Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Atlas - Intreaga lume la dispozitia ta

8,727 views

Published on

Atlas - Intreaga lume la dispozitia ta; harti , evenimente curiozitati

Published in: Travel
  • Login to see the comments

Atlas - Intreaga lume la dispozitia ta

  1. 1. CODVRILE INTERNATlONALE ALE STATELOR • (DIN TREI LITERE) r-- Pentru a U$ura consultarca cole<:iei. paginile dedicate diferitelor rc:giuni, orase. state sunl omonate dup;l coduri $i numere speciale. PrescurtArile folosite la siSlemallZareB colccliei corespund codurilor slabilite prin DOrma ISO 3166. folosite. de excmplu. pc mternet, in lransponul rutier (coduri de douA hlcre) SlU intilnite in pappoane (coduri de trei Iiterc). paglfUI urmliloare. -li prczcntAm iSla codurilor statelor $1 cchivalentullor. tn .. ......... ........ AR ... .... .. .......... -......... " "'" '" "" "'" '" "G ... ... .. A>G ..... '" "" A> '" "- ... IE '" .... • "" " " .... .. ... ... ... OGO '" .. . OG OH "" '" "" ... . ... ... . ..... .... o.z 00 OR OH ~ r- AFGNMTAH """""" """""'" DMATnENWlIE t.NTE ~.........,. """""" """"""'" ......... ....... "". ........ """"""'" .......... ........ ......... ,.." ........ GOO GOO COO< GOO. co. ""' CR, cue m = ... 0'" "'" OM< """ ~ GG 80TSWANA COAST'" DE FIlDE~ CARER... REP OEM CONGO GGNOO CR C' COST,t,RICA CUOA " CIPRU 'G "" '''' '" "" ,. '" "" '''' ""'" REP CAPUlUI VERDE '" ,~ ""CO ,. 'G' <C '" '" " " n " " COMORE """ ~ "'....... ..",am ............ DOMINIC" ....... ,""""'" REP 00MIN1CANo G8R GO GEO GE GO G• HNO ... om '"" '" ON ... NO OR >OR ~ ~ 0 w • W 0 • • ... ., "" "'" IT "'" " "'" " 'G W" - ~ ~o ~ • "" """""""" "'" '""'" ........ ....... OW< ~ ,~ MAR ...... """ NRU ~ ~ ~. -- "'" ... ... .. "' M "'" ~ ~ M • ot.cweIe IJ"(9I1b " " ~ <IupII Q,lfTl1.Jl'lMaZ.A: MAR - mant. ... """"' ........ """" ""'" NOUA " " " " " " ...... ...... ......~ ,......, "" ..... ... ......,...,......... ..... """"(SUA) .... "'" "" .... "" """ ... ... .. "'" . ... .. ""''''''' PORTO RICO (~ COAEEA DE NORD """""""" ""'GUo" "'AR ........... """ '" ""'" ... .... ............. ......, "" '" ....... RUS ......... IT ..... - """"'" "'""""~ """'. ~- Or.8XlGlA .....n ....'" """ SERSlA ~ MUNTENEGRU '" '" ....... .........,... '" "" '" 'n> " "'" • '" "" " '"' " WR 'R ........., ........ SON "" .... '"' .... "" .... .... '" sa 00 ... U8AR LIBERIA ue~ SF LUCIA LIECHTENSTEIN SRI LANKA LESOTHO llTlJANIA LUXEMBURG LETONIA ''''' '" "'" 'GO '" " ..........., ...."""" """" '"'''' ELSALVo'DOR Hl.t.B.£ SolO TOIoE" PRNCf'E SlOVACIA "''''''''''' '"''''' "''''''''' '"~"'" ,w~ ~ SEYCHELLES ro c"" 'G roGO '" """-'HOA TAOJIKISTAN TURKMENJST.-.N TIMORUL DE EST -..scAR .. " no nG n """" """"" .ooc "'" ruR ~ TUNISIA INSlJULE w.RSHAU. nN """"""~ ...., ,~ "' MY "' '" n<M MAROC Me ~ "' ~ n, , .. ... NO """ "" """"'" '0«>0'" Me "" ... - ..... .... .... ""- NO MeO NO NO CORUA 0< '"" ~ '" "" "' "'" """". ..... '"""""" ~ "'" '" .... "" 'R "R '" " '''' 'C "' " " .... " "" " co '"' '" " '" "'" .00 "'" .'" "' .... "" ". ..- ......... ~ SF KnTS 1JI NEVIS '" .... .. .... ... "'" '" .... .... .. "" _0<,"", """J'A ~ ,.... """""" """" "'''''' ... .. ......... ....... ,. '" GRG .... .. """"""'" .....0 eN "'" ,CO GRroA ........ INSULElE COOK (SUA) "" 00 OR ........ COl.lJM8LA OM ORe ... .. GG .. GUlNEEA ECUoTORIAl.A IE"" OGU'AA C' '" '" GO IT. """"" ...""" CO< GNO """"","",""""" CO< eN GH ow ~ """'" oomwJ. ~ ........ ... ....... .... """"""'" """"'" .............. .... '" == ... ........... .... GMB OF "" .,... '" "" ""'" """ '" GG ..... "'n. ...... "' """""" - MQV'elC ........ ............ ~"' .......". """"'" ..... """"" """"""" ....... NlUEIN ~) ace - ocean. DES-~ n. '0 TRlNIOAD n< ruR"" UA '" n "'""-U UGA 00 TC)BAOO """"'" "'" "'" wa "'a.... ~ .... 'R"G"" """"""" '" " """" $I SF. VJ«::EHT "'" ~ ~ "'" ..... '" "'" "" "" ws "" " '" " "'" '" "'" rw GRENAt»IE ",.,.... '""",ru "'""" 0< '"'" ""'" REP SUD Al"RICoNA ~ -..
