SlideShare a Scribd company logo

Cultura juridica si influenta acesteia asupra formarii si dezvoltarii personalitatii si societatii

referat

1 of 10
Download to read offline
Universitatea "Dunarea de Jos", Galati
Facultatea de Istorie, Filosofie si Teologie
Specializarea Sociologie
An III
Cultura juridica si influenta acesteia
asupra formarii si dezvoltarii
personalitatii si societatii
Student: Mastacan Oana
2015
INTRODUCERE
In acest referat imi propun sa analizez care este influenta pe care cultura
juridica o are atat la nivelul personalitatii cat si la nivelul intregii societati.
In cea mai simpla si acceptata definitie a sa, sociologia juridica studiaza
realitatea sociala a Dreptului, juridicul fiind un subsistem al sistemului social
care actioneaza in interdependenta cu celelalte subsisteme sociale precum cel
economic, politic, etc.
Cultura juridica este suma tuturor cunostintelor juridice, normelor si
legilor si toate posibilitatile prin care putem folosi aceste cunostinte in diferite
influenteaza personalitatea prin formarea unui model de atititudini si
comportamente care ne invata cum sa ne purtam cu grupurile si oamenii cu care
intram in contact, legile fiind cele care reglementeaza aceste comportamente si
atitudini; societatea, pe de alta parte, este influentata de aceasta cultura juridica
prin faptul ca ea este reglata si ordonata de cultura juridica, aceasta oferindu-i o
alternativa la haos, prin legi si norme.
I. Obiectul si problematica sociologiei juridice
Primele definitii ale sociologiei juridice purtau amprenta sociologiei dreptului si erau
diferite in functie de formatia stiintifica de care erau formulate. Daca era vorba despre juristi,
definitia se indrepta spre dominatia dreptului asupra societatii, iar, daca era vorba despre
sociologi, acestia puneau accentul pe conditionarea sociala a dreptului.
Cele mai multe definitii initiale nu disociau stiinta dreptului de sociologia dreptului si,
in felul acesta sociologia juridica era considerata "o incursiune agreabila in domenii inrudite
cu dreptul, care nu ar fi necesitat vreo pregatire prealabila asa dupa cum nu ar fi impus nici
prezenta spiritului de rigoare în abordarea unor asemenea fenomene si nici o metodologie
adecvata domeniului."1
Exista o multitudine de puncte de vedere in ceea ce priveste obiectul si definitia
sociologiei juridice , dar voi indrepta atentia asupra elemntului comun al acestor puncte de
vedere : "sociologia juridica cerceteaza domenii si probleme sociale de natura juridica ".2
Cea mai simpla definitie care poate fi data sociologiei juridice este: sociologia juridica
studiaza realitatea sociala a Dreptului. Juridicul este un subsistem al societatii globale de
unde rezulta ca sociologia juridica nu este altceva decat acea ramura a domeniului sociologiei
care isi propune sa cerceteze juridicul din perspectiva pozitiei si rolului pe care il are in
sistemul social global cat si din perspectiva influentei celorlalte subsisteme sociale cu care
juridicul se afla in relatie de interdependenta. In obiectul de cercetare al sociologiei juridice
urmeaza, deci, a fi cuprinse toate fenomenele care fac parte din domeniul Dreptului existent
intr-o societate, nu doar legile, normele si institutiile specifice dreptului de stat, mai exact
toate fenomenele care au drept cauza, efect si ocazie dreptul.
II. Definirea si formarea personalitatii umane
II.1. Teoria sociologica a personalitatii
II.1.1. Definirea personalitatii
Interesul pentru cunoasterea omului in profunzime, ca fenomen individual, isi are
originea in antichitate. Cu 2 500 de ani in urma, un vestit filosof numit Diogen, umbla pe
strazile capitalei antice spunand "Caut omul". Aceste strazi erau, bineinteles pline de diferiti
oameni, insa filosoful cauta ceea ce era ascuns in fiecare din aceste tipuri de oameni, cauta
personalitatea umana.
Acest interes sporit pentru cunoasterea personalitatii umane s-a mentinut si astazi,
personalitatea fiind punctul de pornire al cercetarii sociologice si nu numai, probleme precum
dezvoltarea individului, integritatea sa spiritual-morala, in contextul agravarii problemelor
globale - ecologice, demografice, sociale - sunt in centrul atentiei.
In trecutul nu foarte indepartat personalitatea era tratat ca o antiteza la notiunea de "
masa" , fiind in aceasta ipostaza incusa in filosofia procesului istoric, insa in literatura
perioadei contemporane se iau in considerare caracteristicile individuale ale personelor
pareticipante la procesul istoric.
Notiunea de personalitate este o notiune relativ tarzie.
In ceea ce priveste sociologia, personalitatea ocupa un loc central. Aceasta analizeaza
personalitatea din punct de vedere al calitatilor care se formareaza la oameni pe parcursul
existentei lor in societate si este tratata ca ceea ce face oemanii sa se asemne intre ei.
Personalitatea , din punct de vedere sociologic, are in vedere aspectele exterioare si
vizibile cu care un individ se afiseaza in public. Insa, personalitatea este mult mai mult decat
suma aspectelor care sunt vizibile cu sau fara voia indivizilor, acestea fiind doar o parte a ei.
"Deci, personalitatea este organizarea dinamica in interiorul individului a acelor sisteme
psihice, fizice si sociale ce determina gandirea si comportamentul caracteritice numai lui."3
- Organizarea dinamica se refera la organizarea mintala, adica la formarea
structurilor, ordinii ideilor si deprinderilor.
- Sistemul fizic, psihic si social : organizarea personalitatii, formarea unei unitati intre
spirit si biologic. Cele trei sisteme, prin unitatea lor, inytrand in actiune, antreneaza o gandire
si o activitate specifice pentru care o persoana ajunge sa fie cunoscuta.
- comportamentul si gandirea inseamna adaptarea individului la mediul a mediul in
care traieste si felul in care aceasta adaptare se reflecta in actiunile sale.
"Personalitatea este expresia socioculturala a individualitatii umane"4
In concluzie, personalitatea este o tatalitate, un intreg, caracteristic unui individ,
rezultatul interactiunilor sociale (atat dintre indivizi cat si dintre indivizi si institutii), care se
adapteaza constant si este formata in functie de mediul in care un individ traieste.
II.1.2. Tipologia personalitatii
Personalitatea este o particularitate sociala relationala a omului.
Omul nu intra in contact cu intreaga societate ci cu anumite compartimente ale
acesteia, de aceea omul dispune de 3 personalitati care nu sunt native ci se dobandesc in timp:
1. personalitatea sociala-primara;
2. personalitatea juridica;
3. personalitatea civica.
Prima personalitatea, si cea mai importanta, decurge din relatia individului cu mediul
social, in care el isi formeaza principalele roluri si activitati, a doua din relatia individlui cu
