Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Biochimie teste

2,955 views

Published on

biochimie

Published in: Education
  • Be the first to comment

Biochimie teste

  1. 1. GLUCIDE 1. Funcţiile glucidelor: a) [x] energetică b) [ ] menţin presiunea oncotică c) [ ] sunt emulgatori d) [x] constituenţiai ţesuturilor de sprijin, ai acizilor nucleici e) [ ] de transport 2. Selectaţi glucidele ce sunt prezenteîn organismul uman: a) [ ] amiloza b) [x] glucoza c) [x] glicogenul d) [x] riboza, dezoxiriboza e) [ ] amilopectina 3. Monozaharidele sunt: a) [x] compuşi polihidroxicarbonilici b) [ ] polialcooli c) [ ] esteri simpli d) [ ] eteri compuşi e) [ ] aldehide 4. Referitor la monozaharide sunt adevărate afirmaţiile: a) [x] se împart în trioze, tetroze, pentoze, hexoze în funcţie de numărul atomilor de carbon b) [ ] toatemonozaharidele posedăunul sau mai mulţi atomi de carbon chirali c) [x] unele glucide conţin azot, fosfor sau sulf d) [x] monozaharidele ce conţin atomi de carbon asimetrici se împart în seriile L şi D e) [ ] monozaharidele seriei D sunt obligatoriu dextrogire, iar cele ale seriei L – levogire 5. Afirmaţii corecte referitor la monozaharide sunt: a) [ ] se supun hidrolizei b) [x] sunt compuşipolihidroxicarbonilici c) [ ] toate monozaharidele formează semiacetali intramoleculari d) [x] se clasifică în cetoze şi aldoze e) [ ] toate monozaharidele au doi anomeri – alfa şi beta 6. Monozaharidaaparţine seriei D dacă îndeplineşte următoarele condiţii: a) [ ] este dextrogiră b) [ ] este anomer beta c) [ ] este anomer alfa d) [ ] este levogiră e) [x] configuraţia atomului de carbon asimetric cel mai depărtat de gruparea carbonil este identică cu cea a carbonului asimetric din D- gliceraldehidă 7. Referitor la monozaharide sunt corecte afirmaţiile: a) [x] formează semiacetali interni printr-o reacţie de adiţie intramoleculară între o grupare aldehidică sau cetonică şi o grupare alcool b) [ ] reacţiile de formare a semiacetalilor interni sunt ireversibile c) [x] prin reacţia de ciclizare aldohexozele formează cicluri piranozice d) [ ] prin reacţia de ciclizare cetohexozele formează cicluri piranozice e) [x] ca urmare a reacţiei de ciclizare apar doi stereoizomeri supranumerari – anomerii alfa şi beta 8. Reacţiile de reducere a monozaharidelor: a) [ ] D-sorbitolul se formează doar prin reducerea D-glucozei b) [ ] numai aldozele formează polialcooli prin reducere c) [x] prin reducerea D-fructozeise obţin D-sorbitolşi D-manitol d) [x] reducerea monozaharidelor estecatalizată de enzime NADH şi NADPH dependente e) [x] retinopatiadiabetică estedeterminată de acumularea sorbitolului în retină 9. Reacţiile de oxidare a monozaharidelor: a) [ ] prin oxidarea monozaharidelor la gruparea carbonil se obţin acizi uronici b) [x] prin oxidarea monozaharidelor la gruparea carbonil se obţin acizi aldonici c) [x] oxidarea monozaharidelor în mediu acid conduce la formarea acizilor aldarici d) [x] gluconatul de calciu se utilizează pentru prevenirea hipocalcemiilor şi a tetaniei e) [x] acidul glucuronic se utilizează ca agent de conjugare 10. Maltoza: a) [x] este dizaharidă cu proprietăţireducătoare b) [ ] este monozaharidă cu proprietăţireducătoare c) [x] se obţine sub acţiunea amilazei pancreatice d) [x] estecompusă din 2 molecule de alfa-glucoză e) [ ] este unitatea repetitivăa celulozei 11. Lactoza: a) [ ] este dizaharidă alcătuită din două molecule de alfa-galactoză b) [x] monozaharidele constituentesunt piranoze c) [ ] este unitatea repetitivăa glicogenului d) [ ] nu posedăproprietăţi reducătoare e) [x] poatefi sintetizatăîn celulele umane 12. Zaharoza: a) [ ] este alcătuită din 2 molecule de alfa-glucoză b) [ ] posedăproprietăţireducătoare c) [ ] se obţine prin hidroliza amidonului d) [ ] ambele monozaharide constituentesunt în formă furanozică e) [x] este hidrolizată de zaharaza intestinală pânăla alfa-glucopiranoză şi beta-fructofuranoză 13. Glucoza: a) [x] există sub forma a 2 anomeri – alfa şi beta b) [ ] forma glucofuranozică este cea mai stabilă c) [x] prin oxidarea glucozei la C6 rezultă acidul glucuronic d) [ ] nu posedăatomi asimetrici de carbon e) [x] este o aldohexoză cu 4 atomi de carbon chirali 14. Galactoza: a) [ ] este principalul glucid din sânge b) [ ] este o cetopiranoză c) [x] este un epimer al glucozei d) [ ] în lactoză este prezentăîn formă de alfa-anomer e) [ ] nu posedă proprietăţireducătoare 15. Fructoza: a) [ ] prin reducere poateforma numai D-sorbitol b) [ ] este o cetopiranoză c) [x] este componentăa zaharozei d) [ ] este principalul glucid din sânge e) [ ] este principala componentă a lactozei 16. Dezoxiriboza: a) [x] este componentăa unor nucleozide b) [ ] este componentăa RNA c) [x] există în formă furanozică d) [ ] nu conţine nici o grupare -OH e) [ ] este un izomer al ribozei 17. Riboza:
  2. 2. a) [ ] este o cetoză b) [ ] conţine 5 atomi chirali c) [ ] este componentă a DNA d) [x] estecomponentă a NAD+ -lui şi FAD-lui e) [x] poatefi fosforilată 18. Homoglicanii: a) [ ] unitatea structurală a celulozei estemaltoza b) [x] celuloza esteo polizaharidă predominantă în regnul vegetal c) [x] amidonul este alcătuit din alfa-glucoză d) [ ] glicogenul estealcătuit din beta-glucoză e) [ ] în structuracelulozei predomină legăturile α-1,6-glicozidice 19. Selectaţi homoglicanii: a) [ ] heparina b) [x] amidonul c) [ ] manoza d) [x] celuloza e) [x] glicogenul 20. Selectaţi heteroglicanii: a) [ ] amilopectina b) [x] acidul hialuronic c) [ ] maltoza d) [x] keratan sulfaţii e) [x] heparina 21. Afirmaţii corecte referitor la glucide: a) [x] lactoza se conţine în laptele mamiferelor b) [ ] prin hidroliza lactozei se obţin 2 molecule de alfa-galactoză c) [x] ambele hexoze din lactoză sunt în formă piranozică d) [ ] zaharoza esteprincipalul glucid din sânge e) [ ] zaharoza este alcătuită din 2 molecule de alfa-glucoză 22. Afirmaţii corecte referitor la glucide: a) [ ] glucoza nu poateforma O-, S- sau N-glicozide b) [x] glucoza intră în componenţa lactozei c) [ ] beta-glucoza estecomponentă a amilopectinei d) [ ] fructozaeste componentă a lactozei e) [x] fructozadin componenţazaharozei este în formă de beta-furanoză 23. Digestia glucidelor: a) [x] amilaza salivară şi cea pancreatică scindează legăturile α-1,4- glicozidice din polizaharide b) [x] sub acţiunea amilazelor din amidon se obţine maltoză, maltotrioză, α-dextrine c) [ ] amilaza salivară scindează amidonul până la glucoză d) [ ] dizaharidazele nu posedă specificitate de substrat e) [ ] celuloza este scindată de amilaza pancreatică 24. Intoleranţa la lactoză: a) [ ] este determinată de deficitul galactokinazei b) [x] estedeterminată de deficitul de lactază c) [x] deficienţa enzimei ce determină intoleranţa la lactoză poatefi moştenită şi dobândită d) [x] se manifestă prin dureri abdominale, flatulenţă, diaree cronică e) [ ] se manifestă prin cataractă 25. Absorbţiaglucozei: a) [x] necesită Na+ b) [ ] necesită Ca2+ c) [x] necesită enzima Na+ ,K+ -ATP-aza d) [ ] implică antiportulglucozei şi al ionilor de sodiu e) [ ] implică simportul ionilor de sodiu şi de potasiu 26. Glicogenul: a) [x] se depoziteazăîn muşchii scheletici b) [ ] se depoziteazăîn ţesutuladipos c) [x] se depoziteazăîn ficat d) [x] ficatul utilizează depozitele de glicogen pentru menţinerea glicemiei e) [ ] rezervele de glicogen pot asigura organismul cu energie timp de 15-20 zile 27. Glicogenoliza: a) [x] este scindarea glicogenului b) [ ] este scindarea glucozei c) [ ] este un proces strict hidrolitic d) [ ] decurge intens postprandial e) [x] se activează în situaţii de stres, inaniţie 28. Glicogenoliza (reacţia catalizată de enzima glicogen fosforilaza): a) [ ] glicogen n glucoze + H2O → glicogen n-1 glucoze + glucoza b) [x] glicogen n glucoze + H3PO4 → glicogen n-1 glucoze + glucozo-1-fosfat c) [ ] glicogen n glucoze + H3PO4 → glicogen n-1 glucoze + glucozo-6-fosfat d) [x] glicogen fosforilaza scindează legăturile alfa-1,4-glicozidice e) [ ] glicogen fosforilaza scindează legăturile alfa-1,6-glicozidice 29. Glicogen fosforilaza: a) [x] este enzima reglatoare a glicogenolizei b) [ ] este reglată doar prin fosforilare-defosforilare c) [x] forma activă este cea fosforilată d) [ ] scindează atât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi legăturile alfa- 1,6-glicozidice din glicogen e) [ ] este activată de ATP 30. Reglarea hormonală a glicogenolizei: a) [ ] insulina activează glicogenoliza b) [x] adrenalina stimulează glicogenoliza c) [ ] glucagonul inhibă glicogenoliza d) [ ] insulina conduce la fosforilarea glicogen fosforilazei e) [x] fosforilarea glicogen fosforilazei are loc sub acţiunea adrenalinei, glucagonului 31. Reacţia chimică: Glucozo-1-fosfat ↔ Glucozo-6-fosfat: a) [x] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza b) [ ] este catalizată de enzima glucozo-6-fosfat izomeraza c) [ ] este o reacţie din glicoliză d) [ ] este o reacţie din gluconeogeneză e) [x] este o reacţie din glicogenoliză 32. Glucozo-6-fosfatul(G-6-P) obţinut din glicogen în muşchii scheletici: a) [ ] G-6-P estesecretat în sânge şi utilizat de ţesuturipentru energie b) [ ] G-6-P se supunescindării hidrolitice sub acţiunea glucozo-6- fosfatazei c) [ ] glucoza obţinutăprin hidroliza G-6-P este secretată în sânge şi utilizată de ţesuturipentru energie d) [x] G-6-P se include în glicoliză e) [x] G-6-P se utilizează ca sursă de energie pentru muşchi 33. Glucozo-6-fosfatul(G-6-P) obţinut din glicogen în ficat: a) [ ] G-6-P estesecretat în sânge şi utilizat de ţesuturipentru energie b) [x] G-6-P se supunescindării hidrolitice sub acţiunea glucozo-6- fosfatazei c) [x] glucoza obţinută prin hidroliza G-6-P este secretată în sânge şi utilizată de ţesuturipentru energie d) [ ] G-6-P se include în glicoliză în ficat e) [ ] G-6-P se utilizează ca sursă de energie doar pentru ficat 34. Scindarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen (glicogenoliza): a) [ ] este catalizată de glucozo-6-fosfataza b) [ ] este catalizată de glicogen fosforilaza
  3. 3. c) [x] este catalizată de enzima de deramificare d) [x] enzima ce catalizează procesulare activitate amilo-1,6-1,4-glican transferazică e) [x] enzima ce catalizează procesul are activitate 1,6-glicozidazică 35. Selectaţi enzimele glicogenolizei: a) [ ] glicogen sintaza b) [x] glicogen fosforilaza c) [x] fosfoglucomutaza d) [ ] glucokinaza e) [x] enzima de deramificare 36. Glicogenogeneza: a) [ ] este sintezaglucozei b) [x] estesinteza glicogenului c) [ ] decurge intens în toate ţesuturile d) [x] decurge intens postprandial e) [ ] se activează în situaţii de stres, inaniţie 37. Selectaţi enzimele glicogenogenezei: a) [x] glicogen sintaza b) [ ] glicogen fosforilaza c) [x] fosfoglucomutaza d) [x] glucokinaza e) [x] UDP-glucozo-pirofosforilaza 38. Glicogenogeneza (selectaţi reacţiile procesului): a) [ ] glucoza + ATP → glucozo-1-fosfat + ADP b) [x] glucoza + ATP → glucozo-6-fosfat + ADP c) [x] glicozo-6-fosfat → glucozo-1-fosfat d) [x] glucozo-1-fosfat +UTP → UDP-glucoza + H4P2O7 e) [ ] glucozo-6-fosfat +UTP → UDP-glucoza + H4P2O7 39. Glicogenogeneza (reacţia catalizată de enzima glicogen sintaza): a) [ ] glicogen n glucoze + glucozo-1-fosfat → glicogen n+1 glucoze + H3PO4 b) [ ] glicogen n glucoze + glucozo-6-fosfat → glicogen n+1 glucoze + H3PO4 c) [x] glicogen n glucoze + UDP-glucoza → glicogen n+1 glucoze + UDP d) [x] glicogen sintazaformează legăturile alfa-1,4-glicozidice e) [ ] glicogen sintazaformează legăturile alfa-1,6-glicozidice 40. Glicogen sintaza: a) [x] este enzima reglatoare a glicogenogenezei b) [x] estereglată prin fosforilare-defosforilare c) [ ] forma activă estecea fosforilată d) [ ] formează atât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi legăturile alfa- 1,6-glicozidice din glicogen e) [x] necesită prezenţaglicogeninei, proteinăcu funcţie de iniţiere a sintezei glicogenului 41. Reglarea hormonală a glicogenogenezei: a) [x] insulina activează glicogenogeneza b) [ ] adrenalina stimulează glicogenogeneza c) [x] glucagonul inhibă glicogenogeneza d) [x] insulina conduce la defosforilarea glicogen sintazei e) [ ] defosforilarea glicogen sintazei are loc sub acţiunea adrenalinei, glucagonului 42. Formarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen (glicogenogeneza): a) [ ] este catalizată de enzima glicogen sintaza b) [ ] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza c) [x] este catalizată de enzima de