  2. 2. ~ CODURILE INTERNATIONALE ALE TARILOR , (DOUA LITERE) """"".... ""'"0' .,. .,." "' ~, . .. .'" .. .. ~ .. " " "- " ~ '" " " '" '" " '" '" '" " " " ,w " " " CO ,." '" "'G "G EMlRATELE AAABE UNITE N'GANISTAN ANT!GU" $I BARBUDA ~ .... ""' "" ,.., """"" AAMENIA >DO ARGENTINA G' AUSTRIA '" '" "" AUSTRALIA "' "''''''"''' BOSNIA-HERTEGOVINA OGO BANGLADESH '" BURKINA. FASO - ",.. ........." '" "'" '"' """ "" '" '" "" ,.... """,. "" ,"G ,m , '""' ..... ""''' '" CAMAOA BULGARIA BURUNDI .. ........ BENIN BRUNEI .. .. 8OTSW,NA BELIZE CAM ''''' '" '" '" '"' "" ''0 '" '" "" '"" '" COM CROAT· """ """". INOONEZIA IRUNDA "...." .. ".... INDIA """ " ''''"0' """""" IORDANIA """". KEHYlA REP KARGAzA CAM"""'. KIRIBATI QOMOe' SF KITTS ~l NEVIS " " "" " .. "G '"' ''''' " " ",., " ,., '" 0. 0., 0.,,, '0 '00 ,"G GC "C SEYCHEllES GO GOR GOOAN " ,G " " " GWE GG' SINGAPORE "'" G'" SLOVACIA QH'~ U U, UECHITNST£IN " OR ~ SRI lANKA U8ERIA '" C, "'" m '" .. "'" 0'" w .. REP CAPUlUI VEROE c"''''' ""'. GERMANIA 0" 0"' OJI8Ol1T1 ""' DOMINICA OOM REP DOMINICAN" <C ,W ECUADOR " ,G m ,., "" "'" '" "" ''" " ""OW. CAS CASON G. . MAREA SRlTANIE 0'0 G",,",", 0,. DAN,""""" AlGERIA ESTOOIA EGIPT SAHARA DE VEST ERrTREEA "',,,. FINlANDA FIJI "" ""NT' "" FED MICRONEZIA "' "C "0 "G "" "' "'- "' "' "" ~ "" ", '" " ,G "' ~ G" '" G'" G,,, RUS"'" II.RABIA SAUOITA INSUlELE SOl.OMON SUEDIA stOVENIA ... ""''''' SIERRA LEONE SENEGAL ~ "" GO,' " .. '" '" ",. ro ,co Coo 00 " GOM GW< ~. SURINAM NUB..ESloO n:M' f'AllO'f: SAlVADOR SWAZIlAND ,ru LESOTHO m ,= uruow. m m. ........... '"' LUXEMBURG '" '" ""OR. " n. n.a '" TlMORUL DE EST '" m "... "OG MONACO ro "" ru' TlJRKMENI$TAN ""OC '00 "" Mea ""' "'0 "U -, - "'" "" "',....... "" ,.. "" " " " " " '" " " .. PALAU lSUA) "'''0' SF LUCIA SERBIA ~I MUNTENEGRU '" ,,-W '" '" " " eGA OOASTA DE FIlOE$ FJlIPtNE ........, '" GCG .. PAPUA-NOUA GUINEE ~ " 'C CN Coo ""'" "''"' "'" ,""" PORTO RICO (SUA) >OR,"",,-. CAMERUN "', NOUA ZEElAND'" '" C", C"' ~'" u... NAURU NIUE (N. lMIandt) ""'-OR. CHILE O<Z COREEA DE: suo ". NORVEGIA ,,""'- ""'- QH' COSTA RICA GO """ 'OR '" ".. """00",, '" "'" "'" ""OM' ~o C"' '" " "' G, om =- "OR OM ~ C, C, C, " " " " " """ "~ GUATEMAlA lNSULELE COOII (SUA) COt.UM81A '" GUIHEEA-8ISSAU COK coo. 0' G," OR' GO' GUINEEA ECUATQRIALA "ow'" """"'OW co 00 GRECIA "" "'- co. OM GRe "" " " "" '" "".,. CO< 0< '" " '" '" GAMBIA COREEA OE NORD REP. AFRICA CENTRALA. COR= "' '" "" ,G " " '" " " " " '" '" " " 'G G", G"" ",0 Gf:ORGIA '"' '" 'OR REP OEM CONGO C"' w "" G'O " " '" COO eN' =0 C, OW .en C, CG C" eM G, G" G" = G, G' ""' "'G "" "" "GO "0' "" "'" "~ lIBIA 'OR '000 TAOJIKlSTAN TUNISIA mNGA ru, ",.c. ""'''''''" .....""'" '" IT no TRINlOAD T08AGO INSUlEL£ MARSHAlL N ~ n ~~" MACEDONIA nA "" "' "G '''''''' MONCDO.. MAURITANIA " O' MAURITIUS "' "" ""' "" "" "" '" MYANMAR -,. ~, .~~ ""'~ """,. MOZAM81C NAMI81A ,~" '" ,CA NIGERIA ,~ NICARAGUA " "" '" "" "" ,. '" '" '" WG "'" "" """ "'" "" '" '"' WGM <WE GC"'~ """A' GG, URUGUAY UZBEKISTAN VATICAN Sf' VINCEHT ~ GfIENADII£ VENEZUELA ~""'" VANUATU SAMOA DE VEST YEMEN REP. SUD AFRICANA "",. ZIMBABWE
  3. 3. .. DES 9 DESERTUL GOBI !inutu] cu Gobi este 0 mare de nisip ~i pietre, 0 semide~erturi ~i de~erturi, 0 mie de fete zona de podi~ acoperita de stepe uscate, in care oazele sunt 0 raritate. ""
  4. 4. De la baiatul de la sat pana la conducatorullumii :In trecut, de~ertul Gobi, situat pe teritoriul Mongoliei ~i al Chinei, era tara de b~tinii a razboinicilor ciilare, ill fapi carora tremurau Asia ~i pirile Vestului. Conduciitorul acestora era Gingis Han. " C mult limp in unna. injurul anului 1155. in nordul Mongoliei s-a nascut un baietcl pc care parinlii I-au numit Diemuzhcng. Asemeni (ulurar biiielilor din Mongolia, aceSla a lovaat rcpcde sa calarcasca $i a devcnit un dilare1 iscusit. Copilaria fericil3 a lui Nisip, pietre P tuf4uri: Gobi nu este 0 regiune prielnicA vietH. ~::: Dicmuzheng s·a incheiat brutal in 1175, cand accsta a fast luut in captivitatc. in limpul urei invazii a tlitarilor. EI a re~it IOIU$i sa fuga din taham, devenind 35tfel un simbol a1 curajului $i • suferinlci pentru compatriolii sui. in 1206. a fosl ales conduciitorul suprem al tuturor triburilor mon· gole.