Cercetare Asociatia React

1,616 views

Published on

Cercetare care exploreaza problema economiei sociale si a integrarii persoanelor cu dizabilitati in Romania. Sunt prezentate date despre gradul de toleranta si perceptiile diverselor categorii de public fata de persoanele cu dizabilitati. De asemenea, este cercetata atitudinea companiilor fata de concepte precum cel de economie sociala sau de intreprindere sociala.

Published in: Business
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
1,616
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
655
Actions
Shares
0
Downloads
8
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide
  • .
  • Cercetare Asociatia React

    1. 1. Ianuarie 201 1 Dezvoltarea economiei sociale prin infiintarea si dezvoltarea de intreprinderi sociale Cercetare cantitativa si calitativa Bucuresti 7 SEPTEMBRIE 2011
    2. 2. Context <ul><li>Persoane cu dizabilitati </li></ul><ul><li>Peste 600.000 de persoane cu dizabilitati </li></ul><ul><li>Economie sociala </li></ul><ul><li>Romania * : </li></ul><ul><li>Peste 350 intreprinderi sociale </li></ul><ul><li>Peste 1.200 angajati </li></ul><ul><li>* D ate conform Registrul ui Comertului, la nivelul anului 2009 </li></ul><ul><li>4,2% dintre persoanele cu dizabilitati au un loc de munca </li></ul><ul><li>M area Britanie * : </li></ul><ul><li>Peste 62.000 de intreprinderi sociale </li></ul><ul><li>Peste 850.000 angajati </li></ul><ul><li>Peste 350.000 voluntari </li></ul><ul><li>Cifra de afaceri: peste £18 miliarde </li></ul><ul><li>* Date conform studiului guvernamental Annual Small Business Survey (ASBS), UK – la nivelul anului 2009. </li></ul>
    3. 3. Metodologie Cercetare cantitativa <ul><li>Obiectiv: </li></ul><ul><li>Masurarea d istant ei social e fata de persoanele cu dizabilitati </li></ul><ul><li>Atitudinea popula t iei angajate fata de activitatea depusa de colegi sau subalterni persoane cu dizabilit at i . </li></ul><ul><li>Metodologie </li></ul><ul><li>Perioada : 1 7 ianuarie — 3 februarie 201 1 </li></ul><ul><li>E s antion: 1 0 1 0 respondent i selecta t i aleator </li></ul><ul><li>Colectarea datelor: CAT I (telefonica) </li></ul><ul><li>Popula t ia t int a : persoane fizice, i n varst a de 18 ani s i peste, din mediul urban, di n regiuni le de dezvoltare Bucuresti, Muntenia, Moldova Nord, Oltenia si Transilvania Sud; respondentii au fost selectati din jude t ul i n care se afl a centrul zonal (Bucuresti, Targoviste, Piatra-Neamt, Craiova, respectiv Sibiu) , plus jude t e le al a turate; </li></ul>
    4. 4. Metodologie Cercetare calitativa <ul><li>Obiective </li></ul><ul><li>Atitudinea companiilor privind angajarea persoanelor cu dizabilităţ i </li></ul><ul><li>Evaluarea nivelului de cunoastere a conceptului de economie sociala de catre companii si a disponibilitatii lor de implicare in economia sociala. </li></ul><ul><li>Metodologie </li></ul><ul><li>Metoda : interviul in profunzime. </li></ul><ul><li>Perioada : decembrie 2010 – februarie 2011 </li></ul><ul><li>Populatia tinta : companii private si institutii publice - 6 IDI in companii private si 2 IDI in instituţii publice sau comp a nii de stat per regiune de dezvoltare (Bucuresti, Oltenia, Muntenia, Moldova Nord si Transilvania Sud) - </li></ul><ul><li>Respondentii nu au mai participat la un studiu similar in ultimele sase luni. </li></ul><ul><li>Nu lucreaza in marketing, publicitate, cercetare de piata, jurnalism. Nu sunt psihologi sau sociologi. </li></ul><ul><li>Discutiile in profunzime au fost inregistrate audio, cu acordul participantilor </li></ul>