ramificare d) [x] enzima ce catalizează procesulare activitate amilo-1,4-1,6- transglicozidazică e) [ ] enzima ce catalizează procesul are activitate 1,6-glicozidazică 43. Glicogenina: a) [ ] este un fragment de glicogen b) [x] esteo proteină c) [x] posedăactivitate glucozil transferazică d) [ ] participăla scindarea glicogenului e) [x] participăla iniţierea sintezei glicogenului 44. Utilizarea glucozo-6-fosfatului (G-6-P) în ficat: a) [x] sintezaglicogenului b) [x] calea pentozo-fosfat c) [x] glicoliza d) [ ] G-6-P este secretat în sânge e) [x] G-6-P este scindat hidrolitic de glucozo-6-fosfatază, iar glucoza obţinutăeste secretată în sânge 45. Glicogenozele: a) [x] sunt determinate de deficienţe ereditare ale enzimelor implicate în metabolismul glicogenului b) [x] se caracterizează prin depuneri masive de glicogen în diferite ţesuturi c) [ ] în toatetipurile de glicogenoze glicogenul se depoziteazădoar în ficat d) [ ] în toate tipurilede glicogenoze structuraglicogenului estenormală e) [ ] pot fi tratateprin excluderea glucidelor din alimentaţie 46. Boala von Gierke: a) [x] este o glicogenoză determinată de activitatea redusă a glucozo-6- fosfatazei din ficat, rinichi, intestin b) [ ] este determinată de activitatea redusă a glucozo-6-fosfatazei din muşchi c) [x] este prezentăhepatomegalia d) [x] se manifestă prin hipoglicemii e) [ ] nu este însoţităde dereglări neurologice 47. Glucokinaza: a) [x] este prezentădoar în ficat b) [ ] catalizează fosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor hexoze c) [x] posedăKM mare pentru glucoză d) [ ] este inhibată de glicozo-6-fosfat e) [x] este enzimă iductibilă, activată de insulină 48. Hexokinaza: a) [ ] este prezentădoar în ficat b) [x] catalizează fosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor hexoze c) [x] posedăKM mică pentru glucoză d) [x] esteinhibată de glicozo-6-fosfat e) [ ] posedă specificitate absolută de substrat 49. Glicoliza: a) [ ] are loc doar în ficat şi muşchii scheletici b) [x] are loc în toate ţesuturile c) [x] reprezintăscindarea glucozei d) [ ] reprezintăscindarea glicogenului e) [ ] atât în condiţii aerobe, cât şi anaerobe produşiifinali ai glicolizei sunt CO2 şi H2O 50. Glicoliza: a) [ ] toate reacţiile glicolizei sunt reversibile b) [x] în condiţii anaerobe produsulfinal al glicolizei este lactatul c) [ ] în condiţii anaerobe randamentul energetic al glicolizei este 12 ATP d) [x] în condiţii aerobe produselefinale ale glicolizei sunt CO2 şi H2O e) [ ] în condiţii aerobe randamentul energetic al glicolizei este12 ATP 51. Reacţia: Glucoza + ATP → glucozo-6-fosfat + ADP: a) [x] este prima reacţie din glicoliză b) [x] esteprima reacţie din glicogenogeneză c) [ ] în toateţesuturile estecatalizată de enzima hexokinaza
  4. 4. d) [ ] hexokinaza esteenzimă din clasa ligazelor e) [x] în muşchi hexokinaza esteinhibată de glucozo-6-fosfat 52. Reacţia: Glucozo-6-fosfat ↔ fructozo-6-fosfat: a) [x] este o reacţie a glicolizei b) [x] esteo reacţie a gluconeogenezei c) [ ] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza d) [x] estecatalizată de enzima glucozofosfat izomeraza e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă alosterică 53. Reacţia: Fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat + ADP: a) [x] este o reacţie a glicolizei b) [ ] este o reacţie a gluconeogenezei c) [ ] este catalizată de enzima fosfofructomutaza d) [x] estecatalizată de enzima fosfofructokinaza e) [x] enzima ce catalizează această reacţie esteenzimă reglatoare 54. Reglarea activităţii fosfofructokinazei: a) [x] modulatori pozitivisunt AMP şifructozo-2,6-difosfatul b) [ ] sarcina energetică mică a celulei inhibă activitatea enzimei c) [ ] NADH şi NADPH sunt principalii activatori ai enzimei d) [x] citratul şi ATP sunt modulatori negativi e) [ ] 1,3-difosfogliceratul, fosfoenolpiruvatulsunt activatori ai enzimei 55. Reacţia: Fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat + dihidroxiacetonfosfat: a) [x] este o reacţie a glicolizei b) [x] esteo reacţie a gluconeogenezei c) [ ] este catalizată de enzima fructozo-1,6-difosfataza d) [x] estecatalizată de enzima fructozo-1,6-difosfataldolaza e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o hidrolază 56. Reacţia: Gliceraldehid-3-fosfat ↔ dihidroxiacetonfosfat: a) [x] este o reacţie a glicolizei b) [x] esteo reacţie a gluconeogenezei c) [ ] este catalizată de enzima triozofosfat mutaza d) [x] estecatalizată de enzima triozofosfat izomeraza e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o transferază 57. Reacţia: Gliceraldehid-3-fosfat + NAD+ + H3PO4 ↔ 1,3- difosfoglicerat + NADH+H+ a) [x] este o reacţie a glicolizei b) [x] esteo reacţie a gluconeogenezei c) [ ] este catalizată de enzima gliceraldehidfosfat dehidrataza d) [x] estecatalizată de enzima gliceraldehidfosfat dehidrogenaza e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o liază 58. Reacţia: 1,3-difosfoglicerat + ADP ↔ 3-fosfoglicerat + ATP a) [x] este o reacţie a glicolizei b) [x] esteo reacţie a gluconeogenezei c) [x] este catalizată de enzima fosfogliceratkinaza d) [ ] este catalizată de enzima fosfogliceratmutaza e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o ligază 59. Reacţia: 1,3-difosfoglicerat + ADP ↔ 3-fosfoglicerat + ATP a) [ ] este o reacţie de fosforilare oxidativă b) [x] esteo reacţie de fosforilare la nivel de substrat c) [x] 1,3-difosfogliceratul este un compus supermacroergic d) [ ] este o reacţie din calea pentozo-fosfat deoxidare a glucozei e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă reglatoare 60. Reacţia: 3-fosfoglicerat ↔ 2-fosfoglicerat a) [x] este o reacţie a glicolizei b) [x] esteo reacţie a gluconeogenezei c) [ ] este catalizată de enzima fosfogliceratkinaza d) [x] estecatalizată de enzima fosfogliceratmutaza e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este din clasa transferazelor 61. Reacţia: 2-fosfoglicerat ↔ fosfoenolpiruvat + H2O a) [x] este o reacţie a glicolizei b) [x] esteo reacţie a gluconeogenezei c) [ ] este catalizată de enzima fosfoenolpiruvat carboxikinaza d) [x] estecatalizată de enzima enolaza e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o hidrolază 62. Reacţia: fosfoenolpiruvat + ADP → piruvat + ATP a) [ ] este o reacţie de fosforilare oxidativă b) [x] esteo reacţie de fosforilare la nivel de substrat c) [ ] piruvatul esteun compus macroergic d) [ ] este o reacţie din gluconeogeneză e) [x] enzima ce catalizează această reacţie esteenzimă reglatoare 63. Reacţia: fosfoenolpiruvat + ADP → piruvat + ATP a) [x] este o reacţie a glicolizei b) [ ] este o reacţie a gluconeogenezei c) [ ] este catalizată de enzima fosfoenolpiruvat carboxikinaza d) [x] estecatalizată de enzima piruvatkinaza e) [x] enzima ce catalizează această reacţie esteenzimă reglatoare 64. Reacţia: Piruvat + NADH+H+ ↔ lactat + NAD+ a) [ ] are loc în condiţii aerobe b) [x] are loc în condiţii anaerobe c) [x] este catalizată de enzima lactatdehidrogenaza (LDH) d) [x] LDH este oxido-reductază e) [ ] este o reacţie din ciclul Krebs 65. Căile de utilizare a piruvatului: a) [x] în condiţii aerobe se decarboxilează la acetil-CoA b) [x] în condiţii anaerobe se reduce la lactat c) [x] se carboxilează la oxaloacetat d) [ ] se oxidează în lanţul respirator e) [x] poatefi utilizat în gluconeogeneză 66. Reacţia sumară a glicolizei anaerobe: a) [ ] glucoza + 2ATP + 2H2O → 2 lactat + 2ADP + 2H3PO4 b) [ ] glucoza + 2ATP + 2H3PO4 → 2 lactat + 2ADP + 2H2O c) [x] glucoza + 2ADP + 2H3PO4 → 2 lactat + 2ATP + 2H2O d) [ ] glucoza + 2ADP + 2H3PO4 → 2 piruvat + 2ATP + 2H2O e) [ ] glucoza + 4ADP + 4H3PO4 → 2 piruvat + 4ATP + 4H2O 67. Produsele finale ale glicolizei anaerobe: a) [ ] 2 molecule de piruvat b) [ ] glucoza c) [x] 2 ATP d) [x] 2 H2O e) [x] 2 molecule de lactat 68. Selectaţi enzimele reglatoare ale glicolizei: a) [ ] piruvatcarboxilaza b) [ ] fosfoglucoizomeraza c) [x] hexokinaza d) [x] fosfofructokinaza e) [x] piruvatkinaza 69. Glicoliza este activată de: a) [ ] NADH b) [ ] ATP c) [ ] glucozo-6-fosfat d) [x] fructozo-2,6-difosfat e) [x] AMP, ADP 70. Glicoliza este inhibată de:
  5. 5. a) [ ] NAD+ b) [x] citrat c) [x] acizii graşi d) [ ] glucoză e) [ ] AMP 71. Activatorii (1) şi inhibitorii (2) alosterici ai fosfofructokinazei: a) [ ] citrat AMP b) [x] ADP 1,3-difosfoglicerat c) [ ] ATP ADP d) [x] fructozo-2,6-difosfat ATP e) [x] AMP fosfoenolpiruvat 72. În glicoliză ATP-ulse formează în reacţiile catalizate de enzimele: a) [ ] hexokinaza b) [ ] fosfofructokinaza c) [x] fosfogliceratkinaza d) [ ] glucokinaza e) [x] piruvatkinaza 73. Selectaţi reacţiile de fosforilare la nivel de substrat: a) [ ] glucoza → glucozo-6-fosfat b) [x] fosfoenolpiruvat → piruvat c) [ ] fructozo-6-fosfat → fructozo-1,6-difosfat d) [x] succinil-CoA → succinat e) [x] 1,3-difosfoglicerat → 3-fosfoglicerat 74. Reglarea glicolizei: a) [ ] toate enzimele glicolizei sunt enzime alosterice b) [x] doar enzimele ce catalizează reacţiile ireversibile ale glicolizei sunt reglatoare c) [ ] sarcina energetică înaltă a celulei activează enzimele reglatoare ale glicolizei d) [x] citratul, fosfoenolpiruvatul, 1,3-difosfogliceratul sunt inhibitori ai fosfofructokinazei e) [x] acetil-CoA esteinhibitor al piruvatkinazei 75. Reglarea hormonală a glicolizei: a) [x] glucagonul inhibă fosfofructokinaza prin micşorarea concentraţiei de fructozo-2,6-difosfat b) [x] insulina activează enzimele reglatoare ale glicolizei c) [ ] cortizolul induce sinteza enzimelor reglatoare ale glicolizei d) [ ] somatotropinastimulează glicoliza e) [ ] adrenalina stimulează glicoliza hepatică 76. Enzimele comune pentru glicoliză şi fermentaţia alcoolică: a) [x] piruvat kinaza b) [ ] alcool dehidrogenaza c) [ ] lactat dehidrogenaza d) [x] fosfoglicerat kinaza e) [ ] piruvat decarboxilaza 77. Care enzimă nu participăla scindarea aerobă a glucozei? a) [ ] piruvat kinaza b) [ ] glicerolfosfat dehidrogenaza c) [x] lactat dehidrogenaza d) [ ] malat dehidrogenaza e) [ ] piruvat dehidrogenaza 78. Produsele finale ale oxidării complete a unei molecule de glucoză: a) [x] 38 ATP b) [x] 44 H2O c) [x] 6 CO2 d) [ ] 22 H2O e) [ ] 44 ATP 79. Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completă a unei molecule de piruvat: a) [ ] 3 b) [ ] 2 c) [x] 15 d) [ ] 30 e) [ ] 6 80. Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completă a unei molecule de lactat: a) [ ] 6 b) [x] 18 c) [ ] 15 d) [ ] 36 e) [ ] 3 81. Fermentaţia alcoolică: a) [x] este transformarea glucozei în etanol b) [ ] toatereacţiile fermentaţiei alcoolice diferă de reacţiile glicolizei c) [ ] piruvatul se transformă direct în etanol sub acţiunea alcool dehidrogenazei d) [x] piruvatulse transformă în acetaldehidă sub acţiunea piruvat decarboxilazei e) [x] acetaldehida se reduce la etanol sub acţiunea alcool dehidrogenazei 82. Enzime comune ale glicolizei şi ale gluconeogenezei: a) [ ] hexokinaza b) [x] fosfoglicerat kinaza c) [ ] fosfoenolpiruvat carboxikinaza d) [x] fosfoglicerat mutaza e) [ ] fructozo-1,6-difosfataza 83. Gluconeogeneza: a) [ ] este sintezaglicogenului din glucoză b) [x] estesinteza glucozei din surseneglucidice c) [ ] are loc în toateţesuturile cu aceeaşi intensitate d) [x] decurge intens în inaniţie e) [ ] toate reacţiile gluconeogenezei au loc în sens invers reacţiilor glicolizei 84. Gluconeogeneza: a) [x ] decurge în sens invers glicolizei cu ocolirea a trei reacţii ireversibile din glicoliză b) [ ] are loc intens în intervalele postprandiale c) [x] decurge intens în ficat şi în rinichi d) [ ] asigură cu glucoză ficatul şi rinichii e) [x] asigură cu glucoză ţesuturile glucodependente (creierul, eritrocitele) 85. Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru gluconeogeneză: a) [x ] glicerolul b) [ ] acizii graşi c) [ ] acetoacetatul d) [x] lactatul e) [x] oxaloacetatul 86. Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru gluconeogeneză: a) [ ] beta-hidroxibutiratul b) [x] piruvatul c) [x] aminoacizii glucoformatori d) [ ] colesterolul e) [ ] bazele azotatepurinice 87. Reacţia: Piruvat + CO2 + ATP + H2O → oxaloacetat + ADP + H3PO4:
