2010 anbcc -cere--transparenta la sate

528 views

Published on

În căutarea democrației rurale. O radiografie a transparenței decizionale în România.

Published in: Education
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
528
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
29
Actions
Shares
0
Downloads
5
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

2010 anbcc -cere--transparenta la sate

  1. 1. CeReÎn cãutarea democraþiei ruraleO radiografie a transparenþeidecizionale în România
  2. 2. Material editat de cãtre Asociaþia Naþionalã a Birourilor de Consiliere pentru Cetãþeni (ANBCC)Studiul a fost realizat în cadrul proiectului “Transparenþã la purtãtor!”, finanþat prin programul Facilitatea deTranziþie 2007/19343.01.11-Consolidarea sprijinului societãþii civile în lupta împotriva corupþiei ºiimplementat de Asociaþia Naþionalã a Birourilor de Consiliere pentru Cetãþeni (ANBCC), în parteneriat cuCentrul de Resurse pentru participare publicã (CeRe).Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.Pentru eventualele informaþii ºi sesizãri legate de proiectele PHARE contactaþi: cfcu.phare@mfinante.ro.Autori:Ioan Tãnase, Director adjunct ANBCCAlina Iosifescu, Coordonator relaþii publice ANBCCAna-Maria Suciu, ANBCCMioara Chifu, ANBCCMulþumiri Oanei Preda (CeRe) ºi Sânzianei Dobre (CeRe) pentru contribuþii ºi feed-back.Mulþumiri echipei de voluntari care ºi-a adus aportul la procesarea datelor: Adriana Pârãþu, AlexandraCeanã, Camelia Plopeanu, Florin Vilcu, Johanna Dani, Margareta Mârza, Oana Mihaela Gavrilaº, MateeaMelinte, Mihaela Miu. ASOCIAÞIA NAÞIONALÃ A BIROURILOR DE CONSILIERE PENTRU CETÃÞENI (ANBCC) Str. Petru Maior nr. 9, 011261 Sector 1, Bucureºti, România Tel: 004 021 313 40 06 Fax: 004 021 313 40 07 E-mail: anbcc@robcc.ro; web: www.robcc.ro CeRe CENTRUL DE RESURSE PENTRU PARTICIPARE PUBLICÃ (CERE) Str. Petru Maior nr. 9, 011261 Sector 1, Bucureºti, România Tel: (+4) 031 1050 755 Fax: (+4) 031 1050 756 E-mail: cere@ce-re.ro; web: www.ce-re.ro© Drepturi de autor:Drepturile de autor asupra acestei publicaþii sunt rezervate Asociaþiei Naþionale a Birourilor de Consilierepentru Cetãþeni – ANBCC. Materialul sau pãrþi ale acestuia pot fi reproduse numai cu permisiunea autorilor.
  3. 3. Cuprins1. Introducere 52. Metodologie 7 Cum analizăm transparenţa autorităţilor publice locale? 7 Cum analizăm gradul de responsabilitate al funcţionarului public? 9 Dimensiuni, criterii, indicatori - sinteză 103. Cât de transparente sunt comunele din România? 13 Cât de mult înseamnă 30 de zile? Transmiterea informaţiilor de interes public la timp 14 Metode de informare în spaţiul rural – între reglementări şi nevoi 17 Canale de comunicare cu cetăţenii – cum informăm? 17 Organizarea şedinţelor publice – prin gaura cheii? 20 Raportez, deci exist – publicarea rapoartelor de implementare a legilor transparenţei 22 Legea 544/2001 – cum se elaborează raportul de implementare? 22 Legea 52/2003 – cum se elaborează raportul de implementare? 24 Rapoartele de activitate ale consilierilor locali – „hârtia de turnesol” a transparenţei din spaţiul rural 26 Transmiterea rapoartelor de activitate ale consilierilor locali 26 Accesul cetăţenilor la rapoartele de activitate ale consilierilor locali 28 Faţete ale democraţiei participative în mediul rural: consultarea şi participarea cetăţenilor 33 Dezbaterea publică - mijloc de consultare a cetăţenilor 33 Iniţiativa cetăţenească - corolarul transparenţei instituţionale şi decizionale? 354. Cine cunoaşte legislaţia transparenţei? Despre responsabilitate şi 39responsabilizare în comunitaţile rurale 39 Gestiunea informaţiilor publice, desemnarea unui funcţionar responsabil 42 Relaţia cu societatea civilă, desemnarea unui funcţionar responsabil 45 Legea 544/2001 – când se elaborează raportul de implementare? 48 Legea 52/2003 – când se elaborează raportul de implementare? 50 Informez, deci exist – publicarea proiectelor de hotărâri înainte de adoptare 53 Informarea cu privire la şedinţele publice în spaţiul rural Solicitări făcute, răspunsuri oferite – gradul de complexitate a răspunsurilor primăriilor 55 la cererile de interes public5. Purtând transparenţa şi buna guvernare prin România - comunităţi rurale 59mai implicate 60 Asistenţă şi informare – “sună de participare!” în comunităţile rurale din România 64 Comunităţi rurale din România – scurtă descriere a celor opt comune 656. Concluzii şi recomandări 697. Anexe 3
  4. 4. 1. IntroducereCetăţeanul şi cetăţenia activă reprezintă, fără îndoială, elemente esenţiale ale democraţieireprezentative. Indiferent de modurile de abordare ale conceptului de democraţie (democraţie detip majoritar sau consensual), cetăţeanul rămâne raison d’être-ul sistemului de guvernarecaracterizat de cooperare şi pluralism. În acest sens, cooperarea dintre cetăţeni şi autorităţi poateîmbrăca mai multe forme, în funcţie de tipul de democraţie existent. În primul rând, într-odemocraţie reprezentativă, cetăţenii îşi exprimă opţiunile privind guvernarea prin intermediulalegerilor libere şi corecte şi, în al doilea rând, prin interacţiunile cu autorităţile în perioadele dintrealegeri. Pentru consolidarea democraţiei şi pentru creşterea încrederii cetăţenilor în aleşi,interacţiunile dintre autorităţile publice şi cetăţeni ar trebui să fie guvernate de reguli care săgaranteze exerciţiul drepturilor cetăţeneşti. Democraţia devine, astfel, transparentă, participativăşi orientată către consens. De altfel, acestea sunt şi caracteristicile majore ale bunei guvernări,în definiţia dată de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU)1.Premisa acestui studiu este că informarea constituie primul şi cel mai important vector alparticipării active a cetăţenilor la buna guvernare a comunităţii. Constatând evoluţiile pe caredemocraţia românească le-a înregistrat din 1989 şi până în prezent, în cadrul acestui material,echipa Asociaţiei Naţionale a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni (ANBCC) şi-a propus să seconcentreze asupra relaţiei cetăţean – autoritate publică locală în mediul rural. Deşi studiilesociologice indică o frecvenţă ridicată a interacţiunii dintre cetăţeni şi autorităţile publice locale înmediul rural, analiza prezentă se concentrează asupra aspectelor formale ale acestei relaţii,analiză care este posibilă datorită Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interespublic, a Legii 52/2003 privind transparenţa decizională şi a Legii 215/2001 a autorităţilor publicelocale. Studiul “În căutarea democra iei rurale. O radiografie a transparenţei decizionale în România” este elaborat în cadrul proiectului “Transparenţa la purtător!”, implementat de Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Cetă eni (ANBCC) în parteneriat cu opt dintre organizaţiile membre ale reţelei ANBCC şi cu Centrul de Resurse pentru participare publică (CeRe) şi finanţat de Uniunea Europeană prin programul Facilitatea de Tranziţie 2007/19343.01.11 - Consolidarea sprijinului societăţii civile în lupta împotriva corupţiei. Obiectivul proiectului constă în creşterea gradului de implicare a opt organizaţii neguvernamentale în promovarea transparenţei şi bunei guvernări la nivelul a opt comune din România în principal, dar şi la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare.1 Website-ul United Nations Economic and Social Commision for Asia and the Pacific,http://www.unescap.org/pdd/prs/ProjectActivities/Ongoing/gg/governance.asp. 5
  5. 5. În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în RomâniaConsiderând că participarea activă a cetăţenilor în procesul decizional este condiţionată deaccesul părţilor interesate la informaţie, de gradul de deschidere a autorităţilor publice faţă decetăţeni, dar şi de gradul de responsabilitate a acestora, studiul de faţă reprezintă o radiografiea transparenţei instituţionale şi decizionale în mediul rural din România.Studiul de faţă se constituie într-un instrument de analiză şi promovare a bunei guvernări încomunităţile rurale din România pe două dimensiuni - transparenţa instituţiilor publice şiresponsabilitatea personalului instituţiilor publice. De asemenea, materialul prezentat se doreştea fi util autorităţilor publice locale şi societăţii civile în implementarea şi, respectiv, analizarealegislaţiei în domeniul transparenţei instituţionale şi decizionale.Studiul “În căutarea democraţiei rurale. O radiografie a transparenţei decizionale în România”supune atenţiei factorilor interesaţi măsura în care prevederile minimale ale legislaţiei în vigoaresunt aplicate în comunele din România. Plecând de la condiţiile minimale de implementare alegislaţiei transparenţei în România, studiul de faţă poate oferi, de asemenea, şi soluţii pentruconsolidarea relaţiei dintre cetăţeni şi autorităţi din perspectiva exemplelor de bună practică înimplicarea cetăţenilor în luarea deciziilor publice.Legislaţia transparenţei poate deveni, fără îndoială, un instrument în procesul de consolidare ademocraţiei din spaţiul rural românesc – pe de o parte, poate fi un pas în creşterea gradului deresponsabilitate a autorităţilor atâta vreme cât există cetăţeni informaţi si dispuşi să monitorizezeperformanţele aleşilor, iar, pe de altă parte, legislaţia transparenţei poate deveni o măsură aconsensului decizional atâta vreme cât avem instituţii publice conştiente de faptul că deciziapublică trebuie luată prin consultarea şi implicarea cetăţenilor. 6
