Tratat pentru alimentatia naturala a omului

2,701 views

Published on

Hrana hranește

Published in: Education
0 Comments
9 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
2,701
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
6
Actions
Shares
0
Downloads
306
Comments
0
Likes
9
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Tratat pentru alimentatia naturala a omului

  1. 1. Colecþia „MEDICINA pentru VIAÞÓ Med. drd. M a r i a n PARASCHIV-CLAUDIUS TRATATTRATATTRATATTRATATTRATAT pentpentpentpentpentrururururu ALIMENTAÞIAALIMENTAÞIAALIMENTAÞIAALIMENTAÞIAALIMENTAÞIA NANANANANATURALÃTURALÃTURALÃTURALÃTURALà a Oa Oa Oa Oa OM-uluiM-uluiM-uluiM-uluiM-ului Editura CHRISTALIN Bucureºti, 2003
  2. 2. Autorul este ofiþer medic ºi lucreazã la ComandamentulAutorul este ofiþer medic ºi lucreazã la ComandamentulAutorul este ofiþer medic ºi lucreazã la ComandamentulAutorul este ofiþer medic ºi lucreazã la ComandamentulAutorul este ofiþer medic ºi lucreazã la Comandamentul Protecþiei Civile din România. De asemenea, este doctorand laProtecþiei Civile din România. De asemenea, este doctorand laProtecþiei Civile din România. De asemenea, este doctorand laProtecþiei Civile din România. De asemenea, este doctorand laProtecþiei Civile din România. De asemenea, este doctorand la „Institutul de Sãnãtate Publicã“, Bucureºti, la „Catedra de Igienã„Institutul de Sãnãtate Publicã“, Bucureºti, la „Catedra de Igienã„Institutul de Sãnãtate Publicã“, Bucureºti, la „Catedra de Igienã„Institutul de Sãnãtate Publicã“, Bucureºti, la „Catedra de Igienã„Institutul de Sãnãtate Publicã“, Bucureºti, la „Catedra de Igienã ºi Ecologie Medicalã“, cu teza de doctorat: „Cercetãri privindºi Ecologie Medicalã“, cu teza de doctorat: „Cercetãri privindºi Ecologie Medicalã“, cu teza de doctorat: „Cercetãri privindºi Ecologie Medicalã“, cu teza de doctorat: „Cercetãri privindºi Ecologie Medicalã“, cu teza de doctorat: „Cercetãri privind Alimentaþia Naturalã ºi efectele acesteia asupra stãrii deAlimentaþia Naturalã ºi efectele acesteia asupra stãrii deAlimentaþia Naturalã ºi efectele acesteia asupra stãrii deAlimentaþia Naturalã ºi efectele acesteia asupra stãrii deAlimentaþia Naturalã ºi efectele acesteia asupra stãrii de sãnãtate“.sãnãtate“.sãnãtate“.sãnãtate“.sãnãtate“. Autorul este deschis oricãror sugestii privind îmbunãtãþireaAutorul este deschis oricãror sugestii privind îmbunãtãþireaAutorul este deschis oricãror sugestii privind îmbunãtãþireaAutorul este deschis oricãror sugestii privind îmbunãtãþireaAutorul este deschis oricãror sugestii privind îmbunãtãþirea structurii acestei lucrãri. El este deschis ºi propunerilor destructurii acestei lucrãri. El este deschis ºi propunerilor destructurii acestei lucrãri. El este deschis ºi propunerilor destructurii acestei lucrãri. El este deschis ºi propunerilor destructurii acestei lucrãri. El este deschis ºi propunerilor de colaborcolaborcolaborcolaborcolaborararararare concre concre concre concre concreeeeetã, vtã, vtã, vtã, vtã, venitenitenitenitenite atât din pare atât din pare atât din pare atât din pare atât din partttttea colegilor dinea colegilor dinea colegilor dinea colegilor dinea colegilor din domeniul medical sau din alte domenii ale ºtinþei, cât ºi ai altordomeniul medical sau din alte domenii ale ºtinþei, cât ºi ai altordomeniul medical sau din alte domenii ale ºtinþei, cât ºi ai altordomeniul medical sau din alte domenii ale ºtinþei, cât ºi ai altordomeniul medical sau din alte domenii ale ºtinþei, cât ºi ai altor entuziaºti ai Ventuziaºti ai Ventuziaºti ai Ventuziaºti ai Ventuziaºti ai Vieþii – carieþii – carieþii – carieþii – carieþii – care dore dore dore dore doresc ºi înþeleg necesitesc ºi înþeleg necesitesc ºi înþeleg necesitesc ºi înþeleg necesitesc ºi înþeleg necesitatatatatatea prea prea prea prea promoomoomoomoomovãriivãriivãriivãriivãrii acestui mod de nutriþie ca un adevãrat ºi firesc „Stil de viaþã“.acestui mod de nutriþie ca un adevãrat ºi firesc „Stil de viaþã“.acestui mod de nutriþie ca un adevãrat ºi firesc „Stil de viaþã“.acestui mod de nutriþie ca un adevãrat ºi firesc „Stil de viaþã“.acestui mod de nutriþie ca un adevãrat ºi firesc „Stil de viaþã“. Proiecte de concretizat sunt nenumãrate!…Proiecte de concretizat sunt nenumãrate!…Proiecte de concretizat sunt nenumãrate!…Proiecte de concretizat sunt nenumãrate!…Proiecte de concretizat sunt nenumãrate!… Toatoatoatoatoate acese acese acese acese acestttttea poea poea poea poea pot ft ft ft ft fi ri ri ri ri recepþionatecepþionatecepþionatecepþionatecepþionate la:e la:e la:e la:e la: tel.:tel.:tel.:tel.:tel.: 0722.355.6370722.355.6370722.355.6370722.355.6370722.355.637 e-mail:e-mail:e-mail:e-mail:e-mail: cesan@go.rocesan@go.rocesan@go.rocesan@go.rocesan@go.ro wwwwweb:eb:eb:eb:eb: wwwwwwwwwwwwwww.cesan.go.r.cesan.go.r.cesan.go.r.cesan.go.r.cesan.go.rooooo ISBN 973-86515-0-6 © 2003 Toate drepturile asupra prezentei ediþii aparþin Editurii ChrisEditurii ChrisEditurii ChrisEditurii ChrisEditurii Christttttalinalinalinalinalin. Nici o parte a acestei lucrãri nu poate fi reprodusã fãrã acordul scris al autorului sau Editurii. Bun de tipar: 17.09.2003 Tipãrit la Tipografia Everest 2001 Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României PARASCHIV-CLAUDIUS, MARIAN TTTTTrrrrratatatatatat pentrat pentrat pentrat pentrat pentru Alimentu Alimentu Alimentu Alimentu Alimentaþia Naþia Naþia Naþia Naþia Naturaturaturaturaturalã a OM-uluialã a OM-uluialã a OM-uluialã a OM-uluialã a OM-ului / med. drd. Paraschiv Claudius Marian. - Bucureºti: Christalin, 2003 Bibliogr. ISBN 973-86515-0-6 613.24 Copertã: Dan SpulberCopertã: Dan SpulberCopertã: Dan SpulberCopertã: Dan SpulberCopertã: Dan Spulber Redactare: Carmen DobreRedactare: Carmen DobreRedactare: Carmen DobreRedactare: Carmen DobreRedactare: Carmen Dobre TTTTTehnorehnorehnorehnorehnoredactedactedactedactedactararararare: Florin Mandiuc, Care: Florin Mandiuc, Care: Florin Mandiuc, Care: Florin Mandiuc, Care: Florin Mandiuc, Carmen Dobrmen Dobrmen Dobrmen Dobrmen Dobreeeee
  3. 3. „„„„„Medicina este ªtiinþã ºi Conºtiinþã“Medicina este ªtiinþã ºi Conºtiinþã“Medicina este ªtiinþã ºi Conºtiinþã“Medicina este ªtiinþã ºi Conºtiinþã“Medicina este ªtiinþã ºi Conºtiinþã“ (Prof. univ. dr. doc. Iulius Haþieganu, fost Rector la Universitatea de Medicinã ºi Farmacie Cluj) „Medicina es„Medicina es„Medicina es„Medicina es„Medicina esttttte Are Are Are Are Arttttta de a pãsa de a pãsa de a pãsa de a pãsa de a pãstrtrtrtrtra sãnãta sãnãta sãnãta sãnãta sãnãtatatatatatea, ºi eea, ºi eea, ºi eea, ºi eea, ºi evvvvventual,entual,entual,entual,entual, de a trde a trde a trde a trde a tratatatatata o boalã sura o boalã sura o boalã sura o boalã sura o boalã survvvvvenitã în corenitã în corenitã în corenitã în corenitã în corp“p“p“p“p“ (Ibn Sinna – Avicenna) „ªtiinþa fãrã conºtiinþã este ruina sufletului“„ªtiinþa fãrã conºtiinþã este ruina sufletului“„ªtiinþa fãrã conºtiinþã este ruina sufletului“„ªtiinþa fãrã conºtiinþã este ruina sufletului“„ªtiinþa fãrã conºtiinþã este ruina sufletului“ (Rabelaise) „ªtiinþã ºi inteligenþã fãrã conºtiinþã nu înseamnã decât„ªtiinþã ºi inteligenþã fãrã conºtiinþã nu înseamnã decât„ªtiinþã ºi inteligenþã fãrã conºtiinþã nu înseamnã decât„ªtiinþã ºi inteligenþã fãrã conºtiinþã nu înseamnã decât„ªtiinþã ºi inteligenþã fãrã conºtiinþã nu înseamnã decât ruina sufletului“ruina sufletului“ruina sufletului“ruina sufletului“ruina sufletului“ (Blaise Pascal) „Orice ºtiinþã, dacã-i separatã de justiþie ºi de celelalte„Orice ºtiinþã, dacã-i separatã de justiþie ºi de celelalte„Orice ºtiinþã, dacã-i separatã de justiþie ºi de celelalte„Orice ºtiinþã, dacã-i separatã de justiþie ºi de celelalte„Orice ºtiinþã, dacã-i separatã de justiþie ºi de celelalte virtuþi, apare ca o viclenie ºi nu ca o înþelepciune“virtuþi, apare ca o viclenie ºi nu ca o înþelepciune“virtuþi, apare ca o viclenie ºi nu ca o înþelepciune“virtuþi, apare ca o viclenie ºi nu ca o înþelepciune“virtuþi, apare ca o viclenie ºi nu ca o înþelepciune“ (Cicero) ,,Sãnãt,,Sãnãt,,Sãnãt,,Sãnãt,,Sãnãtatatatatatea nu esea nu esea nu esea nu esea nu esttttte dre dre dre dre drepepepepeptul celui mai ttul celui mai ttul celui mai ttul celui mai ttul celui mai tararararare, ci rãse, ci rãse, ci rãse, ci rãse, ci rãsplatplatplatplatplata celuia celuia celuia celuia celui mai înþelepmai înþelepmai înþelepmai înþelepmai înþelept“t“t“t“t“ (dr. A. Riant))))) „O per„O per„O per„O per„O pereche de glande mamareche de glande mamareche de glande mamareche de glande mamareche de glande mamare bine dezve bine dezve bine dezve bine dezve bine dezvoltoltoltoltoltatatatatate între între între între întreceeceeceeceece cu mult cele douã emisfere ale creierului profesoruluicu mult cele douã emisfere ale creierului profesoruluicu mult cele douã emisfere ale creierului profesoruluicu mult cele douã emisfere ale creierului profesoruluicu mult cele douã emisfere ale creierului profesorului cel mai erudit în arta de a compune un lichid nutritivcel mai erudit în arta de a compune un lichid nutritivcel mai erudit în arta de a compune un lichid nutritivcel mai erudit în arta de a compune un lichid nutritivcel mai erudit în arta de a compune un lichid nutritiv pentrpentrpentrpentrpentru sugaru sugaru sugaru sugaru sugar.“.“.“.“.“ (Oliver Wendel) „Non-violenþa conduce cãtre cea mai înaltã eticã,„Non-violenþa conduce cãtre cea mai înaltã eticã,„Non-violenþa conduce cãtre cea mai înaltã eticã,„Non-violenþa conduce cãtre cea mai înaltã eticã,„Non-violenþa conduce cãtre cea mai înaltã eticã, sensul oricãrsensul oricãrsensul oricãrsensul oricãrsensul oricãrei eei eei eei eei evvvvvoluþii. Pânã când nu ne voluþii. Pânã când nu ne voluþii. Pânã când nu ne voluþii. Pânã când nu ne voluþii. Pânã când nu ne vom opri sãom opri sãom opri sãom opri sãom opri sã mai facem rãu celorlalte vieþuitoare, suntem încãmai facem rãu celorlalte vieþuitoare, suntem încãmai facem rãu celorlalte vieþuitoare, suntem încãmai facem rãu celorlalte vieþuitoare, suntem încãmai facem rãu celorlalte vieþuitoare, suntem încã sãlbatici.“sãlbatici.“sãlbatici.“sãlbatici.“sãlbatici.“ (Thomas Alva Edison) „A„A„A„A„Acum pocum pocum pocum pocum pot sã tt sã tt sã tt sã tt sã te prive prive prive prive privesc îmesc îmesc îmesc îmesc împãcatpãcatpãcatpãcatpãcat; nu-þi mai consum; nu-þi mai consum; nu-þi mai consum; nu-þi mai consum; nu-þi mai consum carcarcarcarcarnea“nea“nea“nea“nea“ (Fr. Kafka) „Animalele sunt prietenele mele… iar eu nu-mi mãnânc„Animalele sunt prietenele mele… iar eu nu-mi mãnânc„Animalele sunt prietenele mele… iar eu nu-mi mãnânc„Animalele sunt prietenele mele… iar eu nu-mi mãnânc„Animalele sunt prietenele mele… iar eu nu-mi mãnânc prieprieprieprieprietttttenii.“enii.“enii.“enii.“enii.“ (George Bernard Shaw) „Niv„Niv„Niv„Niv„Nivelul de eelul de eelul de eelul de eelul de evvvvvoluþie al unei socieoluþie al unei socieoluþie al unei socieoluþie al unei socieoluþie al unei societãþi se rtãþi se rtãþi se rtãþi se rtãþi se remaremaremaremaremarcã dincã dincã dincã dincã din atitudinea acesteia faþã de animale, copii ºi bãtrâni“atitudinea acesteia faþã de animale, copii ºi bãtrâni“atitudinea acesteia faþã de animale, copii ºi bãtrâni“atitudinea acesteia faþã de animale, copii ºi bãtrâni“atitudinea acesteia faþã de animale, copii ºi bãtrâni“ („Andromeda“) „Sãnãtatea este lucrul cel mai natural din lume, pentru„Sãnãtatea este lucrul cel mai natural din lume, pentru„Sãnãtatea este lucrul cel mai natural din lume, pentru„Sãnãtatea este lucrul cel mai natural din lume, pentru„Sãnãtatea este lucrul cel mai natural din lume, pentru cã noi facem parte din naturã – suntem naturã. Naturacã noi facem parte din naturã – suntem naturã. Naturacã noi facem parte din naturã – suntem naturã. Naturacã noi facem parte din naturã – suntem naturã. Naturacã noi facem parte din naturã – suntem naturã. Natura se trudeºte sã ne pãstreze o bunã sãnãtate pentru cãse trudeºte sã ne pãstreze o bunã sãnãtate pentru cãse trudeºte sã ne pãstreze o bunã sãnãtate pentru cãse trudeºte sã ne pãstreze o bunã sãnãtate pentru cãse trudeºte sã ne pãstreze o bunã sãnãtate pentru cã noi suntem necesari în circuitunoi suntem necesari în circuitunoi suntem necesari în circuitunoi suntem necesari în circuitunoi suntem necesari în circuitul Ei.“l Ei.“l Ei.“l Ei.“l Ei.“ (Elbert Hubbard)
