PESTII
SOMNUL
Somnul este socotit “crocodilul”apelor noastre.Este cel mai marepeste de apa dulce intalnindu-se inDunare , in majoritatea...
MORUNUL
MORUNULMorunul este gigantul peştilor din Marea Neagră şi MareaCaspică.Peşte marin migrator, ajunge în râuri şi fluvii pen...
PĂSTRUGA
Peşte migrator marin, păstruga trăieşte în Marea Neagrăsi Marea Caspică. Pentru reproduceremigrează în fluvii.Interesant e...
NISETRUL
Nisetrul este un peşte marin migrator care parcurge distanţefoarte lungi, pentru a se înmulţi în fluvii. În Dunăre, înoată...
CEGA
Cega este sturionul adaptat exclusiv vieţii de apă dulce.Are o lungime maximă de 1 metru           şi o greutate de 16kg. ...
SCRUMBIA DE DUNĂRE
Deşi trăieşte în Marea Neagră, scrumbia de Dunăreeste un peşte migrator, ce înoată în cârduri mari.Primăvara, în timpul pe...
PĂSTRĂVUL   DE MUNTE
Peştele care a pus stăpânire pe apele de munte cristaline, recişi repezi este păstrăvul. Cu trupul zvelt, bogat colorat,pă...
LIPANUL
Din aceeaşi familie cu păstrăvul face parte şi lipanul, un peşteviu colorat, care, obişnuit, ajunge până la 30-32 cm lungi...
CRAPUL
Crapul are corpul musculos, acoperit cu solzi mari. Coloritulsău variază în funcţie de mediul în care trăieşte: crapul deb...
CARACUDA
Caracuda trăieşte în bazinele piscicole mici, invadate devegetaţie, în bălţi şi, mai rar, în râurile deşes. De regulă,aces...
MREANA
Mreana este răspândită aproape în toate râurileEuropei. Este un peşte de culoare galbenă, cupete închise. Cunoscută ca un ...
LINUL
Linul este peştele bălţilor, al micilor bazine şi alrâurilor de şes cu apă liniştită, invadată de vegetaţie.Corpul său est...
PLĂTICA
Plătica este un peşte întâlnit în toate apele dulci aleEuropei. Apare în Dunăre, în râurile, lacurile şi bălţile dinbazinu...
COSACUL
Cosacul este negru-albăstrui pe spate şi argintiu peburtă. Trăieşte în stufăriş, pe funduri cu mult nămol,locuri de unde î...
ROŞIOARA
Pe fundul apelor liniştite, trăieşte roşioara. Are solzi mari,bine fixaţi, argintii pe spate, cu reflexe aurii pe laturi.C...
BABUŞCA
Babuşca este un peşte larg răspândit în bazinul dunărean – înbălţi, iazuri, heleştee, precum   şi în râurile mari.Foarte r...
CLEANUL
Cleanul pare a fi frate bun cu păstrăvul când vine vorba delăcomia sa la mâncare: deseori se arcuieşte după pradă, chiarşi...
ŞALĂUL
Şalăul trăieşte în Dunăre şi în bălţile dunărene, râurile mari.Îiplac apele dulci, lincurgătoare, cât şi cele cu fund piet...
ŞTIUCA
Peşte de pradă, ştiuca are toate însuşirile corespunzătoare:trupul lung, puţin turtit lateral, carespintecă apa cu uşurinţ...
BIBANUL
În râurile de şes, în bălţi şi lacuri, bibanul este nelipsit. Cât estetânăr, până la vârsta de doi ani, bibanul este paşni...
BOIŞTEANUL   sauVERDETELE
În apele limpezi de munte, uneori rătăcind şi în zonacolinară a râurilor mari, se află boişteanul. Are solzimărunţi, asemă...
MIHALŢUL
Mihalţul se întâlneşte în Dunăre şi în afluenţii mari ai acesteia,pe care înoată până în regiunea de munte, preferând apel...