statul si a treia din relatia individului cu societatea civica.
Personalitatea sociala-primara, se formeaza odata cu implicarea activa a
individului in societate. Aceasta implicare presupune asumarea de diferite roluri. Activitatile
sociale si rezultatul lor isi pune amprenta asupra societatii si sunt transmise urmatoarelor
generatii.
Personalitatea juridica nu tine cont de omul individual cu caracteristicile
acestuia specifice ci se refera la individul uman abstract. Notiunea de personalitate juridica
inglobeaza doua laturi strans legate reciproc : drepturile ce-i sunt adigurate individului de
catre stat si obligatiile pe care acesta le are ca membru al statului.
Ce este specific acestui tip de personalitatea este ca nu individul este cel care isi
proiecteaza individualitatea fata de stat ci statul este cel care ii dicteaza individualitatea.
Al treilea tip de personalitate este conturat o data cu implicarea individului in sferele
vietii socialde. Personalitatea civica include servirea unei cauze sociale ceea ce presupune
asumarea unor riscuri si sacrificii: apararea unor idei, a unor principii, apararea unor grupuri
sociale etc. Pe scurt, personalitatea juridica se naste prin raportul dintre individ si societate.
II.1.3. Factorii personalitătii umane
Personalitatea individului se formează in timp. Factorii care caracterizează
dezvoltarea personalitatii sunt, in general, aceiasi, dar fiecare personalitate se formează in
conditii concrete, specifice de actiune a acestora. Principalele categorii de agenti ai formării
personalitătii omului sunt: mostenirea biologică, mediul fizic inconjurător, mediul cultural,
experienta grupului in care trăieste, experienta personală.
III. Definirea culturii. Cultura si civilizatie
III.1. Definitii ale culturii
Procesele complexe ale organizarii societatii in diferite comunitati umane nu pot fi
analizate daca nu sunt dezvaluite si din punct de vedere al integrarii culturale. "In acest
context, problemele ce tin de cultura, in general, si de sociologia culturii, in special, au fost
abordate de majoritatea sociologilor. A. Weber, spre exemplu, a definit sociologia ca stiinta a
culturilor societatii, iar in opinia lui B. Malinowski sociologia stiinta nivelului de viata
culturala. T. Parsons i-a atribuit sistemului cultural al societatii rolul de control pentru toate
subsistemele (politic, economic etc.)."5
Prima definitie mai complexa a culturii a fost formulata de E.B. Tylor in
lucrarea Primitive culture din 1871: complexul care include cunoasterea, credinta, arta,
moravurile, legea, obiceiurile si orice alte capacitati si deprinderi dobandite ed om ca
membru al societatii.
Desi exista peste 250 de definitii date culturii, toate acestea graviteaza in jurul a trei
aspecte: relatia omului cu natura, relatia omului cu semenii sai si relatia omului cu valoarea.
Din punct de vedere sociologic cultura inseamna : ansamblul modelelor de gandire
si actiune care caracterizeaza o populatie sau o societate, inclusiv materializarea acestor
modele in lucuri. " Cultura cuprinde, deci, componente ideale: credinte, norme, valori,
simboluri, modele de actiune, precum si componente materiale: unelete, locuinte,
imbracaminte, mijloace de transport, etc. Cultura contine un set de raspunsuri standardizate
pentru a interactiona cu ceilalti membri ai societatii. Ea prescrie cum trebuie sa se poarte un
om cu membrii familiei, cu vecinii, cu necunoscutii..."6
III.2. Cultura si civilizatie
In urma analizarii numeroaselor definitii date culturii se observa necesitatea
diferentierii dintre cultura si civilizatie.
Cultura, inglobeaza in sfera sa elemente precum : atitudinile, actele si operele limitate
la domeniul spiritului si al intelectului. Opera, actele si omul de cultura urmaresc satisfacerea
nevoilor spirituale. In sfera culturii intra: obiceiurile, credintele, operele de stiinta, literatura
si muzica, arhitectura, pictura, sculptura, etc.
Conceptul de civilizatie desemeneaza totalitatea mijloacelor prin intermediul carora
omul se adapteaza la mediu, il transforma si organizeaza pentru a se integra in el. Acesta
include tot ceea ce tine de satisfacerea nevoilor materiale. In sfera civilizatiei intra elemente
de natura utilitare: alimentatie, imbracaminte, constructii publice, tehnologii, organizare
Cultura si civilizatie formeaza o unitate si corespondenta dintre ele se manifesta
constant. Un om a carui fericire este reprezentata de anumite trebuinte materiale se indreapat
spre civilizatie, iar daca fericira sa depinde de inplinirea spirituala, atunci se indreapta spre
cultura.
IV. Cultura juridica si constiinta juridica
IV.1. Definirea culturii juridice
"Cultura juridică este parte integrantă a culturii umane care defineşte totalitatea
cunoştinţelor juridice, a proceselor, normelor şi posibilităţilor de a folosi legislaţia şi de a le
respecta în practica cotidiană social-juridică de către membrii unei societăţi."7
Care este rolul culturii juridice în viaţa socială, în general, şi în combaterea corupţiei,
în particular:
În primul rînd, cultura juridică este un criteriu al nivelului de dezvoltare a omului.
Dacă dreptul şi alte instrumente juridice creează un mediu favorabil pentru activitate, atunci
cultura intervine pentru inlaturarea comportamentului ilegal.
In al doilea rand, cultura juridica inglobeza toate valorile juridice care au fost adoptate
de omenire de-a lungul istoriei, de aceea o atitudine potrivita fata de aceasta determina
progresul social.
In al treilea rand, cultura juridica asigura dezvoltarea ordinii, a statului si sistemului
de drept.
Un element foarte important al culturii juridice este constiinta juridica, "ce exprimă
gradul de intensitate al cunoştinţelor de drept şi posibilitatea de a percepe şi a aplica dreptul,
conştientizarea de a respecta legile cu sentimentul dezvoltat de legalitate, echitate, justiţie.
Sub acest aspect, alteori mai simplu spus cultura juridică reprezintă şi totalitatea
cunoştinţelor, credibilitatea faţă de drept, sentimentul dezvoltat de acceptare a dreptului
pentru reglementarea raporturilor dintr-o societate."8
IV.2. Esenta culturii juridica
Cultura juridica este o componenta a culturii genetrale, ea nu este un fenomen
inascut, nu se transmite prin ereditate, ea trebuie dobandita si dezvoltata in permananenta,
doar astfel ea isi va putea atinge scopul in societate si vom putea vorbi de o societate cu o
cultura juridica de nivel inalt.
Oamenii sunt indreptati spre perfectiune si acumulare de cunostinte si, pastrand aceste
tendinte la nivel inalt vom avea o societate curata in care drepturile omului vor fi respectate
pentru ca insasi cunoasterea foarte buna a lor va pune stop abuzurilor si starii de anomie cu
care se confrunta orice societate umana. In domeniul dreptului, cu cat judecatorii, avocatii si