  4. 4. Mulþumirile îndrMulþumirile îndrMulþumirile îndrMulþumirile îndrMulþumirile îndrepepepepeptttttatatatatateeeee tuturtuturtuturtuturtuturor celor ce-au fãcut posibilãor celor ce-au fãcut posibilãor celor ce-au fãcut posibilãor celor ce-au fãcut posibilãor celor ce-au fãcut posibilã apariþia acesapariþia acesapariþia acesapariþia acesapariþia acestttttei lucrãriei lucrãriei lucrãriei lucrãriei lucrãri – vãzuþi ºi ne– vãzuþi ºi ne– vãzuþi ºi ne– vãzuþi ºi ne– vãzuþi ºi nevãzuþi –vãzuþi –vãzuþi –vãzuþi –vãzuþi – sunt Sincersunt Sincersunt Sincersunt Sincersunt Sincere ºi Sime ºi Sime ºi Sime ºi Sime ºi Simple.ple.ple.ple.ple. IerIerIerIerIertându-mã cei mai aprtându-mã cei mai aprtându-mã cei mai aprtându-mã cei mai aprtându-mã cei mai apropiaþiopiaþiopiaþiopiaþiopiaþi cã nu am îndrãznit nominalizãri,cã nu am îndrãznit nominalizãri,cã nu am îndrãznit nominalizãri,cã nu am îndrãznit nominalizãri,cã nu am îndrãznit nominalizãri, îndrîndrîndrîndrîndrepepepepept, tt, tt, tt, tt, toooootuºi, rtuºi, rtuºi, rtuºi, rtuºi, refefefefeflectlectlectlectlectorororororul rul rul rul rul recunoºtinþei ºi bucurieiecunoºtinþei ºi bucurieiecunoºtinþei ºi bucurieiecunoºtinþei ºi bucurieiecunoºtinþei ºi bucuriei cãtrcãtrcãtrcãtrcãtre Ee Ee Ee Ee ECHIPCHIPCHIPCHIPCHIPA carA carA carA carA care, ca înte, ca înte, ca înte, ca înte, ca întoooootdeauna, estdeauna, estdeauna, estdeauna, estdeauna, esttttte la date la date la date la date la datorie,orie,orie,orie,orie, pentrpentrpentrpentrpentru întru întru întru întru întruparuparuparuparuparea dorinþei ºi vea dorinþei ºi vea dorinþei ºi vea dorinþei ºi vea dorinþei ºi voinþei Voinþei Voinþei Voinþei Voinþei Vieþii.ieþii.ieþii.ieþii.ieþii. Mulþumesc RazMulþumesc RazMulþumesc RazMulþumesc RazMulþumesc Razei de SOei de SOei de SOei de SOei de SOARE,ARE,ARE,ARE,ARE, ce lumineazã CHIPUL ºi vce lumineazã CHIPUL ºi vce lumineazã CHIPUL ºi vce lumineazã CHIPUL ºi vce lumineazã CHIPUL ºi vegheazã din Infegheazã din Infegheazã din Infegheazã din Infegheazã din Infinit,init,init,init,init, la întrla întrla întrla întrla întruparuparuparuparuparea Cuvântuluiea Cuvântuluiea Cuvântuluiea Cuvântuluiea Cuvântului în Tãcerîn Tãcerîn Tãcerîn Tãcerîn Tãcerea Vântului…ea Vântului…ea Vântului…ea Vântului…ea Vântului…
  5. 5. 55555 CUPRINS Precizãri utilePrecizãri utilePrecizãri utilePrecizãri utilePrecizãri utile pentru uºurinþa studiului ............................................... 11 CUVCUVCUVCUVCUVÂNTÂNTÂNTÂNTÂNTÃRI ÎNÃRI ÎNÃRI ÎNÃRI ÎNÃRI ÎNAINTEAINTEAINTEAINTEAINTE PrPrPrPrProf. univof. univof. univof. univof. univ. dr. dr. dr. dr. dr. Oct. Oct. Oct. Oct. Octaaaaavian Lvian Lvian Lvian Lvian Luchianuchianuchianuchianuchian (D(D(D(D(Directorul „Institului de Sãnãtate Publicã“ Bucureºti) ............................................................... 13 PrPrPrPrProf. univof. univof. univof. univof. univ. dr. dr. dr. dr. dr. biol. Gh. Mencinicopschi. biol. Gh. Mencinicopschi. biol. Gh. Mencinicopschi. biol. Gh. Mencinicopschi. biol. Gh. Mencinicopschi (Directorul General al „Institutului de Cercetãri Alimentare“, Bucureºti) ........... 14 GenerGenerGenerGenerGeneral pral pral pral pral prof. drof. drof. drof. drof. dr. Dumitr. Dumitr. Dumitr. Dumitr. Dumitru Consu Consu Consu Consu Constttttantin Dulcanantin Dulcanantin Dulcanantin Dulcanantin Dulcan (ªeful Clinicii Neurologie a Spitalului Clinic de Urgenþã Militar Central“, Bucureºti) ............................................................................. 16 DrDrDrDrDr. chir. chir. chir. chir. chir. Alin Apos. Alin Apos. Alin Apos. Alin Apos. Alin Apostttttololololol (Pr(Pr(Pr(Pr(Preºedinteºedinteºedinteºedinteºedintele „Alianþei Medicilor“ele „Alianþei Medicilor“ele „Alianþei Medicilor“ele „Alianþei Medicilor“ele „Alianþei Medicilor“) ....... 18 DrDrDrDrDrd. ing. Td. ing. Td. ing. Td. ing. Td. ing. Teodoreodoreodoreodoreodora Aldescua Aldescua Aldescua Aldescua Aldescu (Responsabil de sectorul Agriculturii Ecologice din cadrul „Ministerului Agriculturii, Pãdurilor, Apelor ºi Mediului“) ............................................................. 19 DrDrDrDrDr. f. f. f. f. farararararm. Ovidiu Bom. Ovidiu Bom. Ovidiu Bom. Ovidiu Bom. Ovidiu Bojorjorjorjorjor (membru al „Academiei de ªtiinþe Medicale“) ............................................................................................20 PrPrPrPrProf. drof. drof. drof. drof. dr. ing. Nicolae Jula. ing. Nicolae Jula. ing. Nicolae Jula. ing. Nicolae Jula. ing. Nicolae Jula (Vicepreºedinte al „Academiei de Ciberneticã «ªtefan Odobleja»“) ..................................................... 22 PrPrPrPrProf. Mario Sorin Vof. Mario Sorin Vof. Mario Sorin Vof. Mario Sorin Vof. Mario Sorin Vasilescuasilescuasilescuasilescuasilescu (Membru de onoare al „Uniunii pentru Viaþã ºi Alimentaþie Raþionalã“).............................................. 23 Cuvânt înaintCuvânt înaintCuvânt înaintCuvânt înaintCuvânt înainteeeee adaptat din lucrarea „Tratat de nutriþie al OM-ului“.........24 Cuvântul ContinuuCuvântul ContinuuCuvântul ContinuuCuvântul ContinuuCuvântul Continuu al autorului ..............................................................28 Jurãmântul lui Hipocrate ............................................................................. 31 AAAAA. P. P. P. P. PARARARARARTEA FUNDTEA FUNDTEA FUNDTEA FUNDTEA FUNDAMAMAMAMAMENTENTENTENTENTALÃALÃALÃALÃALà Aspecte generale pentru familiarizarea cu conceptul deAspecte generale pentru familiarizarea cu conceptul deAspecte generale pentru familiarizarea cu conceptul deAspecte generale pentru familiarizarea cu conceptul deAspecte generale pentru familiarizarea cu conceptul de „Alimentaþia Natura„Alimentaþia Natura„Alimentaþia Natura„Alimentaþia Natura„Alimentaþia Naturalã“lã“lã“lã“lã“ 11111..... Introducere în „Alimentaþia NaturalãAlimentaþia NaturalãAlimentaþia NaturalãAlimentaþia NaturalãAlimentaþia Naturalã“..........................................35 2 .2 .2 .2 .2 . Locul Alimentaþiei Naturale în spaþiul natural al istoriei alimentaþiei ............................................................................................ 41 2.1 Scurt parcurs prin istoria alimentarã a omenirii ..................... 41 2.2 Susþinãtori mai vechi ºi mai noi ai Alimentaþiei Naturale .........49 2.3 Din istoria alimentarã a populaþiei din spaþiul românesc .......55 2.4 Concluzii ......................................................................................63 3 .3 .3 .3 .3 . Conceptele fundamentale din practica Alimentaþiei Naturale pentru Medicina Naturalã ....................................................................69 3.1 Aspecte generale de introducere în fundamentele conceptuale .................................................................................69
  6. 6. 66666 3.2 Conceptele fundamentale ale Alimentaþiei Naturale................72 3.2.1 Denaturarea (Intoxicarea / Degenerarea) ....................72 3.2.2 Naturalizarea (Dezintoxicarea / Regenerarea)............76 3.2.3 Energizarea (Reîncãrcarea / Generarea) .....................79 4 .4 .4 .4 .4 . MedicamentulMedicamentulMedicamentulMedicamentulMedicamentul ºi „Alimentaþia Naturalã“ în contextul „Medicinei pentru Viaþã„Medicinei pentru Viaþã„Medicinei pentru Viaþã„Medicinei pentru Viaþã„Medicinei pentru Viaþã“ ............................................................... 83 4.1 Medicamentul în viziunea sistemului terapeutic al Medicinei Naturale .......................................................................83 4.2 Medicamentul alopat – produs de sintezã chimicã industrialã ......................................................................................90 4.3 „Mundus medicamenti“ – o lume a medicamentelor alopate? ..........................................................................................94 4.44.44.44.44.4 Boala iatrogenãBoala iatrogenãBoala iatrogenãBoala iatrogenãBoala iatrogenã – apogeul “efectelor secundare adverse“ ale medicamentelor de sintezã chimicã industrialã ale medicinei alopate ............................................. 105 4.4.4.4.4.4.4.4.4.4.11111..... Boala iatrBoala iatrBoala iatrBoala iatrBoala iatrogenãogenãogenãogenãogenã, ca „boalã terapeuticã provocatã de medic“ sau „boalã medicamentoasã“ .................... 105 4.4.2. Efectele secundare adverse ale medicamentelor medicinei alopate evidenþiate la câteva grupe medicamentoase ..............................................................114 4.4.2.1 Vitamine sintetice ............................................116 4.4.2.2 Corticoizi (antiinflamatoare steroidiene).........117 4.4.2.3 Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) ........119 4.4.2.4 Antipiretice, analgezice, antialgice, anestezice ........................................................ 124 4.4.2.5 Antihipertensive, anticoagulante, antianginoase.................................................... 126 4.4.2.6 Antiulceroase ...................................................131 4.4.2.7 Diuretice .......................................................... 132 4.4.2.8 Neuroleptice, antidepresive, tranchilizante ................................................... 132 4.4.2.9 Antiepileptice................................................... 134 4.4.2.10 Amfetamine ..................................................... 135 4.4.2.11 Antihelmintice, anorexiante, hipocolesterolemiante.. ..................................... 136 4.4.2.12 Citostatice, antivirale ...................................... 137 4.4.3 Concluzii privind relaþia între „Boala iatrogenã“ ºi „Regula de aur“ a oricãrui medicament („Primum non nocerePrimum non nocerePrimum non nocerePrimum non nocerePrimum non nocere“) ........................................... 139 4.5 Medicamentele hormonale ºi terapia genicã (geneticã) ....... 142 4.5.1 Medicamentele hormonale alopate ºi reacþiile adverse ale acestora ...................................................... 142 4.5.2 Hormonii naturali din Alimentaþia Naturalã ºi Fitopterapie ................................................................... 157 4.5.3 Aspecte introductive privind terapia genicã ...............161 4.6 Antibioticele, vaccinurile ºi microbii .......................................174 4.6.1 Antibioticul, adicã „a fi împotriva vieþii“ („anti-bios“)......................................................................174 4.6.2 Vaccinul: protecþia faþã de boalã sau favorizarea acesteia ? .................................................... 189 4.6.34.6.34.6.34.6.34.6.3 Microbii ºi teama/ frica/ panica de „viaþaMicrobii ºi teama/ frica/ panica de „viaþaMicrobii ºi teama/ frica/ panica de „viaþaMicrobii ºi teama/ frica/ panica de „viaþaMicrobii ºi teama/ frica/ panica de „viaþa în miniaturã“în miniaturã“în miniaturã“în miniaturã“în miniaturã“ („micro-bios“(„micro-bios“(„micro-bios“(„micro-bios“(„micro-bios“) ................................. 205 4.6.3.1 Microbii – forme de viaþã inteligentã ........... 206