    5. 5. 66% dintre respondenti cunosc o persoana cu dizabilitati dintre acestia, doar 6% au un coleg de serviciu persoana cu dizabilitati Cercetare cantitativa (I)
    6. 6. <ul><li>Un indice al calit atii contactelor sociale ( ICCS* ) de 14,42% pentru persoanele cu handicap locomotor si 14,58% pentru persoanele cu handicap senzorial reflecta o atitudine mai mult decat toleranta, frizand chiar prietenia </li></ul><ul><li>Persoanelor cu handicap psihic sau mintal ( 9,11% ) , respectiv celor purtatoare de HIV sau bolnave de SIDA ( 10,36% ) , le este acceptata proximitatea in calitate de vecini </li></ul><ul><li>*ICCS masoara gradul de acceptare al majoritatii fata de o minoritate </li></ul><ul><li>I ndicele acceptarii / respingerii totale (IART * ) a rata, in cazul persoanelor cu handicap psihic/mintal si a persoanelor purtatoare HIV sau bolnave de SIDA , ca proportia respondentilor care nu accepta niciun fel de contacte cu aceasta categorie de persoane este mai mare decat a celor cu maximum de acceptabilitate. </li></ul><ul><li>Explicatia acestor rezultate este legata de unele stereotipuri care tin de stigma aferenta acestor tipuri de handicap : caracterul violent, incontrolabilitatea sau incomunicabilitatea, in cazul persoanelor cu handicap psihic / mintal, pericolul infectarii, in cazul purtatorilor de HIV sau al bolnavilor de SIDA. </li></ul><ul><li>* IART reprezinta raportul acceptarii totale fata de respingerea totala </li></ul>Prieten Casatorit Vecin Fara contact Contacte rare 1 2 Coleg 5 9 14 20 Respingere totala Acceptare totala -1 1 Cercetare cantitativa (II ) ICCS si IART
    7. 7. <ul><li>Indicele calit atii contactelor sociale ( ICCS ) in functie varsta </li></ul><ul><li>Persoanele de peste 65 de ani au cea mai scazuta toleranta fata de persoanele cu dizabilitati, indiferent de tipul de dizabilitate </li></ul><ul><li>Exista o toleranta scazuta fata de persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA in raport cu celelalte tipuri de dizabilitati </li></ul><ul><li>Persoanele intre 24-35 ani sunt cele mai tolerante, cu exceptia categoriei persoanelor cu handicap psihic/mintal </li></ul>Total (n = 990 ) 18 – 24 ani (n = 78 ) 25 – 34 ani (n = 198 ) 35 – 44 ani (n = 270 ) 45 – 54 ani (n = 193 ) 55 – 65 ani (n = 186 ) Peste 65 de ani (n = 65 ) Cercetare cantitativa (I II )
    8. 8. <ul><li>Relatia profesionala cu o persoana cu dizabilitati </li></ul><ul><li>In general, respondentii cercetarii noastre au o atitudine pozitiva fata de persoanele cu dizabilitati, vor sa socializeze cu ele, le percep ca fiind total dedicate muncii lor, au incredere ca se pot adapta usor si ca pot tine pasul cu ceilalti. C u toate acestea, exista perceptii, cu efecte negative la nivelul angajatorului, precum faptul ca la integrarea in munca a persoane cu dizabilitati, acestea au nevoie de pregatire suplimentara, de ajutor suplimentar sau de o atentie speciala. </li></ul><ul><li>Aceste bariere si cadrul legal actual nu incurajeaza companiile sa adopte un comportament activ de recrutare a persoanelor cu dizabilitati </li></ul>Atitudine pozitiva Prezenta unui coleg de serviciu cu dizabilitati nu are un efect negativ asupra celorlalti angajati. Persoanele cu dizabilitati sunt total dedicate muncii lor . Un coleg de serviciu cu dizabilitati este capabil sa fie punctual si sa isi respecte termenele de indeplinire a sarcinilor. Calitatea muncii efectuate de persoanele cu dizabilitati este la fel de buna ca a persoanelor fara dizabilitati. Cred ca un coleg de serviciu cu dizabilitati se poate adapta foarte bine la ritmul de lucru si poate tine pasul cu ceilalti. La serviciu, pot comunica foarte usor cu un coleg cu dizabilitati. Nu ma deranjeaza sa mananc in pauza de masa cu un coleg de serviciu care are dizabilitati. La serviciu, pot avea o relatie stransa cu un coleg cu dizabilitati. Bariere O persoana cu dizabilitati are nevoie de pregatire suplimentara la locul de munca. La serviciu, cred ca un coleg cu dizabilitati trebuie sa primeasca ajutor suplimentar sau atentie speciala. Cand stau de vorba cu un coleg de serviciu cu dizabilitati, sunt foarte atent la cuvintele pe care le folosesc, pentru a nu-i rani sentimentele. Constrangere Legea 448/2006 Cercetare cantitativa ( I V)