Recommended

Prezentare testament
Prezentare testamentPrezentare testament
Prezentare testamentLaura Berbece
 
Concurenta si formele ei
Concurenta si formele eiConcurenta si formele ei
Concurenta si formele eiRodica B
 
Fabula cainele si catelul
Fabula cainele si catelulFabula cainele si catelul
Fabula cainele si catelulVera Popa
 
Concurenta imperfecta
Concurenta imperfectaConcurenta imperfecta
Concurenta imperfectaRodica B
 
Astăzi se conturează cinci ipoteze de bază despre
Astăzi se conturează cinci ipoteze de bază despreAstăzi se conturează cinci ipoteze de bază despre
Astăzi se conturează cinci ipoteze de bază despreDenis Lanciu
 
Fizica-electrocinetica
Fizica-electrocineticaFizica-electrocinetica
Fizica-electrocineticaFlorentinaG
 
Masele plastice......
Masele plastice......Masele plastice......
Masele plastice......Elena Negotei
 

More Related Content

What's hot

Strategii, tehnici şi tactici de negociere
Strategii, tehnici şi tactici de negociereStrategii, tehnici şi tactici de negociere
Strategii, tehnici şi tactici de negociereElvira27
 
Să învăţăm despre pădure
Să învăţăm despre pădureSă învăţăm despre pădure
Să învăţăm despre pădureLoreta Gherghinoiu
 
Manual anatomie
Manual anatomie Manual anatomie
Manual anatomie Eugen Tabac
 
Circuitul oscilant
Circuitul oscilantCircuitul oscilant
Circuitul oscilantssuser6ea37d
 
Scheletul Apendicular la om
Scheletul  Apendicular la omScheletul  Apendicular la om
Scheletul Apendicular la omangelachirilov1
 
Clasificarea ecosistemelor
Clasificarea ecosistemelorClasificarea ecosistemelor
Clasificarea ecosistemelorelenamoisa
 
la bibliteca.ppt
la bibliteca.pptla bibliteca.ppt
la bibliteca.pptStanciuAnna
 
Rebusuri rezolvate
Rebusuri rezolvateRebusuri rezolvate
Rebusuri rezolvatesilviabraica
 
Statul medieval si institutiile sale
Statul medieval si institutiile saleStatul medieval si institutiile sale
Statul medieval si institutiile salesimonachihaia
 
Curiozitati matematice
Curiozitati matematiceCuriozitati matematice
Curiozitati matematicemkovacsbarac
 
Energia solara
Energia solara Energia solara
Energia solara Nick-name
 

What's hot (20)

Electrizarea
ElectrizareaElectrizarea
Electrizarea
 
Valorile europene
Valorile europeneValorile europene
Valorile europene
 
Planificare tic 9
Planificare tic 9Planificare tic 9
Planificare tic 9
 
Proteinele
ProteineleProteinele
Proteinele
 
Strategii, tehnici şi tactici de negociere
Strategii, tehnici şi tactici de negociereStrategii, tehnici şi tactici de negociere
Strategii, tehnici şi tactici de negociere
 