  7. 7. 77777 4.6.3.2 Reabilitarea microbilor.................................. 209 4.6.3.3 Nutriþia microorganismelor saprofite ºi patogene ........................................................213 4.6.3.4 Microorganismele ºi CARNEA.......................219 4.6.3.5 Microbii ºi FOCUL.......................................... 221 4.6.3.6 Microbii ºi fibrele vegetale crude (netratate termic)............................................ 225 4.6.3.7 Relaþia între flora intestinalã de fermentaþie ºi de putrefacþie (saprofitã ºi patogenã) ...... 228 4.6.3.8 Boala InfecþioasãBoala InfecþioasãBoala InfecþioasãBoala InfecþioasãBoala Infecþioasã – între patogenitatea microbilor ºi calitatea mediului intern (al sistemului imun) datoratã modului de nutriþie ........................................................ 232 4.6.3.9 Psihoza mediului steril .................................. 246 4.6.3.10 Microbii ºi chiralitatea spaþialã / izomeria opticã ................................................................ 251 4.6.3.11 Maladia „Vacii nebune“, Prionii ºi Chiralitatea (dispunerea spaþialã molecularã) ..................................................... 253 4.6.3.12 Microbii ºi câmpul bioradiant / bioinformaþional al structurilor vii .............. 263 4.6.3.13 Atitudinea psiho-mentalã faþã de microbi ....... 270 4.74.74.74.74.7 „Medicina pentru Viaþã“ („Medicina pentru Viaþã“ („Medicina pentru Viaþã“ („Medicina pentru Viaþã“ („Medicina pentru Viaþã“ (Medicina NaturalãMedicina NaturalãMedicina NaturalãMedicina NaturalãMedicina Naturalã))))) ºi „Medicamentul – AlimentMedicamentul – AlimentMedicamentul – AlimentMedicamentul – AlimentMedicamentul – Aliment“ Natural................................ 282 4.7.1 „Medicina Naturalã“ (Naturopatia) sau „MedicinaMedicinaMedicinaMedicinaMedicina pentru Viaþãpentru Viaþãpentru Viaþãpentru Viaþãpentru Viaþã“ ............................................................... 282 4.7.2 De la producþie la creaþie sau de la medicamentul chimic alopat la „medicamentul-aliment“ natural.......... 290 4.7.3 „Medicamentul – AlimentMedicamentul – AlimentMedicamentul – AlimentMedicamentul – AlimentMedicamentul – Aliment“ Natural sau alternativa pentru viaþãpentru viaþãpentru viaþãpentru viaþãpentru viaþã.............................................. 296 4.7.4 Reglementãri ºi tendinþe privitoare la „medicamentele-aliment“ de tip natural ...................... 300 4.7.5 Concluzii la finalul acestui Capitol al „Medicamentului – Aliment“ Natural ...........................314 5 .5 .5 .5 .5 . Principiile generale privind igiena alimentaþieiigiena alimentaþieiigiena alimentaþieiigiena alimentaþieiigiena alimentaþiei tradiþionaletradiþionaletradiþionaletradiþionaletradiþionale .......................................................................................317 5.1 Necesarul de calorii ....................................................................318 5.1.1 Necesarul de energie ......................................................318 5.1.2 Alimente energetice ........................................................319 5.2 Necesarul de proteine.................................................................319 5.2.1 Calitatea proteinelor .......................................................319 5.2.2 Rolul proteinelor ............................................................ 320 5.2.3 Raþia de proteine ............................................................ 321 5.3 Necesarul de lipide..................................................................... 322 5.3.1 Calitatea lipidelor ........................................................... 322 5.3.2 Raþia de lipide ................................................................. 323 5.4 Necesarul de glucide.................................................................. 323 5.4.1 Calitatea ºi rolul glucidelor ........................................... 323 5.4.2 Raþia de glucide .............................................................. 324 5.5 Necesarul de sãruri organice ºi bioelemente ......................... 325 5.5.1 Calitatea ºi rolul macro- ºi microelementelor ............ 325 5.5.2 Macro- ºi microelemente reprezentative .................... 325 5.5.3 Bioelementele ºi imunitatea .......................................... 328
  8. 8. 88888 5.6 Necesarul de vitamine ............................................................... 329 5.5.1 Calitatea vitaminelor...................................................... 329 5.5.2 Vitamine reprezentative ................................................ 329 5.7 Substanþele alimentare bioactive.............................................. 332 6 .6 .6 .6 .6 . Pauza alimentarã – ca medicament „forte“ – în contextul Alimentaþiei Naturale .................................................... 334 6.1 Pauza alimentarã ºi Alimentaþia Naturalã ............................... 334 6.2 Restricþia alimentarã, ca proces premergãtor al pauzei alimentare ................................................................... 336 6.2.1 Sãnãtatea ºi excesul caloric .......................................... 336 6.2.2 Restricþia alimentarã ...................................................... 338 6.3 Scurt parcurs prin istoria „postului“ ........................................ 343 6.4 Practica ºi teoria pauzei alimentare ........................................ 347 6.4.1 Exemple ale practicii pauzei alimentare....................... 347 6.4.2 Fiziologia pauzei alimentare ........................................ 353 6.4.3 Transmutaþia biologicã la joasã energie .......................357 6.5 Pauza alimentarã, ca experiment, ºi verificarea medicalã ..................................................................................... 360 6.6 INEDIAINEDIAINEDIAINEDIAINEDIA sau procesul inedit al pauzei alimentare pemanente ................................................................................... 363 6.6.1 Dovezi de certificare a existenþei acestui fenomen ........ 363 6.6.2 Simptomatologia medicalã asociatã fazei incipiente a „Inediei“...................................................... 370 6.6.3 Ipoteze ce pot explica prin ºtiinþã medicalã un proces de (con)ºtiinþã spiritualã ............................ 373 6.7 Concluzii privitoare la relaþia „Pauza alimentarã – Alimentaþia Naturalã“ ................................................................ 376 77777..... De la terapie cãtre prevenþie sau de la ,,regimul naturist“ cãtre un firesc ºi natural “stil de nutriþie ºi de viaþãstil de nutriþie ºi de viaþãstil de nutriþie ºi de viaþãstil de nutriþie ºi de viaþãstil de nutriþie ºi de viaþã“ ............. 382 7.1 Consecinþe ale vechiului „mod de nutriþie ºi de viaþã“ ......... 382 7.2 Diagnosticul / tratamentul ºi noua relaþie cu „Medicina pentru Viaþã“ ........................................................................... 386 7.3 Alimentaþia Naturalã, ca „stil de nutriþie ºi de viaþãstil de nutriþie ºi de viaþãstil de nutriþie ºi de viaþãstil de nutriþie ºi de viaþãstil de nutriþie ºi de viaþã“ firesc ºi armonios ....................................................................... 393 B. PB. PB. PB. PB. PARARARARARTEA TETEA TETEA TETEA TETEA TEORETICÃORETICÃORETICÃORETICÃORETICÃ Principalele argumente ºtiinþifice teoreticePrincipalele argumente ºtiinþifice teoreticePrincipalele argumente ºtiinþifice teoreticePrincipalele argumente ºtiinþifice teoreticePrincipalele argumente ºtiinþifice teoretice pentru susþinerea practicii „Alimentaþiei Naturale“pentru susþinerea practicii „Alimentaþiei Naturale“pentru susþinerea practicii „Alimentaþiei Naturale“pentru susþinerea practicii „Alimentaþiei Naturale“pentru susþinerea practicii „Alimentaþiei Naturale“ 8 .8 .8 .8 .8 . Principalele argumente ºtiinþifice teoretice ce contestã alimentaþia tradiþionalã ºi atestã valoarea practicii Alimentaþiei Naturale .......................................................................................... 397 8.1 Alimentaþia Naturalã ºi CARNEACARNEACARNEACARNEACARNEA. .......................................... 397 8.1.1 Scurt istoricistoricistoricistoricistoric al alimentaþiei fãrã carne ....................... 399 8.1.2 Argumente biostatisticebiostatisticebiostatisticebiostatisticebiostatistice ale acestui mod de nutriþie .... 405 8.1.3 Argumente biologicebiologicebiologicebiologicebiologice ale alimentaþiei fãrã carne .....415 8.1.3.1 Argumentele anatomiei ºi fiziologiei comparate .........................................................415 8.1.3.2 Argumente biochimice, serologice ºi imunologice ..................................................419
  9. 9. 99999 8.1.3.3 pH–ul ºi echilibrul acido-bazic ..................... 421 8.1.3.4 Perturbarea echilibrului dintre flora microbianã de fermentaþie ºi de putrefacþie ... 424 8.1.3.5 Falsa problemã a proteinelor ºi bioelementelor ................................................ 427 8.1.3.6 Argumentele izomeriei optice ºi a chiralitãþii ......................................................... 434 8.1.3.7 Toxicologia produselor din carne................ 436 8.2 Alimentaþia Naturalã ºi TRATRATRATRATRATTTTTAMENTUL TERMICAMENTUL TERMICAMENTUL TERMICAMENTUL TERMICAMENTUL TERMIC. .......... 447 8.2.1 Aspecte generale privind efectele tratamentului termic asupra alimentelor............................................. 447 8.2.2 Focul ºi triada bioelementbioelementbioelementbioelementbioelemente (sãre (sãre (sãre (sãre (sãruri oruri oruri oruri oruri organice) –ganice) –ganice) –ganice) –ganice) – vitamine – enzimevitamine – enzimevitamine – enzimevitamine – enzimevitamine – enzime ....................................................................................................................................................................................................................................................................460 8.2.3 De la radicali liberiradicali liberiradicali liberiradicali liberiradicali liberi ºi xenobiotice la antiradicaliantiradicaliantiradicaliantiradicaliantiradicali ºi bioantioxidanþi ............................................................ 472 8.2.4 Valoarea nutritivã realã sau tttttoooooxicologiaxicologiaxicologiaxicologiaxicologia culinarãculinarãculinarãculinarãculinarã ........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ 485 8.2.4.1 Laptele ºi derivatele sale................................ 486 8.2.4.2 Ouãle ................................................................ 497 8.2.4.3 Vegetalele (legume ºi fructe)......................... 499 8.2.4.4 Derivatele de cereale ºi leguminoasele ....... 504 8.2.4.5 Dulciurile ......................................................... 509 8.2.4.6 Grãsimile alimentare .......................................513 8.2.4.7 Bãuturile .......................................................... 522 8.3 Alimentaþia Naturalã, PRODUSELE DE SINTEZÃ ªIPRODUSELE DE SINTEZÃ ªIPRODUSELE DE SINTEZÃ ªIPRODUSELE DE SINTEZÃ ªIPRODUSELE DE SINTEZÃ ªI PRELUCRARE CHIMICÃ INDUSTRIALÃ ªIPRELUCRARE CHIMICÃ INDUSTRIALÃ ªIPRELUCRARE CHIMICÃ INDUSTRIALÃ ªIPRELUCRARE CHIMICÃ INDUSTRIALÃ ªIPRELUCRARE CHIMICÃ INDUSTRIALÃ ªI PRODUSELE DE MANIPULARE BIOLOGICÃPRODUSELE DE MANIPULARE BIOLOGICÃPRODUSELE DE MANIPULARE BIOLOGICÃPRODUSELE DE MANIPULARE BIOLOGICÃPRODUSELE DE MANIPULARE BIOLOGICÃ ...........................................................................526 8.3.1 Produsele de sintezã ºi prelucrare chimicã industrialã........................................................................ 526 8.3.2 Organismele modificate genetic (O.M.G.) .................. 542 9 .9 .9 .9 .9 . Principalele argumente teoretice ºi practice medicale, de explicare a sensului terapeutic al Alimentaþiei Naturale – dezintoxicarea cu ajutorul FIBRELFIBRELFIBRELFIBRELFIBRELOR VEGETOR VEGETOR VEGETOR VEGETOR VEGETALEALEALEALEALE ............................................................................................... 551 9.1 Scurtã prezentare a ierarhiei principalelor cãi de dezintoxicare a organismului ................................................... 551 9.2 Conceptul de „fibre vegetale“ („complex al fibrelor alimentare vegetale“) ................................................................. 553 9.3 Clasificarea fibrelor vegetale .................................................... 555 9.4 Bila ºi constituenþii acesteia ...................................................... 559 9.5 Prezentarea generalã a rolurilor fibrelor vegetale ................ 564 9.6 Rolul preventiv ºi terapeutic al fibrelor vegetale................... 569 9.7 Reconsiderarea rolurilor unor structuri din „complexul fibrelor alimentare vegetale“ .................................................... 575 9.8 Importanþa fibrelor vegetale crude în exercitarea rolului preventiv ºi terapeutic ............................................................... 577 9.9 Concluziile privind rolul preventiv ºi terapeutic al fibrelor vegetale în nutriþia umanã ......................................................... 581 111110.0.0.0.0. Argumente teoretice pentru practica alimentaþiei naturale ce abordeazã dimensiuni superioare ale materiei ºi ale fiinþei umane ................................................................................................. 587 10.1 Izomeria opticã ºi chiralitatea lelelelelevvvvvogirã – deogirã – deogirã – deogirã – deogirã – dextrxtrxtrxtrxtrogirãogirãogirãogirãogirã ...................................587 10.1.1 Dextrogirul ºi materia fizicã (nevie) ........................... 591