    9. 9. Va voi citi o lista de afirmatii si va rog sa imi spuneti la fiecare dintre acestea daca sunteti sau nu de acord. Baza: respondentii care nu sunt ei insisi persoane cu dizabilitati (n = 990) Atitudinea populatiei fata de persoanele cu dizabilitati – cercetare cantitativa ( I ) National O persoana cu dizabilitati are nevoie de pregatire suplimentara la locul de munca. Existenta angajatilor cu dizabilitati are un efect pozitiv asupra imaginii companiei sau institutiei in care acestia lucreaza. Persoanele cu dizabilitati sunt mai putin prietenoase. Prezenta unui coleg de serviciu cu dizabilitati are un efect negativ asupra celorlalti angajati. Persoanele cu dizabilitati sunt total dedicate muncii lor. Un coleg de serviciu cu dizabilitati este capabil sa fie punctual si sa isi respecte termenele de indeplinire a sarcinilor. Calitatea muncii efectuate de persoanele cu dizabilitati este la fel de buna ca a persoanelor fara dizabilitati. La serviciu, cred ca un coleg cu dizabilitati nu trebuie sa primeasca ajutor suplimentar sau atentie speciala. Cred ca un coleg de serviciu cu dizabilitati se poate adapta foarte bine la ritmul de lucru si poate tine pasul cu ceilalti. La serviciu, pot comunica foarte usor cu un coleg cu dizabilitati. Nu ma deranjeaza sa mananc in pauza de masa cu un coleg de serviciu care are dizabilitati. Cand stau de vorba cu un coleg de serviciu cu dizabilitati, sunt foarte atent la cuvintele pe care le folosesc, pentru a nu-i rani sentimentele. La serviciu, pot avea o relatie stransa cu un coleg cu dizabilitati.
    10. 10. Va voi citi o lista de afirmatii si va rog sa imi spuneti la fiecare dintre acestea daca sunteti sau nu de acord. — Bucuresti Baza: respondentii care nu sunt ei insisi persoane cu dizabilitati (n = 198) Atitudinea populatiei fata de persoanele cu dizabilitati – cercetare cantitativa ( II ) Bucuresti O persoana cu dizabilitati are nevoie de pregatire suplimentara la locul de munca. Existenta angajatilor cu dizabilitati are un efect pozitiv asupra imaginii companiei sau institutiei in care acestia lucreaza. Persoanele cu dizabilitati sunt mai putin prietenoase. Prezenta unui coleg de serviciu cu dizabilitati are un efect negativ asupra celorlalti angajati. Persoanele cu dizabilitati sunt total dedicate muncii lor. Un coleg de serviciu cu dizabilitati este capabil sa fie punctual si sa isi respecte termenele de indeplinire a sarcinilor. Calitatea muncii efectuate de persoanele cu dizabilitati este la fel de buna ca a persoanelor fara dizabilitati. La serviciu, cred ca un coleg cu dizabilitati nu trebuie sa primeasca ajutor suplimentar sau atentie speciala. Cred ca un coleg de serviciu cu dizabilitati se poate adapta foarte bine la ritmul de lucru si poate tine pasul cu ceilalti. La serviciu, pot comunica foarte usor cu un coleg cu dizabilitati. Nu ma deranjeaza sa mananc in pauza de masa cu un coleg de serviciu care are dizabilitati. Cand stau de vorba cu un coleg de serviciu cu dizabilitati, sunt foarte atent la cuvintele pe care le folosesc, pentru a nu-i rani sentimentele. La serviciu, pot avea o relatie stransa cu un coleg cu dizabilitati.