Să învăţăm despre pădure
Să învăţăm despre pădureSă învăţăm despre pădure
Să învăţăm despre pădure
 
Manual anatomie
Manual anatomie Manual anatomie
Manual anatomie
 
Circuitul oscilant
Circuitul oscilantCircuitul oscilant
Circuitul oscilant
 
Scheletul Apendicular la om
Scheletul  Apendicular la omScheletul  Apendicular la om
Scheletul Apendicular la om
 
Clasificarea ecosistemelor
Clasificarea ecosistemelorClasificarea ecosistemelor
Clasificarea ecosistemelor
 
Schimbari climatice
Schimbari climaticeSchimbari climatice
Schimbari climatice
 
0 ecosistemul cls_viii (1)
0 ecosistemul cls_viii (1)0 ecosistemul cls_viii (1)
0 ecosistemul cls_viii (1)
 
la bibliteca.ppt
la bibliteca.pptla bibliteca.ppt
la bibliteca.ppt
 
Rebusuri rezolvate
Rebusuri rezolvateRebusuri rezolvate
Rebusuri rezolvate
 
Statul medieval si institutiile sale
Statul medieval si institutiile saleStatul medieval si institutiile sale
Statul medieval si institutiile sale
 
Curiozitati matematice
Curiozitati matematiceCuriozitati matematice
Curiozitati matematice
 
Câmpul electric
Câmpul electricCâmpul electric
Câmpul electric
 
New York
New YorkNew York
New York
 
Energia solara
Energia solara Energia solara
Energia solara
 
Campul magnetic
Campul magneticCampul magnetic
Campul magnetic
 

Similar to Cultura juridica si influenta acesteia asupra formarii si dezvoltarii personalitatii si societatii

Marina calmic abstract
Marina calmic abstractMarina calmic abstract
Marina calmic abstractSergiu Murzac
 
1. notiunea de teoria generala a dreptului
1. notiunea de teoria generala a dreptului1. notiunea de teoria generala a dreptului
1. notiunea de teoria generala a dreptuluiAndraNicoleta2
 
010 -politologia
010  -politologia 010  -politologia
010 -politologia exodumuser
 
Drept constitutional
Drept constitutional Drept constitutional
Drept constitutional exodumuser
 
Educatia studentilor in inv superior
Educatia studentilor in inv superiorEducatia studentilor in inv superior
Educatia studentilor in inv superiorSima Sorin
 
Educatia studentilor in inv superior
Educatia studentilor in inv superiorEducatia studentilor in inv superior
Educatia studentilor in inv superiorSima Sorin
 
Educatia studentilor in inv superior
Educatia studentilor in inv superiorEducatia studentilor in inv superior
Educatia studentilor in inv superiorSima Sorin
 
Cristian stan teoria educatie nou
Cristian stan   teoria educatie nouCristian stan   teoria educatie nou
Cristian stan teoria educatie nouCarmen Sylva
 
F 1 n16_teoria_generala_a_dreptului_ioan_mircea_zarie
F 1 n16_teoria_generala_a_dreptului_ioan_mircea_zarieF 1 n16_teoria_generala_a_dreptului_ioan_mircea_zarie
F 1 n16_teoria_generala_a_dreptului_ioan_mircea_zarieexodumuser
 
Dreptul constituţional ca disciplină ştiinţifică
Dreptul constituţional ca disciplină ştiinţificăDreptul constituţional ca disciplină ştiinţifică
Dreptul constituţional ca disciplină ştiinţificărodionturcanu
 
Filosofia dreptului.[conspecte.md]
Filosofia  dreptului.[conspecte.md] Filosofia  dreptului.[conspecte.md]
Filosofia dreptului.[conspecte.md] exodumuser
 
Vasile Dancu - Viata mea si sensurile ei 2015
Vasile Dancu - Viata mea si sensurile ei 2015Vasile Dancu - Viata mea si sensurile ei 2015
Vasile Dancu - Viata mea si sensurile ei 2015IRES2015
 
Psihologia sportului
Psihologia sportuluiPsihologia sportului
Psihologia sportuluiSima Sorin
 
Psihologia sportului
Psihologia sportuluiPsihologia sportului
Psihologia sportuluiSima Sorin
 
19889030 psihologia-sportului
19889030 psihologia-sportului19889030 psihologia-sportului
19889030 psihologia-sportuluiscortenschi
 
54518209 suport-curs-da-2010
54518209 suport-curs-da-201054518209 suport-curs-da-2010
54518209 suport-curs-da-2010exodumuser
 

Similar to Cultura juridica si influenta acesteia asupra formarii si dezvoltarii personalitatii si societatii (20)

TGD
TGDTGD
TGD
 
Sociologie 2
Sociologie 2Sociologie 2
Sociologie 2
 
Marina calmic abstract
Marina calmic abstractMarina calmic abstract
Marina calmic abstract
 
1. notiunea de teoria generala a dreptului
1. notiunea de teoria generala a dreptului1. notiunea de teoria generala a dreptului
1. notiunea de teoria generala a dreptului
 
010 -politologia
010  -politologia 010  -politologia
010 -politologia
 
Teorii stat
Teorii statTeorii stat
Teorii stat
 
Filosofia dreptului
Filosofia dreptuluiFilosofia dreptului
Filosofia dreptului
 
Drept constitutional
Drept constitutional Drept constitutional
Drept constitutional
 
Educatia studentilor in inv superior
Educatia studentilor in inv superiorEducatia studentilor in inv superior
Educatia studentilor in inv superior
 