•.Priorul stcpelor" $i-a lU31 arunci numele de Gingis Han. in celc trei decenii care au unnat, razboinicii sai au dcycnit spaima Asiei. Iloardele lui Gingis Han au cotropit Ian cu vcchi traditii cultu· rale prccum China, Afganislan ~i Iran ~i ou ajuns pana pc leritoriul sudic al Rusiei. In 1227, Gingis Han a condus ultima cxpcditie din De~nul Gobi. impotriva tan· gUlilor. in acel~i an, a fost ranil in timp ce vana ~i a murit, la scurt timp dupa aceea. EI sc bucura de faima de erou nalional al Mongolici pami in momemul de rata. PE SCURT • Rcligia: budism • Lirnba: mongola. chireza • 1orL"da: tugrik (Mongolia), yuan China) • Cclc rnai importante o~: Erenhol (China). Saynshand, Dalandzadgad (Mongolia) • Rauri: Roo Shui (China). Baidmggol (Mongolia) CE TREBUIE sA $TITI 1. Gobi este unul dintre principalele locuri unde se eaulA fosile de reptile. Au fost dcscoperite aiei rnuhe dintre cele 40 de specii eunoscute in prezent. 2. Drurnul Matiisii, calea eomercial3 care lega Idrile Europci de Est de China, m3sum 14.000 de kilomctri. Gobi rcprczenta pol1;urca sa eea rna; difieila. 3. Tn timpul sarb3.lorii mongolcze Naadllm, eei rnai iseusili area~i i~i disputii locul intai.
  5. 5. DES 11 DESERTUL GOBI HARTA FIZICA ...• • RU 5 IA • • - pe.- UXIl OOD ~ !ilIO 000 . . -_--.... --• • - - I*"llIIl00.000 b;,. ~50000~ 1000 2lJOO ..xJO .. • ... • J ~, // •• •'"'""" I ". •, -- -- ._ 't. MONGOLIA ."=~ .tlo'ot-. , , • G B 1 MONGOLIA INTERIOARA CHI N A Gobi ocupii 0 suprafa!ii de aproape 2 milioane de kilometri piitra!i. Acesra este situat la grani!a dintre Mongolia $i China, Intre Mun!ii Tien-Shan la vest $i Mun!ii Hinganul Mare la est.
  6. 6. DES 2 GOBI STATISTICA Supraf&&= ::!.ono.ooo km Populafia: chn..:71. khalktm. Ulson DeDsitatea populapei: ub I 1,'1;. km Altitudinea medic: 1.000 - . 2041 m Celc oW inahe 'irfwi: Jjl 13.760 m). Z331tain (I)U 1::!."7()2 m I. lagan (~_)SO m ) Vant fierbinte !ji duhuri necurate Tinutul cu numele magic de Gobi a ramas mult limp pentru europeni teren necunoscut - terra incognita ii1ugarul chirez Fa-Hien a dilatorit prin EUfOP.1 illIre anii 399 ~i 414. Povestirile lui au imprimat imagirca DC$Crlu· lui Gobi in con~liinla locuitorilor balrdllului contircnt. EI a iSlorisil povc$li infrico~aloare dcspre loeul unde bat vanturi fierbinli $i domresc duhuri recuralc. Se spurca cil neola nu exista niei pasari niei aoimale. Scheletele eclar rfitacili crau singurcle puncte de reper din dC$Crlul reinsuOetit. Imagirea d~rtului uri~ $i misterios al Mongoliei 3Stfcl prezemat de cfilugarul budist a prins radacini in con$tiinla europeana. C Daca Fa·llicn ar reveni astazi in dC$crlul Gobi, ell siguranl3 I-ar privi ell alii ochi. Tinulul, a1 carui nume mongolcz dcscmrcaza 0 zona nrida, nu cstc un dc~n lipic, ei mai dcgraba 0 stepa solitara. Relieful DC$cnullii Gobi este atal de varial, incat ecrcclatorii I-au impi'it1il in trei pal1i: Gobi eel Negru ($csllri bolovanoase), Gobi eel RO$u (Cll suprafala briizdata de erapaturi) $i Gobi cel Galben (terenuri nisipoasc). Ploi torentiale viziteaza in varn fiecarui an anumile regiuni ale ~rtului Gobi. Atunci pamiintul se acopera de 0 iaroo. groasa $i poposesc aid cirezi uri3.$C de vite $i hergbelii de cai. Fa-Hicn nu $i·ar crede ochilor, vilziind cum nomazii tulbum .,duhurile rele" desprc care povcstea dindva ca salfl$luiesc aici. cuMA Tipie eonlirentala. eu difcrcntc mari dc Icmperalura. Varn temperatura poole alingc la sol 80°C. iar iama seade sub -4ife. ECONOMIA InJutna: c~rgclica ~i pctrochimica (rafinfuii in Sa}n hand). e1tlracti3 (earbure. petrol ~l -.arc). C~lcrca animalclor; oi, cai. iaci.