  10. 10. 1010101010 10.1.2 Levogirul ºi materia biologicã (vie) ............................ 595 10.1.3 Concluzii ......................................................................... 598 10.2 Electro-luminiscenþã (E.L.) ºi bio-electro-luminiscenþã (B.E.L.) sau relaþia dintre Neviu-Anorganic-Entropic-Neviu-Anorganic-Entropic-Neviu-Anorganic-Entropic-Neviu-Anorganic-Entropic-Neviu-Anorganic-Entropic- DeDeDeDeDextrxtrxtrxtrxtrogirogirogirogirogir-E.L.-E.L.-E.L.-E.L.-E.L. ºi VVVVViu-Oriu-Oriu-Oriu-Oriu-Organic-Nganic-Nganic-Nganic-Nganic-Negentregentregentregentregentropic-Leopic-Leopic-Leopic-Leopic-Levvvvvogirogirogirogirogir----- B.E.LB.E.LB.E.LB.E.LB.E.L...... ........................................................................................ 603 10.2.1 Apa ºi „memoria“ acesteia............................................ 605 10.2.2 De la nivelul celular la dimensiunea subcuanticã ......617 10.2.3 „Bio-energia“ sau radiaþia „energiei biologice“ a organismului ....................................................................618 10.2.4 Componenta bio-electromagneticã a radiaþiei energiei viului ................................................................. 622 10.2.5 „Amprentele Kirlian“ ºi „aurele electronografice“ ...... 627 10.2.6 Undele dextrogire / levogire, ca energii dextrogire ºi bio-energii levogire..................................................... 630 10.2.7 Dincolo de „zidul“ ºi de „timpul lui Planck“.............. 633 10.3 Alimentaþia Naturalã ºi dimensiunea Transpersonalã a Noii Culturi a eticii socialeeticii socialeeticii socialeeticii socialeeticii sociale ºi medicalemedicalemedicalemedicalemedicale .............................................................................................................................635 10.3.1 O Nouã culturã a eticii socialeeticii socialeeticii socialeeticii socialeeticii sociale prin Alimentaþia Naturalã ...................................................... 635 10.3.2 Etica medicalãEtica medicalãEtica medicalãEtica medicalãEtica medicalã într-o Nouã culturã a Comunicãrii pentru Viaþã .................................................................... 643 10.3.3 Dimensiunea TRANSPERSONALÃ a Noii Culturi a eticii socialeeticii socialeeticii socialeeticii socialeeticii sociale. ............................................................ 658 CCCCC. P. P. P. P. PARARARARARTEA EXPERIMENTTEA EXPERIMENTTEA EXPERIMENTTEA EXPERIMENTTEA EXPERIMENTALÃALÃALÃALÃALÃ Practica „Alimentaþiei Naturale“Practica „Alimentaþiei Naturale“Practica „Alimentaþiei Naturale“Practica „Alimentaþiei Naturale“Practica „Alimentaþiei Naturale“ în contextul „Medicinei pentru Viaþã“în contextul „Medicinei pentru Viaþã“în contextul „Medicinei pentru Viaþã“în contextul „Medicinei pentru Viaþã“în contextul „Medicinei pentru Viaþã“ 1111111111..... Scurte repere practice ale Alimentaþie Naturale ............................. 673 11.1 Calitatea gestului alimentar – cumcumcumcumcum, undeundeundeundeunde, cândcândcândcândcând ne hrãnim? ................................................................................. 673 11.2 Nutriþia naturalã a omului (relativ) sãnãtos ........................... 678 11.3 Terapeutica Alimentaþiei Naturale............................................ 679 12.12.12.12.12. Consecinþele preventive ºi terapeutice ale practicii Alimentaþiei Naturale la nivel social ºi individual ................................................ 681 12.1 Comunitãþi umane ce demonstreazã rolul social al Alimentaþiei Naturale ............................................................. 681 12.2 Populaþia Hunza ºi modelul social ideal de sãnãtatepreventivã .................................................................... 685 12.3 Terapeutica Alimentaþiei Naturale exemplificatã la nivel individual prin cazuri rezolvatecazuri rezolvatecazuri rezolvatecazuri rezolvatecazuri rezolvate (12 CAZURI12 CAZURI12 CAZURI12 CAZURI12 CAZURI) ............... 689 111113.3.3.3.3. În loc de „Concluzia finalã“Concluzia finalã“Concluzia finalã“Concluzia finalã“Concluzia finalã“. ......................................................... 697 BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................699 Jurãmântul de la GENEVJurãmântul de la GENEVJurãmântul de la GENEVJurãmântul de la GENEVJurãmântul de la GENEVAAAAA (adop(adop(adop(adop(adoptttttat de Asociaþia Medicalãat de Asociaþia Medicalãat de Asociaþia Medicalãat de Asociaþia Medicalãat de Asociaþia Medicalã Mondialã)Mondialã)Mondialã)Mondialã)Mondialã). ................................................................................................. 703 UN LUN LUN LUN LUN LOC PENTROC PENTROC PENTROC PENTROC PENTRUUUUU ÎNCHEIEREÎNCHEIEREÎNCHEIEREÎNCHEIEREÎNCHEIERE. ........................................................... 704
  11. 11. 1111111111 PRECIZÃRI UTILE PENTRU UªURINÞA STUDIULUIPENTRU UªURINÞA STUDIULUIPENTRU UªURINÞA STUDIULUIPENTRU UªURINÞA STUDIULUIPENTRU UªURINÞA STUDIULUI Avem trei principale precizãri de fãcut: de fond, de formã ºi de stil. Privitor la fondulfondulfondulfondulfondul acestei lucrãri, rugãmintea noastrã este ca, cei cãrora le este adresatã lucrarea (de la specialiºtii domeniului medical, alte categorii intelectuale, dar ºi nespecialiºtilor interesaþi de aprofun- darea unui subiect de multe ori nebulos ºi contradictoriu expus), sã se aplece cu bunãvoinþã ºi deschidere asupra esenþei mesajului nostru, ºi nu asupra formei acestuia. Altfel, existã riscul real de „a nu mai putea vedea pãdurea din cauza copacilor“. Într-adevãr, ca în orice pãdure, recunoaºtem ºi aici existenþa unor „uscãturi“ (care, exact ca într-o pãdure cu adevãrat „naturalã“, îºi au rostul lor!). Anumite exprimãri imprecise, preluate „din mers“, din „tinereþile“ acestei lucrãri (ajunsã acum, sperãm noi, la maturitate), ºi care nu au fost reaºezate în mod „corect ºi strict riguros din punct de vedere ºtiinþific“, din veºnica scuzã a „lipsei de timp“ – sperãm sã nu diminueze din interesul de fond acordat esenþei acestui material. Adicã, pe cei interesaþi ºi cu o minimã deschidere pentru aprofundarea acestei IDEI, îi rugãm sã nu se împiedice de „ambalaj“, care, ca de fiecare datã, este departe de a întrupa perfecþiunea… Din pãcate, avem ºi exemple concrete de „defecte de ambalaj“ (oferite chiar de cãtre prof. dr. Sebastian Dumitrache, profesorul coordonator de la „Institutul de Sãnãtate Publicã“ Bucureºti, unde autorul acestei lucrãri susþine Lucrarea de Doctorat cu titlu asemãnãtor): – „Zahãrul este un produs sintetic“, când, în realitate este un produs rafinat (ideea noastrã este cã acest produs are aceleaºi „calitãþi“ ca ºi orice alt produs, inclusiv medicamentos, obþinut prin sintezã chimicã industrialã). – Formulãri mai puþin precise la prima vedere, care puteau fi mai bine limpezite (mai ales în Partea a doua, cea Teoreticã, în bunã parte preluatã ca atare din „Tratatul“ anterior, la rândul sãu scos pe osatura Lucrãrii de Diplomã din 1997). – Citate cu puncte de vedere mai puþin echilibrate (dar, deosebit de sugestive pentru ideea susþinutã în acel subiect) etc. Aceastã explicaþie nu este o justificare sau o „mea culpa“, ci o exprimare directã ºi sincerã a dorinþei noastre ca toþi cititorii- colaboratori (mai ales cei de formaþie medicalã, intelectualã), sã poatã trece peste formã ºi sã poatã descoperi Fondul, Esenþa, sau poate chiar Chintesenþa! Referitor la formãformãformãformãformã, trebuie precizat de la bun început ceea ce se va observa pe tot parcursul lucrãrii: structura acesteia este bazatã în cea mai mare parte pe citate. Acestea sunt „cãrãmizile“ de bazã ale fundaþiei lucrãrii.
  12. 12. 1212121212 De aceea, am renunþat la ghilimelele citatelor, care ar fi încãrcat nespus de mult. Am punctat, totuºi, prezenþa acestora, prin formatul de ITALIC al literelor, în timp ce sursa bibliograficã este precizatã la sfârºitul citatului prin aceastã formã, ca exemplu: (1212121212). Însã, cea mai importantã precizare, se referã la stilulstilulstilulstilulstilul de prezentare. Datoritã viziunii precise de abordare a acestei lucrãri – structurã holisticã a prezentãrii – atunci, evident cã abordarea noastrã nu a putut evita dimensiunea spiritualã, cea metafizicã, a Universului uman. De aceea, scurtele pãtrunderi în aceste eterice dimensiuni au fost posibile doar prin „tãrâmul poetic“ al metaforelor ºi aforismelor. Acesta este, de fapt, ºi rostul acestor „tehnici“: blocarea „minþii“ (care de obicei ne minte) ºi eliberarea energiei spirituale, pentru regãsirea cunoaºterii ºi înþelegerii, prin „inteligenþa înþelepciunii“. Nu ºtim în ce mãsurã am reuºit acest lucru, dar un lucru ne este clar: pentru cei de formaþie strict ºtiinþificã, aceste foarte scurte momente pot fi foarte lejer sãrite, fãrã afectarea de fond a sensului subiectului respectiv. De aceea, aceste momente se adreseazã celor doritori de o înþelegere cu adevãrat holisticã a Realitãþii, în care poezia ºi proza sunt complementare ºi interactive – cãci, cu adevãrat, UNA Sunt!
  13. 13. 1313131313 CUVÂNTÃRI ÎNAINTECUVÂNTÃRI ÎNAINTECUVÂNTÃRI ÎNAINTECUVÂNTÃRI ÎNAINTECUVÂNTÃRI ÎNAINTE PrPrPrPrProf. univof. univof. univof. univof. univ. dr. dr. dr. dr. dr..... OctOctOctOctOctaaaaavian Lvian Lvian Lvian Lvian Luchianuchianuchianuchianuchian DirectorulDirectorulDirectorulDirectorulDirectorul „Institutului de Sãnãtate Publicã“,„Institutului de Sãnãtate Publicã“,„Institutului de Sãnãtate Publicã“,„Institutului de Sãnãtate Publicã“,„Institutului de Sãnãtate Publicã“, BucureºtiBucureºtiBucureºtiBucureºtiBucureºti „Tratatul pentru Alimentaþia Naturalã a OM-ului“ umple acele goluri pe care le resimt atât persoanele avizate, cât ºi marea masã a cititorilor. Autorul a gãsit modalitãþile ºi limbajul adecvat pentru a se adresa specialiºtilor care gãsesc aici, bine sistematizatã, întreaga problematicã a domeniului. Cadrele didactice din învãþãmântul preuniversitar ºi universitar, medicii, sociologii, psihologii, specialiºtii din industria alimentarã, pot gãsi aici un uriaº volum de referinþe teoretice sau practice. Autorul, folosind un bogat material bibliografic modern, abordeazã aspectele noi ale Alimentaþiei Naturale, cum ar fi: capitolele supli- menþilor alimentari, a oligoelementelor, enzimelor, aditivilor ºi conser- vanþilor alimentari – problematicã nouã abordatã în cercetãrile recente pe plan mondial, ºi care vin sã confirme sau sã infirme o serie de date din literatura de specialitate.