  6. 6. a) [x] este o reacţie anaplerotică b) [ ] este o reacţie din glicoliză c) [x] este o reacţie din gluconeogeneză d) [ ] are loc în citozol e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o transferază 88. Piruvat carboxilaza: a) [ ] este enzimă a glicolizei b) [x] esteenzimă a gluconeogenezei c) [x] gruparea prosteticăa enzimei este biotina d) [ ] gruparea prosteticăa enzimei este tiamin-pirofosfatul e) [x] este enzimă reglatoare activată de acetil-CoA 89. Reacţia: Oxaloacetat + GTP ↔ fosfoenolpiruvat + CO2 + GDP: a) [ ] este o reacţie din glicogenogeneză b) [ ] este o reacţie din glicoliză c) [x] este o reacţie din gluconeogeneză d) [x] are loc în citozol e) [x] raportulATP/ADP înalt favorizează formarea fosfoenolpiruvatului 90. Fosfoenolpiruvat carboxikinaza: a) [ ] este enzimă a glicolizei b) [x] esteenzimă a gluconeogenezei c) [x] este o enzimă reglatoare d) [x] glucagonul activează enzima prin fosforilarea ei e) [ ] raportulATP/ADP mic activează enzima 91. Gluconeogeneza din lactat necesită prezenţaurmătoarelor enzime: a) [x] piruvat carboxilaza b) [x] fructozo-1,6-difosfataza c) [ ] piruvat kinaza d) [x] lactat dehidrogenaza e) [ ] fosfofructokinaza 92. Reacţia: Fructozo-1,6-difosfat + H2O → fructozo-6-fosfat + H3PO4: a) [ ] este o reacţie din glicogenoliză b) [ ] este o reacţie din glicoliză c) [x] este o reacţie din gluconeogeneză d) [ ] are loc în mitocondrii e) [x] enzima ce catalizează reacţia este fructozo-1,6-difosfataza 93. Fructozo-1,6-difosfataza: a) [ ] este enzimă a glicogenolizei b) [x] esteenzimă a gluconeogenezei c) [ ] este activată de fructozo-2,6-difosfat d) [x] glucagonul activează enzima prin fosforilarea ei e) [ ] raportulATP/ADP mic activează enzima 94. Reacţia: Glucozo-6-fosfat + H2O → glucoză + H3PO4: a) [x] este o reacţie din glicogenoliză b) [ ] este o reacţie din glicoliză c) [x] este o reacţie din gluconeogeneză d) [ ] are loc în mitocondrii e) [x] enzima ce catalizează reacţia este glucozo-6-fosfataza 95. Glucozo-6-fosfataza: a) [x] este enzimă a glicogenolizei b) [x] esteenzimă a gluconeogenezei c) [x] este o hidrolază d) [ ] se activează la o concentraţie înaltă de glucoză e) [ ] esteactivată de insulină 96. Pentru sinteza unei molecule de glucoză sunt necesare: a) [x] 2 molecule de piruvat b) [x] 4 ATP c) [x] 2 GTP d) [ ] 6 H3PO4 e) [ ] 6 ADP 97. Activatori ai gluconeogenezei sunt: a) [ ] glucoza b) [ ] AMP c) [x] ATP d) [x] acetil-CoA e) [ ] NAD+ 98. Reglarea hormonală a gluconeogenezei: a) [x] glucagonul activează enzimele reglatoare ale gluconeogenezei prin fosforilarea lor b) [x] cortizolul induce sintezaenzimelor reglatoare ale gluconeogenezei c) [ ] insulina activează gluconeogeneza d) [x] cortizolul stimulează gluconeogeneza prin aport crescut de aminoacizi din muşchi şi glicerol din ţesutuladipos e) [ ] adrenalina inhibă gluconeogeneza 99. Selectaţi reacţiile necesare pentru includerea glicerolului în gluconeogeneză: a) [x] glicerol + ATP → glicerol-3-fosfat + ADP b) [ ] glicerol + H3PO4 → glicerol-3-fosfat c) [x] glicerol-3-fosfat + NAD+ ↔ dihidroxiaceton-fosfat + NADH+H+ d) [ ] glicerol-3-fosfat + NAD+ ↔ gliceraldehid-3-fosfat + NADH+H+ e) [x] dihidroxiaceton-fosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat 100. Gluconeogeneza din glicerol necesită enzimele: a) [x] glicerol kinaza b) [x] glicerolfosfat dehidrogenaza c) [ ] piruvat carboxilaza d) [ ] fosfoenolpiruvat carboxikinaza e) [x] fructozo-1,6-difosfataza 101. Gluconeogeneza din alanină necesită enzimele: a) [x] alaninaminotransferaza b) [x] piruvat carboxilaza c) [ ] piruvat kinaza d) [x] fosfoenolpiruvat carboxikinaza e) [ ] fosfofructokinaza 102. Gluconeogeneza din acid aspartic necesită enzimele: a) [x] aspartataminotransferaza b) [ ] piruvat carboxilaza c) [ ] piruvat kinaza d) [x] fosfoenolpiruvat carboxikinaza e) [ ] fosfofructokinaza 103. Calea pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei: a) [ ] decurge activ numai în ficat şi eritrocite b) [ ] decurge activ numai în ţesutuladipos, suprarenale, glandele mamare c) [x] în etapa oxidativă are loc conversia glucozei în pentoze d) [x] în etapaneoxidativă are loc conversia pentozelor în hexoze e) [ ] reacţiile etapei neoxidative sunt ireversibile 104. Funcţiile căii pentozo-fosfaţilor deoxidare a glucozei: a) [x] sintezapentozelor b) [ ] generarea de NADH c) [x] generarea de NADPH d) [ ] generarea de FADH2 e) [ ] formarea pirofosfatului 105. Reacţia: Glucozo-6-fosfat + NADP+ → 6-fosfogluconolactonă + NADPH+H+ :
  7. 7. a) [ ] este o reacţie din glicoliză b) [x] esteo reacţie din calea pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei c) [x] enzima ce catalizează reacţia este glucozo-6-fosfat dehidrogenaza d) [ ] enzima ce catalizează această reacţie estelactonaza e) [x] enzima ce catalizează această reacţie esteinhibată de NADPH 106. Selectaţi reacţiile etapei oxidative a şuntuluipentozo-fosfat: a) [ ] Glucozo-6-fosfat + NAD+ → 6-fosfogluconolactonă + NADH+H+ b) [x] Glucozo-6-fosfat + NADP+ → 6-fosfogluconolactonă + NADPH+H+ c) [x] 6-fosfogluconolactona + H2O → 6-fosfogluconat d) [ ] 6-fosfogluconat + NAD+ → ribulozo-5-fosfat + NADH+H+ + CO2 e) [x] 6-fosfogluconat + NADP+ → ribulozo-5-fosfat + NADPH+H+ + CO2 107. Substanţele iniţiale ale şuntului pentozo-fosfat: a) [ ] FADH2 b) [x] glucozo-6-fosfat c) [x] 2 NADP+ d) [ ] ATP e) [ ] ribozo-5-fosfat 108. Produsele finale ale etapeioxidative a şuntului pentozo-fosfat: a) [ ] ribulozo-5-fosfat b) [ ] glucozo-6-fosfat c) [ ] ATP d) [ ] NADH e) [x] 2 NADPH 109. Deficienţa glucozo-6-fosfat dehidrogenazei (G-6-P DH): a) [x] în eritrocite şuntulpentozo-fosfat esteunica cale de generare a NADPH-lui b) [ ] în eritrocite NADPH-ulseobţine doar în reacţia catalizată de enzima malică c) [x] deficienţa ereditară a G-6-P DH se manifestă prin hemoliză d) [x] hemoliza din deficienţa ereditară a G-6-P DH este cauzată de acumularea H2O2 e) [x] deficienţa ereditară a G-6-P DH este frecventă la persoanele din regiunile infectate de malarie 110. Etapaneoxidativă a şuntuluipentozo-fosfat: a) [ ] reacţiile etapei neoxidative sunt ireversibile b) [x] reacţiile sunt catalizate de transcetolaze şi transaldolaze c) [x] conversia pentozelor în hexoze se amplifică când necesitatea de NADPH estemai înaltă decât necesitatea de pentoze d) [x] conversia hexozelor în pentozese amplifică când necesitatea de pentozeestemai înaltă decât necesitatea de NADPH e) [ ] coenzima transcetolazei este piridoxalfosfatul 111. NADPH: a) [ ] generează ATP în lanţul respirator b) [x] contribuie la menţinerea gradului normal de oxidare a Fe2+ în hemoglobină c) [ ] participăla oxidarea acizilor graşi d) [x] estedonor de H în sintezaaminoacizilor dispensabili e) [x] participăla generarea speciilor reactive ale O2 în granulocite 112. Metabolismul fructozeiîn ficat (selectaţi reacţiile): a) [ ] fructoza + ATP → fructozo-6-fosfat + ADP b) [x] fructoza+ ATP → fructozo-1-fosfat + ADP c) [ ] fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat + ADP d) [ ] fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat + dihidroxiacetonfosfat e) [x] fructozo-1-fosfat ↔ gliceraldehidă + dihidroxiacetonfosfat 113. Enzimele necesare pentru metabolizarea fructozeiîn ficat: a) [ ] hexokinaza b) [x] fructokinaza c) [ ] fructozo-1,6-difosfat aldolaza d) [x] fructozo-1-fosfat aldolaza e) [x] triozokinaza 114. Metabolismul fructozeiîn muşchii scheletici (selectaţi reacţiile): a) [x] fructoza+ ATP → fructozo-6-fosfat + ADP b) [ ] fructoza+ ATP → fructozo-1-fosfat + ADP c) [x] fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat + ADP d) [x ] fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat + dihidroxiacetonfosfat e) [ ] fructozo-1-fosfat ↔ gliceraldehidă + dihidroxiacetonfosfat 115. Enzimele necesare pentru metabolizarea fructozeiîn muşchii scheletici: a) [x] hexokinaza b) [ ] fructokinaza c) [x] fructozo-1,6-difosfat aldolaza d) [ ] fructozo-1-fosfat aldolaza e) [ ] triozokinaza 116. Fructozuriaesenţială: a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al hexokinazei b) [x] estecauzată de deficitul ereditar al fructokinazei c) [x] are loc acumulare de fructoză d) [ ] are loc acumulare de fructozăşi fructozo-1-fosfat e) [ ] se manifestă clinic prin retard mintal 117. Intoleranţa la fructoză: a) [x] este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-1-fosfataldolazei b) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-1,6-difosfataldolazei c) [x] se acumulează fructozo-1-fosfat ce inhibă glucozo-6-fosfataza d) [x] conduce la insuficienţă hepatică, ciroză e) [x] se manifestă clinic prin crize hipoglicemice 118. Metabolismul galactozei (selectaţi reacţiile): a) [x] galactoza + ATP → galactozo-1-fosfat + ADP b) [ ] galactoza + ATP → galactozo-6-fosfat + ADP c) [x] galactozo-1-fosfat + UDP-glucoza ↔ UDP-galactoza + glucozo- 1-fosfat d) [ ] galactozo-1-fosfat + UTP ↔ UDP-galactoza + H4P2O7 e) [x] UDP-galactoza ↔UDP-glucoza 119. UDP-glucoza poatefi utilizată: a) [x] în glicogenogeneză b) [x] pentru sintezaglicolipidelor c) [ ] pentru sintezaglicerofosfolipidelor d) [x] pentru sintezaUDP-glucuronatului e) [x] la sintezaglicoproteinelor 120. Enzimele necesare pentru metabolizarea galactozei: a) [x] galactokinaza b) [ ] hexokinaza c) [ ] UDP-galactozo-pirofosforilaza d) [x] UDP-glucozo-hexozo-1-fosfat uridiltransferaza e) [x] UDP-glucozo-4-epimeraza 121. Galactozemia: a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al hexokinazei b) [x] estecauzată de deficitul ereditar al galactokinazei c) [ ] are loc acumulare de galactoză şi galactozo-1-fosfat d) [x] se manifestă prin cataractă determinată de acumularea galactitolului în cristalin e) [ ] se manifestă clinic prin retard mintal
  8. 8. 122. Intoleranţa la galactoză: a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al galactokinazei b) [x] estecauzată de deficitul ereditar al UDP-glucozo-hexozo-1-fosfat uridiltransferazei c) [ ] se acumulează doar galactoză d) [x] se manifestă clinic prin retard mintal e) [x] se manifestă clinic prin cataractă 123. UDP-glucuronatul: a) [x] este donator de glucuronil la sintezaglicozaminoglicanilor b) [x] participăla conjugarea substanţelor toxice endo- şi exogene c) [ ] este donator de glucuronil la sintezacerebrozidelor d) [ ] participăla sintezalactozei e) [x] deficienţele ereditare ale glucuronil transferazelor conduc la perturbarea proceselor de dezintoxicare 124. Sinteza acidului glucuronic (selectaţi reacţiile): a) [ ] glucozo-6-fosfat + UTP → UDP-glucoza + H4P2O7 b) [x] glucozo-1-fosfat + UTP → UDP-glucoza + H4P2O7 c) [ ] glucoza + UTP → UDP-glucoza + H3PO4 d) [x] UDP-glucoza + 2NAD+ + H2O ↔ UDP-glucuronat + 2NADH + 3H+ e) [ ] UDP-glucoza + 2NAD+ + O2 ↔ UDP-glucuronat + 2NADH + 3H+ 125. Sinteza lactozei: a) [x] UDP-galactoza + glucoza → lactoza + UDP b) [x] reacţia estecatalizată de lactozosintaza c) [ ] lactozosintazaeste prezentăîn toateţesuturile d) [x] lactozosintazaestealcătuită din subunitatea catalitică (galactotransferaza) şi subunitatea reglatoare (lactalbumină) e) [x] prolactina induce sintezalactalbuminei 126. În intervalele interprandiale glicemia estemenţinută prin: a) [x] glicogenoliza hepatică b) [ ] glicogenoliza musculară c) [ ] gluconeogeneza din aminoacizi cetoformatori d) [x] gluconeogeneza din acid lactic e) [x] creşterea raportuluiglucagon/insulină 127. Hiperglicemia poatefi condiţionată de: a) [x] stres b) [x] activarea glicogenolizei c) [ ] activarea glicolizei d) [ ] diminuarea gluconeogenezei e) [ ] hiperinsulinism 128. Hiperglicemia poatefi condiţionată de: a) [ ] excitarea sistemului nervos parasimpatic b) [ ] amplificarea glicogenogenezei c) [ ] adenoamele ţesutuluiinsular al pancreasului d) [ ] maladia Addison e) [x] hipercorticism 129. Hipoglicemia poatefi cauzată de: a) [ ] stimularea sistemului nervos simpatic b) [ ] activarea glicogenolizei c) [x] amplificarea glicolizei d) [x] hiperinsulinism e) [ ] activarea gluconeogenezei 130. Afecţiunile însoţitede hiperglicemie: a) [x] diabetul zaharat b) [x] tumorile cortexului suprarenal c) [ ] hiperparatiroidia d) [ ] hipotiroidia e) [ ] diabetul insipid 131. Efectele insulinei asuprametabolismului glucidic în ficat: a) [x] activarea glucokinazei b) [ ] activarea glicogen fosforilazei c) [x] inhibarea fructozo-1,6-difosfatazei d) [ ] activarea fosfoenolpiruvat carboxikinazei e) [ ] inhibarea glicogen sintazei 132. Insulina stimulează: a) [x] transportulglucozei în ţesuturi b) [ ] conversia glicerolului în glucoză c) [ ] glicogenoliza d) [x] sintezalipidelor în ficat e) [ ] gluconeogeneza 133. Insulina provoacă: a) [ ] diminuarea glicolizei b) [ ] activarea glicogen fosforilazei c) [ ] eliberarea acizilor graşi din ţesutuladipos d) [ ] conversia aminoacizilor în glucoză e) [x] induce sintezatransportatorilor de glucoză (GLUT) 134. Efectele insulinei asuprametabolismului lipidic: a) [x] activarea acetil-CoA carboxilazei b) [x] activarea lipoproteidlipazei c) [x] inhibarea triglicerid lipazei d) [ ] inhibarea conversiei glucozei în glicerol e) [ ] inhibarea sintezei acizilor graşi 135. Efectele insulinei: a) [x] favorizează utilizarea glucozei în şuntulpentozo-fosfat b) [x] măreşte cantitatea de NADPH c) [x] stimulează transportulaminoacizilor în ţesuturi d) [ ] inhibă sintezaproteinelor e) [ ] stimulează catabolismul proteinelor 136. Reglarea hormonală a glicemiei: a) [x] glucagonul amplifică glicogenoliza b) [ ] catecolaminele inhibă glicogenoliza c) [x] cortizolul facilitează gluconeogeneza d) [ ] somatotropina inhibă gluconeogeneza e) [ ] cortizolul activează absorbţia glucozei 137. Reglarea secreţiei de insulină: a) [x] hiperglicemia stimulează secreţia de insulină b) [ ] aminoacizii inhibă secreţia de insulină c) [x ] adrenalina inhibă secreţia de insulină d) [ ] fructoza, manoza inhibă secreţia de insulină e) [ ] somatostatina amplifică secreţia de insulină 138. Sinteza insulinei: a) [x] insulina se sintetizeazăîn formă de preproinsulină inactivă b) [ ] conversia preproinsulinei în insulină are loc prin fosforilare c) [x] conversia preproinsulinei în insulină are loc prin proteoliza limitată d) [x] secreţia insulinei şi a peptideiC esteCa2+ -dependentă e) [x] insulina şi peptidaC se secretă în cantităţi echimolare 139. Efectele alcoolului etilic asupra metabolismului: a) [x] măreşte sinteza trigliceridelor şi a VLDL în ficat b) [x] în cantităţi mici stimulează sinteza de HDL c) [ ] provoacă hiperglicemie d) [x] diminuează oxidarea acizilor graşi, favorizând infiltraţia grasă a ficatului e) [ ] micşorează cantitatea de NADH