  7. 7. TNL 5 ARCTICA Gheturile ve$nice ale Nordului f in Aretiea, muntii de gheatii (adeviirate "stanei de apii inghetata'j au forme de basm.
  8. 8. Tara ziipezilor cuceritii de tehnicii 10 trecut, multi cutezatori au incercat sa ECONOMIA Pescuit, Wtoare. c~lerea animalelor (reni). artizanat (Inuipi). mirerit (e~ploatilri de carburK: de piaua ~j carbUI'&: bruno wclimimc de fier ~i zinc). cucereasca Polul Nord, dar foarte pupni au rell§it aceastli performantli. D c 13 sffi~itul secolului XV, navigatorii au caula! un nou drum sprc Orientullndcpar- tat. Multe expedilii au incercal sa inconjoare America pc la nord. prin ~-nwnila trecatoare de nord·vcst, pcntru a descoperi noi teritorii ale Arcticii. Din plicate, straml gros de gheata: de la suprafata apei s-a dovedit 0 piedica de fCtrccul. Problema cercciarii regiunilor nordicc ale globului a revcnit in sc· colul XLX, cand numeroase Inri au inceput sa organizeze expedilii <II CaroT tel era cuccrirca trec5torilor de nord-esl ~i de nord-vest, precum ~i exploratorilor. in 1845, expedilia cercetatorului britanic John Franklin s-a incheim in mod tragic. Cautarea celor dispMuli a continual limp de 15 ani, dar soal'ta lor a r:imas un mister. In timpul expeditiilor din anii 1893-1896, norvegianul Fridtjof Nansen s-a apropiat de Polul ord pful3. la 0 dist3ntii. de 320 de kilometri, pc un vas construit special. In iulie 1827, expedilia condusa de Edward Parry s-a apropial pana In 900 de kilometri de Pol, cu ajulorul unor barci Cll ~ire. Acesl record s-a mentinul limp de 50 de ani. Americanul Roben E. Peary CSle cuMA Polari. lemi lungi ~i aspre, cu temperaturi care ating millime de -40"C. Yam, tcrnperatura nu de~te de obicei +IOOC. consideral primul om care a ajuns la Polul Nord: conform infonnatiilor fumizatc dc acesta, evcnimcntul s-a prodlls la 6 aprilie 1909. cucerirea Polului Nord. Au trceut ani buni ins!, inainte ca Polul ord sa se inrali~ze in rata ochilor PE SCURT • Manic Arcticii: M. Barents (1.300.000 km~)t M. Beaufan (47.000 km'), M. Daffin, M. CiukolSk, M. Kum. M. Sibcrici de Est, M. Laptcv. M. Grocnlandci •Tan care se invecin.~ cu leritoriul Arcticii: Rusia. Canada, Stalele Unite. Norvegia. Sucdia, Groenlanda (teritoriu autonom al Daremarcei) • Insulc canadicne: Baffin. Insula Victoria. Insula Prince or Wales. Insulele Regina Elisabe13 • Insule llOl"egicrc: arhipelagul Svalbard (cu insula Spitsbergen) • lnsulc ru~ti: lnsulclc Franz Josef, Novnia Zemlea. Sevemaia Zemlca, Insulele oua Siberie, Insula Vrangel • Cele mai imponante riuri: Mackenzie (Canada). Lena. Obi, Peciora, Enisei (Rusia) • Popula).ii: Eschi~i. Laponi, Kon,i. t,;cr.t:l, IdCuti. Chukchi in pu511unfc de ghcapllJlc Arcfic.; rar se inwlnqlc H'eun sufler de om. Aid suprav'CfuJesc l~i calc"" spec;; de mamiu-n: marine, prinlre care endemica b.:Jleni groenf:mdeza. CE TREBUIE sA $TITI 1. Puna in ziua de ast3zi eschimo~ii conrectioreaz! anne din coltii morselor. 2. Neamul eschim~ilor trli.i~te in triburi mari ~i bire organjzate. 3. in 1828, J. Ross a descopcrit polul magretic iar in 1838 a fost confinnati turtirea Plimintului in zona polari. 4. Polul Nord a fost cucerit deja $i pc calc subacvaticA: submarinul american nuclear Nautilus a realizat acest lueru in 1958. 5. lngirrrul chimist ~i explorBlorul polar Teodor Negoili este primul roman care a atins Polul ord pc schiuri. la 21 apritie 1995.