Educatia studentilor in inv superior
Educatia studentilor in inv superiorEducatia studentilor in inv superior
Educatia studentilor in inv superior
 
Educatia studentilor in inv superior
Educatia studentilor in inv superiorEducatia studentilor in inv superior
Educatia studentilor in inv superior
 
Cristian stan teoria educatie nou
Cristian stan   teoria educatie nouCristian stan   teoria educatie nou
Cristian stan teoria educatie nou
 
F 1 n16_teoria_generala_a_dreptului_ioan_mircea_zarie
F 1 n16_teoria_generala_a_dreptului_ioan_mircea_zarieF 1 n16_teoria_generala_a_dreptului_ioan_mircea_zarie
F 1 n16_teoria_generala_a_dreptului_ioan_mircea_zarie
 
Dreptul constituţional ca disciplină ştiinţifică
Dreptul constituţional ca disciplină ştiinţificăDreptul constituţional ca disciplină ştiinţifică
Dreptul constituţional ca disciplină ştiinţifică
 
Filosofia dreptului.[conspecte.md]
Filosofia  dreptului.[conspecte.md] Filosofia  dreptului.[conspecte.md]
Filosofia dreptului.[conspecte.md]
 
Vasile Dancu - Viata mea si sensurile ei 2015
Vasile Dancu - Viata mea si sensurile ei 2015Vasile Dancu - Viata mea si sensurile ei 2015
Vasile Dancu - Viata mea si sensurile ei 2015
 
Psihologia sportului
Psihologia sportuluiPsihologia sportului
Psihologia sportului
 
Psihologia sportului
Psihologia sportuluiPsihologia sportului
Psihologia sportului
 
19889030 psihologia-sportului
19889030 psihologia-sportului19889030 psihologia-sportului
19889030 psihologia-sportului
 
54518209 suport-curs-da-2010
54518209 suport-curs-da-201054518209 suport-curs-da-2010
54518209 suport-curs-da-2010
 

Cultura juridica si influenta acesteia asupra formarii si dezvoltarii personalitatii si societatii

