Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.
„ Biblioteca pentru toţi”         Proiectul „ Biblioteca pentru toţi” porneşte de la premisa că marile opere nu sunt creat...
Biblioteca Iad imaginată de Carlo Frabetti în „Cartea iad” “Nu m-a surprins că iadul era o bibliotecă. Să ai acces la cuvi...
Biblioteca lui Kien din „Orbirea” de Elias CanettiO bibliotecă întinsă pe un întreg apartament, plină de cărţi rare, care ...
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Motivul bibliotecii

2,843 views

Published on

Motivul bibliotecii in literatura ( J.L.Borges, U.Eco etc)

Published in: Education
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Motivul bibliotecii

  1. 1. „ Biblioteca pentru toţi” Proiectul „ Biblioteca pentru toţi” porneşte de la premisa că marile opere nu sunt create doar pentru a ficontemplate, interpretate, ci şi pentru „a naşte alte opere mari, sau măcar de a modela omenescul ” din noi. (ConstantinNoica – Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii româneşti). Lectura creează opera, o face să existe, să sedestăinuie ca sensuri, ca finalitate, reprezentând totodată o posibilă cale de descifrare şi cunoaştere a lumii şi a sinelui. Bucuria de a citi, plăcerea pe care ţi-o poate da lectura este darul tuturor celor aleşi: „Toţi acei ce au acces la obibliotecă, la cărţi, sunt nişte inşi mai buni decât alţii, mai fortificaţi, iar durerile îi ating mai puţin şi nefericirile trec mairepede. ”(Mircea Eliade). Prin lectură, lor li se revelează singura călătorie adevărată, aceea pe care omul o face îninteriorul lui însuşi, dar şi sensurile ascunse şi simbolurile camuflate în pânza creaţiilor. Primul abordat în cadrul proiectului „ Biblioteca pentru toţi” este chiar simbolul bibliotecii. Una dintre obsesiilelumii antice, biblioteca a bântuit imaginaţia scriitorilor, istoricilor, a învăţaţilor în general, transformându-se astăzi într-unmit supus reevaluării continue în opere celebre precum: Biblioteca Babel (J.L.Borges), Cartea iad (Carlo Frabetti ),Numele trandafirului( Umberto Eco), Orbirea (Elias Canetti) sau Umbra vântului (Carlos Ruiz Zafon).„Biblioteca Babel” (J.L.Borges)“Universul (pe care unii îl numesc bibliotecă) se compune dintr-un număr infinit şi poate nedefinit de coridoarehexagonale, cu largi puţuri de ventilaţie în mijloc”. „Biblioteca Babel” este textul unde universul apare ca un turn bibliotecă ce adăposteşte toate cărţile obţinute prinpermutarea în toate combinaţiile a celor 25 de simboluri ortografice şi în toate limbile pământului. Aşadar, Biblioteca arcuprinde nu doar cărţile care au fost scrise, ci toate volumele care vor fi scrise în viitor şi, ceea ce e şi mai important, toatecele care ar putea fi scrise. Biblioteca nu se restrânge doar la creaţiile în limbile existente, ci şi în toate limbile care audispărut şi care vor veni. Rătăcirea omului prin viaţă, căutarea cunoaşterii, divinităţii sau măcar a unui sens al lucruriloreste transpusă de Borges sub forma bâjbâielii bibliotecarilor, generaţie după generaţie, prin nesfârşitele coridoare, înîncercarea de a înţelege secretele bibliotecii. Aici sunt toate cărţile şi toate negaţiile lor, aici sunt toate răspunsurile latoate întrebările doar că nu se ştie exact în ce raft, din ce hol, aşa încât, cu toate posibilităţile la îndemână, oamenii nu potgăsi decât soluţii limitate şi răspunsuri care sunt adesea erezii. Există, se zvoneşte, şi o carte totală, care e rezumatultuturor cărţilor şi care l-ar face pe cel ce ar citi-o asemeni zeilor. Universul e o bibliotecă în care omul sau mai degrabăomenirea nu găseşte răspunsuri, ci doar noi întrebări, în care rătăceşte adesea, sperând că va descoperi, în aparentadezordine, un pattern care să indice “o ordine: Ordinea“. “Singurătatea mea se mulţumeşte cu această elegantăsperanţă”, oftează bibliotecarul Borges.