    11. 11. Va voi citi o lista de afirmatii si va rog sa imi spuneti la fiecare dintre acestea daca sunteti sau nu de acord. Baza: respondentii care nu sunt ei insisi persoane cu dizabilitati (n = 194 ) Atitudinea populatiei fata de persoanele cu dizabilitati – cercetare cantitativa ( III ) Muntenia O persoana cu dizabilitati are nevoie de pregatire suplimentara la locul de munca. Existenta angajatilor cu dizabilitati are un efect pozitiv asupra imaginii companiei sau institutiei in care acestia lucreaza. Persoanele cu dizabilitati sunt mai putin prietenoase. Prezenta unui coleg de serviciu cu dizabilitati are un efect negativ asupra celorlalti angajati. Persoanele cu dizabilitati sunt total dedicate muncii lor. Un coleg de serviciu cu dizabilitati este capabil sa fie punctual si sa isi respecte termenele de indeplinire a sarcinilor. Calitatea muncii efectuate de persoanele cu dizabilitati este la fel de buna ca a persoanelor fara dizabilitati. La serviciu, cred ca un coleg cu dizabilitati nu trebuie sa primeasca ajutor suplimentar sau atentie speciala. Cred ca un coleg de serviciu cu dizabilitati se poate adapta foarte bine la ritmul de lucru si poate tine pasul cu ceilalti. La serviciu, pot comunica foarte usor cu un coleg cu dizabilitati. Nu ma deranjeaza sa mananc in pauza de masa cu un coleg de serviciu care are dizabilitati. Cand stau de vorba cu un coleg de serviciu cu dizabilitati, sunt foarte atent la cuvintele pe care le folosesc, pentru a nu-i rani sentimentele. La serviciu, pot avea o relatie stransa cu un coleg cu dizabilitati.
    12. 12. Va voi citi o lista de afirmatii si va rog sa imi spuneti la fiecare dintre acestea daca sunteti sau nu de acord. Baza: respondentii care nu sunt ei insisi persoane cu dizabilitati (n = 200) Atitudinea populatiei fata de persoanele cu dizabilitati – cercetare cantitativa ( IV ) Oltenia O persoana cu dizabilitati are nevoie de pregatire suplimentara la locul de munca. Existenta angajatilor cu dizabilitati are un efect pozitiv asupra imaginii companiei sau institutiei in care acestia lucreaza. Persoanele cu dizabilitati sunt mai putin prietenoase. Prezenta unui coleg de serviciu cu dizabilitati are un efect negativ asupra celorlalti angajati. Persoanele cu dizabilitati sunt total dedicate muncii lor. Un coleg de serviciu cu dizabilitati este capabil sa fie punctual si sa isi respecte termenele de indeplinire a sarcinilor. Calitatea muncii efectuate de persoanele cu dizabilitati este la fel de buna ca a persoanelor fara dizabilitati. La serviciu, cred ca un coleg cu dizabilitati nu trebuie sa primeasca ajutor suplimentar sau atentie speciala. Cred ca un coleg de serviciu cu dizabilitati se poate adapta foarte bine la ritmul de lucru si poate tine pasul cu ceilalti. La serviciu, pot comunica foarte usor cu un coleg cu dizabilitati. Nu ma deranjeaza sa mananc in pauza de masa cu un coleg de serviciu care are dizabilitati. Cand stau de vorba cu un coleg de serviciu cu dizabilitati, sunt foarte atent la cuvintele pe care le folosesc, pentru a nu-i rani sentimentele. La serviciu, pot avea o relatie stransa cu un coleg cu dizabilitati.