  6. 6. 2. Metodologia de monitorizareMetodologia de monitorizare a activităţii autorităţilor publice locale a fost creată cu scopul de aidentifica măsura în care fiecare dintre cele 2863 de primării comunale din România aplicăprevederile Legii 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică şi a Legii544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Având în vedere numărul mare deadministraţii publice locale monitorizate şi luând în considerare faptul că, în mediul rural, numărulcanalelor de comunicare cu cetăţenii este destul de redus, am ales să folosim un singurinstrument de monitorizare - răspunsurile furnizate de primăriile de comună din România lasolicitarea de informaţii publice înaintată de ANBCC2.Metodologia de monitorizare a fost elaborată având în vedere două dimensiuni: transparenţaautorităţilor publice locale şi responsabilitatea personalului autorităţiilor publice locale. Pentru aevalua autorităţile locale în cadrul celor două dimensiuni menţionate anterior, s-au stabilit o seriede criterii şi indicatori pe baza cărora s-au acordat scoruri, de la 0 (scor minim) la 1 (scor maxim).Modul de atribuire a scorurilor pentru fiecare indicator în parte fiind prezentat în anexa 2.Metodele folosite în evaluarea autorităţilor publice locale monitorizate au constat în: ● analiza răspunsurilor primite la cererile de informaţii publice adresate celor 2863 de autorităţi publice locale pe baza criteriilor elaborate şi descrise mai jos; ● analiza documentelor anexate acestor răspunsuri pe baza criteriilor elaborate şi descrise mai jos;Terminologia utilizată în cadrul metodologiei s-a bazat pe definiţiile din legislaţia transparenţei, aşacum sunt acestea regăsite în articolele 2 şi 3 ale Legii 544/2001 şi, respectiv, Legii 52/2003. Deasemenea, în vederea dezvoltării unei viziuni clare şi coerente asupra activităţii autorităţilor locale,fiecare dintre cele două dimensiuni a fost analizată prin apel la prevederile celor două legi. Cum analizăm transparenţa autorităţilor publice locale?Această dimensiune a fost analizată prin raportare, în principal, la articolul 12 din Legea 52/2003,la articolul 27 din normele metodologice ale Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiilede interes public precum şi la articolului 52, alin. 4 al Legii 215/2001 privind administraţia publicălocală3. În funcţie de aceste prevederi au fost stabilite opt criterii de evaluare fiecărui criteriufiindu-i atribuit unul sau doi indicatori.Pornind de la premisa că o condiţie sine qua non a asigurării transparenţei decizionale oconstituie aducerea la cunoştinţa cetăţenilor a informaţiilor de interes public folosind un minim decanale de comunicare, am încercat să obţinem o imagine de ansamblu asupra canalelor de2 Solicitarea de informaţii publice adresată primăriilor monitorizate este prezentată în Anexa 1.3 Prevederile acestor articole sunt prezentate în Anexa 3. 7
  7. 7. În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în Româniacomunicare folosite în relaţia cu cetăţenii, în general, de către autorităţile publice localemonitorizate fară raportare la o anumită prevedere legală. Astfel, ANBCC a solicitat autorităţilorpublice monitorizate să menţioneze, în răspunsul lor, care sunt canalele folosite în comunicareacu cetăţenii.Dat fiind temeiul legal al solicitării de informaţii de interes public, unul dintre primele criterii deevaluare a transparenţei şi a responsabilităţii personalului autorităţilor publice locale face referirela măsura în care primăriile respectă prevederile articolului 7 al Legii 544/2001, articol carereglementează termenul legal de răspuns la solicitările de informaţii de interes public.Respectarea termenului legal este mijlocul care reflectă cel mai bine dimensiunea privindtransparenţa, fiind, în fapt, un test minimal al transparenţei în sensul conformării cu legea. Avândîn vedere numărul mare de solicitări adresate primăriilor într-o singură cerere de informaţii publice,în evaluarea autorităţilor publice ne-am raportat la termenul maxim de răspuns, adică 30 de zilecalendaristice. Totodată, răspunsurile primite de la autorităţile publice locale au fost evaluate şidin perspectiva complexităţii răspunsurilor. În acest context, evaluarea primăriilor s-a realizat pebaza indicatorului număr de răspunsuri primite raportat la număr de întrebări formulate în cerereade informaţii publice.Un alt criteriu urmărit în evaluarea transparenţei autorităţilor publice locale a făcut referire lamăsura în care consilierii locali îşi întocmesc raportul anual de activitate. Conform articolului 52,alin. 4 al Legii 215/2001 privind administraţia publică locală, consilierii locali, în calitate dereprezentanţi ai cetăţenilor în legislativul local au obligaţia de a-şi raporta activitatea în faţacetăţenilor, rapoartele de activitate ale acestora constituind documente de interes public. În acestcontext, în cererea de informaţii publice, ANBCC a solicitat rapoartele de activitate ale consilierilorşi a urmărit atât numărul de rapoarte de activitate primite de la fiecare primărie în parte, cât şi anulpentru care s-au elaborat rapoartele.Pentru a verifica în ce măsură cetăţenii au acces la rapoartele consilierilor locali, în evaluareaautorităţilor publice locale s-a ţinut cont şi de canalele de comunicare folosite de către primării înprocesul de publicare a rapoarteleor de activitate ale consilierilor locali. În acest sens, în cerereade informaţii publice înaintată primăriilor comunale s-a solicitat şi menţionarea metodelor princare rapoartele aleşilor locali sunt puse la dispoziţia cetăţenilor din respectiva comunitate.Prin prisma importanţei legilor privind liberul acces la informaţiile de interes public şi cea atransparenţei decizionale în administraţia publică, s-a estimat că una dintre condiţiile minimale alecelor două legi constă în elaborarea rapoartelor de implementare ale Legii 52/2003 şi Legii544/2001. Astfel, următoarele două criterii folosite în cadrul acestei dimensiuni au făcut referirela măsura în care administraţiile publice locale respectă prevederile articolului 12 din Legea52/2003, respectiv măsura în care administraţiile publice locale respectă prevederile articolului27 din normele metodologice de aplicare a Legii 544/2001.Plecând de la premisa că transparenţa autorităţilor publice locale este mai ridicată atunci cândmembrii comunităţilor locale sunt interesaţi de actul guvernării locale, am evaluat atât măsura încare administraţiile publice locale au organizat dezbateri publice, cât şi măsura în care ConsiliileLocale au adoptat hotărâri (HCL) ca urmare a unei iniţiative cetăţeneşti. În acest context, însolicitarea de informaţii publice ANBCC a solicitat informaţii privind numărul dezbaterilor publiceorganizate de autorităţile publice locale în 2009, pe de o parte, şi, pe de altă parte, numărul deHCL adoptate în anul 2009 ca urmare a unei iniţiative cetăţeneşti.Un alt criteriu urmărit în cadrul acestei dimensiuni se referă la măsura în care autorităţile publice 8
  8. 8. locale utilizează canalele de informare a cetăţenilor menţionate la articolului 7 alin. 1 punctul a)din Legea 52/2003 care prevede că, pentru participarea persoanelor interesate la lucrărileşedinţelor publice, autoritatea publică locală trebuie să informeze cetăţenii cu privire laorganizarea şedinţei publice folosind următoarele canale de comunicare: afişarea anunţului lasediul instituţiei, inserarea anunţului pe website-ul propriu şi transmiterea anunţului către mass-media. Astfel, ANBCC a solicitat primăriilor monitorizate să furnizeze informaţii cu privire lametodele utilizate în procesul de informare a cetăţenilor atunci când s-au organizat sedinţelepublice. Cum analizăm gradul de responsabilitate al funcţionarului public?Cu toate că, în termeni conceptuali generali, responsabilitatea este o noţiune greu de definit, ceamai clară abordare în contextul prezentei metodologii porneşte de la definiţia de dicţionar aresponsabilităţii ca “obligaţia de a efectua un lucru, de a răspunde, de a da socoteală de ceva,de a accepta şi suporta consecinţele”4. Concret, în contextul metodologiei de faţă, prinresponsabilitate se înţelege obligaţia personalului instituţiilor publice de a accepta şi suportaconsecinţele legale ale Legii 52/2003 şi Legii 544/2001. Astfel, această dimensiune a fostanalizată, în principal, din perspectiva articolelor 4 şi 7 ale Legii 544/2001 şi a articolelor 6 şi 7ale Legii 52/2003, evaluarea primăriilor realizându-se pe baza a opt criterii de evaluare şi a totatâţia indicatori.Condiţia minimală a respectării celor două legi pleacă de la prevederile articolului 6 alin. 5 alLegii 52/2003 şi de la prevederile articolelor 4 şi 16 ale Legii 544/2001 care obligă autorităţilepublice să stabilească un responsabil pentru relaţia cu societatea civilă, respectiv un responsabilcare să asigure accesul oricărei persoane la informaţiile de interes public. În acest sens, primelesolicitări adresate primăriilor în cererea de informaţii publice au făcut referire la responsabilii ante-menţionaţi.Pornind de la informaţiile analizate în cadrul dimensiunii anterioare, în speţă cele referitoare laelaborarea rapoartelor anuale privind accesul la informaţiile de interes public şi respectivelaborarea rapoartelor de evaluare a implementării Legii 52/2003, am evaluat şi măsura în careaceste rapoarte sunt elaborate de către funcţionarii publici din cadrul primăriilor monitorizateraportat la anul pentru care este elaborat raportul.Următorul criteriu urmărit în procesul de monitorizare a primăriilor comunale a făcut referire lamăsura în care acestea din urmă respectă prevederile articolului 6 alin. 1 al Legii 52/2001 careobligă autorităţile publice locale să publice proiectele de acte normative înainte de a devenihotărâri. În acelaşi fel, acestui criteriu i s-a adăugat cel referitor la măsura în care autorităţilepublice locale respectă prevederile articolului 7 din aceeaşi lege şi care se referă la publicareaanunţului privind organizarea şedinţelor publice cu cel puţin 3 zile înainte de data de desfăşurarea respectivei şedinţe.4 http://dictionare.edu.ro/search.php?cuv=responsabilitate 9