  9. 9. TNL7 ARCTICA HARTA FIZICA a_ OCEANUL PACIFIC MAREA MAREA ; Alaska r OHOTSK BERING Sf hu,.nr, Aroa~ • - .""'''' ! I f- ASIA AMERICA DE NORD • NUll LABRADORUlUI BAZINUL 0'MAREA BARENTS Il Hamrnorles~ -• J-. --/ • Teritoriul Arcticii nu este delimitat in mod c1ar. Aliituri de criteriile geografice (Cerclli Polar de Nord este considerat granira teritoriullli) sunt folosite criterii c1imatice (in iulie izotenna de loac pe continent ~i de sac pe mare), precum ~i criterij legate de vegetafie (Iimita de cre$tere a piidurilor). , .-.-. Volgograd c::::J CaIoI.I <Ie gheall oonbnentalA o GranI8 c::J Goonla o <Ie lima • baot:hizelcr <Ie "",a. banchizeb' -- (gheIM In de<M'I) LimIIlI bIordIIz...... In _ D • EUROPA c., ~­ t:.J-- DC£ANUL ATLANTIC Ebtllrinburg PAmMn.; Il'lItk" Ingh8&18 •
  10. 10. ARCTICA TNL8 De$ertuJ de gheata Semnul distinctiv al Arcticii il constituie continentul acoperit de ghealii ~i marile ce se intind de jur imprejurul Polului Nord. In ciuda contradictiilor, numai anumite regiuni nu sunt prielnice vietii. Cinlelegerile dintre spcciali~ti continua pana in ziua de ast3zi, acc~lia rcputand decide cafe Icritorii N apartin inca Arcticii $i care nu. Exisla (rei metode de delcmlinarc a granilclor arctice: climalcrica, gcografica $i botallicii. Un limp indclungat s-a consideral ea loale Icrcnurilc situalc la nord de Cercul Polar de Nord apuI1in Arcticii. in practica, aceastii definilic nu serv~te In mare lucru. Conform accslcia. intinsele teritorii impadurile ale tundrei canadiere. scandi- nave $i siberiere apaTlin lumii inghclalc a Arcticii, sprc deoscbire de sudul Groenlandei, dC$i aceasla CSIC. lotu$i, evident arclica. in prezcnt. oamenii de $Iiinla sunt inclinali sa recunoasca limita de cre~terc a padurilor drepl gran ita sudica a Arcticii. in ciuda condiliilor de clima reprielenoase. la extremitatea nordica a globului exista 0 fauna marina surprinzator de numeroasa, de~i pUlin diversificata ca spccii. Pentru populaliilc care locuiesc in rcgiunile aretice animalclc sunt 0 sursa de hranfl fundamentala. !)opulatia rnigratoare Saarni (Iaponi), precum ~i triburile sibcricre de Komi, Nerel, Iaculi ~i Chukchi cresc tunne de reni. care Ie fumizeaza carre, lapte, blanuri. piei ~i combustibil (sub oolegarului useat). fonna Eschimo~ii din Grocnlanda ~i Athapaskanii din America de Nord se ocupa in mod traditional ell van:'itoarca. ucigand u~i ~i rcni sal· batici. in plus, pescuirul joadi un rol major in nordul Labradorului ~i in vcstul Grocnlandci. in ianullric $i in (cbroarie. p:1tura de ghearti care acoperii apele Arctici; ntmgc grosimca maxima. De la sffi~itul ani lor '60, celc mai mari {:'iri industrializatc depun cforluri pcntru a extrage bogaliile naturale (petrol, zinc ~i plumb) din regimea Arcticii. Popoarclc Arcticii privesc ell replaccre la aceste evcnimente, pcntru ei cxploat:'irile ocfiind nimic altceva decat un jaf obi~nuil. STATISTICA PcsclIiluJ j03CiI WI rol major in econolllia rcgiWlii. mai ales ill "omul L1bmdomlui $; ill ,",cslUl Groell/imdci. SuprafaJa: :!6A mlh,..m,: 1,." Suprafa;a in interiorul Cercului Polar de Nord: :! I milioarc km Latitudinea Cercu.lui Polar de onl: 6(1 .~:!'51" Suprafata m!ri1or ~i a occanelor: 14.~ milio..loc km Adincimea maximA: 5.570 In
  11. 11. OE~ERTURI ~I TEREN~I NELOCUrtE TNL 41 DESERTUL NUBIEI in meandrele Nilului Templul Abu Simbel, eu tigurile impunatoare ale faraonului Ramses al II-lea (in fundal) $i eu mieul templu allui Nefertari, sOlia aceslUia (in dreapta) se numara printre ceJe mai impol1ante monumente ale Egiptului. '0 'SO"
  12. 12. La sud de Egipt IIlIL4 De la inceputurile lumii, soarta nubienilor a fost striins legati de istoria ~i de cultura Egiptului. Influentele reciproce au condus la aparilia uneia dintre primele culturi dezvoltate din istoria omenirii. 'lillmull R' .n~lItufl'.'Lii Nubia Infcrioara, in limpul cclci de a dOlinsprczccca dinastii. La mijlocul secolului XV LCh., Totmcs allll-lea a cucerit ~i Nubia Superioara, slabilind granila larii in dreptul Napalci. ill /X'!iCt1l1f ubicl nUrlwi jn "rn:mitJlilc !JthCt' ,till nord/ct' alt- ;Jc.',/Uia. C adanc in inima Africii. Lemnul din lui 3000 i.Ch.. regmcle de alci au inceput sa se urcasca, fonnand in final un regal care a dainuit aproapc o mie de ani. Mai taniu. insa, popoarelc africare au invadat Nubia Infcrioara dinspre sud. Obiceiurilc ~i ritualurilc aduse de acestea s-au ameslecat cu innuentele egiptcrc ~i au fonnat spccifi· cui culturii nubiere. padurile tropicalc, fildc$ul $i picilc de animale dinsprc sud traversau 3ceste regiuni in drumul lor sprc porturile din nord. in preajma unu· in anul 1100 LCh.. Nubia !ii·a redobandit sU:eranitatea politica. A luat na.$tere regatul CU.