  9. 9. 140. 2,3-difosfogliceratul: a) [x] se obţine în reacţia de izomerizare a 1,3-difosfogliceratului b) [ ] se obţine în reacţia de fosforilare a 3-fosfogliceratului c) [ ] sinteza 2,3-difosfogliceratului este catalizată de fosfoglicerat kinaza d) [x] sinteza2,3-difosfogliceratului estecatalizată de difosfoglicerat mutaza e) [ ] 2,3-difosfogliceratul se formează în toateţesuturile 141. Şuntul 2,3-difosfogliceratului (selectaţi reacţiile): a) [x] 1,3-difosfoglicerat → 2,3-difosfoglicerat b) [ ] 3-fosfoglicerat + ATP → 2,3-difosfoglicerat + ADP c) [x] 2,3-difosfoglicerat + H2O → 3-fosfoglicerat + H3PO4 d) [ ] 2,3-difosfoglicerat + ADP → 3-fosfoglicerat + ATP e) [ ] 2,3-difosfoglicerat + H2O→ 2-fosfoglicerat + H3PO4 HORMONI 1. Hormonii sunt: a) [x] substanţebiologice active b) [x] secretaţi direct în sânge şi limfă c) [x] sintetizaţide glandele endocrine d) [ ] catalizatori biologici e) [ ] receptori cu activitate reglatoare 2. Activitatebiologică posedă: a) [x] hormonul liber b) [ ] prohormonul c) [ ] preprohormonul d) [ ] hormonul legat cu proteinade transport e) ) [ ] nivelul totalal hormonului 3. Proprietăţilegenerale ale hormonilor: a) [x] activitate biologică înaltă b) [ ] universală c) [x] acţiune la distanţă d) [] catalitică e) [x ] specificitate înaltă 4. Hormonii au acţiune fundamentală asupra: a) [x] morfogenezei (creşterea şi maturizarea organismului) b) [x] dezvoltării sexuale c) [x] funcţiei reproductive d) [x] dezvoltării sistemului nervos e) [ ] funcţiilor mecano- şi electroizolatorie 5. Clasificarea hormonilor: a) [x] proteinopeptide b) [ ] derivaţi ai fosfolipidelor c) [x] steroizi d) [x] derivaţi ai aminoacizilor e) [ ] derivaţi ai nucleotidelor 6. Este corectă afirmaţia: a) [ ] toţihormonii sunt proteinesimple b) [ ] hormonii nu pot fi derivaţi ai colesterolului c) [ ] toţihormonii sunt proteine conjugate d) [ ] hormonii hipotalamusului sunt de natură steroidă e) [x] catecolaminele sunt derivaţi ai aminoacizilor 7. Nivelul sanguin al hormonului este reglat prin: a) [x] retroinhibiţie negativă b) [x] retroinhibare metabolit-hormonală c) [] toţiprin retroinhibiţie pozitivă d) [x] secreţia moleculelor reglatoare e) [] modificare covalentă 8. Specificitatea acţiunii hormonilor e determinată de existenţa a: a) [x] receptorilor specifici b) [] proteinelor specifice de transport alhormonilor c) [ ] mediatorilor specifici pentru fiecare hormon individual d) [ ] lipoproteidelor sîngelui e) [] colesterolului sanguin 9. Transformarea hormonilor în forma activă se efectuiază prin: a) [x] proteolizălimitată b) [ ] fosforilare-defosforilare c) [ ] intermediul proteinkinazelor d) [ ] efecte alosterice e) [x] modificări conformaţionale 10. Receptorii hormonali sunt: a) [] cromoproteine b) [x] proteinemultidomeniale c) [x ] glicoproteine d) [ ] metaloproteine e) [ ] lipoproteine 11. Proprietăţilereceptorilor hormonali: a) [x] posedăafinitate înaltă faţă de hormon b) [] interacţiunea hormon-receptor esterealizată prin legături covalente c) [x] denotă efectul de saturaţie d) [ ] sunt localizati numai în membrană e) [ ] sunt localizati numai în nucleu 12. Mecanismul de acţiune al hormonilor: a) [x] poatefi membrano -intracelular b) [x] poatefi citozolic-nuclear c) [ ] mecanismul citozolic – nuclear estecaracteristic hormonilor hidrofili d) [ ] mecanismul citozolic – nuclear estecaracteristic pentru hormonii pepti e) [ ] mecanismul citozolic – nuclear estecaracteristic catecolaminelor 13. Mecanismul membrano-intracelular: a) [x] hormonul serveştedrept mesager primar b) [ ] hormonul serveştedrept mesager secundar c) [ ] e caracteristic pentru toţihormonii d) [x]e caracteristic pentru hormonii proteino-peptidici e) [ ] e caracteristic pentru hormonii steroizi 14. Mecanismul membrano-intracelular: a) [ ] receptorii sunt situaţiîn nucleu b) [] hormonii pătrund în celulă c) [x ] implică formarea complexului hormon-receptor membranar d) [ ] este unicul mecanism characteristic hormonilor ce sunt derivaţi ai aminoacizilor e) [ x] la transmiterea mesajului hormonal participămesagerii secunzi 15. Proteinele "G": a) [x] sunt trimeri, ce constau din subunităţile alfa, beta, gama (αβγ) b) [] sunt amplasate pesuprafaţaexternă a membranei citoplasmatice c) [] posedăun domeniu ce se leagă de receptor şi mesagerul secund d) [ ] parteaactivă este dimerul beta, gama (βγ) e) [ ] forma activă este GDP- alfa (GDP-α) complexul 16. Proteinele Gs şi Gi: a) [ ] subunitatea α este identică structuralşi funcţional de la o proteinăla alt b) [x] ambele sunt cuplatecu adenilatciclaza c) [ ] sunt cuplate cu citidilatciclaza d) [x] Gs are acţiune stimulatoare asupra adenilatciclazei e) [] Gi reduce activitatea adenilatciclazei mărind concentraţia mesagerului s 17. Proteinele "Gq": a) [x] proteinaGq este cuplatăcu fosfolipaza"C" b) [x] generează diacilglicerolul şi inozitoltrifosfat c) [ ] în stareactivă se află sub formă de trimeri (, , ) d) [ ] generează GMPc e) [ ] proteina Gq este cuplată cu adenilatciclaza 18. Mesagerii secunzi hormonali sunt: a) [x ] AMP-ciclic b) [] GTP c) [ x] Ca2+ d) [ ] CMPc e) [x ] inozitoltrifosfatul
  10. 10. 19. Mecanismul membrano-intracelular de acţiune a hormonilor mediat de AMPc: a) [ ] este specific numai insulinei b) [ ] guanilatciclaza catalizează formarea mesagerului secund AMPc c) [ ] complexul hormon-receptor activează adenilatciclaza prin intermediul proteinei Gi d) [] rolul de mesager îl poateîndeplini nucleotidul poliadenilic e) [x ] secundar se activează proteinkinaza A 20. Adenilatciclaza: a) [ ] este o hidrolază b) [x] se referă la liaze c) [x] catalizează formarea AMPcdin ATP d) [ ] catalizează formarea AMPcdin ADP şi H3PO4 e) [ ] se referă la ligaze 21. Adenilatciclaza: a) [ ] este prezentăîn celulele tuturor speciilor b) [x] catalizează reacţia:ATP→ AMPc+PPi c) [ ] catalizează reacţia: GTP → GMPc+PPi d) [x] este situatăîn membrana plasmatică orientată sprecitozol e) [ ] estesituată în membrana internă a mitocondriilor 22. Nucleotidele ciclice (AMPc, GMPc): a) [x] servesc ca intermediari secundari în realizarea efectului hormonal b) [x] se formează din ATP şi GTP sub influenţa ciclazelor corespunzătoare c) [ ] se formează din ATP şi GTP sub influenţa fosfodiesterazelor d) [x] se scindează sub influenţa fosfodiesterazelor corespunzătoare e) [] AMPcîşi realizează efectul prin proteinkinazaC 23. AMPceste: a) [ ] mediator primar b) [x] mediator secundar c) [ ] produs intermediar în metabolismul energetic d) [ ] predecesor în procesele de biosinteză e) [] nucleozid. 24. Fosfodiesteraza: a)[x ] esteenzima care scindează AMPc a) [] reglează concentraţia de ADP b) [ ] activitatea ei nu este dependentă de Ca2+ c) [x] activitatea ei este inhibată de viagră d) [x] inhibiţia ei provoacă acumularea de AMPcşi GMPC 25. AMPc şiproteinkinazele: a) [x] AMPc estemediatorulintracelular a multor semnale hormonale b) [ ] la eucariote controlează direct exprimarea unor gene c) [x] proteinkinazaA neactivă prezintăun tetramer (C2R2 - 2subunităţicatalitice şi 2reglatorii) d) [ ] proteinkinaza A neactivă prezintăun dimer (C1R1 - subunităţicatalitice şi reglatorii) e) [ ] enzima este activă la asocierea tuturor subunităţilor 26. Proteinkinaza: a) [x] proteinkinazale active fosforilează proteinele-enzime b) [ ] toate enzimele fosforilate sunt active c) [x] AMPC esteefector alosteric pentru proteinkinaze d) [ ] se află în nucleul celulei e) [] toateenzimele defosforilate sunt active 27. NO-reglator metabolic: a) [x] acţionează asupratuturor celulelor b) [x] se sintetizeazădin L-arginină prin intermediul NO sintazei c) [ ] reacţia nu necesită cofactori d) [ ] concentraţii majore de NO nu provoacă apoptoza e) [x] protejeazăvasele sanguine şi reglează expresia genelor la diferite nivele 28. Dupărealizarea efectului hormonal are loc: a) [x] adenilatciclaza devine inactivă b) [x] formarea de AMPc încetează; c) [x] AMPclegat cu subunităţile reglatoare ale proteinkinazei (PK) se eliberează şi este degradat d) [ ] pe măsura eliberării receptorilor de hormoni AMPc părăseştecelula e) [x] subunităţile R şi C ale PK se unesc şi PK trece în stareinactivă 29. Fosfodiesteraza: a) [x] scindează AMPccu formare de 5'-AMP b) [ ] este o liază c) [ ] este activată de cofeină, teofilină d) [x] pentru activarea ei estenecesar Ca2+ e) [ ] pentru activarea ei nu sunt necesari cationii (Ca2+ , Mg2+ , K+ , Na+ ) 30. Sistemul intracelular de semnalizare al calciului: a) [x] este dependent de calmodulină (CM) b) [x] legînd Ca2+ , calmodulina trece în stare activă c) [ ] legînd Ca2+ , calmodulina trece în stare inactivă d) [] CM conţine 2 locusuri de fixare a Ca2+ e) [ ] sursă de Ca2+ sunt numai mitocondriile şi microzomii 31. Complexul Ca++ -calmodulină reglează: a) [x] contracţiile muşchilor netezi şi a microfilamentelor din celulelele nemusculare b) [x] activarea unor proteinkinaze c) [ ] concentraţia de Ca2+ citozolic nu e dependentă de inozitoltrifosfat d) [ ] nu activează pompa de calciu e) [] nu interferează cu alte sisteme mesageriale 32. Referitor la calmodulină (CM): a) [ ] e o proteinăfixatoare de Fe şi Mg b) [x] CM conţine 4 locusuri de fixare al Ca2+ c) [x] la toatespeciile de animale are aceeaşi secvenţă aminoacidică d) [ ] posedă 8 locusuri de fixare a Ca++ e) [x] în creier estefixată de o proteină, conducînd la inhibiţia fosfodiesteraz 33. Mecanismul membrano intracelular de acţiune a hormonilor mediat de diacilglicerol (DAG) şi inozitoltrifosfat (IP3) : a) [x] este caracteristic hormonilor, receptorul cărora este cuplat cu proteina b) [] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei A2 din fosfatidilinoz c) [x] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei C din fosfatidilinoz 4,5difosfat d) [x ] este caracteristic pentru hormonii hidrosolubili e) [ ] este caracteristic pentru hormonii liposolubili 34. Mecanismul membrano intracelular de acţiune a hormonilor mediat de diacilglicerol (DAG) şi inozitoltrifosfat: a) [x] inozitoltrifosfatul(IP3) măreşte concentraţia intracelulară de Ca++ b) [x] diacilglicerolul activează proteinkinaza C c) []Ca++ se eliberează numai din reticulul endoplasmatic d) [ ] se formează complexul Ca3(PO4)2 e) [ ] Ca++ nu pătrundedin exterior 35. Fosfolipaza„C" : a) [x] prezintăsistemefector din componenţa sistemului ce generează mesag secundari b) [ ] acţionează asuprafosfolipidelor membranare, generînd diacilglicerol şi cholină c) [x] este activată de proteina Gq d) [ ] este activată de proteina Gi e) [x] este o proteinăfixatoare de Ca2+ 36. Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor: a) [] este caracteristic tuturor hormonilor ce sunt derivaţi ai aminoacizilor b) [x ] este caracteristic tuturor hormonilor steroizi c) [] receptorii acestor hormoni sunt amplasaţi pesuprafaţaexternă a membr celulare d) [x ] complexul hormon receptor reglează procesul transcrierii genelor şi biosinteza proteinelor secundar e) [] hormonii cu asemenea mecanism de acţiune sunt hidrofili şi traversează membranele biologice 37. Hormonii hipotalamusului: a) [ ] sunt de natură steroidă b) [x] prezintăpeptide scurte(3-44 resturiaminoacidice) c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor d) [x] sintetizeazăşi secretă 2 tipuride hormoni: liberine şi statine e) [x] reglează secreţia hormonilor adenohipofizari 38. Hormonii hipotalamusului: a) [] sunt cinci statine:somatostatina, prolactostatina, tireostatina, corticostatina şi gonadostatina