  9. 9. În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România Dimensiuni, criterii, indicatori - sinteză Nr. crt. Criteriu Indicator Dimensiunea referitoare la transparenţa autorităţilor publice locale Primirea răspunsului la solicitarea de Măsura în care se respectă prevederile 1 informaţii de interes public în limita a 30 de articolului 7 al Legii 544/2001. zile calendaristice. Măsura în care sunt utilizate mai multe canale Număr de canale de comunicare folosite de 2 de comunicare cu cetăţenii. autorităţile publice locale. Numărul de rapoarte de activitate ale consilierilor locali primite de ANBCC ca Măsura în care consilierii locali redactează urmare a solicitării de informaţii publice. 3 raportul anual de activitate. Rapoarte de activitate primite, coroborat cu anul la care face referire raportul. Numărul de canale de comunicare folosite Măsura în care cetăţenii au acces la rapoartele 4 pentru publicarea rapoartelor de activitate ale de activitate ale consilierilor locali. consilierilor locali. Măsura în care se respectă prevederile A fost furnizat raportul anual de evaluare a 5 articolului 12 din Legea 52/2003. implementării Legii 52/2003. Măsura în care se respectă articolul 27 din A fost furnizat raportul anual privind accesul 6 normele metodologice de aplicare a Legii la informaţiile publice. 544/2001. Măsura în care au fost organizate dezbateri Numărul dezbaterilor publice organizate în 7 publice în anul 2009. 2009. Măsura în care s-au luat hotărâri ca urmare a Numărul de hotărâri adoptate ca urmare a 8 unei iniţiative cetăţeneşti. unei iniţiative cetăţeneşti. Măsura în care se utilizează canalele de Numărul de canale de comunicare folosite în 9 informare a cetăţenilor menţionate la articolului vederea informării cetăţenilor. 7 alin. 1 punctul a) din Legea 52/2003. Dimensiunea referitoare la responsabilitatea personalului autorităţiilor publice locale Numărul de răspunsuri primite raportat la Măsura în care s-a furnizat un răspuns la toate 1 numărul de întrebări formulate în solicitarea cererile de informaţii publice. de informaţii publice. Răspunsul primit conţine informaţii privind Măsura în care se respectă prevederile 2 numele persoanei responsabile cu articolului 4 din Legea 544/2001. implementarea Legii 544/2001. Răspunsul primit conţine informaţii privind Măsura în care se respectă articolul 6 alin. 5 din 3 numele persoanei responsabile pentru relaţia Legea 52/2003. cu societatea civilă. Rapoarte de evaluare a implementării legii Măsura în care este redactat raportul de 4 52/2003 primite coroborat cu anul la care evaluare a implementării Legii 52/2003. face referire raportul. 10
  10. 10. Nr. crt. Criteriu Indicator Dimensiunea referitoare la responsabilitatea personalului autorităţiilor publice locale Rapoarte anuale privind accesul la Măsura în care este redactat raportul anual informaţiile publice primite coroborat cu anul 5 privind accesul la informaţiile publice. la care face referire raportul. Măsura în care se respectă prevederile Proiectele de Hotărâre de Consiliu Local sunt 6 articolului 6 alineatul 1 din Legea 52/2003. publicate înainte de luarea deciziilor. Numărul de zile scurs între data publicării Măsura în care se respectă prevederile anunţului privind organizarea şedinţelor 7 articolului 7 din Legea 52/2003. publice şi data la care are loc şedinta publică de Consiliu Local. 11
  11. 11. 3. Cât de transparente sunt comunele din România?Într-un stat democratic, transparenţa decizională este o condiţie sine qua non pentru respectareadrepturilor şi libertăţilor civile. Mai mult decât atât, un grad ridicat de transparenţă a instituţiilorpublice creează premisele pentru exercitarea controlului activ de către cetăţeni şi, prin acesta,pentru implicarea activă şi informată a cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor.În România, transparenţa este reglementată, în primul rând, prin Legea 544/2001 privind liberulacces la informaţiile de interes public şi se fundamenteză pe dispoziţiile articolului 31, alin. 1 - 3din Constituţia României. Conform Legii fundamentale, “dreptul persoanei de a avea acces laorice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit”, iar autorităţilor publice le revine obligaţiade a informa corect cetăţenii cu privire la problemele de interes public. De asemenea, Legea544/2001 stipulează, la articolul 1, că unul dintre principiile fundamentale ale relaţiei dintrepersoane şi autorităţile publice îl constituie “accesul liber şi neîngrădit al persoanei la oriceinformaţii de interes public”, prin aceasta înţelegându-se acele informaţii care privesc activităţilesau rezultatul activităţilor autorităţilor şi instituţiilor publice. Cea de-a doua lege carereglementează transparenţa, de data aceasta la nivel de proces de luare a deciziilor, este Legea52/2003. Actul normativ îşi propune stimularea acţiunilor participative ale cetăţenilor şi creştereagradului de responsabilitate a administraţiei publice faţă de cetăţean prin stabilirea regulilorprocedurale pentru asigurarea transparenţei decizionale. Mai mult, în analiza transparenţei înfuncţie de unitatea administrativ - teritorială şi domeniile de interes vizate, raportarea se poateface şi la alte acte normative. O lege de interes deosebit, în contextul analizei de faţă, este Legea215/2001, Legea administraţiei publice locale. Cele trei legi creează contextul favorabil implicăriicetăţenilor în luarea deciziilor publice în toate cele trei etape ale sale: informare, consultare şiparticipare activă5.Pornind de la prevederile legislaţiei în vigoare, în această secţiune vom analiza gradul detransparenţă al autorităţilor publice locale din comunele din România, având în vederereglementările prevăzute de Legile 52/2003, 544/2001 şi 215/2001. În acest sens, sunt luaţi încalcul următorii indicatori: ● Primirea răspunsului la solicitarea de informaţii de interes public în limita a 30 de zile calendaristice; ● Număr de canale de comunicare folosite de autorităţile publice locale; ● Numărul de rapoarte de activitate ale consilierilor locali primite de ANBCC ca urmare a solicitării de informaţii publice; ● Rapoarte de activitate primite coroborat cu anul la care face referire raportul; ● Numărul de canale de comunicare folosite pentru publicarea rapoartelor de activitate ale consilierilor locali; ● A fost furnizat raportul anual de evaluare a implementării Legii 52/2003; ● A fost furnizat raportul anual privind accesul la informaţiile publice; ● Numărul dezbaterilor publice organizate în 2009;5 “Cetăţenii ca parteneri. Manualul OECD privind informarea, consultarea şi participarea în procesul de elaborare a politicilorpublice”, OECD Paris, 2001, versiunea în limba română, Centrul pentru Politici Publice, 2009. 13
  12. 12. În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România ● Numărul de hotărâri adoptate ca urmare a unei iniţiative cetăţeneşti; ● Numărul de canale de comunicare folosite în vederea informării cetăţenilor. Cât de mult înseamnă 30 de zile? Transmiterea informaţiilor de interes public la timpÎn accepţiunea legală a termenului, transparenţa înseamnă oferirea de informaţii de interes public,din oficiu sau la cerere, într-un anumit termen. Respectarea legii transparenţei presupune atâtfaptul că documentele publice sunt într-adevăr publice sau sunt făcute publice la cerere, cât şifaptul că ele sunt oferite la timp.Pentru a evalua modul în care este implementată legea liberului acces la informaţiile de interespublic în mediul rural, am urmărit, în primul rând, măsura în care autorităţile publice locale dinmediul rural respectă articolul 7 al Legii 544/2001, adică se încadrează în termenele legale derăspuns la solicitări de informaţii de interes public.Legea prevede faptul că răspunsurile la solicitările de informaţii de interes public vor fi transmiseîn termen de 10 zile de la primirea cererii sau, în cazul în care elaborarea răspunsului necesitămai mult timp, în termen de 30 de zile, cu condiţia ca primăria să înştiinţeze solicitantul cu privirela prelungirea termnului de răspuns în 5 zile de la primirea cerererii de către primărie. Datoritănaturii solicitării transmise de către ANBCC (11 întrebări şi patru seturi de documente) amconsiderat că este puţin probabil ca răspunsurile să fie transmise în termenul de 10 zile. Dat fiindacest considerent, scorul maxim pe această dimensiune a fost atribuit tuturor primăriilor care aurăspuns în limita termenului legal de 30 de zile. Scorul mediu a fost atribuit tuturor celorlalteprimării care au răspuns la solicitare, dar au depăşit cele 30 de zile prevăzute de lege. Primăriilorcare nu au răspuns solicitării le-a fost atribuit scorul 0.La nivel naţional, situaţia răspusurilor la solicitările în baza Legii 544/2001 transmise de primăriiledin mediul rural dovedeşte probleme în implementarea legii la nivel de comune. Doar 37,72%dintre primăriile de comune au răspuns solicitării în baza Legii 544/2001, iar dintre acestea, 118primării, reprezentând 4,12% din numărul total de primării de comune au depăşit termenul legalde răspuns. Astfel, doar 33,6% dintre primăriile de comune au respectat reglementările legale.Aşadar, aproape două treimi (62,28%) dintre primăriile din mediul rural nu respectă articolul 7 alLegii privind accesul la informaţiile de interes public. Există, cu siguranţă, o mulţime de factori carecontribuie la aceasta stare de fapt în comunităţile rurale din România, însă, din perspectivaresponsabilităţii instituţionale există două tipuri de explicaţii - una care ţine de reprezentanţii aleşişi celalaltă care ţine de funcţionarii publici. Din perspectiva reprezentnaţilor aleşi, este posibilăsituaţia în care aceştia refuză să răspundă la astfel de solicitări. Din perspectiva responsabilităţiipe care funcţionarul public o are în faţa legii, factorii care contribuie la această situaţie pot fi legaţide: (1) necunoaşterea Legii 544/2001 de către funcţionarii publici din mediul rural şi (2) inexistenţaunui funcţionar responsabil cu aplicarea Legii 544/2001 la nivel de comună. Figura 1 de mai josdescrie situaţia răspunsurilor la solcitările în baza Legii 544/2001 la nivel naţional. 14