  • 1. Universitatea "Dunarea de Jos", Galati Facultatea de Istorie, Filosofie si Teologie Specializarea Sociologie An III Cultura juridica si influenta acesteia asupra formarii si dezvoltarii personalitatii si societatii Student: Mastacan Oana 2015 INTRODUCERE In acest referat imi propun sa analizez care este influenta pe care cultura juridica o are atat la nivelul personalitatii cat si la nivelul intregii societati. In cea mai simpla si acceptata definitie a sa, sociologia juridica studiaza realitatea sociala a Dreptului, juridicul fiind un subsistem al sistemului social care actioneaza in interdependenta cu celelalte subsisteme sociale precum cel economic, politic, etc. Cultura juridica este suma tuturor cunostintelor juridice, normelor si legilor si toate posibilitatile prin care putem folosi aceste cunostinte in diferite
  • 2. influenteaza personalitatea prin formarea unui model de atititudini si comportamente care ne invata cum sa ne purtam cu grupurile si oamenii cu care intram in contact, legile fiind cele care reglementeaza aceste comportamente si atitudini; societatea, pe de alta parte, este influentata de aceasta cultura juridica prin faptul ca ea este reglata si ordonata de cultura juridica, aceasta oferindu-i o alternativa la haos, prin legi si norme. I. Obiectul si problematica sociologiei juridice Primele definitii ale sociologiei juridice purtau amprenta sociologiei dreptului si erau diferite in functie de formatia stiintifica de care erau formulate. Daca era vorba despre juristi, definitia se indrepta spre dominatia dreptului asupra societatii, iar, daca era vorba despre sociologi, acestia puneau accentul pe conditionarea sociala a dreptului. Cele mai multe definitii initiale nu disociau stiinta dreptului de sociologia dreptului si, in felul acesta sociologia juridica era considerata "o incursiune agreabila in domenii inrudite cu dreptul, care nu ar fi necesitat vreo pregatire prealabila asa dupa cum nu ar fi impus nici prezenta spiritului de rigoare în abordarea unor asemenea fenomene si nici o metodologie adecvata domeniului."1 Exista o multitudine de puncte de vedere in ceea ce priveste obiectul si definitia sociologiei juridice , dar voi indrepta atentia asupra elemntului comun al acestor puncte de vedere : "sociologia juridica cerceteaza domenii si probleme sociale de natura juridica ".2 Cea mai simpla definitie care poate fi data sociologiei juridice este: sociologia juridica studiaza realitatea sociala a Dreptului. Juridicul este un subsistem al societatii globale de unde rezulta ca sociologia juridica nu este altceva decat acea ramura a domeniului sociologiei care isi propune sa cerceteze juridicul din perspectiva pozitiei si rolului pe care il are in sistemul social global cat si din perspectiva influentei celorlalte subsisteme sociale cu care juridicul se afla in relatie de interdependenta. In obiectul de cercetare al sociologiei juridice urmeaza, deci, a fi cuprinse toate fenomenele care fac parte din domeniul Dreptului existent intr-o societate, nu doar legile, normele si institutiile specifice dreptului de stat, mai exact toate fenomenele care au drept cauza, efect si ocazie dreptul.
  • 3. II. Definirea si formarea personalitatii umane II.1. Teoria sociologica a personalitatii II.1.1. Definirea personalitatii Interesul pentru cunoasterea omului in profunzime, ca fenomen individual, isi are originea in antichitate. Cu 2 500 de ani in urma, un vestit filosof numit Diogen, umbla pe strazile capitalei antice spunand "Caut omul". Aceste strazi erau, bineinteles pline de diferiti oameni, insa filosoful cauta ceea ce era ascuns in fiecare din aceste tipuri de oameni, cauta personalitatea umana. Acest interes sporit pentru cunoasterea personalitatii umane s-a mentinut si astazi, personalitatea fiind punctul de pornire al cercetarii sociologice si nu numai, probleme precum dezvoltarea individului, integritatea sa spiritual-morala, in contextul agravarii problemelor globale - ecologice, demografice, sociale - sunt in centrul atentiei. In trecutul nu foarte indepartat personalitatea era tratat ca o antiteza la notiunea de " masa" , fiind in aceasta ipostaza incusa in filosofia procesului istoric, insa in literatura perioadei contemporane se iau in considerare caracteristicile individuale ale personelor pareticipante la procesul istoric. Notiunea de personalitate este o notiune relativ tarzie. In ceea ce priveste sociologia, personalitatea ocupa un loc central. Aceasta analizeaza personalitatea din punct de vedere al calitatilor care se formareaza la oameni pe parcursul existentei lor in societate si este tratata ca ceea ce face oemanii sa se asemne intre ei. Personalitatea , din punct de vedere sociologic, are in vedere aspectele exterioare si vizibile cu care un individ se afiseaza in public. Insa, personalitatea este mult mai mult decat suma aspectelor care sunt vizibile cu sau fara voia indivizilor, acestea fiind doar o parte a ei. "Deci, personalitatea este organizarea dinamica in interiorul individului a acelor sisteme psihice, fizice si sociale ce determina gandirea si comportamentul caracteritice numai lui."3 - Organizarea dinamica se refera la organizarea mintala, adica la formarea structurilor, ordinii ideilor si deprinderilor. - Sistemul fizic, psihic si social : organizarea personalitatii, formarea unei unitati intre spirit si biologic. Cele trei sisteme, prin unitatea lor, inytrand in actiune, antreneaza o gandire si o activitate specifice pentru care o persoana ajunge sa fie cunoscuta. - comportamentul si gandirea inseamna adaptarea individului la mediul a mediul in care traieste si felul in care aceasta adaptare se reflecta in actiunile sale. "Personalitatea este expresia socioculturala a individualitatii umane"4
  • 4. In concluzie, personalitatea este o tatalitate, un intreg, caracteristic unui individ, rezultatul interactiunilor sociale (atat dintre indivizi cat si dintre indivizi si institutii), care se adapteaza constant si este formata in functie de mediul in care un individ traieste. II.1.2. Tipologia personalitatii Personalitatea este o particularitate sociala relationala a omului. Omul nu intra in contact cu intreaga societate ci cu anumite compartimente ale acesteia, de aceea omul dispune de 3 personalitati care nu sunt native ci se dobandesc in timp: 1. personalitatea sociala-primara; 2. personalitatea juridica; 3. personalitatea civica. Prima personalitatea, si cea mai importanta, decurge din relatia individului cu mediul social, in care el isi formeaza principalele roluri si activitati, a doua din relatia individlui cu statul si a treia din relatia individului cu societatea civica. Personalitatea sociala-primara, se formeaza odata cu implicarea activa a individului in societate. Aceasta implicare presupune asumarea de diferite