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Pestii

643 views

Published on

0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
643
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
2
Actions
Shares
0
Downloads
14
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Pestii

  1. 1. PESTII
  2. 2. SOMNUL
  3. 3. Somnul este socotit “crocodilul”apelor noastre.Este cel mai marepeste de apa dulce intalnindu-se inDunare , in majoritatea raurilorprecum si in fluviile care se varsa inMarea Neagra.Vaneaza mai ales intimpul noptii.
  4. 4. MORUNUL
  5. 5. MORUNULMorunul este gigantul peştilor din Marea Neagră şi MareaCaspică.Peşte marin migrator, ajunge în râuri şi fluvii pentru a sereproduce, odată cu venirea primăverii. În Dunăre, ajungedeseori până la Porţile de Fier, dar au fost semnalate exemplarecare au înotat şi mai departe. De obicei, moruniiîntâlniţi în faţa gurilor Dunării măsoară 2-2,5 metri lungime şicântăresc 40-80kg. Morunul face parte din familia sturionilor.
  6. 6. PĂSTRUGA
  7. 7. Peşte migrator marin, păstruga trăieşte în Marea Neagrăsi Marea Caspică. Pentru reproduceremigrează în fluvii.Interesant este faptul că păstrugile care trăiesc înmare au o culoare aproape neagră, iar cele din Dunăresunt cenuşii. Dintre toţi sturionii, păstruga are taliacea mai zveltă şi mai elegantă.
  8. 8. NISETRUL
  9. 9. Nisetrul este un peşte marin migrator care parcurge distanţefoarte lungi, pentru a se înmulţi în fluvii. În Dunăre, înoată chiarşi dincolo de Porţile de Fier. Puii supravieţuiesc în apele Dunăriipână în lunile iunie-iulie, când înoată spre mare. Rămân până la2-3 ani la gurile Dunării, iar după această perioadă se retrag laadâncime. Este un sturion galben-cenuşiu, cu o lungime cevariază între 80 cm şi 1,2 metri. Există însă şi exemplare ceajung până la 2 metri lungime şi 60 kg.
  10. 10. CEGA
  11. 11. Cega este sturionul adaptat exclusiv vieţii de apă dulce.Are o lungime maximă de 1 metru şi o greutate de 16kg. În Dunăre, trăiesc, de obicei, exemplare de 50-60 cm,cu o greutate ce variază între 2 şi 4 kg. Populeazărâurile Europei de sud-est, inclusiv fluviul Dunărea. Sehrăneşte cu larve de insecte, precum şi cu insecte adulte.
  12. 12. SCRUMBIA DE DUNĂRE
  13. 13. Deşi trăieşte în Marea Neagră, scrumbia de Dunăreeste un peşte migrator, ce înoată în cârduri mari.Primăvara, în timpul perioadei de reproducere,scumbiile pătrund în Dunăre. Atunci,se îngraşă foartemult, devenind mai rotunde. După ce-şi depunicrele, multe dintre ele mor, iar cele care se reîntorcîn mare sunt foarte slabe. Uneori, când apeleDunării sunt mari, icrele ajung în bălţi. Puii rămânaici şi, odată cu apele care se scurg, ajung înapoiîn Dunăre.
  14. 14. PĂSTRĂVUL DE MUNTE
  15. 15. Peştele care a pus stăpânire pe apele de munte cristaline, recişi repezi este păstrăvul. Cu trupul zvelt, bogat colorat,păstrăvul este socotit pe bună dreptate podoaba râurilor demunte. Are gura mare, cu fălci puternice şi dinţi ascuţiţi, fiindun răpitor de temut. Consumă cu lăcomie larve de insecte,gândaci de apă, muşte şi alte insecte.
  16. 16. LIPANUL
  17. 17. Din aceeaşi familie cu păstrăvul face parte şi lipanul, un peşteviu colorat, care, obişnuit, ajunge până la 30-32 cm lungime şio greutate de 350 grame. Trăieşte în apele de munte domoaleşi îi plac locurile cu apă mai adâncă. Lipanul se hrăneşte cuviermişori, moluşte şi, fiind bun vânător, uneori se aruncădeasupra apei după muşte şi alte insecte.