  13. 13. Figura 1. Situaţia respectării termenului legal de transmitere a răspunsului la solicitarea deinformaţii de interes public în comunele din România, la nivel naţional.La nivel regional, proporţia primăriilor de comune care nu răspund la solicitarea de informaţii deinteres public păstrează tendinţa de la nivel naţional. Observăm în, tabelul 1, că în majoritatearegiunilor, cele mai multe primării de comune nu au răspuns solicitării de informaţii de interespublic. Singura situaţie extremă este cea din regiunea Bucureşti-Ilfov, unde numărul primăriilorcare au răspuns solicitării îl depăşeşte pe cel al primăriilor care nu au transmis niciun răspuns.Explicaţiile pentru acest caz extrem ar putea fi, pe de o parte, numărul mic de comune din aceastăregiune – 33, ceea ce creşte probabilitatea ca mai multe commune să răspundă şi, pe de altăparte, apropierea de ”centru” - de Bucureşti, unde există cu precădere activităţi de tip watch dog,ceea ce poate determina un comportament mai responsabil al acestor autorităţi publice. Activitatea de informare şi consiliere desfăşurată de Birourile de Consiliere pentru Cetăţeni (BCC) se bazează pe următoarele principii care asigură maximă accesibilitate pentru orice membru al comunităţii: • Independenţă faţă de interese politice, religioase, de afaceri sau de orice alt fel; • Imparţialitate. BCC oferă servicii tuturor cetăţenilor, indiferent de statut social sau nivel cultural, religie, rasă, sex, situaţie financiară, etnie; • Gratuitate. Absenţa taxelor permite accesul unor largi categorii sociale la serviciile de informare si consiliere; • Confidenţialitate. Consilierul are obligaţia să păstreze confidenţialitatea informaţiilor impărtăşite de către cetaţeni si să nu dezvăluie nimănui în afara Biroului detaliile personale ale solicitanţilor. 15
  14. 14. În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România Număr de Număr de primării care au Număr de Regiunea de primării care s- depăşit primării care nu Total dezvoltare au încadrat în termenul legal au răspuns termenul legal de transmitere a răspunsului 16 1 16 33Bucuresti - Ilfov 48,5% 3,0% 48,5% 100,0% 139 14 204 357Centru 38,9% 3,9% 57,1% 100,0% 150 28 336 514Nord-Est 29,2% 5,4% 65,4% 100,0% 141 17 246 404Nord-Vest 34,9% 4,2% 60,9% 100,0% 178 15 326 519Sud-Muntenia 34,3% 2,9% 62,8% 100,0% 134 8 209 351Sud-Est 38,2% 2,3% 59,5% 100,0% 119 22 265 406Sud-Vest 29,3% 5,4% 65,3% 100,0% 85 13 181 279Vest 30,5% 4,7% 64,9% 100,0% 962 118 1783 2863Total 33,6% 4,1% 62,3% 100,0%Tabel 1. Situaţia respectării termenului legal de transmitere a răspunsului la solicitarea deinformaţii de interes public în comunele din România, la nivel regionalPrimăriile de comune din celelalte şapte regiuni de dezvoltare se comportă în acelaşi fel în ceeace priveşte răspunsurile la solicitarea de informaţii de interes public. Observăm în tabelul de maisus că cele mai puţine cazuri sunt cele în care răspunsul unei primării este transmis cu întârziere,la fel ca şi la nivel naţional. Dacă ne raportăm numărul de răspunsuri care au fost transmise întermenul stabilit de lege (33,6% la nivel naţional), regiunile care se situează peste media naţionalăla nivel de respectare a termenului legal sunt Centru (38,9%), Nord Vest (34,9%) şi Sud Est(38,2%). Cu excepţia regiunii Bucureşti – Ilfov, regiune în care 48% dintre primării au răspunsîncadrându-se în termenul stabilit de lege, nu există diferenţe interregionale semnificative. Tabelulde mai sus arată variaţia respectării termenului legal în fiecare regiune.La nivel judeţean, există diferenţe vizibile între judeţe. Figura 2 de mai jos arată situaţia la nivelul 16
  15. 15. fiecărui judeţ, în funcţie de procentul de răspunsuri primite conform termenului stabilit de lege.Cea mai bună rată de răspuns o are judeţul Brăila, cu 65% dintre primăriile comunale răspunzândîn termen la solicitarea de informaţii în baza Legii 544/2001. La polul opus se găseşte judeţulTeleorman, cu doar 10,9% dintre primării răspunzând solicitării în termenul prevăzut de lege.Dată fiind media naţională de răspuns la termen de 33,6%, doar 18 judeţe au rată de conformarecu legea peste medie, dintre care doar patru judeţe au o rată de răspuns la termen de peste50%: Alba (56,7%), Bistriţa – Năsăud (58,6%), Prahova (50%) şi Brăila (65%).Figura 2. Situaţia respectării termenului legal de transmitere a răspunsului la solicitarea deinformaţii de interes public în comunele din România, la nivel judeţean Metode de informare în spaţiul rural – între reglementări şi nevoiUna dintre condiţiile pentru aplicarea prevederilor legale în domeniile transparenţei decizionaleşi liberului acces la informaţiile de interes public o constituie existenţa şi utilizarea, de cătreautorităţile publice locale, a canalelor de comunicare cu cetăţenii. Pornind de la această premisă,prin cererea de informaţii de interes public adresată de ANBCC tuturor autorităţilor publice localedin mediul rural, ne-am propus să verificăm dacă autortiăţile îndeplinesc această condiţie. Canale de comunicare cu cetăţenii – cum informăm?Din totalul respondenţilor la cererea de informaţii înaintată de ANBCC tuturor primăriilor decomune din România, proporţia autorităţilor publice locale din mediul rural care utilizează maimult de un canal de comunicare cu cetăţenii este de 57,92%, în timp ce 20,48% dintre primăriile 17
  16. 16. În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în Româniacare au răspuns îşi menţin relaţia cu cetăţenii recurgând la o singură metodă de comunicare.După cum arată graficul de mai jos, autorităţile care nu au identificat nicio modalitate derelaţionare cu cetăţenii însumează 21,59% din primăriile care au răspuns solicitării ANBCC.Figura 3. Situaţia, la nivel naţional, a utilizării canalelor de comunicare cu cetăţenii de cătreautorităţile publice locale din mediul ruralDintre cele 8 regiuni de dezvoltare, regiunea Sud-Muntenia se distinge ca incluzând un numărmai mare de comunităţi în care autorităţile administraţiei publice locale recurg la mai multe canalede comunicare cu cetăţenii. La polul opus se situează regiunea Bucureşti-Ilfov, unde aproximativ35% dintre autorităţile administraţiei publice locale din mediul rural au identificat mai mult de uncanal de comunicare cu beneficiarii serviciilor lor, cetăţenii.După cum reiese din Tabelul 2, la nivel regional, datele sunt relativ apropiate, 50-60% dintreautorităţile administraţiei publice locale din mediul rural remarcându-se ca utilizând mai mult deun canal de comunicare cu cetăţenii. Excepţie face regiunea Bucureşti-Ilfov, unde ponderearăspunsurilor în care administraţia publică locală care nu a menţionat nicio metodă de comunicarecu cetăţenii este la fel de ridicată ca acea a primăriilor care utilizează mai mult de un mijloc decomunicare.În Figura 4 se poate observa că, atunci când sunt luate în considerare numai datele aferenteutilizării unui număr mai mare de canale de comunicare, omogenitatea procentelor nu mai estela fel de ridicată, rezultatele variind între 27,78% în Caraş-Severin şi 83,33% în judeţul Harghita.De asemenea, analizând datele expuse pe hartă, se constată că există atât regiuni de dezvoltareîn care autorităţile administraţiei publice locale din mediul rural au identificat, în procent ridicat, 18
  17. 17. Răspunsurile la cererea de informaţii publice în care au fost Regiunea de identificate: dezvoltare mai multe canale de un canal de niciun canal de comunicare comunicare comunicareBucureşti-Ilfov 35,29% 29,41% 35,29%Sud-Muntenia 63,73% 18,65% 17,61%Sud-Vest 51,06% 24, 11% 24,82%Vest 55,67% 28,86% 15,46%Nord-Vest 60,75% 17,08% 22,15%Nord-Est 56,74% 21,34% 21,91%Centru 60,78%Sud-Est 56,73%Tabel 2. Situaţia utilizării de canale de comunicare cu cetăţenii, la nivel regionalmai mult de un canal de comunicare cu cetăţeniii, cât şi regiuni cu un punctaj sub medie. Astfel,administraţia publică din judeţe precum Harghita, Sălaj, Dâmboviţa, Ialomiţa utilizează în peste70% din cazuri mai multe mijloace de informare şi comunicare cu cetăţenii, în vreme ce, în judeţeprecum Caraş-Severin, Mehedinţi, Ilfov şi Vâlcea, ponderea autorităţilor publice locale careutilizează mai mult de un canal de comunicare cu cetăţenii este sub 40%.Figura 4. Situaţia utilizării de canale de comunicare cu cetăţenii la nivel judeţean 19