    13. 13. Atitudinea populatiei fata de persoanele cu dizabilitati – cercetare cantitativa ( V ) Transilvania Sud Va voi citi o lista de afirmatii si va rog sa imi spuneti la fiecare dintre acestea daca sunteti sau nu de acord. Baza: respondentii care nu sunt ei insisi persoane cu dizabilitati (n = 198) O persoana cu dizabilitati are nevoie de pregatire suplimentara la locul de munca. Existenta angajatilor cu dizabilitati are un efect pozitiv asupra imaginii companiei sau institutiei in care acestia lucreaza. Persoanele cu dizabilitati sunt mai putin prietenoase. Prezenta unui coleg de serviciu cu dizabilitati are un efect negativ asupra celorlalti angajati. Persoanele cu dizabilitati sunt total dedicate muncii lor. Un coleg de serviciu cu dizabilitati este capabil sa fie punctual si sa isi respecte termenele de indeplinire a sarcinilor. Calitatea muncii efectuate de persoanele cu dizabilitati este la fel de buna ca a persoanelor fara dizabilitati. La serviciu, cred ca un coleg cu dizabilitati nu trebuie sa primeasca ajutor suplimentar sau atentie speciala. Cred ca un coleg de serviciu cu dizabilitati se poate adapta foarte bine la ritmul de lucru si poate tine pasul cu ceilalti. La serviciu, pot comunica foarte usor cu un coleg cu dizabilitati. Nu ma deranjeaza sa mananc in pauza de masa cu un coleg de serviciu care are dizabilitati. Cand stau de vorba cu un coleg de serviciu cu dizabilitati, sunt foarte atent la cuvintele pe care le folosesc, pentru a nu-i rani sentimentele. La serviciu, pot avea o relatie stransa cu un coleg cu dizabilitati.
    14. 14. Va voi citi o lista de afirmatii si va rog sa imi spuneti la fiecare dintre acestea daca sunteti sau nu de acord. Baza: respondentii care nu sunt ei insisi persoane cu dizabilitati (n = 200) Atitudinea populatiei fata de persoanele cu dizabilitati – cercetare cantitativa ( VI ) Moldova Nord O persoana cu dizabilitati are nevoie de pregatire suplimentara la locul de munca. Existenta angajatilor cu dizabilitati are un efect pozitiv asupra imaginii companiei sau institutiei in care acestia lucreaza. Persoanele cu dizabilitati sunt mai putin prietenoase. Prezenta unui coleg de serviciu cu dizabilitati are un efect negativ asupra celorlalti angajati. Persoanele cu dizabilitati sunt total dedicate muncii lor. Un coleg de serviciu cu dizabilitati este capabil sa fie punctual si sa isi respecte termenele de indeplinire a sarcinilor. Calitatea muncii efectuate de persoanele cu dizabilitati este la fel de buna ca a persoanelor fara dizabilitati. La serviciu, cred ca un coleg cu dizabilitati nu trebuie sa primeasca ajutor suplimentar sau atentie speciala. Cred ca un coleg de serviciu cu dizabilitati se poate adapta foarte bine la ritmul de lucru si poate tine pasul cu ceilalti. La serviciu, pot comunica foarte usor cu un coleg cu dizabilitati. Nu ma deranjeaza sa mananc in pauza de masa cu un coleg de serviciu care are dizabilitati. Cand stau de vorba cu un coleg de serviciu cu dizabilitati, sunt foarte atent la cuvintele pe care le folosesc, pentru a nu-i rani sentimentele. La serviciu, pot avea o relatie stransa cu un coleg cu dizabilitati.