  11. 11. b) [x] se găsesc sub controlul neurotransmiţătorilor c) [x ] rolul de neurotransmiţători îl pot îndeplini: catecolaminele, acetilcholina, acidul gama aminobutiric, histamina, indolaminele d) [] sunt doar două liberine: somatoliberina şi prolactoliberina e) [] sunt doar patru liberine: somatoliberina, prolactoliberina, corticoliberina şi tireoliberina. 39. Liberinele sunt: a) [x] tireoliberina b) [ ] vasopresina c) [ ] oxitocina d) [x] gonadoliberinele e) [ ] tireotropina. 40. Statinele sunt: a) [x] somatostatina b) [x] melanostatina c) [x] prolactostatina d) [ ] corticostatină e) [ ] tireostatină 41. Hormonii adenohipofizari: a) [x] sunt proteino-peptidici b) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor c) [ ] sunt steroizi d) [] sunt devizaţi în cinci subclase e) [x ] reglează funcţiile altor glande endocrine. 42. Hormonii adenohipofizari sunt: a) [ ] corticoliberina b) [x] somatotropina c) [x] corticotropina d) [x] tireotropina e) [ ] tireoliberina. 43. Hormonii adenohipofizari: a) [x] reglează funcţiile glandelor endocrine periferice b) [x] toţisunt hormoni tropi c) [ ] se împart în 2 grupe d) [] toţisunt peptidederivate din proopiomelanocortină e) [ ] reglează metabolismul hidrosalin 44. Hormonii - derivaţi ai proopiomelanocortinei (POMC) sunt: a) [x] corticotropina b) [ ] prolactina c) [] somatotropina d) [] tireotropina e) [ ] TSH şi FSH. 45. Adrenocorticotropina(ACTH, corticotropina): a) [ ] stimulează sinteza şi secreţia numai a mineralocorticosteroizilor b) [] reglează sintezaadrenalinei c) [ ] nu posedăacţiune melanostimulantă d) [ ] este o proteină conjugată - glicoproteidă e) [x] este o polipeptidăsimplăunicatenară. 46. Adrenocorticotropina(ACTH, corticotropina): a) [x] stimulează secreţia gluco-, mineralocorticoizilor, steroizilor androgeni b) [ ] amplifică numai secreţia glucocorticoizilor c) [x] secreţia de ACTH prezintă un ritm diurn d) [x] activează transformarea colesterolului în pregnenolonă e) [x] creşterea plasmatică a cortizolului inhibăsecreţia ACTH-ului. 47. Hormonii somatomamotropisunt: a) [x] somatotropina b) [ ] tireotropina c) [ ] mamofizina d) [x] prolactina e) [x] lactogenul placentar. 48. Somatotropina (hormonul de creştere) prezintă: a) [x] un lanţ polipeptidic(191 resturi aminoacidice) b) [ ] o glicoproteină c) [ ] o lipoproteină d) [] un derivat al aminoacizilor e) [] un hormon steroid. 49. Somatotropina, efectele: a) [x] sunt mediate de somatomedine b) [] are acţiune catabolică c) [ ] inhibă procesele anabolice d) [x ] controlează creşterea postnatală, dezvoltarea scheletului şi a ţesuturilor moi e) [ ] sunt similare cu cele ale insulinei. 50. Somatotropina: a) [x] stimulează sinteza proteinelor în ţesuturi b) [ ] inhibă transcrierea şi translaţia c) [ ] induce bilanţ azotat negativ d) [x] scade utilizarea periferică a glucozei, inhibă glicoliza e) [ ] inhibă gluconeogeneza. 51. Somatotropina: a) [x] provoacă hiperglicemie şi cetonemie b) [ ] inhibă lipoliza c) [ ] scade conţinutulacizilor graşi în plasmă d) [] măreşte utilizarea periferică a glucozei e) [x] stimulează beta-oxidarea acizilor graşi în ţesuturile periferice. 52. Somatotropina: a) [x] stimulează retenţia ionilor de Ca2+ , Mg2+ , fosfat b) [] este secretată de lobul posterior al hipofizei c) [x] secreţia sa esteinhibată de somatostatină d) [ ] insuficienţa hormonului în perioada de creştere conduce la dezvoltarea acromegaliei e) [ x] este hormon diabetogen 53. Prolactina: a) [] esteo glicoproteină b) [ ] este un polipeptid c) [ ] se sintetizeazănumai în glandele mamare d) [x] se sintetizează în adenohipofiză e) [x] controlează iniţierea şi întreţinerea lactaţiei 54. Prolactina: a) [x] este o proteinăsimplă cu legăturile disulfidice b) [ ] este o proteinăconjugată c) [x] stimulează dezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia d) [x] efortul fizic, stresul, somnul stimulează secreţia şi eliberarea prolactinei e) [ ] acţionează asupraglandelor sexuale 55. Hormonii hipofizariglicoproteici sunt: a) [x] tireotropina b) [ ] corticotropina c) [x] hormonul luteinizant d) [x] hormonul foliculostimulant e) [ ] prolactina 56. Tireotropina(TSH) este: a) [ ] un dizaharid b) [x] o glicoproteină cu structurădimerică c) [ ] o lipoproteină d) [] un derivat al aminoacizilor e) [] un steroid. 57. Tireotropina(TSH): a) [x] efectele sunt mediate de AMP-c b) [] inhibă sintezaşi secreţia triiodtironinei şi tetraiodtironinei c) [] reglarea eliberării lui are loc printr-un mecanism feedback pozitiv d) [ ] inhibă lipoliza e) [ ] somatostatinaactivează eliberarea de TSH.
  12. 12. 58. Gonadotropinele: a) [x] controlează funcţiile glandelor sexuale b) [ ] includ hormonul luteinizant (LH); hormonul foliculostimulant (FSH) şi prolactina c) [x] FSH promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni şi pregătirea lor pentru ovulaţie d) [] FSH inhibă spermatogeneza e) [ ] FSH inhibă sinteza proteinei transportatoaredetestosteron. 59. Hormonul luteinizant (LH): a) [x] promovează sintezade estrogeni şi de progesteronă b) [] promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni c) [] la bărbaţi stimulează producţia de corticosteron de către celulele interstiţiale d) [ ] la bărbaţi induce producţiade progesteronă e) [x ] la bărbaţi stimulează producţia de testosteron decătre celulele interstiţiale  -lipotropina: a) [x] se formează din proopiomelanocortină împreună cu ACTH b) [] face partedin grupul hormonilor somatomamotropi c) [ x] din ea se formează β-endorfinele d) [x] endorfinele atenuează durerea, reglează emoţiile, influienţează memoria e) [ ] este sursă de encefaline 61. Hormonii neurohipofizari: a. [x] sunt reprezentaţide vasopresină şi oxitocină b. [] sunt reprezentaţide malanotropină c. [x] prezintănonapeptide d. [] se producîn lobul posterior al hipofizei e. [x] împreună cu neurofizina specifică sunt depozitaţiîn terminaţiunile nervoase din neurohipofiză. 62. Vasopresina şi oxitocina: a. [] vasopresina se sintetizeazăîn nucleul paraventricular b. [ ] oxitocina are sediul de sintezăîn nucleul supraoptic c. [x] ambii sunt sintetizaţisub forma unor precursori d. [ ] vasopresina diferă de oxitocină prin 3 resturi aminoacidice e. [] oxitocina se mai numeşte hormonul antidiuretic 63. Vasopresina: a. [] reglează presiunea osmotică şi oncotică b. [x] menţine osmolaritatea şi volumul lichidului extracelular c. [ ] inhibă reabsorbţia apei d. [x] ţesutulţintăeste rinichiul- epiteliul tubilor contorţidistali şi colectori e. [x] mecanismul de acţiune este membrană-intracelular 64. Vasopresina: a. [ ] în prezenţaei diureza este sporită b. [x] favorizează creşterea numărului de canale pentru reabsorbţia apei în tubii contorţi distali şi colectori c. [x] în insuficienţa ei se dezvoltă diabetul insipid d. [ ] exercită acţiune vasodilatatoare e. [x] exercită acţiune vasopresoare 65. Oxitocina: a. [ ] este un octapeptid b. [x] exercită acţiune contractilă asupra uterului în travaliu c. [x] contribuie la contracţia celulelor mioepiteliale în glanda mamară şi la ejecţia laptelui d. [ ] se mai numeşte hormon antidiuretic e. [ ] inhibă sintezaproteinelor în celulele glandulare mamare 66. Hormonii tiroidieni: a. [x] sunt derivaţi ai tirozinei b. [] sursa de sintezăeste triptofanul c. [ ] prezintăderivaţi ioduraţi ai histidinei d. [] prezintăderivaţi ioduraţi ai treoninei e. [ ] sunt proteinopeptide 67. Iodtironinele: a. [x] activate biologică posedătriiodtironina (T3) şi tiroxina (T4 ) liberi b. [ ] activate biologică posedă triiodtironina (T3) şi tiroxina legaţi de protei c. [x] moleculele deiodurate nu posedă activitate d. [ ] mai activ este T4 e. [x] mai activ este T3 68. Sinteza hormonilor glandei tiroide include următoarele etape: a. [x] biosinteza tireoglobulinei b. [x] captarea iodului c. [x] organificarea iodului d. [ ] condensarea iodului, aminoacizilor, unor glucide şi lipide e. [] transportultiroxinei şi tireoglobulinei 69. Tireoglobulina prezintă: a. [x] o proteinăglicozilată b. [ ] o proteinăsimplă c. [ ] peste100 de resturi de serină d. [x] peste100 de resturi de tirozină e. [ ] o cromoproteină 70. Tireoglobulina: a. [x] este o glicoproteină (10 % glucide) ce conţine aproximativ 100 resturi b. [x] se sintetizeazăîn celulele tiroidiene c. [] este o glicoproteină (10 % glucide) ce conţine 100 resturi de treonină d. [ ] este secretată în coloid pînă la glicozilare e. [x ] este secretată în coloid dupăglicozilare 71. Asigurarea cu iod: a. [ ] se realizează din rezervele tisulare b. [x] iodul pătrundeîn organism odată cu alimentele şi apă potabilă c. [x] din plasmă ionii de iod sunt captaţide tiroidă printr-un proces activ dependent de ATP (pompadeiod) d. [ ] mecanismul principal de captare al iodului este difuzia e. [ ] ionii de iod pătrund în celulă prin mecanismul antiport cu Na+ 72. Biosinteza hormonilor glandei tiroide – oxidarea iodului: a. [x] are loc pe suprafaţaapicală a celulelor tiroidiene b. [ ] H2O2 se formează intracelular sub acţiunea catalazei c. [x] H2O2 se formează intracelular sub acţiunea unei peroxidaze NADPH - dependente d. [ ] H2O2 se formează sub acţiunea oxidazei FMN-dependente e. [x ] iodul oxidat esteutilizat la iodurarea resturilor de tirozină din tireoglo 73. Biosinteza hormonilor glandei tiroide – iodurarea resturilor de tirozină : a. [x] iodul aderă la inelul fenolic al resturilor de tirozină cu ajutorul enzimel peroxidazice b. [ ] peroxidaza catalizează iodurarea resturilor de tirozină în lipsa H2O 2 c. [] iodurarea decurge pînă la sintezatireoglobulinei d. [] prin iodurare se formează monoiodtironină şi diiodtironină e. [x] prin iodurare se formează monoiodtirozină şi diiodtirozină 74. Biosinteza hormonilor glandei tiroide – eliberarea T3 şi T4 din tireoglobuli a. [x] suprafaţaapicală a celulelor inglobează picături de coloid şi prin endo picăturile sunt internalizate b. [x] are loc fuziunea picăturilor de coloid cu lizozomii şi hidroliza tireoglobulinei c. [ ] sunt secretaţi în sînge T3, T4, monoiodtirozina (MIT) şi diiodtirozin DIT) d. [x] se secretă în sînge în principal T4 şi mai puţin T3 e. [ ] T3 şi T4 sunt eliberaţi în cantităţi egale 75. Transportulhormonilor tiroidieni este realizat de: a. [x] globulina fixatoare de tiroxină (TBG) b. [x] prealbumina fixatoare de tiroxină (TBPA) c. [x] albumine d. [ ] fibrinogen e. [ ] hemoglobină 76. Metabolismul hormonilor tiroidieni: 1. [ ] primar- se supun transaminării 2. b) [x] primar - se supun deioduгării