  18. 18. În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în RomâniaCu alte cuvinte, locuitorii comunelor din judeţele Caraş-Severin, Mehedinţi, Ilfov şi Vâlcea dispunîn proporţie mai mică de o varietate de mijloace de comunicare cu autorităţile publice locale decâtcetăţenii din comunele Harghita, Sălaj, Dâmboviţa, Ialomiţa.În cererea de informaţii de interes public transmisă, ANBCC a solicitat identificarea “canalelor decomunicare cu cetăţenii utilizate de către autoritatea publică locală în primii doi ani din mandatul2008-2012”, ori, potrivit prevederilor legale, numai ca urmare a respectării normei, autoritateapublică locală ar fi trebuit să identifice cel puţin trei mijloace de comunicare cu cetăţenii (afişarela avizier, pe pagina web şi în mass-media). Deşi legea prevede utilizarea mass-media şi a paginiiweb, la nivel de comune prevederea legală nu este în totalitate aplicabilă. Presa locală este demulte ori inexistentă în mediul rural, ceea ce duce la inutilitatea prevederii legale, în acest sens,când vorbim de comune. În ceea ce priveşte publicarea anunţurilor pe pagina web a primăriei,chiar în condiţiile în care primăriile au astfel de pagini, utilitatea acestui instrument depinde înbună măsură de doi factori: măsura în care în comună există acces la Internet şi măsura în carecetăţenii comunei folosesc tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor. Abia după ce aceste condiţiisunt împlinite putem vorbi de aplicarea normelor legale privind metodele de informare acetăţenilor. Organizarea şedinţelor publice – prin gaura cheii?Conform articolului 7, alin. 1, litera a din Legea 52/2003 privind transparenţa decizională înadministraţia publică, “anunţul privind şedinţa publică se afişează la sediul autorităţii publice,inserat în site-ul propriu şi se transmite către mass-media […]”. Ca atare, potrivit legii, oriceautoritate a administraţiei publice are obligaţia legală de a recurge la aceste trei mijloace decomunicare cu cetăţenii în informarea privind organizarea şedinţelor publice.În ciuda prevederilor legale referitoare la informarea persoanelor interesate cu privire laorganizarea şedinţelor publice, la nivel naţional se constată că numai 29% dintre autorităţilepublice locale din mediul rural recurg la mai mult de o metodă de informare a cetăţenilor, în vremece 67% indică o singură metodă de promovare a anunţului referitor la organizarea unei şedinţepublice. Numai 4% dintre instituţiile respondente la cererea de informaţii a ANBCC nu au indicatnicio modalitate de informare asupra organizării şedinţelor publice sau nu au răspuns acestuipunct al solicitării.O posibilă explicaţie pentru situaţia existentă la nivel naţional rezidă în gradul redus deinformatizare din România rurală. În această direcţie, două dintre variabilele care ar merita luateîn considerare la o cercetare ulterioară sunt numărul primăriilor de comune care beneficiază deun website funcţional şi procentul persoanelor din mediul rural cu acces la internet. De asemenea,o a doua potenţială explicaţie poate fi formulată prin coroborarea uneia dintre cele trei modalităţide informare a cetăţenilor enunţată în cadrul articolului 7, alin. 1, litera a din Legea 52/2003 curangul unităţilor administrative-teritoriale. În acest sens, trebuie avut în vedere, pe de o parte, căultima dintre cele trei căi de informare a cetăţenilor o constituie transmiterea de către autorităţi,în atenţia mass-media, a anunţului privitor la şedinţa publică. Dar mijloacele de informare în masăexistă într-o măsură limitată la nivelul mediului rural. Ca atare, posibilitatea autorităţilor publicelocale din mediul rural de a face publice anunţurile referitoare la organizarea şedinţelor publiceprin intermediul mass-media este limitată. 20
  19. 19. Figura 5. Situaţia utilizării metodelor de comunicare a organizării şedinţelor publice enunţate înLegea 52/2003, la nivel naţional Ponderea autorităţilor publice locale care utilizează metodele de informare enunţate în Legea 52/2003 Regiunea de dezvoltare Mai multe metode de O metodă de Nicio metodă de informare indicate informare indicată informare/non de Legea 52/2003 de Legea 52/2003 răspunsBucureşti-Ilfov 35,29% 64,70% 0%Sud-Muntenia 27,98% 68,39% 3,62%Sud-Vest 24,82% 68,79% 6,38%Vest 29,90% 65,98% 4,12%Nord-Vest 37,34% 56,33% 6,33 %Tabel 3. Situaţia utilizării metodelor de comunicare cu cetăţenii enunţate în Legea 52/2003 lanivel regionalLa nivel judeţean se constată diferenţe semnificative între procentele înregistrate de primării.Dacă în Satu Mare, Covasna şi Călăraşi ponderea autorităţilor publice locale din mediul ruralcare respectă prevederile articolului 7, alin. 1), litera a din Legea 52/2003 este de 58,82%,52,94%, 52,17%, în judeţe precum Mehedinţi, Prahova, Galaţi şi Vaslui datele sunt mult maipesimiste. După cum se poate observa în figura 6, doar aproximativ 9% dintre autorităţile publicedin aceste judeţe au identificat mai multe metode de promovare a şedinţelor publice. Ca atare,gradul cel mai scăzut de transparenţă în privinţa organizării de şedinţe publice este atins deautorităţi publice locale din judeţele Mehedinţi şi Prahova, unde numai un procent de 6,25% şi,respectiv, 8,70% dintre primării identifică mai mult de o metodă de informare a cetăţenilor. 21
  20. 20. În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România Raportez, deci exist – publicarea rapoartelor de implementare a legilor transparenţeiElaborarea şi publicarea rapoartelor anuale privind accesul la informaţiile de interes public şitransparenţa decizională constituie prevederi legale care trebuie aplicate univoc de cătreautorităţile publice locale. Pornind de la premisa că respectarea cerinţelor actelor normativeprivind publicarea acestor rapoarte constituie condiţia minimală pentru asigurarea transparenţeiinstituţionale, în această secţiune vom analiza măsura în care autorităţile publice locale din mediulrural fac publice rapoartele de implementare ale legilor 544/2001 şi 52/2003 prin respectareaarticolului 27 din Normele metodologice de aplicare a Legii 544/2001 şi, respectiv, prin aplicareaprevederilor articolului 12 al Legii 52/2003. Legea 544/2001 – cum se elaborează raportul de implementare?Conform Articolului 27, alin. 2 din Normele metodologice de aplicare a Legii 544/2001, autorităţilepublice au obigaţia de a face public raportul anual privind accesul la informaţiile de interes public.Figura 7 arată că, la nivel naţional, 74% din autorităţile publice locale din mediul rural care aurăspuns solicitării ANBCC au făcut public raportul de implementare a legii fie prin furnizarea uneicopii a acestuia, fie prin oferirea unui link funcţional unde raportul a putut fi consultat. Dateleevidenţiază că, la nivel naţional, autorităţile publice locale din mediul rural se împart în douăcategorii: cele care fac public raportul (în procent de 74%) şi cele care nu furnizează documentulsolicitat sau indică un link nefuncţional (în procent de 25%). Ponderea primăriilor care sugereazăconsultarea raportului prin urmărirea unui link general (pagina de internet a primăriei) fiind unafoarte redusă: 1%.Figura 7. Situaţia furnizării raportului de implementare a Legii 544/2001 la nivel naţional 22
  21. 21. Situaţia de la nivel naţional se menţine şi atunci când ne raportăm la rezultatele înregistrate lanivelul celor opt regiuni de dezvoltare. Autorităţile publice locale din regiunile Bucureşti-Ilfov, Sud-Vest, Vest şi Centru fie formulează un răspuns pozitiv la cererea ANBCC, fie nu furnizeazăraportul de implementare – fiind cele patru regiuni în care nu există situaţii de primire a unui linknefuncţional. În general, regiunile de dezvoltare care se încadrează acestei descrieri sunt şi celecare acumulează cele mai ridicate procente de furnizare a rapoartelor de implementare a Legii544/2001. Excepţie face regiunea Nord-Vest unde, deşi prin comparaţie cu celelalte regiuni,ponderea autorităţilor publice locale din mediul rural care au transmis raportul este cea mai mare,au existat şi autorităţi care au furnizat numai un link general. Raportul/link-ul de Nu a fost furnizat Regiunea de A fost furnizat un consultare a fost raportul/link dezvoltare link general furnizat nefuncţionalBucureşti-Ilfov 82,35% 0,00% 17,65%Sud-Muntenia 69,95% 1,55% 28,50%Sud-Vest 82,98% 0,00% 17,02%Vest 65,98% 0,00% 34,02%Nord-Vest 84,18% 1,27% 14,56%Nord-Est 74,01% 0,56% 25,42%Centru 80,39% 0,00% 19,61%Sud-Est 58,45% 3,52% 38,03%Tabel 4. Situaţia furnizării raportului de implementare a Legii 544/2001 la nivel regionalÎn medie, la nivel judeţean se observă aceeaşi tendinţă pozitivă cu privire la furnizarea raportuluide implementare a Legii 544/2001. Extremele sunt reprezentate de judeţele Satu Mare şiVrancea. La nivelul primului, toate autorităţile administraţiei publice locale din mediul ruralrespondente au furnizat raportul privind accesul la informaţiile de interes public, în vreme cenumai 15% dintre respondenţii din judeţul Vrancea au furnizat acest raport sau au indicat un linkexact şi funcţional de consultare a acestuia. Numărul mic de primării din judeţul Vrancea care audovedit transparenţă în publicitatea rapoartelor de implementare a legii privind liberul acces lainformaţiile de interes public explică şi media scăzută de la nivelul regiunii de dezvoltare Sud-Est. Rețeaua de BCC a ANBCC: BCC acoperă majoritatea regiunilor din România, desfaşurându- şi activitatea în cadrul a 37 de Birouri de Consiliere pentru Cetățeni. Rețeaua ANBCC este formată din BCC în: Bucureşti (2 BCC), Alba Iulia, Arad, Baia Mare, Berghin (Judetul Alba), Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Calaraşi, Câmpia Turzii, Copşa Mică, Cugir, Focşani, Gheorgheni (judeţul Harghita), Gurahont (judeţul Hunedoara), Iaşi, Jimbolia, Lipova, Ploieşti, Negreşti Oaş, Nehoiu (judeţul Buzău), Odorheiu Secuiesc, Oradea, Piatra Neamţ, Piteşti, Roman, Satu Mare, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Simeria, Târgovişte, Târgu Neamţ, Timişoara, Ţigăneşti (judeţul Teleorman), Vulcan. În afara celor 37 de BCC, rețeaua ANBCC este formată și din punctele de lucru ale BCC. În acest fel, serviciile BCC sunt la dispoziția cetățenilor din peste 60 de localități din România. 23