  14. 14. 1414141414 PrPrPrPrProf. univof. univof. univof. univof. univ. dr. dr. dr. dr. dr. biol.. biol.. biol.. biol.. biol. Gheorghe MencinicopschiGheorghe MencinicopschiGheorghe MencinicopschiGheorghe MencinicopschiGheorghe Mencinicopschi Directorul General al „Institutului de CercetãriDirectorul General al „Institutului de CercetãriDirectorul General al „Institutului de CercetãriDirectorul General al „Institutului de CercetãriDirectorul General al „Institutului de Cercetãri Alimentare“Alimentare“Alimentare“Alimentare“Alimentare“ Membru titular al Academiei de ªtiinþe Agricole ºi SilviceMembru titular al Academiei de ªtiinþe Agricole ºi SilviceMembru titular al Academiei de ªtiinþe Agricole ºi SilviceMembru titular al Academiei de ªtiinþe Agricole ºi SilviceMembru titular al Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice „Gheorghe Ionescu ªiºeºti“„Gheorghe Ionescu ªiºeºti“„Gheorghe Ionescu ªiºeºti“„Gheorghe Ionescu ªiºeºti“„Gheorghe Ionescu ªiºeºti“ Preºedintele „Secþiei de Industrie Alimentarã“Preºedintele „Secþiei de Industrie Alimentarã“Preºedintele „Secþiei de Industrie Alimentarã“Preºedintele „Secþiei de Industrie Alimentarã“Preºedintele „Secþiei de Industrie Alimentarã“ Lucrarea tânãrului medic doctorand în nutriþie, intitulatã „Tratat pentru Alimentaþia Naturalã a OM-ului“, aduce o viziune ineditã în abor- darea medicalã a nutriþiei umane, atât din punct de vedere strict ºtiinþific, cât ºi din perspectiva dimensiunii spirituale. Preocupat de studiul ºi practica terapiilor complementare, în care dietoterapia de tip natural ocupã un loc deosebit de important, autorul îndrãzneºte, în aceastã lucrare, o abordare sinteticã, ºtiinþificã, a acestui domeniu, în care locul central îl ocupã nutriþia naturalã. Acest teritoriu al medicinei de tip natural, prea puþin abordat din perspectiva ºtiinþei medicale alopate, se pare cã oferã o alternativã, consideratã „viabilã“ de cãtre autor, la problemele crescânde generate de efectele secundare ale medicamentelor ºi procedurilor terapeutice aparþinând medicinei clasice. Dincolo de detaliile „tehnice“ ale principiilor ºi conceptelor expuse pe parcursul acestei consistente lucrãri cu valenþe de „tratat“, rãmâne ideea esenþialã a unui nou ºi inedit mod de abordare a domeniului medical. Prin armonizarea informaþiilor ºtiinþei medicale moderne, cea de ultimã generaþie, a ultimelor descoperiri din biologie, biofizicã, biochimie etc., cu datele cunoaºterii strãvechi, antice, pornind de la Hipocrate sau chiar mai înaintea sa – autorul încearcã sã demonstreze actualitatea ºi realitatea îndemnului hipocratic, insistent expus în lucrare: „Alimentele sã vã fie medicament, iar medicamentele sã vã fie aliment“. Argumentele ºtiinþifice, unele de ultimã orã, aduse în sprijinul acestui ancestral principiu, meritã a fi parcurse ºi studiate, atât cu ochiul critic al omului de ºtiinþã, dar ºi cu deschiderea specificã „omului de conºtiinþã“ (cum îi place autorului sã precizeze deseori). Aºa cum fizica viitorului, prefiguratã de descoperirile din domeniul cuantic ºi subcuantic, stã sub semnul unor noi ºi neaºteptate abordãri, considerate „miraculoasã“ pânã de curând (vezi principiul teleportãrii particulelor, a depãºirii vitezei luminii în vid, a prezenþei ºi parcurgerii unor multiple dimensiuni ale universului), în acelaºi fel poate fi vãzutã ºi aceastã nouã ºi, totuºi, veche abordare, a medicinei din perspectiva holisticã a vieþii. Cum deseori autorul precizeazã, medicina, numitã de el „pentru viaþã“, nu aparþine nici alopatiei, nici natursimului sau altui curent medical, mai mult sau mai puþin actual ºi oficial, ci OM-ului holistic, prin Viaþa pe care o promoveazã, prin principiul hipocratic “Primum non nocere“. Acesta este, în ultimã instanþã, meritul lucrãrii. Dincolo de imperfecþiunile inerente oricãrui început de drum, lucrarea deschide un
  15. 15. 1515151515 canal de comunicare pentru interacþiunea (ºi nu interferenþa) acestor douã domenii largi – medicina alopatã ºi cea a terapiilor alternative ºi complementare – pentru o „fuziune la rece“, prin „transmutaþii biologice de joasã energie“ ºi alte modalitãþi pe care corpul nostru le cunoaºte ºi le practicã. Rãmâne doar ca ºi noi, cercetãtorii ºtiinþei de azi, sã le recunoaºtem, pentru regãsirea „con-ºtiinþei“, adicã a ºtiinþei luminate prin cunoaºterea multiplelor dimensiuni existente în „universul“ numit OM. Este exact ceea ce insistent îndeamnã aceastã lucrare ºi autorul ei, pe tot parcursul desfãºurãrii sale – atât prin consistentele citate expuse, cât ºi prin propriile sale afirmaþii, care, chiar dacã nu trebuie luate ca atare, pot cel puþin sã îndemne la reflecþie ºi meditaþie…
  16. 16. 1616161616 Gen. prGen. prGen. prGen. prGen. prof. drof. drof. drof. drof. dr..... Dumitru Constantin DulcanDumitru Constantin DulcanDumitru Constantin DulcanDumitru Constantin DulcanDumitru Constantin Dulcan ªeful Clinicii de Neurologie aªeful Clinicii de Neurologie aªeful Clinicii de Neurologie aªeful Clinicii de Neurologie aªeful Clinicii de Neurologie a Spitalului Clinic de Urgenþã Militar CentralSpitalului Clinic de Urgenþã Militar CentralSpitalului Clinic de Urgenþã Militar CentralSpitalului Clinic de Urgenþã Militar CentralSpitalului Clinic de Urgenþã Militar Central „Car„Car„Car„Car„Carol Daol Daol Daol Daol Davila“, Bucurvila“, Bucurvila“, Bucurvila“, Bucurvila“, Bucureºtieºtieºtieºtieºti AAAAAutututututorororororul lucrãrii „Intul lucrãrii „Intul lucrãrii „Intul lucrãrii „Intul lucrãrii „Inteligenþa mateligenþa mateligenþa mateligenþa mateligenþa materiei“eriei“eriei“eriei“eriei“ Hrana constituie condiþia esenþialã a existenþei umane. Nu este de mirare cã se stârnesc aºa de multe discuþii în jurul acestui subiect. Acum, în era în care dominã raþiunea ºtiinþei s-ar pãrea firesc sã nu existe nici o rezervã faþã de aºa-zisa „alimentaþie raþionalã“, în sensul ei autentic. A miza pe un adevãr ºtiinþific înseamnã a lua ca bazã a realitãþii elemente verificabile dupã criteriile stabilite de ºtiinþã. ªi totuºi, suntem foarte avansaþi în geneticã, în chirurgie, endocrinologie, microbiologie, etc., dar eºecurile alimentaþiei moderne sunt vizibile de la un capãt la altul al Terrei ºi în primul rând la cei doi poli opuºi – al bogãþiei ºi al sãrãciei. Obezitatea monstruoasã generatã de o alimentaþie fadã, modificatã genetic, la un pol, ºi moarte prin subnutriþie, la celãlalt pol. Diabetul, hipertensiunea arterialã, ulcerul gastric sau duodenal, tumorile tubului digestiv, bolile degenerative etc. sunt eºecuri ale modului de a ne hrãni. Pentru cã nu este important numai cu ce ne hrãnim, ci ºi cum ne hrãnim. O hranã normalã trebuie sã asigure nu numai refacerea energiei consumate, ci sã aibã un efect benefic optim ºi asupra vitalitãþii, a intelectului, a bunei dispoziþii, a randamentului ºi chiar a longevitãþii. Nemulþumitã de hrana tradiþionalã, omenirea se aflã într-o permanentã cãutare a ceva nou, cu alte valenþe pentru sãnãtatea organismului. Hrana vie este rezultatul unei astfel de cãutãri. Sunt deja în lume o serie de clinici care fac terapia bolii canceroase, ºi nu numai, cu acest tip de hranã. Partizanii sãi aduc drept argument cazurile clinice rezolvate fericit. Argumentele susþinãtorilor acestui mod de hrãnire pot sã fie parþial logice: pãstrarea conþinutului în vitamine ºi enzime. De aceea, la mare preþ sunt sucurile de fructe ºi legume. Dar vine Oshawa cu macrobiotica ºi deconseiazã categoric utilizarea lor pe motiv cã genereazã hiperaciditatea, ca de altfel ºi oþetul de mere pe care însã Jarvis îl recomanda cu toatã convingerea. Unii sfãtuiesc consumul de apã la minim 2 litri / zi ºi sarea în cantitãþi cât mai reduse. Oshawa spune NU apei, dar afirmã lipsa de nocivitate a sãrii. Unii afirmã nocivitatea cãrnii, alþii spun cã nu se poate trãi fãrã proteinele de origine animalã. ªi totuºi, sunt vegetarieni convinºi care au renunþat la carne fãrã sã aibe vreo consecinþã. Edgar Cayce, uimitorul „oracol“ american, care prin autohipnozã indica în diverse boli medicamente aflate încã în experiment în diverse laboratoare din lume, deci despre care nu se ºtia nimic înafara producãtorului, este categoric împotriva alimentelor prãjite, pe care Oshawa îºi bazeazã însã regimul sãu.
  17. 17. 1717171717 Hrana vie este o alimentaþie fãrã foc, dar istoria ne spune cã descoperirea focului a permis maimuþei sã se înalþe la om prin dezvoltarea creierului, favorizat de un nou mod de hrãnire, acesta consumând 20% din energia organismului. Ar putea fi doar o ipotezã. Contraargumentul ºtiinþific: prelucrarea hranei prin foc este strict necesarã pentru o bunã digestie. ªi pare logic sã fie aºa, oricum, nu este uºor pentru mentalitatea umanã sã renunþe brusc la o modalitate de hrãnire cu un trecut de multe sute de mii de ani. Fiecare partizan al unei hrãniri neconvenþionale îºi aduce argumentele sale. Cum sã te orientezi? Cine are dreptate? Greu de spus. Este mai degrabã o mare derutã în acest sens, ca de altfel în întreaga noastrã gândire socialã, politicã ºi religioasã. Trãim mai mult într-o lume a „modei“, a modelelor împrumutate orbeºte de aiurea decât într- o lume a raþiunii. Cum nu avem alte criterii de stabilire a unui adevãr, ºtiinþa rãmâne singura sursã. Dar o intereseazã? ªi-a propus cineva sã facã ordine în pletora de metode, tehnici, leacuri, „medicamente“ inventate peste noapte? Nu. Se mizeazã probabil pe judecata timpului. Într-adevãr, timpul rãmâne judecãtorul suprem. Este ceea ce ni se invocã ºi în lucrarea colegului nostru – o lucrare de altfel foarte bine scrisã ºi cãreia îi prevedem un succes pe deplin meritat.
  18. 18. 1818181818 DrDrDrDrDr. chir. chir. chir. chir. chir..... Alin ApostolAlin ApostolAlin ApostolAlin ApostolAlin Apostol Medic specialist chirurg,Medic specialist chirurg,Medic specialist chirurg,Medic specialist chirurg,Medic specialist chirurg, Preºedintele „Alianþei Medicilor“Preºedintele „Alianþei Medicilor“Preºedintele „Alianþei Medicilor“Preºedintele „Alianþei Medicilor“Preºedintele „Alianþei Medicilor“ Parcurgând istoria medicinei aflãm nivelul incredibil pe care l-a atins aceastã artã-profesie în antichitate. De asemenea, suntem conºtienþi cât de departe am fi ajuns acum dacã progresul n-ar fi fost ocupat de distrugerea Bibliotecii din Alexandria ºi odatã cu ea mii de ani de acumulãri în ceea ce priveºte profilaxia ºi tratamentul diverselor maladii. Ne întrebãm stupefiaþi cum operau neurochirurgii în Neolitic (existã cranii trepanate din acea perioadã); sau ce metode terapeutice miraculoase folosea medicul-Zamolxe de a reuºit sã convingã un popor întreg sã-l idolatrizeze ºi sã devinã Zeul principal al daco-geþilor; sau ce alte procedee curative foloseau Hipocrat, Avicenna sau Hammurabbi, metode ce au dispãrut în cenuºa imensului sãlaº de culturã. A urmat un lung rãstimp de „umbrã“ a medicinei ce a luat sfârºit odatã cu Renaºterea. Totuºi, în aceastã perioadã de peste 1000 de ani, au existat oameni, au existat boli, au existat tratamente pentru acestea. Chiar dacã selecþia naturalã a fost condiþia princeps de supravieþuire, o serie de remedii, aºa-zisele „leacuri bãbeºti“ ºi-au gãsit, mai târziu, ecoul în preparate farmaceutice de extracþie sau sintezã. Cu toate acestea, cel mai important aspect pentru pãstrarea unei vieþi sãnãtoase îl reprezintã din timpuri strãvechi, dar mai ales în prezent când suntem asaltaþi de chimicale ºi toxice, Alimentaþia Naturalã. Cu cât cunoºti mai în detaliu organismul uman, cu atât eºti mai entuziasmat de complexitatea ºi perfecþiunea în care a fost creat. Este un „motor“ perfect, dar care pentru a funcþiona în condiþii optime necesitã un „combustibil“ complex, de cea mai bunã calitate care sã conþinã toate principiile alimentare în cantitãþi fiziologice. Orice abuz sau lipsã a vreunui nutriment produce dereglãri care, în timp, devin patologice. Mai mult decât atât, în prezent, suntem puºi în faþa unei calitãþi îndoielnice a factorilor nutritivi, substanþele chimice toxice, folosite frecvent in industria alimentarã, fiind extrem de nocive pentru organism.