  13. 13. 3. c) [ ] se rupe nucleul imidazolic 4. d) [x] prin monodeiodurare T4 formează T3 şi revers T3 5. e) [ x] T ½ pentru T4 estede 6-7 zile şi de 1-2 zile pentru T3 77. Reglarea sintezeişi secreţiei hormonilor tiroidieni: a. [x] se află sub controlul feed-back negativ la care participătireoliberina, tireotropinaşi iodtironinele circulante b. [x] nivelul scăzut de T3 stimulează sinteza tireotropinei c. [ ] sintezaşi secreţia iodtironinelor sunt controlate de către corticotropinăşi somatostatină d. [] nivelul plasmatic crescut al T3 stimulează sintezaşi secreţia de tireotropinăşi tireoliberină e. [x ] tiroida posedă mecanisme de autoreglare independente de tireotropină 78. Mecanismul de acţiune al T3 şi T4: a) [x] traversează liber membrana celulară b) [ ] interacţionează cu receptorii membranari c) [] micşorează concentraţia de AMPc d) [x] hormonul preluat de receptori citozolici cu afinitate joasă este fixat pereceptorul nuclear e) [x ] în nucleu activează transcrierea unor gene specifice 79. Efectele metabolice ale T3 şi T4: a) [x] stimulează producerea ATP-ului b) [ ] nu posedăacţiune calorigenă c) [ ] scad vitezametabolismului bazal d) [x] diminuează rezervele energetice (glucide, lipide) e) [x] intensifică catabolismul proteinelor (bilanţ azotat negativ) 80. Efectele metabolice ale T3 şi T4: a)[x] rol esenţial în dezvoltarea fetală şi postnatalăîndeosebi asupra sistemului nervos şi scheletic b)[x] reglează metabolismul oxidativ prin sporirea sintezeide Na+ /K+ -ATP-ază c)[x] stimulează fosforilarea oxidativă în mitocondrii şi utilizarea de O2 d)[ ] în concentraţii fiziologice posedă efect decuplant puternic e)[ ] inhibă transcrierea genelor, ce inhibă şi sintezaenzimelor respectiv 81. Hiperfuncţia glandei tiroide se manifestă prin: a)[ ] micşorarea oxidării glucidelor şi lipidelor b)[x] intensificarea metabolismului bazal c)[x ] creşterea temperaturii corpului d)[x] bilanţ azotat negativ e)[ ] mărirea nivelului de TSH 82. Hipofuncţiaglandei tiroide se manifestă prin: a)[x] cretinism b)[x] la maturi se dezvoltă mixedemul c)[x] scăderea metabolismului general, temperaturiicorpului d)[ ] amplificarea oxidarei glucidelor şi lipidelor e)[] micşorarea nivelului de TSH 83. Hipofuncţiaglandei tiroide se manifestă prin: f) [x] în cretinism se constatăo dereglare psihică profundă g) [] în cretinism corpul se dezvoltăproporţional h) [] micşorarea nivelelor de T3, T4 şi TSH i) [x] micşorarea nivelelor de T3, T4 şi creşterea nivelului de TSH j) [] tahicardie, exoftalm 84. Homeostazia extracelulară a calciului este asigurată de: a) [x] hormonul paratiroid (parathormonul) b) [x] calcitonină c) [ ] vitaminele K şi E d) [x] 1,25-dihidroxi-colecalciferolul (D3) e) [] tireotropină 85. Parathormonul: a) [ ] este produs de tiroidă b) [x] este un polipeptid (84 aminoacizi) c) [x] se sintetizeazăsub formă de preprohormon d) [ ] se sintetizeazăîn formă activă e) [x] creşterea calciemiei accelerează degradarea parathormonului 86. Parathormonul: a) [x] degradarea hormonului are loc în special în ficat b) [ ] are acţiune hipocalcemiantă c) [x] mecanismul de acţiune este mediat de AMPc d) [ ] iniţial se sintetizeazăsub formă de prohormon e) [x]se activează prin proteolizăparţială 87. Efectele hormonului paratiroid la nivelul ţesutuluiosos: a) [x] reglează diferenţierea osteoblastelor b) [] creşte capacitatea osului de a fixa Ca2+ c) [ ] hiperproducţiadetermină creşterea cantităţii colagenului şi a proteoglicanilor d) [x] la hiperfuncţie în celule creşte izocitratul, lactatul; în sînge - fosfata alcalină e) [x] eliberarea în fluxul extracelular a ionilor de Ca2+ 88. Efectele hormonului paratiroid la nivelul ţesutuluirenal: a) [x] creşte reabsorbţia calciului şi inhibă reabsorbţia ionilor de fosfat b) [x] inhibă reabsorbţia tubulară a potasiului, carbonatului şi fosfaţilor c) [ ] creşte reabsorbţia tubulară a fosfaţilor d) [] inhibă 1-alfa-hidroxilaza renală e) [] inhibă sinteza1,25(OH)2D3 89. Efectele hormonului paratiroid la nivelul intestinului: a) [x] promovează absorbţia Ca2+ din intestin printr-un mecanism indirect b) []promovează absorbţia Ca2+ din intestin printr-un mecanism direct c) [x ] sporeşteabsorbţiafosfaţilor d) [] la acest nivel se sintetizează1,25-(OH)2D3 e) [x]1,25-(OH)2D3 mediază absorbţia intestinală a calciului şi fosfaţilor. 90. Trăsăturile metabolice ale hipoparatiroidismului: a) [x] hipocalciemie şi hiperfosfatemie b) [ ] hipercalciemie şi hiperfosfatemie c) [x] depolarizarea membranelor şi hiperexcitabilitatea celulelor muscula nervoase d) [] mobilizarea calciului şi fosfatului din oase e) [ ] osteoporoză. 91. Trăsăturile metabolice ale hiperparatiroidismului: a) [] hipocalciemie şi hiperfosfatemie b) [ ] hipercalciemie şi hiperfosfatemie c) [x] hipercalciemie şi hipofosfatemie d) [x] excreţia sporităa calciului cu urina e) [ x] osteoporoză. 92. Calcitonina este: a) [x] produsăde celulele C adiacente celulelor foliculare ale tiroidei b) [ ] produsăde paratiroide c) [] hormon steroid format din 32 de aminoacizi d) [ ] un derivat al tirozinei e) [x] este un polipeptid 93. Reglarea secreţiei de calcitonină: a) [x] sintezaşi secreţia ei depind de concentraţia plasmatică a calciului io b) [x ] în concentraţia fiziologică a calciului secreţia calcitoninei estecons c) [x] secreţia ei depinde indirect de aportulalimentar de calciu, gastrină ş glucagon d) [ ] sintezaşi secreţia ei depind de nivelul lui T3 şi T4 e) [] cantitatea ei suferă variaţii diurne, dependentede ciclul veghe-somn 94. Efectele metabolice ale calcitoninei: a)[] inhibă translocarea fosfaţilor din lumenul extracelular în fluidul periostalş celulele osoase b)[] sporeştereabsorbţia calciului şi fosfaţilor în celule c)[] provoacă hipercalciemie şi hiperfosfatemie d)[x ] sporeştedepozitareade Ca2+ şi fosfat în oase e)[x] se opune creşterii calciului şi fosfatului în plasmă 94. 1,25 dihidroxi-colecalciferol (calcitriol): a) [x] este derivatul activ al vit.D3 (colecalciferol) b) [] se produce în intestin din vitamina D alimentară c) [x] vit. D3 în ficat este hidroxilată în poziţia25 cu formarea de 25-hidro
  14. 14. d) [x] 25-hidroxi-D3 în rinichi sub influienţa 1-α-hidroxilazei se mai supuneunei hidroxilări şi se transformă în 1,25-dihidroxi-D3 e) [ ] este un hormon hidrosolubil 95. 1,25-dihidroxi-D3 (calcitriol): controlul sintezei şi acţiunea fiziologică: a) [x] 1,25-dihidroxi-D3 inhibă propriasaformare prin feedback b) [x] parathormonul stimulează activitatea 1-α-hidroxilazeişi sinteza calcitriolului c) [ ] calcitonina stimulează sintezade calcitriol d) [ ] 1,25 (OH)2D3 sporeştedepunerea de Ca2+ şi fosfat în oase e) [x] ţesutulţintăpentru 1,25(OH)2-D3 este intestinul, unde promovează absorbţia calciului şi a fosfatului. 96. Hormonii pancreatici: a) [ ] celulele insulare alfa produc şi secretă insulina b) [ ] celulele insulare beta produc şi secretă glucagon c) [x] celulele insulare D producşi secretă somatostatina d) [x] insulina şi glucagonul sunt principalii reglatori ai homeostaziei glicemice e) [x] polipeptidulpancreaticeste sintetizat de celulele F şi reglează diverse funcţii ale tractului digestiv . 97. Insulina: a) [x] este produsăde celulele beta ale pancreasului b) [] are acţiune hiperglicemiantă c) [ ] este hormon de natură steroidă d) [x] conţine 2 lanţuri polipeptidice:A - 21 resturi de aminoacizi şi B - 30 resturi de aminoacizi e) [ ] lanţurile A şi B sunt legate între ele prin 3 punţidisulfurice. 98. Insulina: a) [] se sintetizeazădirect în stareactivă b) [] se sintetizeazăsub formă de proinsulină c) [x] se sintetizeazăsub formă de precursor inactiv preproinsulină d) [x ] din proinsulină se formează insulina şi peptidulC e) [ ] fiecare lanţ separat - A şi B posedă activitate. 99. Insulina -reglarea secreţiei: a) [x] glicemia - factorul reglator principal al secreţiei ei b) [x] fructoza, manoza stimulează secreţia de insulină c) [ ] somatostatinastimulează secreţia de insulină d) [ ] serotonina inhibă secreţia de insulină e) [ ] adrenalina stimulează secreţia de insulină. 100. Insulina - metabolism: a) [] timpulde înjumătăţire estede 30-50 minute b) [x] în principal este inactivată în ficat c) [x ] timpulde înjumătăţire al ei este de 3-5 minute d) [] în principal insulina este inactivată în intestin e) [ ] este inactivată în pancreas. 101. Insulina - mecanismul de acţiune: a) [] este citozolic nuclear b) [x] este o formă particulară a mecanismului membrano-intracelular c) [x] receptorul insulinei reprezintăun complex heterotetrameric α2β2 d) [] subunitatea beta esteextracelulară şi leagă insulina e) [x ] subunitatea beta posedăactivitate enzimatica de tip tirozinkinazică 102. Insulina: a) [x] favorizează depozitarea excesului caloric sub formă de lipide, glicogen, proteine b) [ ] sporeştedegradarea lipidelor, glicogenului, proteinelor c) [x] exercită acţiuni mitogene: influenţează creşterea fetală, diferenţierea celulară, procesele de regenerare d) [x] ţesuturile ţintăpentru insulină sunt:ţesutuladipos, muscular şi hepatic e) [ ] activează glicogen sintazaprin fosforilare. 103. Efectele insulinei (metabolismul glucidic): a) [] activarea glicogenfosforilazei b) [x] majorarea activităţii glicogensintazei c) [] activarea gluconeogenezei d) [ ] activarea glicogenolizei e) [x] induce sintezade glucokinază în hepatocite 104. Insulina amplifică: a) [x] transportulglucozei în ţesuturi b) [] conversia glicerolului la glucoză c) [] conversia aminoacizilor la glucoză în muşchi d) [x ] utilizarea glucozei în ciclul pentozofosfaţilor e) [x] viteza sintezeitransportoruluide glucoză (GLUT) 105. Efectele insulinei asuprametabolismului glucidic: a) [ ] diminuiază toate căile de utilizare a glucozei în muşchi, ficat, ţesut a b) [x] suprimă gluconeogeneza c) [ ] favorizează glicogenoliza d) [x] favorizează sinteza de glicogen e) [ ] inhibă enzimele glicolizei 106. Efectele insulinei asuprametabolismului lipidic: a) [ ] accelerează lipoliza b) [x] inhibă trigliceridlipaza din ţesutuladipos c) [x] activează lipoproteinlipaza d) [ ] activează trigliceridlipaza din ţesutuladipos e) [ ] măreşte sinteza corpilor cetonici 107. Efectele insulinei asuprametabolismului proteic: a) [x] facilitează transportulaminoacizilor în muşchi b) [x] stimulează biosinteza proteinelor c) [x] influenţează sintezaunor proteinespecifice la nivelul transcrierei ge (glucokinaza, fosfoenolpiruvat carboxikinaza) d) [] inhibă biosinteza proteinelor e) [ ] stimulează degradarea proteinelor. 108. Diabetul zaharat se caracterizează prin: a) [x] hiperglicemie şi glucozurie b) [x] hipercetonemie şi cetonurie c) [ ] hipoglicemie, uremie d) [x ] polifagie, polidipsie, poliurie e) [ ] oligurie. 109. Glucagonul: a) [ ] se sintetizeazăîn celulele insulare beta b) [x] se sintetizeazăîn celulele insulare alfa c) [x] este un polipeptid (29 resturide aminoacizi) d) [ ] este un derivat al triptofanului e) [ ] este un compus de natură steroidă. 110. Glucagonul: a) [x] este sintetizat sub forma unui precursor de pre-pro-glucagon b) [ ] se sintetizeazădirect în formă activă c) [x] se transformă în hormon activ prin proteolizălimitată d) [ ] prin proteolizălimitată nu se transformă în hormon activ e) [ ] acţiunile majore reglatorii se manifestă numai la nivelul ficatului 111. Glucagonul – reglarea secreţiei: a) [x] somatostatinainhibă secreţia lui b) [] hiperglicemia favorizează secreţia lui c) [] hipoglicemia inhibă secreţia lui d) [x ] agoniştii beta adrenergici stimulează secreţia lui e) [ ] insulina activează secreţia lui. 112. Glucagonul - acţiuni: a) [x] amplifică concentraţia de AMPc b) [ ] activează lipogeneza c) [ ] inhibă lipoliza d) [ ] scade conţinutulacizilor graşi în sînge
  15. 15. e) [ ] efectul estemediat de Ca2+ . 113. Glucagonul – acţiuni: a) [x] efectele celulare sunt mediate de AMPcşide proteinkinaza A b) [x] activează lipoliza c) [x] activează gluconeogeneza d) [ ] inhibă activitatea enzimelor cheie a gluconeogenezei e) [ ] activează enzimele glicolizei. 114. Hormonii gastrointestinali: a) [x] toţisunt polipeptide b) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor c) [ ] sunt de natură steroidă d) [x] secretina stimulează secreţia de apă şi bicarbonaţi e) [x] gastrina stimulează secreţia de HCl şi de pepsină 115. Hormonii gastrointestinali: a) [x] GIP (gastric inhibitory polypeptide) esteprodus demucoasa gastrică b) [x ] GIP inhibă activitatea şi secreţia gastrică c) [ ] GIP inhibă eliberarea de insulină de către celulele pancreatice d) [] colecistokininele inhibă secreţia pancreatică şi contracţia vezicii biliare e) [x] colecistokinina stimulează secreţia pancreatică şi contracţia vezicii biliare. 116. Somatostatina: a) [x] se sintetizeazăîn hipotalamus, pancreas (celule D), tractul gastrointestinal, creier b) [ ] se sintetizeazăîn formă activă c) [] activează secreţia de glucagon şi insulină d) [x] inhibă secreţia de glucagon şi de insulină e) [ ] activează secreţia unor hormoni gastrointestinali ca: secretina, colecistokinina. 