a fost înfipt în pieptul unui presupus nemort aflat în mormântul s!u din zona Sighi#oarei #i inima i-a fost scoas! din piept. În Transilvania, uneori vi se poate întâmpla s! v! surprinde"i prin#i în vraja super- sti"iilor, ba chiar s! crede"i în existen"a fiin"elor supranaturale. Dracula este peste tot #i nic!ieri. Este un a- mestec din misticism, bine, r!u #i tenta"ia de a crede povestiri din vremuri de mult apuse. A c!l!tori prin Transilvania pe urmele sale este în orice caz relaxant $i de recomandat. Dac! v! place s! mânca"i usturoi, acest lucru precis nu v! va d!una. Versiunea german! #i englez!: Rudolf J. Strutz Versiunea român!: Vlad E. Ani&ei 72 Rudolf J. Strutz Autor & Fotograf
  73. 73. © Auvi - Rudolf J. Strutz - 2015 Cartea a fost redactat! în conformitate cu Creative Commons: Utili- zare denumiri - Necomercial - F!r! prelucrare - Transmitere licen"i- at! în acelea#i condi"ii. Toate siglele #i denumirile se utilizeaz! exclusiv în scop informativ, o utilizare în afara prezentului eBook va fi clarificat! de comun a- cord cu titularii lor. Prezentul eBook se pune la dispozi"ie cu titlu gratuit. Multe organiza&ii $i institu&ii m-au ajutat la colectarea datelor pentru acest eBook. Aici ve&i g!si o list! a surselor fotografiilor $i docu- mentelor istorice. ROSENBACH MUSEUM & LIBRARY, PHILADEPHIA DR. ELIZABETH MILLER PETER PAUPER PRESS, NEW YORK ESTERHÁZY PRIVATSTIFTUNG, EISENSTADT BURG FORCHTENSTEIN, FORCHTENSTEIN SCHLOSS AMBRAS, INNSBRUCK SLOWENISCHE NATIONALGALERIE, LAIBACH KUNSTHISTORISCHES MUSEUM, WIEN UNIVERSAL DRACULA UNTOLD DRACULA SOHN DES DRACHEN DREPTURI DE AUTOR 73

×