    15. 15. Va voi citi o lista de afirmatii si va rog sa imi spuneti la fiecare dintre acestea daca sunteti sau nu de acord. Atitudinea managerilor fata de persoanele cu dizabilitati – cercetare cantitativa ( VII ) O persoana cu dizabilitati are nevoie de pregatire suplimentara la locul de munca. Existenta angajatilor cu dizabilitati are un efect pozitiv asupra imaginii companiei sau institutiei in care acestia lucreaza. Persoanele cu dizabilitati sunt mai putin prietenoase. Prezenta unui coleg de serviciu cu dizabilitati are un efect negativ asupra celorlalti angajati. Persoanele cu dizabilitati sunt total dedicate muncii lor. Un coleg de serviciu cu dizabilitati este capabil sa fie punctual si sa isi respecte termenele de indeplinire a sarcinilor. Calitatea muncii efectuate de persoanele cu dizabilitati este la fel de buna ca a persoanelor fara dizabilitati. La serviciu, cred ca un coleg cu dizabilitati nu trebuie sa primeasca ajutor suplimentar sau atentie speciala. Cred ca un coleg de serviciu cu dizabilitati se poate adapta foarte bine la ritmul de lucru si poate tine pasul cu ceilalti. La serviciu, pot comunica foarte usor cu un coleg cu dizabilitati. Nu ma deranjeaza sa mananc in pauza de masa cu un coleg de serviciu care are dizabilitati. Cand stau de vorba cu un coleg de serviciu cu dizabilitati, sunt foarte atent la cuvintele pe care le folosesc, pentru a nu-i rani sentimentele. La serviciu, pot avea o relatie stransa cu un coleg cu dizabilitati.
    16. 16. Va voi citi o lista de afirmatii si va rog sa imi spuneti la fiecare dintre acestea daca sunteti sau nu de acord. Atitudinea angajatilor cu studii superioare fata de persoanele cu dizabilitati – cercetare cantitativa ( VIII ) O persoana cu dizabilitati are nevoie de pregatire suplimentara la locul de munca. Existenta angajatilor cu dizabilitati are un efect pozitiv asupra imaginii companiei sau institutiei in care acestia lucreaza. Persoanele cu dizabilitati sunt mai putin prietenoase. Prezenta unui coleg de serviciu cu dizabilitati are un efect negativ asupra celorlalti angajati. Persoanele cu dizabilitati sunt total dedicate muncii lor. Un coleg de serviciu cu dizabilitati este capabil sa fie punctual si sa isi respecte termenele de indeplinire a sarcinilor. Calitatea muncii efectuate de persoanele cu dizabilitati este la fel de buna ca a persoanelor fara dizabilitati. La serviciu, cred ca un coleg cu dizabilitati nu trebuie sa primeasca ajutor suplimentar sau atentie speciala. Cred ca un coleg de serviciu cu dizabilitati se poate adapta foarte bine la ritmul de lucru si poate tine pasul cu ceilalti. La serviciu, pot comunica foarte usor cu un coleg cu dizabilitati. Nu ma deranjeaza sa mananc in pauza de masa cu un coleg de serviciu care are dizabilitati. Cand stau de vorba cu un coleg de serviciu cu dizabilitati, sunt foarte atent la cuvintele pe care le folosesc, pentru a nu-i rani sentimentele. La serviciu, pot avea o relatie stransa cu un coleg cu dizabilitati.