117. Catecolaminele sunt: a) [x] dopamina, noradrenalina, adrenalina b) [x] derivaţi ai tirozinei c) [ ] derivaţi ai treoninei d) [ ] hormoni ai cortexului suprarenal e) [] hormoni proteinopeptidici 118. Catecolaminele- biosinteză: k) [x] se sintetizeazădin tirozină b) [ ] metilarea noradrenalinei necesită CH3-tetrahidrofolat c) [x] metilarea noradrenalinei necesită S-adenozilmetionină d) [ ] tirozină → noradrenalină→ dopamină→ adrenalină e)[] la sintezănu participăvitamina C 119. Depozitarea, secreţia şi catabolismul catecolaminelor: a) [x] adrenalina şi noradrenalina sunt depozitateîmpreună cu ATP-Mg2+ , Ca2+ şi cromogranină b) [] eliberarea hormonilor nu este dependentă de influxul ionilor de Ca2+ c) [ ] timpulde înjumătăţire a hormonilor este lung (10-30 min) d) [x ] sunt catabolizate sub acţiunea catecol-O-metil transferazei şi monoamin oxidazei e) [x] catabolitul comun este acidul vanilmandelic care este secretat cu urina 120. Catecolaminele (mecanisme de acţiune): a) [x] în ţesuturiexistă receptori membranari adrenergici α, β cu subclasele lor b) [ ] diferiţi receptorisunt cuplaţi cu aceleaşi sisteme mesageriale secunde c) [] receptorii α1 şi α 2 sunt cuplaţicu adenilatciclaza prin intermediul proteinei "Gs" şi determină creşterea de AMPc d) [x] receptorii α2 sunt cuplaţi cu proteina "Gi", determină scăderea AMPc e) [x] receptorii α1 determină creşterea intracelulară de Ca2+ . 121. Catecolaminele (mecanisme de acţiune): a) [ ] catecolaminele interacţionează cu receptorii citoplasmatici b) [ ] catecolaminele interacţionează cu receptorii nucleari c) [x] actitvarea receptorilor beta2 provoacă relaxarea muşchilor netezidin vase d) [x] activarea receptorilor alfa 2 stimulează contracţia muşchilor striaţi e) [ ] blocarea receptorilor beta1 favorizează creşterea vitezei şi forţei de contracţie a miocardului. 122. Catecolaminele - efecte : a) [x] constricţia vaselor periferice b) [ ] micşorarea presiunei arteriale c) [x] hiperglicemia şi glucozuria d) [x] excitarea sistemului nervos central e) [ ] inhibă gluconeogeneza 123. Catecolaminele realizează: a) [ ] constricţia vaselor coronariene b) [x] dilatarea vaselor coronariene c) [x] relaxarea musculaturii netede a bronhilor d) [x] stimularea lipolizei în ţesutuladipos e) [ ] inhibarea triacilglicerol lipazei. 124. Feocromocitomul: a) [ ] este dereglarea funcţiei cortexului suprarenalelor b) [x] creşte producerea şi concentraţia plasmatică a adrenalinei şi noradrenalinei c) [x] apare hiperglicemie d) [] apare hipoglicemie e) [ x] clinic se manifestă prin hipertensiunearterială. 125. Cortexul suprarenalelor: a) [x] zona glomerulară producemineralocorticoizi b) [ ] zona fasciculată produce mineralocorticoizi şi androgeni c) [ ] zona reticulată produce mineralocorticoizi d) [x] zona fasciculata produce glucocorticoizi e) [x] zona reticulată produce androgeni şi glucocorticoizi 126. Corticosteroizii conţin (particularităţide structură): a) [x] inelul ciclopentanperhidrofenantrenic b) [ ] 20 aminoacizi c) [x] legătură dublă între C4 şi C5 d) [ ] gruparea carboxil în poziţiaC3 e) [x] cetogrupa în poziţiaC3. 127. Corticosteroizii - biosinteză: a) [x] precursorul general este colesterolul b) [x] colesterolul este obţinut din beta-lipoproteinele plasmei sau sintetiz novo c) [ ] ca precursorisunt fosfolipidele şi sfingomielina d) [x] etapacomună este transformarea colesterolului în pregnenelonă (enz hidroxilaza, conţine citocromul P450) e) [ ] dupăbiosinteză sunt depozitaţiîn celule. 128. Corticosteroizii - transport: a) [ ] în sînge circulă preponderent în stare liberă b) [x] în sînge circulă fixaţi de proteine c) [x ] cortizolul este transportat detranscortină (70%) şi de serumalbumin (15%) d) [ ] cortizolul este transportat doar în stareliberă e) [x ] aldosteronul şi androgenii sunt transportaţideserumalbumină. 129. Metabolizarea corticoizilor: a) [ ] T1/2 pentru cortizoleste 15-20 ore b) [x] T1/2 pentru cortizoleste 1,5-2 ore c) [x] calea majoră de catabolizare (în ficat) este hidrogenarea dublei legăt la C4 şi a grupării cetonice de la C3 d) [x] produşiirezultaţi se conjugă cu formele active ale acidului glucuron sulfuric apoisunt excretaţi cu urina (17-cetosteroizi) e) [ ] la conjugare se transformă în compuşi liposolubili. 130. 17-cetosteroizi: a) [x] sunt produşide degradare a corticosteroizilor şi androgenilor elimina urina b) [x ] la bărbaţi 1/3 din 17-cetosteroizieliminaţi prezintăprodusele catabolismului androgenilor
  16. 16. c) [ ] la bărbaţi 1/3 din 17-cetosteroizieliminaţi prezintăprodusele catabolismului glucocorticoizilor d) [x] majorarea excreţiei acestor cataboliţi se constatăîn tumori ale testiculilor şi a cortexului suprarenal (cca 600/mg/24 ore) e) [] excreţii crescute însoţesc tireotoxicoza, hipofuncţiaadenohipofizei, boala Addison. 131. Glucocorticoizii – reglarea sintezeişi secreţiei: a) [x]în stări de stres, sistemul nervos central mediază secreţia corticoliberinei şi ACTH-ului b) [ ] reglarea se bazează peefectele alosterice c) [x] ACTH-ulstimulează formarea pregnenalonului d) [x ] nivelul plasmatic suferă o variaţie diurnă (ritm circadian) e) [] depind de cantitatea potasiuluiplasmatic. 132. Glucocorticoizii – acţiuni: a) [x] acţionează prin mecanismul citozolic -nuclear b) [ ] stimulează activitatea fosfolipazei"C" cu formare de diacilgliceroli c) []stimulează activitatea adenilatciclazei cu formare de AMPc d) [ x] utilizează receptori intracelulari care acţionează la nivelul genomului uman e) [] utilizează receptorii membranari care acţionează la nivelul genomului uman . 133. Glucocorticoizii - acţiuni asuprametabolismului proteic: a) [x] stimulează biosinteza ARNm şi a proteinelor în ficat şi rinichi b) [ ] accelerează transportulaminoacizilor în celulele ţesutuluimuscular şi limfoid c) [x] inhibă biosinteza ARNmşi a proteinelor în muşchi d) [ ] accelerează biosinteza proteinelor în muşchi e) [x] inhibă biosinteza ARNmşi a proteinelor în ţesutullimfoid. 134. Glucocorticoizii - acţiuni asuprametabolismului glucidic: a) [] activează glicogensintaza în ficat b) [x ] stimulează gluconeogeneza din aminoacizi în ficat şi rinichi c) [] accelerează transportulglucozei în muşchi, ţesut adipos şi limfoid d) [x ] diminuă utilizarea glucozei în muşchi şi ţesutuladipos e) [] creşte producerea glicogenului în muşci. 135. Glucocorticoizii - acţiuni asuprametabolismului lipidic: a) [] inhibă lipoliza în ţesutuladipos al membrelor b) [ x] în organele centrale (faţă, trunchi) favorizează depunerea de lipide c) [x] provoacă mobilizarea grăsimilor de la extremităţi d) [ ] cetogeneza este inhibată complet e) [] scade cantitatea acizilor graşi liberi în sînge 136. Glucocorticoizii - acţiuni asuprametabolismului ţesutuluiosos: a) [] stimulează biosinteza ARNm b) [ ] accelerează biosinteza proteinelor c) [x] inhibă biosinteza proteinelor d) [x ] sporesceliminarea Ca şi a fosfaţilor din oase în sînge e) [x] producosteoporoză 137. Glucocorticoizii - efecte: a) [x antiinflamator b) [ x] în concentraţii mari inhibă formarea de anticorpi c) [x] facilitează acţiunea catecolaminelor, glucagonului (efect permisiv) d) [ ] hipoglicemiant e) [] activează sintezaşi secreţia prostaglandinelor. 138. Hormonii mineralocorticoizi: a) [x] sunt C21 steroizi b) [ ] la om 11-dezoxicorticosteronul este de 30-50 ori mai activ ca aldosteronul c) [x] se sintetizeazădin colesterol d) [ ] se sintetizeazădin fenilalanină şi tirozină e) [] mecanismul de acţiune e membrano-intracelular. 139. Reglarea sintezeişi secreţiei aldosteronului depinde de: a) [x]sistemul renină-angiotensină b) [ ] cantitatea ionilor de calciu plasmatic c) [x] ACTH d) [x ] cantitatea ionilor de potasiu şi sodiu plasmatic e) []cantitatea ionului de magneziu plasmatic. 140. Reglarea sintezeişi secreţiei aldosteronului prin sistemul "renină- angiotensină": a) [ ] renina (R) este o enzimă proteolitică produsăde hepatocite b) [x] renina este eliberată în sînge sub influenţa diferitor factori (presiunea sîngelui, hipoxia renală, concentraţia de Na+ , Cl- în plasmă etc.) c) [x] renina scindează un decapeptid din angiotensinogen generînd angiotensina I d) [x] enzima de conversie transformă angiotensina I în angiotensină II (octapeptid) e) [ ] angiotensina II estevasodilatator. 141. Angiotensina II: a) [x] măreşte presiunea sângelui b) [x] stimulează secreţia de aldosteron c) [ ] inhibă secreţia de aldosteron d) [ ] se formează direct din angiotensinogen e) [ ] nu se supunedegradării sub acţiunea angiotensinasei. 142. Efectele metabolice ale mineralocorticosteroizilor: a) [x] organul ţintăeste rinichiul b) [x] reglează homeostazia hidrică şi electrolitică c) [] reglează concentraţia ionilor de calciu şi fosfor d) [ ] reglează sintezaparathormonului e) [ ] reglează glicemia. 143. Mineralocorticoizii la nivelul rinichilor favorizează: a) [x] reabsorbţia Na+ , Cl- şi a apei b) [ ] eliminarea de Na+ , Cl- şi apă c) [x] eliminarea de K+ , H+ , NH4 + d) [ ] reabsorbţia de K+ , H+ , NH4 + e) [x] reabsorbţia de Na+ prin mecanismul activ Na+ /K+ -ATP-aza. 144. Efectele metabolice ale mineralocorticosteroizilor: a) [ ] majorează concentraţia de K+ în sînge şi reduce concentraţia de Na+ , Cl- b) [x] măresc reabsorbţia de Na+ , Cl- şi HCO3- în tubii distali renali c) [x] accelerează schimbul de sodiu extracelular cu potasiu intracelular d) [] scade reabsorbţia apei e) [ ] creşte eliminarea sodiului. 145. Excesul de glucocorticoizi provoacă: a) [ ] sindromul Conn b) [x] sindromul Cushing c) [] boala Addison d) [] sindromul Turner e) [ ] sindromul Marfan. 146. Sindromul Cushing se caracterizează prin: a) [] hiposecreţia, în special a glucocorticoizilor b) [ x] obezitatecentripetă c) [x] apariţia hipertoniei, osteoporozei d) [x] piele subţire cu vergeturi violacee, hirsutism, amenoree e) [ ] dezvoltarea diabetului steroid cu hipoglicemie. 147. Deficitul de corticosteroizi provoacă: a) [ ] sindromul Conn b) [] sindromul Cushing c) [x] boala Addison d) [] sindromul Turner e) [ ] sindromul Marfan. 148. Hipersecreţia de aldostereon se întîlneşte în: a) [x ] sindromul Conn b) [x] sindromul Cushing c) [] boala Addison d) [] sindromul Turner e) [ ] sindromul Marfan. 149. Hiposecreţia corticosteroizilor se caracterizează prin: a) [] obezitate b) [ ] creşterea conţinutului de Na+ , Cl- , apăşi scaderea K+ în sânge c) [x] scaderea conţinutului de Na+ , Cl- şi creşterea K+ în sânge d) [] hiperglicemie, glucozurie
  17. 17. e) [x] hiperpigmentarea tegumentelor 150. Hiperaldosteronismul (sindromulConn) se caracterizează prin: a) [x] nivel scăzut de K+ în sânge b) [x] creşterea concentraţiei de Na in sânge c) [ ] hiposecreţia corticotropinei d) [ ] edeme şi hipotensiune e) [x] mărirea excitabilităţii miocardului. 151. Utilizarea practică a corticosteroizilor: a) [x] în tratamentul colagenozelor (reumatism, poliartrită nespecifică) b) [x] ca agenţi desensibilizanţi (în astmul bronţic, bolile alergice) c) [x] ca imunodepresanţi în transplantareaorganelor şi ţesururilor d) [x] folosirea îndelungată poateprovoca atrofia cortexului suprarenalelor e) [ ] folosirea îndelungată nu provoacă atrofia cortexului suprarenalelor 152. Hormonii sexuali : a) [ ] se sintetizeazănumai în glandele sexuale b) [x] sunt de natură steroidă c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor d) [x] în reglarea secreţiei participăgonadotropinele e) [ ] utilizează receptorii membranari 153. Hormonii sexuali sunt : a) [ ] folitropina b) [x] testosteronul c) [ ] hormonul luteinizant d) [x] estradiolul e) [x ] progesterona 154. Sinteza hormonilor sexuali: a) [ ] se sintetizeazănumai în glandele sexuale b) [x] se sintetizeazădin colesterolul c) [ ] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizeazăîn special progesterona d) [x] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizeazăîn special estrogenii e) [ ] în faza a doua a a ciclului ovarian se sintetizeazăîn special estrogenii. 