  18. 18. CRAPUL
  19. 19. Crapul are corpul musculos, acoperit cu solzi mari. Coloritulsău variază în funcţie de mediul în care trăieşte: crapul debaltă are culoarea deschisă, cel de râu are o culoarefrumoasă, cu solzi aurii. Îl întâlnim în apele Dunării, în bălţiledin lunca şi delta fluviului, în râurile şi bălţile învecinateacestora, cât şi în iazuri. Se hrăneşte cu larve de insecte,scoici mici, icre de broaşte,melcişori şi plante mărunte.
  20. 20. CARACUDA
  21. 21. Caracuda trăieşte în bazinele piscicole mici, invadate devegetaţie, în bălţi şi, mai rar, în râurile deşes. De regulă,acest peşte creşte până la 12 cm; totuşi există şiexemplare mai mari, până la 50 cm lungime şi 5 kilograme.Este vorba despre caracuda bătrână, care se adăposteşte înlocurile ferite de duşmani şi mai puţin căutate de pescari.Culoarea corpului variază, ca şi la crap, în funcţie demediul în care trăieşte: în bălţi, caracuda are culoareaneagră-ruginie, iar în râuri este aurie.
  22. 22. MREANA
  23. 23. Mreana este răspândită aproape în toate râurileEuropei. Este un peşte de culoare galbenă, cupete închise. Cunoscută ca un abil înotător,mreana trăieşte şi în Dunăre, în afluenţii maimari aiacesteia, urcând până în regiunea de munte.Deoarece este un peşte sperios, îşi cautăhrana către seară sau în timpul nopţii,consumând viermişori, larve de insecte,moluşte mici.
  24. 24. LINUL
  25. 25. Linul este peştele bălţilor, al micilor bazine şi alrâurilor de şes cu apă liniştită, invadată de vegetaţie.Corpul său este înalt, acoperit cu o piele groasă, cutoate înotătoarele rotunjite. Linul are o culoare cevariază în funcţie de mediu: de multe ori, spinarea estede un verde-închis, iar părţile laterale de un verde-brun. Adesea, aceşti peşti au culoarea aurie, iar cei dinbălţile înnămolite sunt chiar negri. Linul preferă bălţileşi mlaştinile cu multă vegetaţie acvatică, undegăseşte hrană abundentă: moluşte, crustacee şi chiarvegetaţie.
  26. 26. PLĂTICA
  27. 27. Plătica este un peşte întâlnit în toate apele dulci aleEuropei. Apare în Dunăre, în râurile, lacurile şi bălţile dinbazinul acesteia, precum şi în Delta Dunării.Are culori şi nuanţe diferite, în funcţie nu numai demediul său de viaţă, ci şi de vreme. În zonele de la gurileDunării sau altor râuri de şes, are culoarea argintie pelaturi şi verde-cenuşie pe spate.În bălţi, culoarea sa este neagră-cenuşie, iar în lacurileadânci, neagră-brună. În unele lacuri, există şi plătici deculoare neagră- roşiatică-brună. Uneori, plătica ajunge ladimensiuni destul demari: 50-60 cm şi 8-10 kilograme.
  28. 28. COSACUL
  29. 29. Cosacul este negru-albăstrui pe spate şi argintiu peburtă. Trăieşte în stufăriş, pe funduri cu mult nămol,locuri de unde îşi alegeşi hrana: crustacee, larve deinsecte,viermi, resturi vegetale. Perioada de înmulţire areloc în lunile aprilie-mai, când apa ajunge la temperaturade 14-16° C.