  22. 22. În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în RomâniaFigura 8. Situaţia furnizării raportului de implementare a Legii 544/2001 la nivel regional Legea 52/2003 – cum se elaborează raportul de implementare?Autorităţile administraţiei publice au obligaţia legală de a elabora şi a da publicităţii un raportanual privind transparenţa decizională. Potrivit articolului 12, alin. 2) al Legii 52/ 2003, acestraport trebuie pus la dispoziţia persoanelor interesate prin afişare la sediul propriu, prin publicareape website sau prin prezentare în cadrul şedinţelor publice. În urma analizei, se observă că lanivel naţional majoritatea primăriilor din mediul rural care au răspuns solicitării de informaţii deinteres public au furnizat rapoartele privind transparenţa decizională, doar 24% dintre acesteanetransmiţând raportul sau indicând un link nefuncţional pentru consultarea acestuia.La nivelul celor opt regiuni de dezvoltare, se păstrează, în general, tendinţa identificată la nivelnaţional, toate regiuniule situându-se în jurul mediei naţionale în privinţa furnizării raportuluiprivind transparenţa decizională. Singurele regiuni de dezvoltare în care procentul autorităţilorpublice locale din mediul rural este sub media naţională sunt Sud-Est şi Vest unde, numai 60,65%şi, respectiv, 65,98% dintre primării au răspuns pozitiv solicitării ANBCC. Constatăm, în acelaşitimp, că în aceste regiuni, ponderile autorităţilor publice locale care nu au făcut posibilăconsultarea rapoartelor sunt cele mai mari, ridicându-se la 36,62% şi 31, 96%. De aceea, sepoate afirma că regiunile cu cel mai scăzut grad de transparenţă în privinţa rapoartelor deimplementare a Legii 52/2003 sunt Sud-Est şi Vest. Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni este o organizaţie neguvernamentală, non-profit, înfiinţată în vederea îndrumării şi sprijinirii activităţii desfăşurate de Birourile de Consiliere pentru Cetăţeni (BCC). Din ANBCC fac parte 37 de organizaţii neguvernamentale care au înfiinţat Birouri de Consiliere pentru Cetăţeni şi puncte de lucru ale acestora în peste 60 de localităţi urbane şi rurale. 24
  23. 23. Figura 9. Situaţia furnizării raportului de implementare a Legii 52/2003 la nivel naţional Nu a fost Raportul/link-ul A fost furnizat furnizat Nr. Crt Regiunea de consultare a un link general raportul/link fost furnizat nefuncţional 1. Bucureşti-Ilfov 76,47% 0,00% 23,53% 2. Sud-Muntenia 70,47% 2,59% 26,94% 3. Sud-Vest 82,27% 0,00% 17,73% 4. Vest 65,98% 2,06% 31,96% 5. Nord-Vest 85,44% 1,27% 13,29% 6. Nord-Est 74,01% 0,56% 25,42% 7. Centru 79,74% 0,00% 20,26% 8. Sud-Est 60,56% 2,82% 36,62%Tabelul 5. Situaţia furnizării raportului de implementare a Legii 52/2003 la nivel regionalDate fiind prevederile legale care stipulează clar obligaţia autorităţilor publice de a includerapoartele privind transparenţa decizională pe website-ul propriu, este îngrijorător faptul că înjudeţe precum Sibiu, Timiş, Bacău sau Dâmboviţa, procentul instituţiilor respondente care nu auoferit cel puţin un link general este, în medie, de 45%. Birourile de Consiliere pentru Cetăţeni (BCC) sunt proiecte ale unor organizaţii neguvernamentale, non profit, active în domeniile serviciilor sociale, apărării drepturilor omului, proprietăţii, dezvoltării comunitare, protecţiei copilului, protecţiei consumatorului ş.a.m.d. 25
  24. 24. În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în RomâniaFigura 10. Situaţia furnizării raportului de implementare a Legii 52/2003 la nivel judeţean Rapoartele de activitate ale consilierilor locali – „hârtia de turnesol” a transparenţei din spaţiul ruralArticolul 51, alin. 4) al Legii administraţiei publice locale prevede că “fiecare consilier local, precumşi viceprimarul sunt obligaţi să prezinte un raport anual de activitate, care va fi făcut public pringrija secretarului”. Ca atare, în vreme ce viceprimarul şi consilierii locali au obligaţia de a elaboraşi prezenta anual rapoartele proprii de activitate, secretarul autorităţii publice locale esteînsărcinat cu publicitatea acestor rapoarte. În acest sens, la punctul 3 al cererii de informaţii deinteres public transmisă de către ANBCC tuturor autorităţilor publice locale din mediul rural au fostsolicitate “Rapoartele individuale de activitate ale consilierilor locali pentru anul 2009 sau 2008(în ipoteza în care raportul pentru anul 2009 nu a fost încă elaborat). În ce măsură şi cum suntacestea accesibile cetăţenilor din comuna dumneavoastră?”. Transmiterea rapoartelor de activitate ale consilierilor localiLa nivel naţional se constată o tendinţă negativă în ceea ce priveşte transmiterea rapoartelor deactivitate ale consilierilor locali. După cum se poate observa în Figura 11, numărul autorităţilorpublice locale din mediul rural care nu au furnizat niciun răspuns la acest punct al solicităriiANBCC este considerabil mai ridicat decât cel al primăriilor care au transmis rapoartele deactivitate sau au indicat că nu au fost elaborate rapoarte de către consilierii locali. 26
  25. 25. Figura 11. Situația transmiterii rapoartelor de activitate ale consilierilor locali, analiză la nivelnaționalTendinţa înregistrată la nivel naţional se menţine şi la nivel regional. În niciuna dintre cele 8 regiunide dezvoltare nu au fost înregistrate valori de peste 50% privind transmiterea a cel puţin treirapoarte de către autorităţile publice locale. Există, totuşi, regiuni care se disting printr-un nivelal furnizării rapoartelor de activitate ale consilierilor locali cu 10% peste media naţională. Acesteasunt regiunile de Sud-Vest, Nord-Vest şi Nord-Est unde se regăsec, de altfel, şi cele mai puţineautorităţi publice locale care au optat pentru varianta non-răspunsului la acest punct al solicităriide informaţii de interes public: 43 (30,49%) în Sud-Vest, 61 (38,60%) în Nord-Vest şi, respectiv,65 (36, 72%) în Nord-Est. Au fost transmise 1 sau 2 rapoarte sau Nu s-a furnizat un Au fost transmise Regiune APL a indicat răspuns la această cel puţin 3 rapoarte neelaborarea solicitare acestoraBucurești-Ilfov 12,50% 12,50% 75,00%Sud-Muntenia 26,42% 24,35% 49,22%Sud-Vest 45,39% 25,53% 29,07%Vest 35,41% 18,75% 45,83%Nord-Vest 43,03% 23,41% 33,54%Nord-Est 42,13% 23,03% 34,48%Centru 31,17% 28,57% 40,26%Sud-Est 21,27% 32,62% 46,80%Tabelul 6. Situația transmiterii rapoartelor de activitate ale consilierilor locali-analiză la nivel regional 27
  26. 26. În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în RomâniaDacă, prin comparaţie cu datele înregistrate la nivelul celorlalte regiuni de dezvoltare, regiuneaBucureşti-Ilfov înregistrase cea mai scăzută pondere privind transmiterea rapoartelor de activitateale consilierilor locali, comparativ cu alte judeţe, Ilfov are rezultate satisfăcătoare din punctul devedere al furnizării documentelor solicitate prin punctul 3 al cererii ANBCC. La nivel judeţean,variaţia datelor de la o unitate administrativ-teritorială la alta este chiar mai evidentă decât lanivel regional. Astfel, există judeţe precum Botoşani, Covasna şi Gorj în care peste 58% dinautorităţile publice locale au furnizat cel puţin de 3 rapoarte ale consilierilor locali, dar există şiun caz în care autoritatea publică locală care a răspuns solicitării ANBCC nu a furnizat cel puţintrei rapoarte. Este cazul judeţului Giurgiu, unde din totalul de 15 respondenţi, niciunul nu atransmis documentele solicitate în număr de cel puţin 3 şi numai 6 autorităţi publice locale(echivalentul a 40%) au indicat că nu au elaborat rapoartele sau au transmis un număr derapoarte mai mic de 3.Figura 12. Situaţia transmiterii rapoartelor de activitate ale consilierilor locali - analiză la niveljudeţean Accesul cetăţenilor la rapoartele de activitate ale consilierilor localiCu toate că rapoartele de activitate ale consilierilor locali nu constituie documente pe careautoritatea publică locală are obligaţia de a le furniza din oficiu întrucât acestea nu suntenumerate în cadrul articolului 5, alin. 1) literele a - i din Legea 544/2001, prin solicitareatransmisă, am dorit să identificăm dacă şi cum sunt aduse la cunoştinţa cetăţenilor acestedocumente de interes public. Indicatorul utilizat pentru identificarea măsurii în care cetăţenii auacces la rapoartele de activitate ale consilierilor locali a fost numărul canalelor de comunicarefolosite de autoritatea publică locală pentru furnizarea acestor documente către cetăţeni.După cum indică figura 12, la nivel naţional, numărul autorităţilor publice locale din mediul ruralcare nu au identificat nicio metodă de aducere a rapoartelor de activitate la cunoştinţa persoanelor 28
  27. 27. interesate este semnificativ mai mare decât al instituţiilor care au identificat una sau mai multemetode de furnizare a acestora. Astfel, 576 primării, reprezentând 53,38% din totalulrespondenţilor nu au răspuns la această chestiune, în vreme ce numai 118 primării, echivalând10,93% din total, au identificat mai mult de un mijloc prin care pun la dispoziţia cetăţenilorrapoartele de activitate ale consilierilor locali.Figura 13. Utilizarea mijloacelor de comunicare pentru publicarea rapoartelor de activitate aleconsilierilor locali - situaţie la nivel național Nu s-a folosit niciun S-a folosit mai mult S-a folosit un singur mijloc de Regiune de un mijloc de mijloc de comunicare/ non- comunicare comunicare răspunsBucureşti-Ilfov 5,88 11,76 82,35Sud-Muntenia 13,47 24,87 61,65Sud-Vest 9,28 40,00 50,71Vest 6,19 41,24 52,58Nord-Vest 15,92 39,49 44,58Nord-Est 12,92 39,88 47,19Centru 9,80 35,94 54,24Sud-Est 6,33 35, 91 57,74Tabel 7. Utilizarea mijloacelor de comunicare pentru publicarea rapoartelor de activitate aleconsilierilor locali, situaţie la nivel regional 29