roluri. Activitatile sociale si rezultatul lor isi pune amprenta asupra societatii si sunt transmise urmatoarelor generatii. Personalitatea juridica nu tine cont de omul individual cu caracteristicile acestuia specifice ci se refera la individul uman abstract. Notiunea de personalitate juridica inglobeaza doua laturi strans legate reciproc : drepturile ce-i sunt adigurate individului de catre stat si obligatiile pe care acesta le are ca membru al statului. Ce este specific acestui tip de personalitatea este ca nu individul este cel care isi proiecteaza individualitatea fata de stat ci statul este cel care ii dicteaza individualitatea. Al treilea tip de personalitate este conturat o data cu implicarea individului in sferele vietii socialde. Personalitatea civica include servirea unei cauze sociale ceea ce presupune asumarea unor riscuri si sacrificii: apararea unor idei, a unor principii, apararea unor grupuri sociale etc. Pe scurt, personalitatea juridica se naste prin raportul dintre individ si societate. II.1.3. Factorii personalitătii umane Personalitatea individului se formează in timp. Factorii care caracterizează dezvoltarea personalitatii sunt, in general, aceiasi, dar fiecare personalitate se formează in conditii concrete, specifice de actiune a acestora. Principalele categorii de agenti ai formării personalitătii omului sunt: mostenirea biologică, mediul fizic inconjurător, mediul cultural, experienta grupului in care trăieste, experienta personală.
  • 5. III. Definirea culturii. Cultura si civilizatie III.1. Definitii ale culturii Procesele complexe ale organizarii societatii in diferite comunitati umane nu pot fi analizate daca nu sunt dezvaluite si din punct de vedere al integrarii culturale. "In acest context, problemele ce tin de cultura, in general, si de sociologia culturii, in special, au fost abordate de majoritatea sociologilor. A. Weber, spre exemplu, a definit sociologia ca stiinta a culturilor societatii, iar in opinia lui B. Malinowski sociologia stiinta nivelului de viata culturala. T. Parsons i-a atribuit sistemului cultural al societatii rolul de control pentru toate subsistemele (politic, economic etc.)."5 Prima definitie mai complexa a culturii a fost formulata de E.B. Tylor in lucrarea Primitive culture din 1871: complexul care include cunoasterea, credinta, arta, moravurile, legea, obiceiurile si orice alte capacitati si deprinderi dobandite ed om ca membru al societatii. Desi exista peste 250 de definitii date culturii, toate acestea graviteaza in jurul a trei aspecte: relatia omului cu natura, relatia omului cu semenii sai si relatia omului cu valoarea. Din punct de vedere sociologic cultura inseamna : ansamblul modelelor de gandire si actiune care caracterizeaza o populatie sau o societate, inclusiv materializarea acestor modele in lucuri. " Cultura cuprinde, deci, componente ideale: credinte, norme, valori, simboluri, modele de actiune, precum si componente materiale: unelete, locuinte, imbracaminte, mijloace de transport, etc. Cultura contine un set de raspunsuri standardizate pentru a interactiona cu ceilalti membri ai societatii. Ea prescrie cum trebuie sa se poarte un om cu membrii familiei, cu vecinii, cu necunoscutii..."6 III.2. Cultura si civilizatie In urma analizarii numeroaselor definitii date culturii se observa necesitatea diferentierii dintre cultura si civilizatie. Cultura, inglobeaza in sfera sa elemente precum : atitudinile, actele si operele limitate la domeniul spiritului si al intelectului. Opera, actele si omul de cultura urmaresc satisfacerea nevoilor spirituale. In sfera culturii intra: obiceiurile, credintele, operele de stiinta, literatura si muzica, arhitectura, pictura, sculptura, etc. Conceptul de civilizatie desemeneaza totalitatea mijloacelor prin intermediul carora omul se adapteaza la mediu, il transforma si organizeaza pentru a se integra in el. Acesta include tot ceea ce tine de satisfacerea nevoilor materiale. In sfera civilizatiei intra elemente de natura utilitare: alimentatie, imbracaminte, constructii publice, tehnologii, organizare
  • 6. Cultura si civilizatie formeaza o unitate si corespondenta dintre ele se manifesta constant. Un om a carui fericire este reprezentata de anumite trebuinte materiale se indreapat spre civilizatie, iar daca fericira sa depinde de inplinirea spirituala, atunci se indreapta spre cultura. IV. Cultura juridica si constiinta juridica IV.1. Definirea culturii juridice "Cultura juridică este parte integrantă a culturii umane care defineşte totalitatea cunoştinţelor juridice, a proceselor, normelor şi posibilităţilor de a folosi legislaţia şi de a le respecta în practica cotidiană social-juridică de către membrii unei societăţi."7 Care este rolul culturii juridice în viaţa socială, în general, şi în combaterea corupţiei, în particular: În primul rînd, cultura juridică este un criteriu al nivelului de dezvoltare a omului. Dacă dreptul şi alte instrumente juridice creează un mediu favorabil pentru activitate, atunci cultura intervine pentru inlaturarea comportamentului ilegal. In al doilea rand, cultura juridica inglobeza toate valorile juridice care au fost adoptate de omenire de-a lungul istoriei, de aceea o atitudine potrivita fata de aceasta determina progresul social. In al treilea rand, cultura juridica asigura dezvoltarea ordinii, a statului si sistemului de drept. Un element foarte important al culturii juridice este constiinta juridica, "ce exprimă gradul de intensitate al cunoştinţelor de drept şi posibilitatea de a percepe şi a aplica dreptul, conştientizarea de a respecta legile cu sentimentul dezvoltat de legalitate, echitate, justiţie. Sub acest aspect, alteori mai simplu spus cultura juridică reprezintă şi totalitatea cunoştinţelor, credibilitatea faţă de drept, sentimentul dezvoltat de acceptare a dreptului pentru reglementarea raporturilor dintr-o societate."8 IV.2. Esenta culturii juridica Cultura juridica este o componenta a culturii genetrale, ea nu este un fenomen inascut, nu se transmite prin ereditate, ea trebuie dobandita si dezvoltata in permananenta, doar astfel ea isi va putea atinge scopul in societate si vom putea vorbi de o societate cu o cultura juridica de nivel inalt. Oamenii sunt indreptati spre perfectiune si acumulare de cunostinte si, pastrand aceste tendinte la nivel inalt vom avea o societate curata in care drepturile omului vor fi respectate pentru ca insasi cunoasterea foarte buna a lor va pune stop abuzurilor si starii de anomie cu care se confrunta orice societate umana. In domeniul dreptului, cu cat judecatorii, avocatii si