$il care, in secolul VIII LCh., a reu~il sa cucercasca, pcntru 0 seurta perioada, imregul Egipt. Cand asirienii ~i-au mcut aparilia dinsprc nord, nubicnii s-au rctras in patria lor mama. in preajma De~cnului ubiei. Dupa cucerirea v<iii Nilului de cauc romani ~i, apoi, dupa invazia arabi lor, cullura nubiana a intral in declin, iar lara a fost islamizata. umeroasele temple ridicatc pc malul ilului depun marturic pana astazi despre bogatia vechii civilizalii. eel mai cunoscut dintre accstca este Abu Simbel, pc malul Lacului Naser, conSlruit pe vremea faraonului Ramscs al II-lea (1290·1224 i.Ch.). in secolele XIX - XVIII LCh .. egiptenii au reu~it. dupa Calcva inccrcari rcrcu~iIC. sa recuccrcasea ele mai icchi texte ale Egiptului antic amintcsc deja de Dc~rtul ubiei. in mileniul 31 patrulea i.Ch.. accsta a fost cucerit de Egipt, fiind 0 regiUI"C foartc alriigaloarc datorita bogai. ilor sale nalUrale (in special aur) $i datorita situarii sale. Pc aici trccca drumul cOlllcrcial care inaintu CE MERITA VAzUT Tcmpkk. bu Sil1lbd.....alab hi. Phi lac. apalJ cuMA Tropicala usc:Ha; urcori precipit3tiilc nu cad tot limpul crii. Temperatura maxima: apru. f 55:C. 1ari difcrcnle de IcmperalUr. intrc .li ~i noaple. CE TREBUIE sA ~TITI I. Biblia pom~te de teriloriile din prcajma Dc~ului Nubiei, descmnate sub numclc dc Tara Cu~. 2. In 1964. nivelul ridicat al apclor Lacului Nasser i-a indentnal pc arhcologi sa faca falli cu succes urei ndevlrate provocari: ei au demonllli templul Abu Simbcl ~i I-au strantutal pc un leren, shuat la 0 altitudire cu 60 de melri mai mare. 3. Nilul curgc prin patru calaracte ~i inconjoarA ~nul Nubici. Granita dintrc Nubia Infcrioari ~i cea Supcrioam este detenninatA de Cataracts a lI.a, in apropiere de Wadi Haifa. 4. CullUm nubiana ~i datoreazt suprnvic{uirea mai ales Iimbii. Aceasla esle in continuare folositi in Valea ilului ~i in zorrlc munloase din nord.
  13. 13. TNL 43 DEljERTURI $1 TEREN~I NELOCUrfE. l DESERTUL NOBIEI JI HARTA FIZICA --- . . . . . .0 --MA REA .- R 0 $1 E EGIPT -..... """ ....... Wadi Half. 1151. , • • ~.h . j:- ..... .-.. _ ........... • E 0 E R T U I E I <- ~'P. .. .... IIlO., • ~ l00000loc- • _1000QkIc -_....-.... ___ • dn.onu'i diI • N L ~ -"' ..... 0_ 200 Sud 8 r n Abu Hemad l·:::!.~" 500 1000 m .. -• Gdlf:la.............l;jjnma I ~"'.(.'.'Nun El ........ ••• De~ertu/ s."". 8e}},,". ~ - Nubiei, situat pe ambe/e piirti ale granifei dintre Egipt ~i Sudan, au este 0 regillne ospitaliera nici miicar pentru nomazii adiiposte~te insii obj~nujli eu condiliiJe vitrege. Acesta unne/e striivechi/or civi/iza!ii ale state/or din trecut: Egipt, Nubia ~i Cu~.
  14. 14. DESERTUL NUBIEI ~L44 Granita de est a Saharei , D~ertul D e~rtu, Nubiei reprezintii limita de est a Sabarei. Acest platou secetos, situat la est de Nil, este complet nepopulat. ubici i~i datoreaza sud, la cotul Nilului Superior. Calea reface vcchiul lrnseu unnal dc caravarele anate in trecere pe aieL Linia de calc feratii eonstruila in sccolul XIX alearga ~i ea aproape paralel cu aecsta. Acestea sunl practie singurele unne care amintesc de prezenla omului in aeeasta regiure de*nica a Africii. Ureori se int3.mpla ea in decurs de cativa ani consecutivi sa nu cada nicio picatura de ploaie in De~rtul Nubiei. Pusliul este total repopulat deoarccc nu CXiSt3 aici nicio oaza, iar raurile curg limp de caleva ore pe an ~i numai dadi a plouat anlerior. Pana ~i nomazii se 3ven- numcle nubicnilor. popor care a creal una dintre cele mai minunate cultun ale antichitalii. in Eyul Mcdiu. acesta a infiintat un regal c£e$tin, in Africa. La granila dintre secolclc VlJ ~i VII, a luat n~tere Regatul Nubia. Expansiurea arabi lor. in secolul VII, a condus la arabizarea nubienilar sub aspectcle lingvislic. ernie, cultural $i rcligios. Aceaslli grupa etnica numara in prezcm doar 800.000 de rcprezentanli. Numele de Nubia descmreaza. in momentul de fata. lara istorica situatii pe tcriloriul dinlrc prima $i a palra cataracta a Nilului. Nubia Inferioara, care apartil'l: Egiptului $i i$i aTC capitala la Assuan, se intinde lotre prima $i a doua cataracta. Aecasta mai cuprinde $i tcrcnurilc din jurullacului artificial Nasser. Aici sc ana tcmple celebre, ea Abu Simbcl ~i Phi lac. A doua regime, mai intinsa, cstc Nubia ECONOMIA I-lidroccntra1c (pc Nil). Boglllii nalurnlc: roci de grunil. Turism. PE SCURT • Tan: Sudan. [gipl • limoo: araba • Rcligia: i"lami<;.m • Cdc mai man Ol'<¥: Wadi Haifa. Abu Ilamad • Lac: asscr (La nord·"CSI) • al doilea lac anificial din lume ca marime • F1uiu: 'il (13 C'it) • Temple COIbCl''uc: 14 Statui COIOs,1/e in intcriorul Tcmplului Abu Silllbcl consfmit de Ramses HIll-lea, Egipl Supcrioani, anata pc leriloriul Sudallului, illire a lrcia ~i a pmm catameta a Nilului. Dc aceasta apat1in intindcrile resffir$ite ale ~rtului Nubiei, inconjurntc de meandrele fluviului Nil ~i intinzandu-sc de la Wadi HaIfa pana la Kuryma. De~rtul Nubiei, cu relicful sau de cuprindc suprnfa1a de nord-esl al Sudanului, ineonjurnl3 de nuviului il dinspre CSI ~i sc inlinde in directia Muntilor hbay. ~rtul urt.~te douii puncle: ofa$ul Wadi Haifa, situat la margirea de nord a pustiului, in vccinalatca imedial3 a grnnitel cu Eglplul. $i ora~ul Abu Hamad, construit in PO(Ji~, Figurn farnonului Ramses al lI-lca estc ullul dintre celt: mai celebre monumcntc ale culturii Egiptului antic. tureaza numai in regiunile sudice ~i nordice ale accstui pustiu. Podi~ul de~rtie pierde treptat din altitudire dinspre cst spre vest. in directia ilului. Peste suprnfata nisipoasa ~i pc alocun pietroasii sc ridica mun1i dc grnnit izolati. eel mai inah dinIre ace~tia este Jabal Kurur (1.240 m). Dc~rtul cste tra-ersat de numcroasc •.wadi". adica oaze. Una dintrc cele mai man dintre acestea cslc Wadi Amur.