  2. 2. Biblioteca Iad imaginată de Carlo Frabetti în „Cartea iad” “Nu m-a surprins că iadul era o bibliotecă. Să ai acces la cuvinte şi nu la ceea ce desemnează ele este cea mai rafinatăversiune a chinurilor lui Tantal”. Iadul ca bibliotecă e organizat pe modelul Infernului lui Dante Alighieri, cu nouă sălide lectură în locul celor nouă bolgii infernale: nouă – a trădătorilor, adică a cărţilor cu erori, opt – a operelor plagiateş.a.m.d. Pentru a ieşi din iad, vizitatorul trebuie să treacă o serie de încercări: să ceară demonului o carte care nu există, săcompună cea mai completă fişă a unei cărţi, să completeze biblioteca adăugându-i noi achiziţii etc. Probe pe care eroul letrece cu ajutorul logicii şi ingeniozităţii, într-un mod care aminteşte de deducţiile bibliotecarului lui Borges.Biblioteca Abaţiei din “Numele trandafirului” a lui Umberto EcoUn loc în care accesul străinilor este interzis, care conţine cărţi rare, pentru care se ucide, biblioteca lui Eco este un tărâmîntunecat şi straniu, fascinant nu numai prin secretele pe care le adăposteşte cât şi prin patimile pe care le provoacă,făcând preoţii să cadă în păcat, şi demonstrând că păcatele minţii pot fi la fel de intens trăite ca acelea ale cărnii. Este unlabirint prin care se rătăcesc doi călugări detectivi (într-un omagiu adus lui Borges).
  3. 3. Biblioteca lui Kien din „Orbirea” de Elias CanettiO bibliotecă întinsă pe un întreg apartament, plină de cărţi rare, care devine mărul discordiei între Kien, proprietarul ei şisoţia sa incultă, vulgară şi materialistă care ajunge la concluzia absurdă că toate cărţile i s-ar cuveni. O bibliotecă pe care,abandonând-o în urmă alungat de soţie, Kien va fi convins că o are în cap, aşa încât o va despacheta înainte de culcare, înfiecare seară, şi o va aranja în camera de hotel unde a ajus să trăiască. Biblioteca este tot universul lui Kien, acestatrăieşte în interiorul ei până acolo încât nu reuşeşte să mai distingă lumea reală şi să-i înţeleagă corect motivaţiile, orbitcum e de obsesia sa faţă de cărţi.Cimitirul Cărţilor Uitate născocit de Carlos Ruiz Zafon în „Umbra vântului”“În locul acesta, cărţile de care nimeni nu-şi mai aminteşte, cărţile care s-au pierdut în timp trăiesc pentru totdeauna,aşteptând să ajungă într-o bună zi în mâinile unui nou cititor”.Acţiunea se petrece în Barcelona anului 1945. Într-o dimineaţă ceţoasă, domnul Sempere, proprietar al unui anticariat dininima oraşului vechi, îşi duce fiul, Daniel, la Cimitirul Cărţilor Uitate, o clădire impunătoare, plină de volume ale unorautori necunoscuţi sau uitaţi, cărţi aduse de oameni care au ţinut să le ferească de părăsire, de indiferenţă sau de dispariţie.Potrivit tradiţiei, cine intră pentru prima oară trebuie să adopte o carte. Dintre miile de tomuri prezente, Daniel se simteatras de „Umbra vântului” de Julian Carax. În anii următori, Daniel se pomeneşte implicat într-o serie de intrigi şi decrime, trecând prin numeroase primejdii pentru a salva cartea de anumite persoane. În acelasi timp, el se lansează încercetarea amănunţită a biografiei autorului, cel puţin la fel de enigmatică şi de stranie ca şi romanele sale.Activităţile desfăşurate în cadrul proiectului urmăresc surprinderea reacţiei sensibile, emoţionale a elevilor la contactul cucărţile ce se brodează pe acest simbol şi care determină armonizarea sau, dimpotrivă, conflictul cititorului cu lumea dez-văluită prin lectură şi cu sine, cu evenimentele prezente, dar şi cu cele reamintite sau imaginate.

×