  • 7. bine si astfel vor atinge scopul efectuarii unui proces in conformitate cu toate normele juridice. V. Rolul culturii generale si in special al culturii juridice in dezvoltarea societatii Dupa cum am mai spus mai sus, cultura are la baza obiceiurile, credintele si practica religioasa, traditiile, normele morale, valorile. Continutul culturii este reprezentat de ierarhia valorilor umane. In perioada de tranzitie de la un regim totalitar la unul democratic, societatea romaneasca nu a reusit sa isi creeze o alta scara de valori. Libertatea sociala promisa de regimul democratic, a determinat dezicerea de catre romani de multe norme morale care au organizat societatea timp de veacuri: munca, credinţa, bunăvoinţa, recunoştinţa pentru binele făcut, ruşinea, grija şi obligaţia pentru buna educaţie a copiilor, respectul pentru cei în vîrstă, responsabilitatea. Astazi societatea noastra este, parca, lipsita de valori, si datoria romanilor este de a regasi sau crea alte valori pentru a elimina haosul din prezent. "Cultura juridică este o modalitate a culturii spirituale a societăţii, parte componentă a culturii ei generale. Ea îşi găseşte expresia în cunoaşterea de către cetăţeni a bazelor cunoştinţelor juridice, în necesitatea transpunerii în viaţă a prevederilor normelor juridice, în înţelegerea de către fiecare om a responsabilităţii sociale, în intransigenţa faţă de infracţiuni şi combaterea lor (denotă teoria generală a dreptului şi statului, B. Negru, A. Negru, Chişinău, 2006, p. 462)."9 Educatia juridica este esentiala pentru crearea indivizilor a unui sentiment de convingere ca intotdeauna va putea avea incredere in autoritatile statului pentru apararea drepturilor si libertatilor sale. Dreptul si cultura juridica au rolul unui instrument regulatoriu in societate. Legile si normele regelementeaza relatiile sociale, aceasta este menirea lor, prin urmare ele transforma haosul in ordine si ii ofera individului un anumit tip de "rutina", insa ele isi pot indeplini acest scop doar daca sunt foarte bine cunoscute. Totusi acest rol reglator al dreptului, vcare poate fi chiar numit o utopie, mai este impiedicat de inca un lucru : neincrederea oamenilor in justitie. Ei sunt martori ai diferite nelegiuiri si nedreptati si observa cum in tribunale se spune una, iar realitatea este alta. Astfel se observa dezvoltarea unei tendinte periculoase si anume nihilismul: "atitudine, tendinţă, concepţie sau manifestare, care neagă rînduielile, instituţiile morale, tradiţiile culturale existente într-o societate dată, fără să le opună în schimb altele superioare, atitudine de negare absolută"10 . Nihilismul juridic insa este cea mai grava forma a acestui concept. Cel mai important aspect care pare sa lipseasca din randul indivizilor in contextul
  • 8. astfel se observa o crestere atat a celor care nu cred in dreptate cat si a celor care savarsesc infractiuni. Pentru a elimina aceste probleme care afecteaza grav societatea exista mai multe solutii : in primul rand ridicarea nivelului culturii juridice in randul deputaţilor, a funcţionarilor din executiv, a procurorilor şi judecătorilor, dar şi a colectivităţii de juristi, care la rîndul lor, să cultive aceste trăsături la populaţia în întregime; in al doilea rand eliminarea oricarui loc de interpretate in formularea legilor si normelor; in ultimul rand, limitarea actelor normative care permit si interzic si gasirea unor persone cu o puternica cultura juridica care sa fie preocupati in primul rand de buna dezvoltare a societatii VI. Cultura juridica si personalitatea umana Cultura juridică existentă intr-o societate oferă indivizilor un model comportamental, urmărind prin aceasta orientarea oamenilor in formarea unei personalităti individuale armonioase. Cand vorbim de cultura juridică si rolul ei in formarea personalitătii, avem in vedere mai ales componentele ideale ale acesteia, cum sunt: credinte, obiceiuri, norme, legi, valori, simboluri si modele de actiune. In cultura juridică găsim răspunsuri standardizate, normate, pentru a interactiona corect cu semenii nostri in situatii concrete si foarte diverse. Cultura juridica reprezinta un model important pentru indivizi care dicteaza comparatrea unui om in diferite grupuri sociale: familie, prieteni, vecini. De asemnenea, indica atitudinea pe care trebuie sa o adoptam in conditii de natura juridica: de atac fizic, de amenintare, de lezare a demnitatii, de insulta etc. Prin aceste modele promovate de cultura juridica personalitatea unui individ este fortata sa se adapteze la diferitele cerinte ale mediului social, ale indivizilor si diferitelor institutii sociale. Personalitatea unui individ se schimba prin imitare, copiere a modelelor de comportament observate la alte persoane in anumite situatii, prin respectarea normele si legilor cu caracter fix din societate si le transmite mai departe prin interactiune sociala, aceasta este contributia importanta a culturii juridice in formarea si dezvoltarea personalitatii. CONCLUZIE Relatia dintre cultura juridica, personalitate si societate este demonstrata in acest referat. In primul rand, cultura juridica este un sistem de valori, norme juridice si cunostinte juridice, care cunoscute in intregime pot oferi indivizilor un avantaj valoros facand ca abuzurile statului sa fie reduse sau chiar eliminate, atingand scopul culturii juridice de a crea
  • 9. In al doilea rand, sistemul de valori si norme incluse in cultura juridica, sunt cele care reglementeaza comportementul indivizilor in societate, in diferite relatii sociala intre indivizi, intre indivizi si grupuri, intre indivizi si institutii sociale. In al treilea rand, cultura juridica contine in sfera sa raspunsuri si comportamente standard la anumite situatii concrete, formand si modeland astfel personalitatea indivizilor pentru ca acestia sa se poata adapta la mediul lor social. Indiferent de faptul ca omul respecta si creaza o cultura juridica din respect pentru societate si stat sau din teama de sanctionarea care deriva din nerespectarea normelor si legilor, este important sa se accepte rolul important al acestui tip de cultura in formarea unei ordini sociale si a unor relatii sociale armonioase si avantajoase, si de asemnea sa se incerce ridicarea la un nivel cat mai inalt al culturii juridice. BIBLIOGRAFIE 1. Maria Bulgaru (coord.), "Sociologie (manual) voliumul II", Universitatea de stat
  • 10. 3. Dr. Petru Selagea, "Curs de sociologie juridică", Universitatea "Titu Maiorescu", Facultatea de Drept, Bucuresti, 2006. 4. Materialele conferintei internationale de la Chisinau din 1 noiembrie 2007, "Cultura juridica si prevenirea coruptiei". 5. Pr. Ion Vlăduţ, "Sociologie Juridică" Note de curs şi teste de autoevaluare, Ediţia a II-a Universitatea "Spiru Haret", Bucuresti, Editura Fundatiei Romania de maine, 2004. 6. Conf. univ. dr. Dan Chiribucă Sociologie - Suport de curs pentru învăţământ la distanţă - Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, Facultatea de Stiinţe Politice, Administrative si ale Comunicării, 2013-2014.