  15. 15. TNZ 1 DE:JERTURI :JI ZONE NELOCUITE <- ANTARCTICA Continentul acoperit de ghea{a seculara -" Carac/eris/ice pen/rtf An/arc/ica sunt banchi:ele - bi/ca(i din ghe(ari mai mari (platforma con/inen/ala) care in/ra in mare. Fragmentele care se desprind din aces/eo formeaza mWl(i ina/(i de ghea{a pur/afi U$or pe apa ~i care se nllmesc iceberg.
  16. 16. Raiul exploratorilor TNZ2 Acum aproape 200 de ani a inceput "cursa spre polul sud". Politicienii ~i oamenii de ~tiinta nu sperau ca sub inveli~ul de gheata sa descopere petrol ~i alte bogatii naturale. in srar~it, in anul 1991 Antarctica a fost declarata de ONU "mo~tenirea omenirii". Tratatul international interzice extragerea bogatiilor naturale de pe acest continent. ECONOMIA in mnrilc care inconjoam continentul cxistii bancuri mari de pC~Ii. Tot aid sc ronncaza diverse minereuri (fier, lllclale pre]ioasc). C ine a vaZUI pcnln! prima data Antarctica? Nu exista un mspuns exact la aceasta in- lrcbare. Manualele de istorie alribuic descoperirea oficiala a comincntului anului 1820, realizall1 in acela~i {imp de ciHre Irei cxploratori: ofi!cml nls de marina Faddicj F. Gonlieb von Bellinghausen, capilanul american de PE SCURT Colltinentul este acoperi! Ctl ghea1.1i in proportie de 99,6% Cuprinde 70010 din rezerva de apA dulce a tumii In &heal'! actancA nu cxisLi'l. tlrme de viatA, niei vcgclali ~i niei animala. Pc co<'lsli trliiesc pinguini, foci ~i pasari marine. Marea din jurul Antarcticii abuncm in planclon Si ~li Singurul curs de apA cstc Onyx. Acesla curgc door yard pc 0 lungimc de 30 de kilometri $1 se alimemeaza ell apele ghctltrului Wright care se IOPC~IC in apropicrea Banchizci Rossa baleniemcu Ilumele Nathanicl Brown Palmer prccum ~i ofi!cml englez de marina Edward Bransfield. Din aceJ lllOmell! a inceput ..cursa spre polul sud". in anii 30 ~i 40 ai secolului XIX, interesul cerceliHorilor s-a conccntrat asupra obscrvarii coaslci necunoscute pana alunci. Primul care a ajuns pc ghcata Antarcticii. in anul 1895, cstc norvcgianul Carsten Ekcbcrg Borchb'fcvingg. Prima incercare de a ajunge la poluJ sud ii apJrfine irlandezului Ernest Shackleton, in anul 1908. DatoriL.'i furtunilor severe de zapada a fost nevoil s<'i renUll!e cu 200 de kilometri inaintea deslinaliei sale. Si mai dramatic s·a derulat compelitia dintre Robert Scott ~i Roald Amundsen in anul 1911: englezul ~i norvegianul au plecal aproape concomitenl. aviind ca destinaJie punclul sud al globuJui. Amundsen a beneficial de echip..1menle mai bune ~i a unnat un traseumai favorabil. La 14decembrie 1911 a ajuns la polul sud. Scott a ajuns aici abia 1,1 17 ianuarie 1912. Norvegianul s-a "intors fericit acasa. Scon a murit la lntoarcerc. CE TREBUIE sA ~TITI I. eel care a ajuns pentru prima data la po1ul sud la 14 dccembrie 19 J 1 a rost norvegianul Roland Amundsen, cu 34 de zile inaintea englezului Roben Scott. 2. in Antarctica se anii 42 de statii anuale de ccrcctAtori ~i metcorologi provenind din 18 tAri. 3. 26 februarie 1977 reprczint.1l. deschiderca ofieiali'l. a statiei poloneze de cercetarc denumit1i H. Arctowski pc insula Regelui Jerzy. Prima stalic poloneza de cercctare, in prezcnt deja inactiva, a rost deschisa in anul 1959 in Oaza Bunger ~i a primit denumirca A. B. Dobrowolski. 4. Polul sud este cunoscut In prezent ea un cere situal pc pol. De aiei loote drumurile due spre nord.