  30. 30. ROŞIOARA
  31. 31. Pe fundul apelor liniştite, trăieşte roşioara. Are solzi mari,bine fixaţi, argintii pe spate, cu reflexe aurii pe laturi.Culoarea variază în funcţie de limpezimea apei. Nu mănâncămult şi, de obicei, consumă resturi, viermişori, larve deinsecte. Interesant este că, în perioada reproducerii, femeladepune icre ce se lipesc de vegetaţia acvatică.
  32. 32. BABUŞCA
  33. 33. Babuşca este un peşte larg răspândit în bazinul dunărean – înbălţi, iazuri, heleştee, precum şi în râurile mari.Foarte raratinge 25-30 cm lungime şi 500 grame. În apele unde trăieşte,babuşca preferă fundurile nisipoase, hrănindu-se cu alge şimoluşte. Iernează în cârduri, în gropile mai adânci din locurilede baştină.
  34. 34. CLEANUL
  35. 35. Cleanul pare a fi frate bun cu păstrăvul când vine vorba delăcomia sa la mâncare: deseori se arcuieşte după pradă, chiarşi în afara apei. Hrana, după care înoată fără încetare, estevariată – larve de insecte, resturi vegetale, viermi, pui de peşteşi icre.Peştii tineri trăiesc în cârduri, dar, pe măsură ce înaintează învârstă, devin solitari.
  36. 36. ŞALĂUL
  37. 37. Şalăul trăieşte în Dunăre şi în bălţile dunărene, râurile mari.Îiplac apele dulci, lincurgătoare, cât şi cele cu fund pietros, nisipos sau argilos. Arecapul alungit, gura largă şi dinţi dezvoltaţi; este denumit şi„ştiuca râurilor”. Interesant este că, în prima tinereţe, şalăulnu îşi trădează firea de răpitor. În aceastăperioadă, se hrăneşte cu plancton şi crustacee. Însă, înainte dea împlini un an, el devine răpitor, caracter ce se accentueazăodată cu înaintarea în vârstă. Obleţii, roşioarele, racii şi chiarbroaştele îi cad victime.
  38. 38. ŞTIUCA
  39. 39. Peşte de pradă, ştiuca are toate însuşirile corespunzătoare:trupul lung, puţin turtit lateral, carespintecă apa cu uşurinţă; dinţi mari şi puternici, încovoiaţi spre interior, pentru ca prada să nu poată scăpa. Se adapteazăperfect mediului înconjurător, fiind cenuşiu-verzuie sau galben-verzuie. Iute la înot – uneori, parcurge 25de kilometri pe oră –ştiuca se bazează la vânătoare mai mult peviclenie, pândind prada în stuf sau altă ascunzătoare, de undese repede asupra ei ca o săgeată.
  40. 40. BIBANUL
  41. 41. În râurile de şes, în bălţi şi lacuri, bibanul este nelipsit. Cât estetânăr, până la vârsta de doi ani, bibanul este paşnic, hrănindu-se cu plancton, viermi şi crustacee. După această vârstă,devine răpitor, consumând puii altor specii de peşti, moluşte şiicre. Fire lacomă, bibanul se aruncă şi înghite orice pradă.Ajunge, de obicei, la o lungime de 20-35 cm, foarte rar la 50-60cm.
  42. 42. BOIŞTEANUL sauVERDETELE
  43. 43. În apele limpezi de munte, uneori rătăcind şi în zonacolinară a râurilor mari, se află boişteanul. Are solzimărunţi, asemănători cu ai linului, este viu colorat şi nudepăşeşte 10-12 cm lungime şi 14 grame. Boişteniitrăiesc în cârduri mai tot timpul, săgetând apa într-ocontinuă vânătoare după viermişori.
  44. 44. MIHALŢUL
  45. 45. Mihalţul se întâlneşte în Dunăre şi în afluenţii mari ai acesteia,pe care înoată până în regiunea de munte, preferând apelereci.Este un răpitor, care atacă orice peşte şi, uneori, chiar pesemenii săi. Spre deosebire de majoritatea peştilor, vâneazămai ales noaptea. Puii mihalţului mănâncă larve de insecte,crustacee şi icrele altor peşti.

×