  19. 19. 1919191919 Drd. ing.Drd. ing.Drd. ing.Drd. ing.Drd. ing. TTTTTeodoreodoreodoreodoreodora Aldescua Aldescua Aldescua Aldescua Aldescu RRRRResesesesesponsabil de sectponsabil de sectponsabil de sectponsabil de sectponsabil de sectorororororul Aul Aul Aul Aul Agriculturiigriculturiigriculturiigriculturiigriculturii EcologiceEcologiceEcologiceEcologiceEcologice din cadrul „Ministerului Agriculturii,din cadrul „Ministerului Agriculturii,din cadrul „Ministerului Agriculturii,din cadrul „Ministerului Agriculturii,din cadrul „Ministerului Agriculturii, PãdurilorPãdurilorPãdurilorPãdurilorPãdurilor, Apelor ºi Mediului“,, Apelor ºi Mediului“,, Apelor ºi Mediului“,, Apelor ºi Mediului“,, Apelor ºi Mediului“, Doctorand în Agricultura EcologicãDoctorand în Agricultura EcologicãDoctorand în Agricultura EcologicãDoctorand în Agricultura EcologicãDoctorand în Agricultura Ecologicã Hrana pe care o consumãm astãzi se deosebeºte fundamental de cea cu care se hrãneau bunicii sau pãrinþii noºtri. Atunci, pe masa fiecãrei familii se gãseau alimente proaspãt gãtite, provenite din grãdina de lângã casã, servite cu felii mari de pâine de casã. Cerealele, orezul, fasolea, cartofii, alte legume ºi fructe erau alimen- tele frecvent consumate. Astãzi, gusturile s-au schimbat. Hrana prezentului se obþine prin tehnologii „moderne“, prelucratã, rafinatã, sãratã, îndulcitã, afumatã, cu produse chimice de sintezã – cu scopul de a produce senzaþii gustat- ive, bogate în calorii, dar sãracã în substanþe nutritive. Animalele sunt din ce în ce mai mult rupte din peisajul natural, fiind crescute în ferme mari, hrãnite cu nutreþuri provenite din organisme modificate genetic, îngrãºate forþat cu stimulenþi de creºtere. Preþul pe care îl plãtim pentru aceste „progrese“ ale civilizaþiei este foarte mare: deºi se spune cã mâncãm ca sã trãim, mâncarea care o consumãm astãzi, ne ucide! Acest „Tratat pentru Alimentaþia Naturalã a OM-ului“ constituie cel mai practic ghid adresat celor care vor sã adopte un mod de viaþã cât mai sãnãtos. Doar simpla citire a acestei cãrþi nu va face mai mult pentru sãnãtatea noastrã. Trebuie sã încercãm sã ºi asimilãm cele scrise ºi, mai ales, sã le aplicãm în viaþa noastrã de zi cu zi.
  20. 20. 2020202020 Dr. farm.Dr. farm.Dr. farm.Dr. farm.Dr. farm. Ovidiu BojorOvidiu BojorOvidiu BojorOvidiu BojorOvidiu Bojor DoctDoctDoctDoctDoctor în For în For în For în For în Farararararmacie,macie,macie,macie,macie, MembrMembrMembrMembrMembru al Au al Au al Au al Au al Academiei de ªtiinþe Medicale,cademiei de ªtiinþe Medicale,cademiei de ªtiinþe Medicale,cademiei de ªtiinþe Medicale,cademiei de ªtiinþe Medicale, Conducãtor a 4 expediþii ONU de explorare aConducãtor a 4 expediþii ONU de explorare aConducãtor a 4 expediþii ONU de explorare aConducãtor a 4 expediþii ONU de explorare aConducãtor a 4 expediþii ONU de explorare a ffffflorlorlorlorlorei din Himalaei din Himalaei din Himalaei din Himalaei din Himalayyyyya nepalezãa nepalezãa nepalezãa nepalezãa nepalezã Lucrarea intitulatã „Tratat pentru Alimentaþia Naturalã a OM-ului“ abordeazã un subiect tot mai intens studiat în cadrul medicinei natu- rale, respectiv problematica alimentaþiei naturale. Autorul acestei lucrãri susþine necesitatea practicii alimentaþiei naturale, prin evitarea folosirii cãrnii, a alimentelor cât mai puþin prelucrate termic la temperaturi mari, precum ºi a alimentelor chimizate, a E-urilor etc. Aceastã abordare nu este total nouã, cãci în ultimii ani s-au multiplicat numãrul cãrþilor ºi autorilor care se apleacã asupra acestei teme, cu mai mult sau mai puþin profesionalism. Însã, meritul acestei lucrãri, de mare actualitate, constã în buna fundamentare teoreticã a conceptelor ce structureazã alimentaþia naturalã. Argumentele clare ºi deseori convingãtoare, „invitã“ la trecerea cãtre acest mod natural de nutriþie, vãzut, în opinia autorului, ºi ca un adevãrat „stil de viaþã“. Un punct deosebit de important în structura lucrãrii, consider cã este reprezentat de capitolul 4, cel al medicamentului, vãzut din perspectiva medicinei naturale, prin raportare la medicamentul de tip alopat. Detalierea efectelor secundare ale medicamentelor chimice alopate, pânã la descrierea apogeului acestora („boala iatrogenã“), permite o utilã conºtientizare din partea oamenilor, dar ºi a medicilor, a riscurilor (de multe ori mai mari decât beneficiile), la care aceºtia se supun, prin administrarea medicamentelor alopate. De aceea, privind cu atenþie la detaliile oferite în acest capitol 4, desele referiri la alternativa terapeuticã (oferitã de alimentele naturale, dar ºi de fitoterapie etc.) nu ar mai trebui sã surprindã pe nimeni, nici mãcar pe medicii sau farmaciºtii formaþi în structura alopatã. Mai mult decât atât, acelaºi capitol oferã ºi o nouã abordare a „universului mi- crobian“, din cu totul altã perspectivã microbiologicã. Iar aceasta nu este nici pe departe singura abordare ineditã de pe parcursul acestei lucrãri. Aspectele ce þin de „bioenergeticã“ ºi de dimensiunile „bio-energo-informaþionale“, conceptualizate în aceastã formã de cãtre autor, oferã o altã perspectivã, nu doar în cazul alimentaþiei umane, dar ºi în cazul problematicii bolilor ºi a cauzalitãþii acestora, în general. Pentru toate acestea ºi multe altele, considerãm cã lucrarea tânãrului medic militar aduce un suflu nou în acest domeniu al medicinei natu- rale sau naturopatiei.
  21. 21. 2121212121 Chiar dacã unele idei nu pot fi încã pe deplin certificate din punct de vedere ºtiinþific, este de remarcat curajul prezentãrii în faþa colegilor lui medici, cu o asemenea lucrare, „încãrcatã“ cu concepte noi, cel puþin nonconformiste. ªi, pentru cã, cel puþin la prima vedere, acestea par a fi bine fundamentate teoretic, recomandarea personalã este ca aceste ipoteze sã fie cel puþin luate în seamã, pentru o eventualã aprofundare teoreticã, ºi, de ce nu, chiar practicã!
  22. 22. 2222222222 PrPrPrPrProf. drof. drof. drof. drof. dr. ing.. ing.. ing.. ing.. ing. Nicolae JulaNicolae JulaNicolae JulaNicolae JulaNicolae Jula VVVVVicepricepricepricepricepreºedinteºedinteºedinteºedinteºedinte al Ae al Ae al Ae al Ae al Academiei de Cibercademiei de Cibercademiei de Cibercademiei de Cibercademiei de Ciberneneneneneticãticãticãticãticã „ªtefan Odobleja“„ªtefan Odobleja“„ªtefan Odobleja“„ªtefan Odobleja“„ªtefan Odobleja“ PrPrPrPrProfofofofofesor la Aesor la Aesor la Aesor la Aesor la Academia Tcademia Tcademia Tcademia Tcademia Tehnicã Militehnicã Militehnicã Militehnicã Militehnicã Militarãarãarãarãarã Lucrarea „Tratat pentru Alimentaþia Naturalã a OM-ului“, structuratã în 3 mari pãrþi, abordeazã un subiect de mare actualitate privind alimen- taþia umanã. Acest tip de alimentaþie este considerat de autor ca un posibil „mod de viaþã“, alternativã la alimentaþia obiºnuitã. Argumentaþia teoreticã din lucrare are o bazã solidã, aceasta oferã un cadru optim pentru discuþii aprofundate pe aceastã temã. De aceea, modul de alimentaþie propus aici poate fi luat în considerare, ca o abordare credibilã din punct de vedere ºtiinþific. Þinuta graficã a lucrãrii este îngrijitã, explicaþiile sunt clare ºi conþi- nutul lucrãrii este uºor accesibil pentru o categorie largã de cititori. Publicarea lucrãrii completeazã literatura autohtonã specificã domeniului.
  23. 23. 2323232323 Prof.Prof.Prof.Prof.Prof. Mario Sorin VMario Sorin VMario Sorin VMario Sorin VMario Sorin Vasilescuasilescuasilescuasilescuasilescu Membru de onoare alMembru de onoare alMembru de onoare alMembru de onoare alMembru de onoare al „Uniunii pentru Viaþã ºi Alimentaþie„Uniunii pentru Viaþã ºi Alimentaþie„Uniunii pentru Viaþã ºi Alimentaþie„Uniunii pentru Viaþã ºi Alimentaþie„Uniunii pentru Viaþã ºi Alimentaþie Raþionalã“Raþionalã“Raþionalã“Raþionalã“Raþionalã“ ºi al „ªcolii de Macrobioticã“ – Vienaºi al „ªcolii de Macrobioticã“ – Vienaºi al „ªcolii de Macrobioticã“ – Vienaºi al „ªcolii de Macrobioticã“ – Vienaºi al „ªcolii de Macrobioticã“ – Viena Omul de azi, prins între degradarea tot mai accentuatã a alimentelor industriale ºi avalanºa maculaturii sentenþioase despre tot felul de alimentaþii miracol, are nevoie – în aceastã ceaþã agresivã ºi toxicã de mercantilism ºi pseudo-idei – de o întoarcere la firesc, întoarcerede o întoarcere la firesc, întoarcerede o întoarcere la firesc, întoarcerede o întoarcere la firesc, întoarcerede o întoarcere la firesc, întoarcere imposibilã fãrã un punct de reper natural. Este exact ceea ceimposibilã fãrã un punct de reper natural. Este exact ceea ceimposibilã fãrã un punct de reper natural. Este exact ceea ceimposibilã fãrã un punct de reper natural. Este exact ceea ceimposibilã fãrã un punct de reper natural. Este exact ceea ce prprprprpropune ºi ofopune ºi ofopune ºi ofopune ºi ofopune ºi oferã „erã „erã „erã „erã „TTTTTrrrrratatatatatatul pentratul pentratul pentratul pentratul pentru Alimentu Alimentu Alimentu Alimentu Alimentaþia Naþia Naþia Naþia Naþia Naturaturaturaturaturalã a OM-alã a OM-alã a OM-alã a OM-alã a OM- ului“.ului“.ului“.ului“.ului“. ªi aceasta, mai ales prin reîntâlnirea dintre alimentaþie ºi conºtiinþã, prin regãsirea practicã a hrãnirii ca act de conºtiinþã, în relaþie cu structura profundã a personalitãþii, pânã la sistemul de vase comunicante ale realitãþii transpersonale. Meritã o maximã atenþie optica de integrare prin alianþa cu Natura, de la armonizarea dintre „Cum“ ºi „Când“ mâncãm, mergând pânã la parteneriatul cu inamicii aparenþi (de ex. microbii). Este de departe cea mai realistã ºi utilã viziune terapeuticã, statisticile de reuºitã vorbind de la sine. ªi, mai ales, „Tratatul…“ îl ia în seamã pe beneficiar, subliniind nevoia de a-l lãsa sã-ºi exprime nevoile reale, învãþându-l chiar sã o facã. Evident inter- dar mai ales transdisciplinarã, lucrarea aduce în discuþie ºi mai ales le plaseazã pragmatic, aspecte puþin cunoscute ale realitãþii nu doar alimentare, de la efectul Kervran al transmutaþiei biologice la energii joase, la acea ipostazã aparte a spiritualitãþii care este Inedia. Teoria se deschide în practicã ºi în invitaþie la cercetare, rezultatul fiind o lucrare necesarã în egalã mãsurã specialiºtilor autenticio lucrare necesarã în egalã mãsurã specialiºtilor autenticio lucrare necesarã în egalã mãsurã specialiºtilor autenticio lucrare necesarã în egalã mãsurã specialiºtilor autenticio lucrare necesarã în egalã mãsurã specialiºtilor autentici ºi omului care se cautã ºi se descoperãºi omului care se cautã ºi se descoperãºi omului care se cautã ºi se descoperãºi omului care se cautã ºi se descoperãºi omului care se cautã ºi se descoperã ºi prin hrana ºi hrãnirea sa de fiecare zi.