  28. 28. În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în RomâniaLa nivel regional, ponderea mare a autorităților publice locale din mediul rural care nu au indicatnicio metodă de promovare a rapoartelor de activitate ale consilierilor locali rămâne, în general,în jurul valorii de 50%, înregistrate şi la nivel național. Un caz excepțional îl constituie, şi deaceastă dată, regiunea Bucureşti-Ilfov unde peste 80% dintre autoritățile publice locale, însumând13 dintre cei 16 respondenți la solicitarea ANBCC, au ales varianta non-răspunsului sau nu auidentificat niciun mijloc de informare a cetățenilor asupra rapoartelor de activitate ale aleşilorlocali. În mod evident, tot la nivelul regiunii de dezvoltare Bucureşti-Ilfov au fost recepționate şicele mai puține răspunsuri identificând mai mult de un canal de comunicare utilizat în publicarearapoartelor de activitate.Urmărind harta din figura 14, constatăm că, la nivel judeţean, situaţia întâlnită la analizaindicatorului precedent se repetă la nivelul judeţului Giurgiu. Aici niciuna dintre autorităţile publicelocale nu a identificat mai mult de un mijloc de a pune la dispoziţia persoanelor interesaterapoartele de activitate ale consilierilor locali, ponderea instituţiilor care nu au raspuns acestuipunct din solicitarea de informaţii, respectiv care nu au identificat nicio metodă de publicare adocumentelor ridicându-se la 93,33%. Cu toate că nici în alte judeţe precum Brăila, Dolj, Caraş-Severin şi Harghita, autorităţile publice locale nu au identificat mai mult de o metodă depromovare a rapoartelor de activitate ale consilierilor locali, procentul primăriilor care au numit unsingur canal de informare este mai mare.Figura 14. Utilizarea mijloacelor de comunicare pentru publicarea rapoartelor de activitate aleconsilierilor locali, situaţie la judeţeanRezultatele înregistrate pentru ultimii doi indicatori analizaţi indică, pe de o parte, o lipsă atransparenţei la nivelul consiliilor locale din mediul rural şi, pe de altă parte, poate releva fie orelaţie defectuoasă dintre primărie ca executiv şi Consiliul Local ca legislativ local, fie o lipsă deresponsabilitate a Consilierilor locali. Pentru verificarea acestei ultime ipoteze putem urmări anulde realizare a rapoartelor de activitate recepţionate. 30
  29. 29. Prin articolul 51, alin. 4) al Legii 215/2001, este consemnată obligaţia consilierilor locali de aprezenta un raport anual de activitate. Premisa de la care pornim este că, dată fiind transmitereade către ANBCC a solicitării de informaţii de interes public în luna aprilie 2010, până la momentulformulării răspunsului la cererea adresată de noi, la autorităţile administraţiei publice locale dinmediul rural trebuia să figureze raportul fiecărui consilier local pentru anul anterior. În acest fel,măsura în care consilierii locali redactează rapoartele anuale de activitate reprezintă un criteriude evaluare a responsabilităţii acestor membri aleşi. Indicatorul pe care îl avem în vedere esteraportul de activitate primit coroborat cu anul la care face referire raportul.Figura 15. Transmiterea rapoartelor de activitate ale consilierilor locali raportată la anul la careface referire raportul,situaţie la nivel naţionalLa nivel naţional, observăm că 57% din totalul primăriilor care au răspuns solicitării, au transmisrapoartele de activitate ale consilierilor locali pentru anul 2009, în vreme ce 14% dintrerespondenţi au transmis documentele aferente anului 2008. Proporţia de 29% de primării care audeclarat că rapoartele de activitate ale consilierilor locali nu au fost realizate este, totuşi,îngrijorătoare dacă avem în vedere prevederile legii şi obligaţia consilierilor locali de a elabora şipreda anual raportul privind activitatea desfăşurată.Cu excepţia unei singure regiuni, datele înregistrate la nivel regional indică un grad relativ ridicatde responsabilitate a consilierilor locali în elaborarea rapoartelor de activitate pentru anul anterior.Dintre cele 8 regiuni de dezvoltare se distinge regiunea Sud-Est în care ponderea primăriilor dinmediul rural care au declarat că nu au elaborat rapoartele de activitate este aceeaşi cu a aceloracare au transmis rapoartele de activitate aferente anului 2009. Numai 10,52% dintre respondenţiidin regiunea Sud-Est au transmis rapoartele de activitate ale consilierilor locali pentru anul 2009. 31
  30. 30. În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România Au fost transmise Au fost transmise Autoritatea publică rapoartele de rapoartele de locală a declarat că Regiune activitate pe anul activitate pe anul nu au fost realizate 2009 2008 rapoarteleBucureşti-Ilfov 75,00% 0,00% 25,00%Sud-Muntenia 60,20% 13,26% 26,53%Sud-Vest 60,00% 10,00% 30,00%Vest 57,69% 21,15% 21,15%Nord-Vest 62,85% 12,38% 24,76%Nord-Est 62,93% 15,21% 21,55%Centru 50,00% 15,21% 34,78%Sud-Est 44,73% 10,52% 44,73%Tabelul 8. Transmiterea rapoartelor de activitate ale consilierilor locali raportată la anul la care facereferire raportul-situaţie la nivel regionalLa nivel judeţean, observăm o variaţie considerabilă a datelor. Ponderea crescută arespondenţilor din judeţele Caraş-Severin, Braşov, Gorj, Satu Mare, Bacău care au transmisrapoartele de activitate aferente anului 2009 indică un grad ridicat de responsabilitate aconsilierilor locali din comunele care alcătuiesc aceste judeţe.Figura 16. Situaţia transmiterii rapoartelor de activitate ale consilierilor locali raportată la anul lacare face referire raportul, la nivel judeţean 32
  31. 31. Faţete ale democraţiei participative în mediul rural: consultarea şi participarea cetăţenilorTransparenţa instituţională şi transparenţa decizională constituie premisele implicării cetăţenilorîn procesul decizional. Într-o oarecare măsură, este de aşteptat ca, în comunităţile rurale în carefuncţionează cele mai transparente autorităţi publice locale, cetăţenii să se implice activ în bunaguvernare a localităţii într-o măsură mai mare decât în comunităţile cu primării mai puţintransparente. Pentru a ne forma o opinie privind participarea activă a cetăţenilor din comuneledin România în procesul decizional local, am avut în vedere două criterii care definesc gradediferite ale implicării cetăţeneşti: în primul rând am urmărit în ce măsură autoritatea publică localăa organizat dezbateri publice în anul 2009 şi, în al doilea rând, am urmărit existenţa iniţiativeicetăţeneşti privind proiectele de hotărâri de Consiliu Local. Dezbaterea publică - mijloc de consultare a cetăţenilorUna dintre metodele de consultare a cetăţenilor în procesul de elaborare a proiectelor de actenormative o constituie dezbaterea publică. Deşi organizarea de dezbateri publice pe margineaproiectelor de acte normative nu reprezintă o obligaţie care revine din oficiu autorităţii publicelocale, aceasta trebuie să respecte cerinţele legii. În acest sens, alin. 7) al articolului 6 din Legea52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică stipulează obligaţia autorităţiipublice de a decide organizarea unei întâlniri în care să se dezbată public proiectul de actnormativ “dacă acest lucru a fost cerut în scris de către o asociaţie legal constituită sau de cătreo altă autoritate publică”. De asemenea, articolul 109, alin. 1) al Legii 215/2003 stipulează dreptulcetăţenilor de a propune spre dezbatere şi adoptare proiecte de hotărâri.Figura 17. Situaţia organizării dezbaterilor publice în anul 2009, la nivel naţional 33
  32. 32. În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în RomâniaConsiderând că organizarea dezbaterilor publice, indiferent de natura solicitantului, constituie unmijloc de evaluare a transparenţei decizionale, la punctul 6 al cererii de informaţii de interes publictransmisă de către ANBCC tuturor primăriilor de comune am solicitat “numărul total al dezbaterilorpublice organizate în anul 2009”. Conform figurii de mai sus, 42% dintre primăriile respondenteau declarat organizarea a mai mult de 10 dezbateri publice în anul 2009, iar 17% au afirmat că,în cursul anului precedent, au fost organizate între 1 şi 9 dezbateri publice. Ca atare, 59% dintreautorităţile publice locale din mediul rural au organizat cel puţin o dezbatere publică în anul 2009.Urmărind datele aferente fiecărei regiuni de dezvoltare în parte, constatăm că media naţionalăeste afectată de trei regiuni în care mai puţin de 40% dintre autorităţile publice locale au declaratorganizarea unui număr de peste 10 dezbateri publice în anul 2009. Acestea sunt regiunile Sud-Muntenia, Vest şi Centru. Dacă urmărim simpla organizare a dezbaterilor publice, indiferent denumărul dezbaterilor care au avut loc în anul 2009, constatăm că regiunea Vest se distinge, înmod negativ, cu un procentaj de 51,55% din totalul primăriilor care fie nu au oferit un răspunsacestui punct al solicitării ANBCC, fie au indicat că nu s-au organizat dezbateri publice în anul2009. Nu au fost Au fost organizate Au fost organizate Regiune de organizate peste 10 dezbateri între 1-9 dezbateri dezvoltare dezbateri/ non publice în anul 2009 publice în anul 2009 răspunsBucureşti-Ilfov 50% 6,25% 43,75%Sud-Muntenia 32,12% 21,24% 46,63%Sud-Vest 45,71% 15,00% 39,29%Vest 32,99% 15,46% 51,55%Nord-Vest 47,47% 18,35% 34,18%Nord-Est 48,31% 8,99% 42,70%Centru 37,25% 20,92% 41,83%Sud-Est 47,52% 19,15% 33,33%Tabelul 9. Organizarea dezbaterilor publice în anul 2009, situaţia la nivel regionalLa nivel judeţean, măsura în care primăriile au organizat peste 10 dezbateri publice în anul 2009variază între 11,11% în judeţul Harghita şi 65,12%, în judeţul Bacău. Exceptând Harghita, altenouă judeţe se disting ca având un procentaj de sub 30% din autorităţi publice locale care auorganizat mai mult de 10 dezbateri publice în anul 2009. Acestea sunt Arad şi Timiş unde 24%dintre autorităţile administraţiei publice locale respondente au organizat peste 10 dezbateripublice, Vâlcea cu 28,57%, Argeş şi Sibiu cu 27,27%, Teleorman 25%, Prahova cu 26%,Covasna, Ialomiţa şi Tulcea cu 23,53%, 29,17% şi, respectiv, 22,22%.Procentele aferente acestui indicator indică, pe de-o parte, un grad scăzut de implicare acetăţenilor în procesul decizional local, în sensul în care a fost solicitată, în măsură foarte redusă,organizarea dezbaterilor publice pe marginea proiectelor de acte normative. De asemenea, datelepot indica un grad limitat de transparenţă decizională în administraţia publică locală din comuneledin România. Aceasta pentru că există o serie de condiţii ale transparenţei în procesul de 34
