Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Sunt mandru ca sunt roman

  • Login to see the comments

  • Be the first to like this

Sunt mandru ca sunt roman

  1. 1. Sunt mandru ca sunt roman Elev:Baiazid-radu-ciocan
  2. 2. Portul Popular Romanesc
  3. 3. Portul popular din Oltenia În Oltenia, portul popular se deosebeşte de la un ţinut la altul. Cămaşa sau iia esteelementul cel mai important al costumului din jurul oraşelor Drobeta Turnu Severin şiTârgu Jiu, iile sunt încreţite pe lângă gât, iar peste creţi este aplicat un guler îngust şi acoperit cu broderie.
  4. 4. Portul Popular din Muntenia Prin aceste părţi costumele sunt frumos împodobite, iile sunt ornamentate cumotive mai înguste, formând două şiruri de râuri pe piepţi şi două pe spate, caremarchează şi cusăturile de unire cu clini.
  5. 5. Portul Popular din Dobrogea În Dobrogea iile sunt mai simple, pe umăr nu au altiţe, mânecile sunt fixate de ieneîncreţite, iar cusătura de unire a mânecii cu ia este mascată printr-un galon îngust de broderie. Pe linia de lungime mâneca rămâne largă şi se termină prin acelaşi model de broderie. Pe piepţi gura cămăşii este conturată de două şiruri de râuri
  6. 6. Portul Popular din Moldova În aceste regiuni, în părţile dinspre munţi, iile sunt creţe la piepţi, cu altiţe peumeri, pe care sunt aplicate mânecile încreţite. În partea de jos mâneca este strânsă pemână, cu creţuri lucrate în fire colorate formând un galon, din care porneşte un volan cecade peste mână. Din altiţă pornesc trei şiruri de râuri (galoane de broderie îngustă) petoată lungimea mânecii.
  7. 7. Portul Popular din Banat Se distinge de celelalte regiuni printr-o bogăţie excesivă a broderiilor de pe ii,unde motivele sunt foarte late şi compacte. Părţile de deasupra ale mânecilor sunt brodate în întregime de linia de răscroitură a gâtului până jos în linia de lungime, undese fixează pe mână printr-un elastic. Volanul ce cade pe mână este în întregime brodat.
  8. 8. Portul Popular din Transilvania Portul acesta nu diferă prea mult de celelalte ţinuturi. Croiala iilor este aceeaşi,numai motivele de broderii sunt aşezate pe mâneci în linii orizontale, iar pe piepţigaloanele sunt înguste şi aşezate în jurul gurii cămăşii. Ia este încreţită la gât, iar pestecreţi este aplicat un guler foarte îngust acoperit cu broderie. Lărgimea mânecilor din partea de jos este strânsă prin creţi în culori care formează un galon lat şi care setermină cu un volănaş îngust de 2-3 cm. În general broderiile iilor sunt lucrate într-o singură culoare, mai mult în roşu.
  9. 9. Jocuri populare romanesti Dansul calusarilor• Dansul calusarilor vine din negurile timpului, fiind de origine precrestina. Dansul a fost legat ca origine si de stravechiul cult al Soarelui. Dansul Calusarilor se practica in sudul tarii, dar si in Moldova de Rusalii. Cu toate ca de Rusalii se sarbatoreste Pogorarea Sfantului Duh, romanii i-au asociat acestei sarbatori si semnificatii magice. De Rusalii se sarbatorea in trecut Rozalia, sarbatoarea trandafirilor. Calusarii se joaca in timpul Rusaliilor, cand timp de doua-trei saptamani calusarii merg in sate pentru a-i vindeca pe cei bolnavi cu puterea pe care au dobandit-o. Prin acest dans se protejeaza oamenii, vitele si recoltele de fortele malefice.