  24. 24. 2424242424 CUVÂNT ÎNAINTECUVÂNT ÎNAINTECUVÂNT ÎNAINTECUVÂNT ÎNAINTECUVÂNT ÎNAINTE ADAPTAT DIN LUCRAREAADAPTAT DIN LUCRAREAADAPTAT DIN LUCRAREAADAPTAT DIN LUCRAREAADAPTAT DIN LUCRAREA „TRATAT DE NUTRIÞIE AL OM-ULUI“„TRATAT DE NUTRIÞIE AL OM-ULUI“„TRATAT DE NUTRIÞIE AL OM-ULUI“„TRATAT DE NUTRIÞIE AL OM-ULUI“„TRATAT DE NUTRIÞIE AL OM-ULUI“ (APÃRUT ÎN PERIOADA 1997–1999, ÎN 6(APÃRUT ÎN PERIOADA 1997–1999, ÎN 6(APÃRUT ÎN PERIOADA 1997–1999, ÎN 6(APÃRUT ÎN PERIOADA 1997–1999, ÎN 6(APÃRUT ÎN PERIOADA 1997–1999, ÎN 6 VOLUME)VOLUME)VOLUME)VOLUME)VOLUME) Prezentul „TTTTTrrrrratatatatatat de nutriþie al OM-uluiat de nutriþie al OM-uluiat de nutriþie al OM-uluiat de nutriþie al OM-uluiat de nutriþie al OM-ului“ apare pe scheletul unei riguroase Lucrãri de diplomãLucrãri de diplomãLucrãri de diplomãLucrãri de diplomãLucrãri de diplomã, susþinutã la „INSTITUTUL DEINSTITUTUL DEINSTITUTUL DEINSTITUTUL DEINSTITUTUL DE SÃNÃSÃNÃSÃNÃSÃNÃSÃNÃTTTTTAAAAATE PUBLICÃTE PUBLICÃTE PUBLICÃTE PUBLICÃTE PUBLICÓ““““ BucurBucurBucurBucurBucureºtieºtieºtieºtieºti, specialitatea „IGIENIGIENIGIENIGIENIGIENAAAAA ALIMENTALIMENTALIMENTALIMENTALIMENTAAAAAÞIEIÞIEIÞIEIÞIEIÞIEI“““““. Meritul dezvoltãrii acestuia nu aparþine în primul rând autorului acestui tratat, ci conceptului însuºi, cel al ALIMENTALIMENTALIMENTALIMENTALIMENTAAAAAÞIEI NÞIEI NÞIEI NÞIEI NÞIEI NAAAAATURALETURALETURALETURALETURALE. Acest concept, consacrat deja pe ,,piaþa“ ofertei terapeuticii naturale, este cel care susþine, precum creasta unui val, curentul de promovare ºtiinþificã a acestor valori ale alimentaþiei ºi medicinei naturale. Aceastã lucrare oferã prilejul contactului cu o informaþie care, din- colo de dezaprobare sau indiferenþã, poate ajuta la procesul continuu de îmbogãþire a cunoºtinþelor fiecãrui medic. În vremuri mai îndepãrtate, medicul era solicitat sã fie exponentul unei solide acumulãri de cunoºtinþe medicale, dar ºi nemedicale, sã exprime un nivel de culturã generalã cel puþin remarcabil. În prezent, se constatã tot mai mult o interacþiune coerentã a elementelor de civilizaþii avansate din vechime cu elementele de cunoaºtere imuabile, actualizate ºi particularizate acestui interesant moment temporar. Din acesDin acesDin acesDin acesDin acest contt contt contt contt conteeeeext cu adext cu adext cu adext cu adext cu adevãrvãrvãrvãrvãratatatatat deosebit medicul ºi medicina, ca artã ºi nu doar ca profesie –deosebit medicul ºi medicina, ca artã ºi nu doar ca profesie –deosebit medicul ºi medicina, ca artã ºi nu doar ca profesie –deosebit medicul ºi medicina, ca artã ºi nu doar ca profesie –deosebit medicul ºi medicina, ca artã ºi nu doar ca profesie – nu au decât de câºtigat, prin regãsirea ºi revenirea la vechinu au decât de câºtigat, prin regãsirea ºi revenirea la vechinu au decât de câºtigat, prin regãsirea ºi revenirea la vechinu au decât de câºtigat, prin regãsirea ºi revenirea la vechinu au decât de câºtigat, prin regãsirea ºi revenirea la vechi valori spirituale, dar ºi determinarea a noi valori devalori spirituale, dar ºi determinarea a noi valori devalori spirituale, dar ºi determinarea a noi valori devalori spirituale, dar ºi determinarea a noi valori devalori spirituale, dar ºi determinarea a noi valori de manifestaremanifestaremanifestaremanifestaremanifestare. Iar una din aceste valori este reprezentatã tocmai de cãtre subiectul supus atenþiei: ALIMENTALIMENTALIMENTALIMENTALIMENTAAAAAÞIA NÞIA NÞIA NÞIA NÞIA NAAAAATURALÃTURALÃTURALÃTURALÃTURALÃ. Este evident cã, din perspectiva Lucrãrii de Diplomã, se va evidenþia o lucrare cu caracter ºi formã medicalã, deci cu termeni de specialitate, cu informaþii ce solicitã uneori minima pregãtire medicalã. Lucrarea a fost scrisã permanent cu gândul lecturãrii ei de cãtre colegii medici ºi studenþi, pentru remarcarea argumentelor strict medicale, ºtiinþifice, de susþinere a acestei forme de terapie – hrana naturalã. Pentru a înþelege mai bine structura conceptualã abordatã în aceastã lucrare, este utilã definirea unor termeni (precum insista Voltaire), pentru realizarea unui limbaj comun, al unei fireºti ºi eficiente comunicãri. Astfel, tratamentultratamentultratamentultratamentultratamentul implicã determinarea acestei triade în care
  25. 25. 2525252525 factorul de credinþã ºi de spiritualitate este direct implicat. Asemenea, drogul una este, pe când medicamentul este cu totul altceva, implicând, poate chiar dimensiunea mentalã, spiritualã. ªi iatã cum acesta cuprinde în el atât dimensiunea mentalã, cât ºi pe cea… medicalã (medica–ment). ªi ajungem la un aspect interesant, cum cã „a da medicaþie“, a administra medicament (medica) ºi a medita vin cam din acelaºi loc, cu elementul comun: a media. Astfel cã medicul începe sã capete sens prin raportarea la aceastã media de informare (mass-media), cuvânt care reprezintã pluralul de la… medium. În acest fel, lucrurile par limpezi: medicul, acest mediator, este mijlocitorul, adicã intermediarul (ca orice simplu medium), interfaþa prin care manifestarea – exprimatã prin boala pacientului – regãseºte relaþia realã, dinamicã ºi determinantã cu factorul de cauzalitate din individualitatea fiecãrei fiinþe umane. Este momentul când medicul percepe direct calitatea de „învãþãtor“, al celorlalþi ºi al sãu, de utilizator al informaþiei cauzale, nicidecum a celei manifeste („tinã“ de orice fel). Atenþie: utilizeazã informaþia cauzalã, NU manifestã informaþia de efect, secundarã (exact problema actualã a medicului curant ºi practician pe tãrâmul acestei profesii ºi artã nobilã). Cuvintele deconspirã realitatea simplã ºi fireascã a calitãþii ºi „misiunii“ medicului adevãrat. Iar acest timp al determinãrii ºi practicii adevãratei calitãþi de MEDIC nu este deloc departe – cel puþin din punctul meu de vedere – cãci practica medicalã naturalã este apreciatã ºi tot mai folositã în lume, ºi în primul rând în Occident, cel ce redescoperã ceea ce este cunoscut ºi practicat din vremuri protoistorice. Informaþiile cuprinse în acest tratat nu sunt proprietatea noastrã sau a altcuiva, ci reprezintã elemente de bun simþ medical ºi ºtiinþific care doar au fost luate mai puþin în consideraþie în cercetarea medicalã. Lucrarea reprezintã, în esenþã, îmbinarea ºi legarea elementelor aparent disparate, precum ºi încercarea de sintezã atunci când concluziile erau evidente, dar tratatele medicale pãreau sã tacã. Mai clar ºi mai simplu: acesta este un tratat realizat din tratateun tratat realizat din tratateun tratat realizat din tratateun tratat realizat din tratateun tratat realizat din tratate pentru a scãpa de „dictatulpentru a scãpa de „dictatulpentru a scãpa de „dictatulpentru a scãpa de „dictatulpentru a scãpa de „dictatul“ tratatelor!“ tratatelor!“ tratatelor!“ tratatelor!“ tratatelor! Eliberându-ne de tratate, vom elibera spiritul real, dinamic, normal ºi firesc al creativitãþii ºi imaginaþiei, apropiindu-ne tot mai mult de dimensiunea intuiþiei, în care medicul adevãrat al viitorului trebuie sã aibã încredere, ca mai departe, prin crez ºi elucidare, sã determine nivelul real de Credinþã… Acesta este drumul de la materialismmaterialismmaterialismmaterialismmaterialism la materialitatematerialitatematerialitatematerialitatematerialitate (de la fizicism la fizicã), dar, mai ales, de la misticism la metafizicã! În acest fel, atât medicul cât ºi orice altã fiinþã, poate regãsi calea fireascã în ºi prin dimensiunea fizicã, eliberându-ne de atâtea schismeschismeschismeschismeschisme care au „calitatea“ de a se termina cu „-ism-ism-ism-ism-ism“, generatoare de deformãri la toate nivelurile (începând cu bine cunoscutul comunism, dar ºi capitalism, materialism etc. etc. – surse ale unor ideologii ce despart ºi separã de Întreg). Iar când dimensiunea afectatã este chiar cea fizicã, înseamnã cã situaþia este criticã, în sensul degradãrii ºi degenerãrii chiar la nivel spiritual. Prin cunoaºterea ºtiinþificã a fizicii, medicul de tip “hipocratic“ poate redescoperi cunoaºterea metafizicã a dimensiunii conºtiinþei, cea cu care trebuie primordial lucrat în acest domeniu al umanului. Numai un asemenea medic al Adevãrului poate determina sensul Viului, al
  26. 26. 2626262626 Realului: de la complicat la complex pentru regãsirea Simplitãþiide la complicat la complex pentru regãsirea Simplitãþiide la complicat la complex pentru regãsirea Simplitãþiide la complicat la complex pentru regãsirea Simplitãþiide la complicat la complex pentru regãsirea Simplitãþii eliberatoare de complexe ºi generatoare a unei noieliberatoare de complexe ºi generatoare a unei noieliberatoare de complexe ºi generatoare a unei noieliberatoare de complexe ºi generatoare a unei noieliberatoare de complexe ºi generatoare a unei noi complexitãþiicomplexitãþiicomplexitãþiicomplexitãþiicomplexitãþii – ºi aºa mai departe… Aceste afirmaþii nu sunt doar simple „jocuri de cuvinte“ – jocuri eliberatoare de „joaca“ consumului de timp ºi energie, inclusiv prin alimentaþia tradiþionalã, denaturatã. Aceste cuvinte pot determina remarcabil acel nivel de regãsire al Cuvântului care Zideºte ºi construieºte cum ºtie El mai bineCuvântului care Zideºte ºi construieºte cum ºtie El mai bineCuvântului care Zideºte ºi construieºte cum ºtie El mai bineCuvântului care Zideºte ºi construieºte cum ºtie El mai bineCuvântului care Zideºte ºi construieºte cum ºtie El mai bine – numai sã fie lãsat în pace. ªi poate cã primul pas este tocmai acest joc cu materia, cu alimentaþia naturalã. Dincolo de toate aspectele teoretice ale lucrãrii, mai mult sau mai puþin ºtiinþifice, academice sau metafizice, de bun simþ – ceea ce conteazã ºi rãmâne sunt faptele, consecinþele pozitivefaptele, consecinþele pozitivefaptele, consecinþele pozitivefaptele, consecinþele pozitivefaptele, consecinþele pozitive ale practicii alimentaþiei naturale. În acest sens, sunt prezentate, fãrã a insista, dovezile clare oferite de persoanele tratate prin aceastã modalitate, suferinde de boli grave ºi revenite la o stare de sãnãtate mai bunã chiar decât înaintea începerii acestei terapiei prin hranã naturalã – doar prin schimbarea gestului culinar de fiecare zi (asociat, însã, pentru reuºitã, cu asumarea unei reale transformãri interioare!). Dovezile medicale (buletine de analize ºi radiografii) din momentul manifestãrii depline a bolii ºi de dupã vindecare evidenþiazã tocmai acest aspect. * * * Pentru a avea o imagine cât mai amplã a conþinutului ºi firului cãlãuzitor al acestui tratat, prezentãm în încheiere, extrasele esenþiale din eeeeexpozxpozxpozxpozxpozeul de 1eul de 1eul de 1eul de 1eul de 10 minut0 minut0 minut0 minut0 minute din momentul susþinerii Le din momentul susþinerii Le din momentul susþinerii Le din momentul susþinerii Le din momentul susþinerii Lucrãriiucrãriiucrãriiucrãriiucrãrii de Diplomã cu acelaºi subiect, susþinut în faþa Comisiei dede Diplomã cu acelaºi subiect, susþinut în faþa Comisiei dede Diplomã cu acelaºi subiect, susþinut în faþa Comisiei dede Diplomã cu acelaºi subiect, susþinut în faþa Comisiei dede Diplomã cu acelaºi subiect, susþinut în faþa Comisiei de examinare din cadrul „Institutului de Igienã ºi Sãnãtateexaminare din cadrul „Institutului de Igienã ºi Sãnãtateexaminare din cadrul „Institutului de Igienã ºi Sãnãtateexaminare din cadrul „Institutului de Igienã ºi Sãnãtateexaminare din cadrul „Institutului de Igienã ºi Sãnãtate Publicã“ Bucureºti, de la Catedra de „Igiena Alimentaþiei“Publicã“ Bucureºti, de la Catedra de „Igiena Alimentaþiei“Publicã“ Bucureºti, de la Catedra de „Igiena Alimentaþiei“Publicã“ Bucureºti, de la Catedra de „Igiena Alimentaþiei“Publicã“ Bucureºti, de la Catedra de „Igiena Alimentaþiei“ (titulaturile aparþin acelei perioade)::::: Subiectul acestei Lucrãri de Diplomã se referã la o temã mai puþin abordatã pânã acum, cea referitoare la „Alimentaþia Naturalã în Medicina preventivã ºi curativã“. Subiectul este foarte vast, impunând parcurgerea întregii materii de igienã a alimentaþiei, ºi nu numai, având în vedere abordarea ºi a aspectelor de terapie naturalã, pe lângã elementele de prevenþie. Am pornit la studiul acestui aparent inedit subiect tocmai de la aceste elemente practice de curã naturalã, tratamente în urma cãrora se remarcã rezultate deosebite. Aceste confirmãri practice au cerut confirmãri teoretice, riguros ºtiinþifice ºi verificate prin cercetãri medicale de specialitate. Astfel cã abordarea din punct de vedere natural a alimentaþiei pare a avea confirmare, urmând un fir ascendent al istoriei (din antichitate, ºi mai ales în zona Geto-Daciei, confirmatã de dl. Ioan Claudian, dr. în Medicinã de la Facultatea de Medicinã din Bucureºti, expert O.N.U. în probleme de nutriþie, care citeazã numeroase surse istorice ce amintesc de „poporul mâncãtor de lapte“ geto-dac, pentru care carnea reprezenta o excepþie), pânã la cercetãrile medicale de datã recentã, ajutaþi de