    17. 17. Va voi citi o lista de afirmatii si va rog sa imi spuneti la fiecare dintre acestea daca sunteti sau nu de acord. Atitudinea angajatilor cu venituri peste 2000 RON fata de persoanele cu dizabilitati – cercetare cantitativa ( IX ) O persoana cu dizabilitati are nevoie de pregatire suplimentara la locul de munca. Existenta angajatilor cu dizabilitati are un efect pozitiv asupra imaginii companiei sau institutiei in care acestia lucreaza. Persoanele cu dizabilitati sunt mai putin prietenoase. Prezenta unui coleg de serviciu cu dizabilitati are un efect negativ asupra celorlalti angajati. Persoanele cu dizabilitati sunt total dedicate muncii lor. Un coleg de serviciu cu dizabilitati este capabil sa fie punctual si sa isi respecte termenele de indeplinire a sarcinilor. Calitatea muncii efectuate de persoanele cu dizabilitati este la fel de buna ca a persoanelor fara dizabilitati. La serviciu, cred ca un coleg cu dizabilitati nu trebuie sa primeasca ajutor suplimentar sau atentie speciala. Cred ca un coleg de serviciu cu dizabilitati se poate adapta foarte bine la ritmul de lucru si poate tine pasul cu ceilalti. La serviciu, pot comunica foarte usor cu un coleg cu dizabilitati. Nu ma deranjeaza sa mananc in pauza de masa cu un coleg de serviciu care are dizabilitati. Cand stau de vorba cu un coleg de serviciu cu dizabilitati, sunt foarte atent la cuvintele pe care le folosesc, pentru a nu-i rani sentimentele. La serviciu, pot avea o relatie stransa cu un coleg cu dizabilitati.
    18. 18. <ul><li>C ompaniil e mari </li></ul><ul><li>R eglementarea legislativa ar trebui sa incurajeze angajarea persoanelor cu dizabilitati, nu doar sa sanctioneze lipsa unor asemenea angajati. </li></ul>Angajarea persoanelor cu dizabilitati (I) Cunosc Leg ea 448/2006 Platesc taxele impuse prin lege sau achizitioneaza bunuri si servicii de la unitati protejate Nu adopta un comportament activ de recrutare <ul><ul><li>“ Pe de- o parte avem aceasta lege care ne pedepseste , pe de alta parte ar trebui sa fi m recompensati . Deci in momentul in care ii angajez ar trebui sa am facilitati. Trebuie sa compar facilitatile cu penalitatile ” ( declaratie respondent studiu) </li></ul></ul>
    19. 19. <ul><li>C ompaniile medii sau mai mici </li></ul>Angajarea persoanelor cu dizabilitati (II) Lege a 448/2006 nu e ste cunoscuta N u se plate sc tax ele impus e prin lege Nu adopta un comportament activ de recrutare
    20. 20. Economia sociala (I) <ul><li>In Romania, c onceptul de economie sociala este inca unu l n ecunoscut </li></ul><ul><ul><li>“ Economia sociala - nu as putea sa ma laud ca va dau o definitie. Deci o economie care sa aiba in vedere masa de oameni, populatia, pentru populatie, asa ar fi logic, dar eu stiu? ” </li></ul></ul><ul><ul><li>“ Nu cunosc termenul. E un tip de activitate economica, clar... ” ( declaratii date de respondentii studiului) </li></ul></ul>
    21. 21. Economia sociala (II) <ul><li>Respondentilor le-a fost explicat conceptul de economie sociala. </li></ul><ul><li>Dupa explicatii , au fost identificate urmatoarele beneficii: </li></ul><ul><li>D egrevarea statului de o parte din cheltuielile de asistenta sociala </li></ul><ul><li>I ntegrarea categoriilor defavorizate </li></ul><ul><li>C resterea nivelului de trai al acestora </li></ul><ul><li>C astigarea demnitatii acestor persoane </li></ul><ul><li>S chimbarea mentalitatii de asistat </li></ul>
    22. 22. <ul><li>Respondentii au precizat cateva conditii in care conceptul de economie sociala ar putea sa prinda forma si sa functioneze : </li></ul>Economia sociala (III) <ul><ul><li>E xistenta fondurilor de investit </li></ul></ul><ul><ul><li>U n management bun </li></ul></ul><ul><ul><li>C inste, corectitudine a celor implicati </li></ul></ul><ul><ul><li>S prijinirea prin voluntariat </li></ul></ul><ul><ul><li>A cordarea de facilitati fiscale din partea statului </li></ul></ul>
    23. 23. <ul><li>Companiile au manifestat: </li></ul>Implicarea in economie sociala <ul><li>Deschidere pentru economia sociala </li></ul><ul><li>Reze r ve in ceea ce priveste cofinantarea investitiilor intr-o intreprindere sociala </li></ul>

    ×