  10. 10. Bucate traditionale romanestiFolclorul romanesc este unul dintredepozitele spirituale si intime alepoporului nostru.Mancaruri gatite traditionalSarmalute muntenesti cumamaliguta si costita afumataCiolan afumat cu varza calita sauiahnie de fasolePomana porcului cu mamaliguta siusturoiSpecialitate Boiereasca (muschi devita cu ficatei de pui la gratar)Muschi de vita impletit cu muschide porc si kaizer ca la Campulung+ garnituraCoasta Ardeleneasca afumata pepat de varza calitaTochitura Dobrogeana cumamaliguta
  11. 11. Olaritul Olaritul este o ocupatie straveche ce se practica inca din vremuri stravechi, marturie stand frumoasele vase de ceramica din epoca neolitica, epoca in care pe teritoriul Romaniei s-a dezvoltat o civilizatie remarcabila.
  12. 12. Impletiturile Mestesugul impletitului, in special din paie, ca si toate mestesugurile din fibre naturale de altfel este cunoscut inca din Antichitate. O etapa de inflorire se intalneste in Basarabia intre sec. XIX-XX unde mesteri iscusiti se specializau in a acoperi casele cu paie de secara.
  13. 13. Arta lemnului – plasticitatea formelor si a figurilor Creator al unei arte de o mare bogatie si originalitate, poporul roman a faurit valori artistice pline de fantezie in domeniul sculpturii lemnului. Cu unelte simple ca securea, ferastraul, tesla, horjul, scoaba, cutitul, dalta, compasul, potricala, ghinul, tiparul de pirogravat au fost create de-a lungul timpului forme si figuri diferite de la o zona la alta a tarii dar unite toate pe pamant romanesc. Experienta milenara in arta lemnului a invatat mesterii intrebuintarea adecvata a fiecarei esente lemnoase: • Bradul si stejarul – la constructii; • Fagul – pentru lazi de zestre; • Cornul si alunul – pentru bate ciobanesti si codiristi de bici; • Frasinul – pentru cadre de usi si ferestre; • Paltinul si teiul – pentru furci de tors, linguri, ploste si casete
  14. 14. Tesutul – mestesug traditional Tesutul – mestesug traditionalDomeniul tesaturilor este alcatuit din cel mai mare numar de piese; dar si de cunostinte cerute celui ce practica acestmestesug. Fragmente de tesaturi au fost descoperite datandinca din epoca bronzului pe teritoriul tarii noastre, mai precisamprente ale acestora au fost gasite pe fundul unor vase din perioada respectiva. Dar pentru a intelege mai bine misterele acestei vechiindeletniciri, trebuie sa stim cine erau cei ce teseau. Ei bine,acest mestesug a fost practicat de femei. Ele erau cele care cultivau, pe suprafete mici de pamant, inul si canepa.
  15. 15. ZONE ETNOGRAFICE
  16. 16. Pictura icoanelor pe sticlaO definitie a icoanei pe sticlaspune ca aceasta se lucreazadupa model (izvod, izvor).Izvodul era scos periodic devechi mestesugari romanipentru a se executa catevalucrari si dupa aceea era iarpus la pastrare.Pe icoanele de sticla nu sesemneaza pentru ca nu suntoriginale. Scrisul este chirilic,dar fiind de oamenii deanalfabeti (nu toti uceniciimesterilor stiau sa scrie) s-adenaturant in timp si nuintotdeauna se intelege numelesfantului sau al sceneireprezentate.
  17. 17. Motivele ornamentatiei oualelor incondeiate la romani Motivele ornamentatiei oualelor incondeiate sunt numeroase, si fiecare motiv se prezinta in mai multe variante care se diferentiaza in functie de localitate.Variaza chiar si in acelasi sat si variat iese acelasi motiv din mana aceleiasi persoane care incondeiaza
  18. 18. Cantecul popular “Lie Ciocarlie” E probabil cea mai cunoscuta melodie de jale a folclorului romanesc din ultimul secol – dar o jale demna. A fascinat si continua sa fascineze generatii intregi de ascultatori. Din punctul meu de vedere o sa ramana mereu o comoara de melodie pentru ca ma rascoleste asa cum putine cantece stiu sa o faca.

×