  27. 27. 2727272727 tehnologia modernã, ce axeazã argumentaþia de susþinere a Alimentaþiei Naturale pe trei direcþii principale: 11111..... Alimentaþia Naturalã fãrã carneAlimentaþia Naturalã fãrã carneAlimentaþia Naturalã fãrã carneAlimentaþia Naturalã fãrã carneAlimentaþia Naturalã fãrã carne, susþinutã de argumentele anatomiei ºi fiziologiei comparate, de date biochimice, serologice, de raportul florei de fermentaþie ºi putrefacþie, de problematica proteinelor, dar mai ales de aspectul izomeriei optice ºi a chiralitãþii levogir - dextrogir, ca ºi a elementelor toxicologice (elocvent în acest sens este graficul evoluþiei bolilor din grupul neoprotestanþilor americani, majoritatea vegetarieni, cu dominantã naturalã, prin care se evidenþiazã înjumãtãþirea mortalitãþii pe diferitele grupe de boli). 2 .2 .2 .2 .2 . Alimentaþia Naturalã fãrã tratamente termice intenseAlimentaþia Naturalã fãrã tratamente termice intenseAlimentaþia Naturalã fãrã tratamente termice intenseAlimentaþia Naturalã fãrã tratamente termice intenseAlimentaþia Naturalã fãrã tratamente termice intense (fiert, copt, prãjit etc.),(fiert, copt, prãjit etc.),(fiert, copt, prãjit etc.),(fiert, copt, prãjit etc.),(fiert, copt, prãjit etc.), susþinutã de argumente toxicologice, de acþiunea asupra enzimelor, a radicalilor liberi, a chiralitãþii ºi izomeriei prin relaþia levogir- dextrogir a materiei biologice sau vii, respectiv a celei fizice sau nevii, precum ºi prin rezultate moderne, prin tehnici de ultimã orã din domeniul radiaþiilor bio-electro-luminiscente, evidenþiate de electronografiile ºi fotografiile Kirlian. 3 .3 .3 .3 .3 . Alimentaþia Naturalã fãrã substanþe de sintezã chimicãAlimentaþia Naturalã fãrã substanþe de sintezã chimicãAlimentaþia Naturalã fãrã substanþe de sintezã chimicãAlimentaþia Naturalã fãrã substanþe de sintezã chimicãAlimentaþia Naturalã fãrã substanþe de sintezã chimicã (conservanþi alimentari, aditivi ºi adjuvanþi alimentari,(conservanþi alimentari, aditivi ºi adjuvanþi alimentari,(conservanþi alimentari, aditivi ºi adjuvanþi alimentari,(conservanþi alimentari, aditivi ºi adjuvanþi alimentari,(conservanþi alimentari, aditivi ºi adjuvanþi alimentari, produse ale agriculturii chimice, intensive, de tip îngrãºãminteproduse ale agriculturii chimice, intensive, de tip îngrãºãminteproduse ale agriculturii chimice, intensive, de tip îngrãºãminteproduse ale agriculturii chimice, intensive, de tip îngrãºãminteproduse ale agriculturii chimice, intensive, de tip îngrãºãminte chimicchimicchimicchimicchimice, pesticide etc.)e, pesticide etc.)e, pesticide etc.)e, pesticide etc.)e, pesticide etc.). Aceste argumente, fãrã a le absolutiza ºi a le da valoare de adevãr de necontestat, sunt susþinute de realizãrile terapeutice prin ameliorãri sau chiar remisiuni ale unor boli, unele dintre acestea chiar grave. Ca susþinere practicã în acest sens sunt aduse în prezentare opt cazuri din 11 descoperite ºi verificate cu actele medicale competente, boli ce þin de variate domenii medicale: 1. melanom malign, 2. neoplasm de sân cu celule nediferenþiate, 3. neoplasm uterin, 4. hepatitã viralã acutã, 5. boalã von Willebrandt, tip I, 6. meningiom frontal drept, 7. diabet zaharat tip II, 8. leuconevraxitã (sclerozã în plãci).
  28. 28. 2828282828 CUVÂNTUL CONTINUUCUVÂNTUL CONTINUUCUVÂNTUL CONTINUUCUVÂNTUL CONTINUUCUVÂNTUL CONTINUU AL AUTORULUIAL AUTORULUIAL AUTORULUIAL AUTORULUIAL AUTORULUI Renaºterea valorilor Naturale – fie în medicinã, fizicã (ºtiinþã în general), fie chiar ºi în Filozofie, Religie, Metafizicã, Spiritualitate (ca valori ale Conºtiinþei) – reprezintã, în prezent, o miºcare inexorabilã, organicã, cu adevãrat… Naturalã! Acesta este Sensul, fie cã vrem, acceptãm, înþelegem – sau nu. De aceea, aceastã carte este lansatã Acum ºi Aici, cu Speranþã ºi Încredere – ea curge în sensul firescului, cãtre Oceanul împlinirii unei etape, din lungul proces de regãsire ºi redescoperire a OM-ului de cãtre oameni. Cum s-ar spune, acum „este pe val“ – valul anului 2003, vãzut a fi deosebit de important ºi interesant de tot mai mulþi oameni. De aceea, întâlnirea noastrã, prin aceastã lucrare, cu cei aflaþi în realã nevoie, nu mai implicã efortul de a înota împotriva curentului! Iatã, curgerea începe sã fie tot mai linã, la fel ca stilul de viaþã, indus de practica în ALIMENTALIMENTALIMENTALIMENTALIMENTAAAAAÞIA NÞIA NÞIA NÞIA NÞIA NAAAAATURALÃTURALÃTURALÃTURALÃTURALÃ… * * * Alimentaþia Naturalã nu este doar o teorie interesantã ºi un concept, bun de disecat într-o interesantã discuþie ºtiinþificã. Ea este, înainte de toate acestea, o practicã, un stil de viaþã, o dovadã vie cã, dincolo de prejudecãþi mai mult sau mai puþin ºtiinþifice, religioase sau de altã naturã, Natura ne poate oferi, cu adevãrat, Soluþia – cea care „dizolvã în detergentul universal“ probleme aparent insolubile ale oamenilor. Dincolo de îndemnurile din jurãmântul hipocratic – preluat, dupã cum vom vedea pe parcursul acestei lucrãri, din înþelepciunea cea mai strãveche (din care, cel puþin o „rãdãcinã“ consistentã pare a proveni de pe teritoriul geto-dac) – reticenþa oamenilor, ºi, mai ales, a medicilor, stã tocmai în greutatea de „a privi“ în interiorul Simplitãþii. Într-adevãr, de la laboratoarele ultraperformante – cu cohorte de cercetãtori ultraspecializaþi, cu fonduri uriaºe ºi condiþii impecabile, care tot cautã ºi iar cautã rezolvãri la probleme (vãzute a fi) insolubile – pânã la „banala“ ºi simpla soluþie propusã de noi în lucrare, cea a unui stil de nutriþie care ajutã în mod real (vezi cancerele cu metastaze, SIDA, leucemii, boli degenerative, autoimune etc.) – distanþa pare a fi, într-adevãr, uriaºã, greu de digerat chiar ºi pentru spiritul mai deschis noului... De aceea, suntem nevoiþi sã „recunoaºtem“ cã este nevoie de o mare dozã de curaj ºi deschidere pentru a accepta asemenea „minuni“, în condiþiile îndoctrinãrii într-un sistem medical care are reguli extrem de precise ºi fixe, care, asemenea cutumelor religioase, nu permite încãlcarea cu nici un pas, a nici uneia… Acest curaj ºi aceastã deschidere, într-adevãr, nu este uºor de realizat, mai ales în (încã) actualele condiþii, însã nici imposibil nu este!
  29. 29. 2929292929 Dovadã stau exemplele vii, practice – noi înºine – cei care promovãm ºi ne exprimãm chiar în aceste momente. Am pornit de la un minim curaj, poate puþinã „nebunie“, ºi o deschidere vãzutã atunci (acum 11 ani, în 1992) ca fiind „inconºtienþã“, poate chiar „sinucidere profesionalã“… Curajul însã trebuie însoþit de puterea „inteligenþei înþelepte“. Mânã în mânã, acestea pot cuceri întreaga lume… Aprofundate studii de cercetare teoreticã a argumentelor, grefate pe cercetarea practicã continuã pe propriul nostru organism, au generat observaþii tot mai interesante, care confirmau cele trãite de noi, dincolo de conceptele medicale oficiale, inclusiv cele nutriþionale. De aceea, noi ne-am bazat ºi ne bazãm, nu doar pe aceste studii ºi cercetãri teoretice, ample ºi aprofundate, ci, în primul rând, pe propria noastrã experienþã, pe propriul curaj ºi deschidere – ce ne-a demonstrat, în primul rând nouã înºine, cã aceste teorii confirmã consecinþele trãite pe propriul organism. Iatã, cercul s-a închis ºi ceea ce era de demonstrat ne-am demonstrat nouã înºine. Acum urmeazã ca ºi ceilalþi prieteni, oamenii din lumea întreagã, sã regãseascã aceste date ºi informaþii TRÃITE, nu doar citite ºi teoretizate! De aceea, noi am deschis larg porþile „Colaborãrii pentru Viaþã“ – celor însetaþi de TRÃIREA în aceastã Nouã Realitate. Noi existãm ºi mergem mai departe. Acum este rândul Vostru, deci al tuturor, cãci numai împreunã putem sã demonstrãm ceea ce deja se vede!… Alimentaþia Naturalã este – nici mai mult, nici mai puþin – exact ca o parolãparolãparolãparolãparolã. Aceasta ne introduce în „computerul“ fiecãruia, în propriul pro- gram informaþional. Fãrã aceasta nu se poate pãtrunde în „computer“, dar, mai departe, în lipsa cunoaºterii modului de lucru cu acesta ºi cu programele respec- tive – parola devine inutilã… Deci, putem spune cã Alimentaþia Naturalã este absolutAlimentaþia Naturalã este absolutAlimentaþia Naturalã este absolutAlimentaþia Naturalã este absolutAlimentaþia Naturalã este absolut necesarã, dar nu suficientãnecesarã, dar nu suficientãnecesarã, dar nu suficientãnecesarã, dar nu suficientãnecesarã, dar nu suficientã. Sau, poate cã, invers, ea nu este suficientã, dar devine absolut necesarã în cazul celor ce doresc accesarea propriilor programe interioare. Dacã nu se face acest lucru, atunci nu este nici o problemã – calculatorul poate fi privit, în continuare, liniºtit ºi senin… O altã imagine simbolicã ne-ar putea povesti cum Alimentaþia Naturalã, ca acþiune la nivel fizic, poate fi chiar Fiul cel preaiubit (corpul fizic) care sare în ajutorul Pãrinþilor: Mama – psihicul ºi Tatãl – mentalul. Fiecare dintre aceºtia are braþele împovãrate de greutatea bolii ºi a suferinþei: dorinþe ºi pasiuni dezechilibrante, concepte ºi atitudini deformante. Însã, acest ajutor este doar temporar, cãci tot Pãrintele pãrinþilor (Sursa) are acces la adevãrata ºi reala rezolvare, adicã Vindecare… Prin Alimentaþia NaturalãAlimentaþia NaturalãAlimentaþia NaturalãAlimentaþia NaturalãAlimentaþia Naturalã ºi Medicina pentru ViaþãMedicina pentru ViaþãMedicina pentru ViaþãMedicina pentru ViaþãMedicina pentru Viaþã, MEDICUL îºi poate redescoperi adevãratul sãu Sens, cel pentru care a fost creatã aceastã Funcþie, de importanþã fundamentalã pentru întreþinerea ºi potenþarea Vieþii. În mod obiºnuit, fiecare fiinþã umanã manifestã, într-un grad mai mare sau mai mic, o „putere“ deosebit de importantã, numitã instinctoterapie („Vix Medicatrix Naturae“ sau „Puterea de vindecare a Naturii“). În schimb, la oamenii puternic afectaþi la multiple niveluri (fizic, dar mai ales în structurile superioare ale Universului uman), aceastã „ºoaptã“ a Intuiþiei, venitã din interior, este puternic bruiatã. Ea necesitã un „amplificator“ care sã permitã audiþia ºi la nivelul

×