155. Regalarea sintezei şi secreţiei hormonilor sexuali: a) [ ] lutropinareglează la bărbaţi sinteza glucocorticoizilor b) [x] folitropina influenţează spermatogeneza c) [x] folitropina induce dezvoltarea foliculilor ovarieni d) [ ] lutropinacontribuie la dezvoltarea musculaturii scheletului e) [ ] progesterona induce secreţia lutropineişi folitropinei şi inhibă secreţia prolactinei 156. Androgenii: a) [x] reprezentatulcardinal este testosteronul b) [ ] principalul androgen esteandrosteronul c) [ ] se depoziteazăîn celule dupăsinteză d) [ ] sunt transportaţiîn sânge în stareliberă e) [x] sunt transportaţideo globulină sanguină specifică 157. Androgenii: a) [x] sunt C19 steroizi b) [x ] se sintetizeazăîn celulele interstiţiale Leydig din testicule c) [ ] hormonul luteinizant micşorează secreţia testosteronului d) [ ] circulă în plasmă în formă liberă (98%) e) [] fracţiunea legată de proteineeste biologic activă 158. Catabolismul androgenilor: a) [x] are loc primordial în ficat b) [ ] are loc numai în rinichi c) [x] se conjugă cu formele active ale acidului glucuronic şi sulfuric şi se elimină cu urina d) [ ] la bărbaţi 2/3 din 17-cetosteroizisunt de natură testiculară e) [ x] la bărbaţi 1/3 din 17-cetosteroizisunt de natură testiculară 159. Androgenii – efecte metabolice: a) [x] activează replicarea şi transcrierea în ţesuturile ţintă, stimulînd sinteza proteinelor b) [ ] inhibă sintezaproteinelor în ţesuturile ţintăşi induc bilanţ azotat negativ c) [ x] majorează sinteza proteinelor în ficat şi rinichi d) [x] stimulează mineralizarea ţesutuluiosos e) [] provoacă hiperglicemie 160. Androgenii – efecte fiziologice: a) [x] asigură spermatogeneza b) [ ] nu determină particularităţile sexuale secundare c) [x ]contribuie la dezvoltarea caracterelor sexuale secundare şi a comportamentului la bărbaţi d) [x] rol anabolizant în dezvoltarea scheletului şi a muşchilor e) [] inhibă spermatogeneza 161. Hormonii ovarieni (estrogenii şi progesterona): a) [ ] se producnumai în ovare b) [x] în cantităţi reduse se sintetizeazăîn testiculi, adrenale, ficat, piele c) [x] în timpul gestaţiei se producşi în unitatea feto-placentară d) [x ] estrogenii circulă în plasmă legaţi de proteine transportatoarespecifice e) [x] progesterona este intermediarul comun în biosinteza hormonilor steroizi 162. Hormonii estrogeni - catabolism: a) [x] se petrece în ficat b) [] se petrece doar în rinichi c) [] se petrece în intestin d) [ x] principalul catabolit este estriolul e) [ x] estriolul se conjugă cu forma activă a acidului glucuronic sau sulfuric şi se elimină prin bilă şi urină 163. Efectele metabolice ale estrogenilor: a) [x] induc sintezaARNm şi producerea proteinelor specifice în celulele organelor ţintă (organele sferei genitale, glandelor mamare, cartilajului laringelui, cartilajului epifizar al oaselor tubulare etc.) b) [ ] sunt inductori ai enzimelor gluconeogenezei c) [ ] stimulează acumularea lipidelor în ficat şi ţesutuladipos d) [ ] inhibă eliminarea biliară a colesterolului e) [x] stimulează sinteza colagenului şi depozitareacalciului şi fosfaţilor în epifizele oaselor 164. Efectele fiziologice ale estrogenilor: a) [x] dezvoltarea organelor genitale feminine b) [x] dezvoltarea caracterelor sexuale secundare feminine c) [ ] inhibarea modificărilor ploriferative ale endometriului d) [ ] inhibarea contracţiilor uterului în faza foliculară a ciclului ovarian e) [x] asigură desfăşurarea sarcinii, a procesului de naştere şi lactaţia LIPIDE 1. Lipidele sunt: a) [ ] substanţe organice solubile în apă b) [ ] substanţe neorganice solubile în apă c) [x]substanţe organice solubile în solvenţi organici d) [] omogene după structură e) [x] substanţe organice insolubile în apă 2. Funcţiile lipidelor: a) [ x] energetică b) [ x] izolatoare c) [ ] catalitică d) [x] structurală e) [ ] contractilă 3. Clasificarea structurală a lipidelor: a) [] protoplasmatice b) [] de rezervă c) [x] saponifiabile
  18. 18. d) [] neutre e) [ x] nesaponifiabile 4. După rolul biologic lipidele se clasifică în: a) [x] structurale b) [x] de rezervă c) [] saponifiabile d) [] neutre e) [ ] nesaponifiabile 5. După proprietăţile fizico-chimice lipidele se clasifică în: a) [x] amfifile b) [] esenţiale c) [] saponifiabile d) [x] neutre e) [ ] nesaponifiabile 6. În celulele şi ţesuturile omului predomină următorii acizi graşi: a) [ ] caprinic b) [ ] caproic c) [x ] oleic d) [x] palmitic e) [x] stearic 7. Pentru organismul uman suntesenţiali următorii acizi graşi: a) [ ] lignoсeric b) [ ] oleic c) [ ] palmitoleic d) [x] linolenic e) [x] linoleic 8. Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică temperatură de topire? a) [ ] stearic (С18) b) [x] arahidonic (С20:4) c) [] nervonic (С24:1) d) [ ] palmitic (С16) e) [] oleic (С18:1) 9. Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică temperatură de topire? a) [ ] lignoceric(C24) b) [ ] miristic (C14) c) [x] butiric (C4) d) [] caprilic (C8) e) [ ] lauric (C12) 10. Acilglicerolii: a) [] suntconstituenţi ai membranelor biologice b) [x ] suntesterii glicerolului şi ai acizilor graşi c) [x ] reprezintă o formă de stocare a energiei d) [ ] suntmai grei decât apa şi se dezolvă în ea e) [ ] suntderivaţi ai acidului fosfatidic 11. Glicerofosfolipidele: a) [] suntinsolubile în solvenţi organici b) [ ] suntesterii glicerolului şi ai acizilor grşi c) [x ] suntderivaţi ai acidului fosfatidic d) [ ] reprezintă o formă de stocare a energiei e) [x] suntcomponentele membranelor biologice 12. Lecitinele şi cefalinele: a) [x] suntderivaţi ai acidului fosfatidic b) [x] suntlipide structurale c) [ ] suntderivaţi ai sfingozinei d) [] suntgrasimi neutre e) [x] fosfolipaza D hidrolizează fosfolipidele cu generarea acidului fosfatidic 13. Fosfatidilcholina: a) [ ] se obţine din fosfatidilserină prin decarboxilare b) [ ] capătul polar posedă sarcină negativă c) [ ] se mai numesc şi cefaline d) [ x] suntcomponente principale ale surfactantului pulmonar e) [x] rezultă prin metilarea cefalinelor 14. Fosfatidiletanolamina: a) [ ] reprezintă o formă de depozitare a energiei b) [ ] conţine sfingozina c) [ ] conţine ceramida d) [ ] se mai numeşte şi lecitină e) [x] se obţine din fosfatidilserină prin decarboxilare 15. 446) Fosfatidilcholina şi fosfatidiletanolamina: a) [ ] suntreprezentanţi ai ceridelor b) [x] suntcomponenţii principali ai membranelor celulare c) [ ] prezintă o rezervă de energie d) [x] suntderivaţi ai acidului fosfatidic e) [ ] se deosebesc după sarcina electrică 16. Care din compuşii de mai jos au caracter acid? a) [ ] lecitinele b) [ ] cefalinele c) [x] fosfatidilserina d) [ ] trigliceridele e) [ ] cerebrozidele 17. Fosfolipazele: a) [ ] fosfolipaza D hidrolizează fosfolipidele până la acid fosfatidic şi acid gras b) [ ] fosfolipaza A1 hidrolizează fosfolipidele cu generarea lizolecitinelor c) [x] fosfolipazele D şi C scindează fosfatidiletanolamina în diacilglicerol,acid fosforic şi etanolamină d) [x] ] fosfolipaza A2 hidrolizează fosfolipidele cu generarea de lizofosfatidă şi acid gras e) [] sub acţiunea fosfolipazei D se eliberează 2 resturi de acizi graşi 18. Cardiolipina: a) [ ] prezintă un lipid ce conţine azot b) [x] conţine 2 resturi de fosfatidil legate prin glicerol c) [x] este componentă a membranei interne mitocondriale d) [] conţine colină e) [ ] este un lipid de rezervă 19. Sfingomielinele conţin: a) [ ] sfingozină,acid gras,glucoză, acid fosforic b) [ ] etanolamină,acid gras,ceramidă, acid fosforic c) [ ] polialcool ciclic,ceramida d) [x] ceramidă,acid fosforic,colină e) [ ] acid fosfatidic,cholină,glicerol 20. Sfingozina: a) [ ] este un aminoalcool dihidroxilic saturat b) [x ] e componental sfingomielinei c) [ x] este constituental glicolipidelor d) [] este baza structurală a glicerofosfolipidelor e) [ ] nu intră în structura ceramidei 21. Cerebrozidele: a) [x] se află în cantităţi mari în substanţa albă a creierului b) [] nu conţine sfingozină c) [x] rezultă din unirea ceramidei cu beta-galactoza sau beta-glucoza d) [] conţin oligozaharide e) [ x] din ele se formează sulfatidele 22. Gangliozidele: a) [ ] conţin câteva resturi de glicerol b) [x] conţin acid N-acetilneuraminic (NANA) c) [ ] oligozaharidul este prezentatnumai de glucoza d) [ ] conţin şi resturi sulfatlegate de galactoză e) [ ] se conţin pe suprafaţa internă a membranelor 23. Gangliozidul conţine in structura sa: a) [ ] acid N-acetilneuraminic (NANA), hexoze, acid
  19. 19. fosforic,ceramidă b) [ ] acid sialic,etanolamină,acid gras c) [ ] glicerol,acid fosfatidic,NANA d) [x] NANA, oligozaharid,sfingozină,acid gras e) [ ] fosforilserină,NANA, sulfat,hexoze 24. Glicolipidele: a) [x] reprezintă ceramida legată de mono- sau oligozaharide b) [x ] gangliozidele conţin unul sau mai multe resturi de acid sialic c) [ ] gangliozidele suntglicerofosfolipide d) [ ] gangliozidele conţin acid fosfatidic e) [] gangliozidele conţin cardiolipină,acid N- acetilneuraminic 25. Care din compuşii de mai jos conţin fosfor: a) [x] cardiolipina b) [ ] sulfatidele c) [ ] gangliozidele d) [ ] cerebrozidele e) [ ] ceramida 26. Colesterolul: a) [x] este derivat al ciclopentanperhidrofenantrenului b) [x ] posedă o grupă hidroxil în ciclul A la C3 c) [ x] posedă o legătură dublă în ciclul B la C5 d) [ ] posedă o legătură dublă în ciclul A la C3 e) [ ] catena laterală se finisează cu gruparea carboxil 27. Acizii biliari: a) [x] suntderivaţi ai colesterolului b) [ ] constau din 28 atomi de carbon c) [ ] se conjugă în ficat cu bilirubina d) [x] suntcompuşi polari e) [x] participă la emulsionarea grasimilor 28. Metabolismul acizilor biliari: a) [x ] se sintetizează în ficat din colesterol b) [] se conjugă cu acidul glucuronic şi ionul sulfatîn formele lor active c) [x] se conjugă cu taurina în raţia alimentară bogată în proteine d) [x] se conjugă cu glicina în raţia alimentară bogată în glucide e) [ ] acizii biliari se excretă în bilă numai în formă liberă 29. Componentele lipidice ale membranelor celulare sunt: a) [ ] glicolipidele,triacilglicerolii,esterii colesterolului b) [ ] prostaglandinele,acizii graşi liberi,ceridele c) [x] fosfogliceridele,sfingomielinele,gangliozidele, cerebrozidele şi colesterolul d) [ ] glicolipidele,fosfolipidele,esterii colesterolului e) [ ] ceridele,sulfatidele, acizii graşi liberi 30. Funcţiile membranelor biologice(1) şi componenta structurală,responsabilă de această funcţie (2): a) [] receptoare de fosfolipide b) [x] metabolică de proteine c) [] permeabilitatea de triacilgliceroli d) [x] compartimentalizarea de lipidele protoplasmatice e) [ ] generarea mesagerilor secunzi de gangliozide 31. Caracteristicile principale ale membranei: a) [] simetria b) [x ] fluiditatea c) [x ] asimetria d) [ ] imobilitatea componentelor e) [ ] monostratul lipidic 32. Membranele biologice suntstabilizate de: a) [x] interacţiuni hidrofobe b) [x] forţele Van-der-Waals c) [x] legături de hidrogen d) [ ] legături peptidice e) [ ] legături disulfidice 33. Proteinele membranelor biologice: a) [x] pot fi superficiale,semiintegrale sau integrale b) [x ] formează legături atât cu lipidele,câtşi cu glucidele membranare c) [] posedă numai capacitate de mişcare laterală d) [ x] îndeplinesc funcţiile de transporttransmembranar, recepţie,comunicare intercelulară,antigenică e) [] suntprecursori ai mesagerilor secunzi hormonali:AMPc; GMPc, Ca 2+ 34. Glucidele membranelor biologice sunt: a) [x] prezentate masivpe suprafeţele ce nu contactează cu citoplasma b) [x ] fixate covalent de lipide sau proteine c) [] aranjate izolat fără a forma catene oligo- sau polizaharidice d) [ ] responsabile de permeabilitatea membranei e) [x] responsabile de identificarea intercelulară 35. Lipidele suntcomponente indispensabile ale raţiei alimentare,deoarece: a) [x] asigură aprovizionarea cu acizi graşi nesaturaţi esenţiali b) [ x] asigură absorbţia vitaminelor liposolubile c) [ ] servesc ca sursă de substanţe proteice d) [ ] participă la sinteza nucleotidelor e) [ ] suntsursă de intermediari pentru sinteza bilirubinei 36. Digestia lipidelor alimentare la adulţi: a) [] are loc în stomac b) [ x] are loc în duoden c) [ ] enzimele lipolitice suntde origine biliară d) [ ] bila şi sucul pancreatic conţin fosfaţi ce neutralizează HCl al sucului gastric e) [x ] se digeră doar lipidele emulsionate 37. Scindarea completă a triacilgliceridelor în tractul gastro- intestinal necesită: a) [x] lipazele pancreatică şi intestinală b) [ ] lipoproteinlipaza c) [ ] fosfolipazele A2, B, C, D d) [ ] lipaza gastrică e) [ ] colesterolesteraza 38. Acţiunea enzimelor lipolitice din tractul gastro-intestinal: a) [x] fosfolipazele (A1, A2, C, D) scindează fosfogliceridele b) [ ] colesterolesteraza scindează colesterolul liber c) [ ] ceramidaza scindează sfingozina d) [ ] lipaza gastrică este activă la adulţi e) [ ] lipaza pancreatică scindează restul acil din poziţia beta a trigliceridelor . 39. Activarea fosfolipazelor în tractul gastro-intestinal are loc prin: a) [ ] fosforilare b) [ ] defosforilare c) [ ] conjugarea cu activatorul d) [ ] interactiunea cu coenzima e) [x] proteoliza limitata sub actiunea tripsinei 40. Hidroliza lipidelor alimentare duce la formarea: a) [x] monogliceridelor b) [x] acidului fosforic c) [ ] numai a acizilor graşi cu catenă mică d) [ ] numai a acizilor graşi cu catenă lungă e) [ ] bazelor azotate 41. Sub ce formă se absorb componentele lipidice în tractul gastro-intestinal: a) [ x] acizii graşi cu catenă scurtă şi glicerolul – prin difuzie simulă b) [ ] acizii graşi cu catenă lungă şi 2-monogliceridele – prin

×