  33. 33. elaborare a actelor normative pe care autoritatea administraţiei publice locale trebuie să leindeplinească, în absenţa îndeplinirii acestor prevederi legale fiind dificilă participarea persoanelorinteresate la procesul legislativ. Astfel de condiţii sunt publicarea proiectelor de acte normative şipromovarea acestora prin utilizarea mai multor canale de comunicare cu cetăţenii, acordareaunei perioade de peste 30 de zile în care persoanele interesate să poată consulta textulproiectului de act normativ şi să poată face propuneri şi recomandări pe marginea acestuia,stabilirea unei perioade de minim 10 zile pentru recepţionarea recomandărilor. Toate acesteobligaţii privind transparenţa în cadrul procesului de elaborare a actelor normative sunt stipulateîn articolul 6 al Legii 52/2003 .Figura 18. Organizarea dezbaterilor publice în anul 2009, situaţia la nivel judeţean Iniţiativa cetăţenească - corolarul transparenţei instituţionale şi decizionale?În mod firesc, accesul liber al cetăţenilor la informaţiile de interes public şi transparenţadecizională ar trebui să se reflecte într-un grad ridicat al implicării persoanelor interesate înprocesul decizional. Deşi relaţia transparenţă instituţională—participare publică nu este una deinterdependenţă directă întrucât aceasta poate fi influenţată şi de alte variabile precum gradul deinformare a cetăţenilor sau cultura politică a acestora, considerăm că, în absenţa transparenţei,participarea activă a cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor nu este posibilă.Ca atare, în măsura în care au acces la informaţiile necesare, cetăţenii au dreptul la iniţiativălegislativă. Acest drept este consfinţit prin Legea fundamentală care, la articolul 74, alin. 1stipulează că “iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sauunui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptulla iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din 35
  34. 34. În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în Româniaaceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 desemnături în sprijinul acestei iniţiative.”. Dreptul cetăţenilor de a avea iniţiativă în procesullegislativ de la nivel local este prevăzut de articolul 109, alin. 1) al Legii 215/2001 care stabileşteposibilitatea cetăţenilor de a propune Consiliilor Locale şi Consiliilor Judeţene pe a căror razădomiciliază, spre dezbatere şi adoptare, proiecte de hotărâri. De asemenea, articolul 45, alin. 6)al aceleiaşi legi stipulează că “proiectele de hotărâri pot fi propuse de consilieri locali, de primar,viceprimar sau de cetăţeni. Redactarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinulsecretarului unităţii administrativ-teritoriale şi al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate alprimarului”.Considerând iniţiativa cetăţenească un corolar al transparenţei instituţionale şi decizionale, prinsolicitarea transmisă de ANBCC tuturor primăriilor de comune din România, ne-am propus săidentificăm măsura în care Consiliul Local a adoptat o hotărâre de consiliu local ca urmare a uneiiniţiative cetăţeneşti. După cum putem observa în figura 19, la nivel naţional, numai 2% dintreautorităţile publice locale respondente au declarat existenţa a cel puţin o hotărâre de consiliulocal adoptată ca urmare a unei iniţiative cetăţeneşti. Majoritatea covârşitoare a respondenţilorfie au declarat că hotărârile de consiliu local adoptate în anul 2009 au reprezentat iniţiativaprimarului şi/sau a consilierilor locali, fie nu au răspuns acestui punct al solicitării.Figura 19. Situaţia adoptării hotărârilor de consiliu local ca urmare a unei iniţiative cetăţeneşti, lanivel naţionalLa nivel regional, observăm o variaţie a procentelor în care se disting, în mod negativ, regiunileBucureşti-Ilfov şi Nord-Est în care, la nivelul a 0% şi, respectiv, 0,56% dintre autorităţile publicelocale din mediul rural au existat hotărâri de consiliu local adoptate ca urmare a unei iniţiativecetăţeneşti. În mod pozitiv, în schimb, se distinge regiunea Sud-Est unde, în 4,29% din cazurihotărârile de consiliu local adoptate în anul 2009 au fost rezultatul unei iniţiative cetăţeneşti. 36
  35. 35. A existat cel puţin o Nu a existat nicio hotărâre hotărâre de consilliu local de consilliu local adoptată Regiune adoptată ca urmare a unei ca urmare a unei iniţiative iniţiative cetăţeneşti cetăţeneşti/ non răspunsBucureşti-Ilfov 0% 100%Sud-Muntenia 3,63% 96,37%Sud-Vest 3,57% 96,43%Vest 2,06% 97,94%Nord-Vest 1,27% 98,73%Nord-Est 0,56% 99,44%Centru 1,96% 98,04%Sud-Est 4,29% 95,71%Tabelul 10. Adoptarea hotărârilor de consiliu local ca urmare a unei iniţiative cetăţeneşti, situaţiela nivel regionalLa nivel judeţean, însă, se observă trei direcţii distincte. Prima direcţie, în care se încadreazămajoritatea covârşitoare a judeţelor României este dată de comunele în care nicio hotărâre deConsiliu Local nu a fost adoptată ca urmare a unei iniţiative cetăţeneşti. Cea de-a doua direcţiepe care o identificăm este cea în care autorităţile publice locale din mediul rural au declaratadoptarea de hotărâri ca urmare a unei iniţiative cetăţeneşti în procente apropiate de mediaFigura 20. Adoptarea hotărârilor de Consiliu Local ca urmare a unei iniţiative cetăţeneşti, situaţiela nivel judeţean
  36. 36. În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în Românianaţională. În această direcţie se încadrează judeţele Mureş (2,33%), Suceava (2,56%), Arad şiTimiş cu 3% şi, respectiv, 3, 45% dintre autorităţile publice locale identificând adoptarea dehotărâri la iniţiativa cetăţenilor. Ultima direcţie este dată de judeţele în care peste 5% din autorităţiau semnalat adoptarea de hotărâri de consiliu local ca urmare a unei iniţiative cetăţeneşti. Înacest sens, mult peste media naţională se află judeţele Dolj, Argeş, Vâlcea şi Tulcea. Extremapozitivă o constituie judeţul Tulcea în care, la nivelul a peste 11% dintre comunele respondente,hotărârile de consiliu local adoptate în anul 2009 au reprezentat iniţiative ale cetăţenilor dincomunele care alcătuiesc acest judeţ.Ca atare, datele aferente acestui indicator sugerează că locuitorii judeţelor Tulcea, Vâlcea, Argeş,Dolj, Braşov, Vrancea, Buzău, Cluj sau Covasna partcipă activ la procesul decizional într-omăsură mai ridicată decât cetăţenii din Mureş, Suceava, Arad sau Timiş.Surprinzător este faptul că iniţiativa cetăţenească pe proiectele de hotărâri de Consiliu Local s-a manifestat într-o măsură ridicată în judeţe precum Tulcea şi Argeş unde, conform analizeirealizate pentru indicatorii anteriori, gradul de transparenţă instituţională s-a aflat, de cele maimulte ori, sub media naţională şi chiar regională. Mai mult, la nivelul judeţului Satu Mare, undepentru toate criteriile analizate anterior, răspunsurile autorităţilor publice locale s-au aflat pestemedia naţională, nu a fost înregistrată nicio hotărâre de Consiliu Local adoptată ca urmare a uneiiniţiative cetăţeneşti. 38
  37. 37. 4. Cine cunoaşte legislaţia transparenţei? Despre responsabilitate şi responzabilizare în comunităţile ruraleResponsabilitatea personalului instituţiilor publice reprezintă una dintre dimensiunile careafectează semnificativ măsura în care legile sunt implementate. Personalul instituţiilor publiceformează aparatele de lucru ale primăriilor şi consiliilor locale. Astfel, aceste aparate se ocupăefectiv de elaborarea de rapoarte de implementare ale legilor, de elaborarea răspunsurilor cătresolicitanţi şi petenţi, de publicitatea proiectelor de acte normative, de organizarea efectivă dedezbateri publice, managementul informaţiei şi arhivarea documentelor etc. Funcţionarii dintr-oprimărie reprezintă interfaţa dintre cetăţean şi reprezentanţii săi aleşi. Interacţiunea cetăţeanuluicu autoritatea publică, fie ea locală sau centrală, este mediată şi semnificativ întreţinută defuncţionarul public de la telefon, de la ghişeu, din spatele unei adrese de e-mail sau al unuirăspuns la o solicitare. În acest sens, putem spune că responsabilitatea funcţionarului public şimodul în care acesta ”vinde” imaginea instituţiei publice sunt dimensiuni cheie în analizatransparenţei instituţionale.În cadrul dimensiunii care priveşte responsabilitatea personalului de la nivelul primăriilor dinmediul rural au fost analizaţi următorii indicatori: ● Răspunsul primit conţine informaţii privind numele persoanei responsabile cu implementarea Legii 544/2001; ● Răspunsul primit conţine informaţii privind numele persoanei responsabile pentru relaţia cu societatea civilă; ● Rapoarte de evaluare a implementării Legii 52/2003 primite coroborat cu anul la care face referire raportul; ● Rapoarte anuale privind accesul la informaţiile publice primite coroborat cu anul la care face referire raportul; ● Proiectele de Hotărâre de Consiliu Local sunt publicate înainte de luarea deciziilor; ● Numărul de zile scurs între data publicării anunţului privind organizarea şedinţelor publice şi data la care are loc şedinta publică de Consiliu Local; ● Numărul de răspunsuri primite raportat la numărul de întrebări formulate în solicitarea de informaţii publice. Gestiunea informaţiilor publice, desemnarea unui funcţionar responsabilSecţiunea de faţă se referă la obligaţia legală a autorităţilor publice de a desemna o persoanăresponsabilă cu implementarea Legii 544/2001. Asumpţia de la care am pornit a fost aceea cărăspunsurile primite conform termenului specificat în lege se datorează faptului că, la nivelulautorităţii publice locale, există o persoană responsabilă cu implementarea legii. Existenţa uneipersoane responsabile în acest sens ar trebui să fie o garanţie a transparenţei autorităţii publicelocale, dar şi un indiciu al responsabilităţii. 39

×