  17. 17. TNZ 3 DE$ERTURI $1 ZONE NElOCUITE ANTARCTICA '- HARTA FIZICA 1·1e SoothSMldwlch 0'''..... ..~omc CeKul ~. de sud .... j I MAAEA AEGElUl HAAKOIoIA 'fll • Golfult • """"' .... « Pim.lntul OCEANUl 'NOlAN TAACTICA DE EST • .~ • ... AMUNDSEN OCEANUl PACIFIC ". 1'" "" • Cercul polar de sud / IiOOA If£l..AHlll • w I 000 ~'" 11111 de cercetlre Icebergurt !trill de acopefl.e e Vlletll Vlra w ,W ,r 0 ..Ia de IK:operi.e e vllet"l.. na granite lefenurHor .eclllmlle de dilerlte tAr! Denumirea An/arcticii plvvine de /a termenul grecesc Antarctos, in /raducere /iberti ,. care es/e situa/ de par/eo opusti a piimiin/urilor norc/ice". Aces//ertnen a fos/ folosi/ pentru prima data de explor<ltorul $i cercetalorul polar Charles Wilkes i/1 a/1uI1840.
  18. 18. ANTARCTICA TNZ4 Continentul inghetat Aeest eonlinent esle foarle putin populat: aproape inlreaga snprafatii a Anlareticii esle nepopulalii. Dar loemai datorilii climei reci ~i a peisajnlni oslil al Antarcticii, au fost atra~i in permanenta doritorii de aventura din intreaga lume. ---- STATISTICA Suprafata: 14 mil. 1o.1ll~. din care O.7u a kin! ~unt jn~uk 13.3 mil. kill ~ gh~lari acopcrii. a1cillUind arm.. 90°" din ro.m:na de ghcalll a lumii. RlIza: :!:_~OO km lliludinc: in medic :!:.::WO m. eel mai inah 'arf 1a.. jHl! Yin-;on 5140m. Lungimca cOllstci: 3:!:.OOO km. Crosimca plalformci stanrOllsc: media in JUT de 1.900 m Itiludinea prstl' nhclulmarii 11 plalformci sl:inCOllSC: panca de C 3prnpiatn de ni.,.c!u! mllrii. jar ..l panca l.k e,t aproximali' 440 III ub nic1l1lmilrii. ilezn maxima a i'intului: 90 Grosirnca 1ll35Ci m~ de ghcala: in medic 2.700 m. eea mai marc aloorc 4.776 III Disl3nla ralii de llrhipchlgul Tara Ill' Foe: 990 km ntarctica este situata pc 0 lflime geografica sudidi de peste 60 de grade. Este alcatuita din gheata solida ~i din insole costalc, fonn5nd un cerc. in partea de vest se ana Peninsula Antarcticii. Acest continent cste inconjur<lt de trei oceanc: Atlantic, Indian ~i Pacific. A AllIarctica cstc considcrata celmai indepartat. cel tllai inghelat, cel mai ostil ~i celmai nefavorabil continent perllru oamcni. Antarctica are 0 suprafa!5. de aproape [4 milioane de km 1 ~i este Cll jllmatate mai mare dee<lt Europa. invcli~ul vast ~i deschis de ghea!A ajunge la 0 infll!ime de trei kilornetri. Din cauza vanturilor violente. suprafata ghetii a fost erodata fonnand rauri Cll fonne caudate. in direclia marii plutesc banchize ~i vai glaciarc. Marginea ghelarilor care se sparg mnd pe rand fonneaza munlii de gheaa. Oceanelc din juml acestora abunda +cLlMA Cea mai mica temperatura a rost i'nregisU<ll<l la 21 iulie 19831a Stalin Vostok; 89° C. Temperaturi medii: in ianuarie pc coastl1 0° C. pc continent 30" C: in iulie 20" C ~i ---65" C. Cele mai mari foci ~i lei de mare /rciiesc pe coaSfO il/slIlelOf: in peste si atmg nenurnaratele mamifere ~i pasari maritime. Dintre acestca se deosebesc foci Ie, petrcii. pescaru~ii, albalro~ii ~i pinguinii. Glasurile acestora rasuna in continuu pe de~ertul de gheala, de parca ar ranji la ostilitatea acestui pamant. Din punct de vedere geologic. pc Antarctica se deosebesc doui'i mar; regiuni. Pe intreg continentul se intind Munii Transantarctici, care o Impart intre Antarctica de Est ~i cea de Vest.
  19. 19. MARl ~I OCEANE MAR 1 MAREA '"' ADRIATICA ~ Intre Balcani !ji Peninsula Apeninii Ora$u! Dubrovnik din Croa{ia
  20. 20. Venetia la nord, Dubrovnik la sud MAH2 Dubrovnik, Venetia ~i Brindisi, vechi o~e maritime, atrag turi~tii prin istoria ~i cultura lor bogata. T , balcanicc ale Adriaticii sunl impodobite iinnUri'C Cll stftnci aSCU{iIC $i Cll gofuri ...........,.p. ooar. o.Imatiei. &t.... _ _ pitoreSli si izolatc. Orasul portuar Dubrovnik din Croatia. cunosellt pc vremuri sub numele de Ragusa. a fast candva 0 mare putere comcrciala. in bogata republica de rrgustori. spilalelc Si sistemcle de canalizarc funetionau deja din Evul Mcdill. Dubrovnik, numit .,Perla Adriaticii". alragc anua! riiuri de !unsti, in ciuda dislrugerilor numeroase sufcritc in limpul rcccntu- lui rfizboi civil. Oaspelii lnsctuli de liniste $i pace gasesc adaposl pc Insulcle Hvar, Brae sau Korell!a. uode aglomcralia turistilor cstc mult rnai pUlin intCIlSi'i. CE MERITA VAzUT I:reJlil. 1 nc"te. Pc~aro. Ancona. In..ulelc PiaM"il ~i Tcrmili. C03:.la Dalmalicl IDubrOl1ik ~i Spill). cuMA Clima meditcrarean!. Temperatura medie atingc + I in ianuarie ~i 2 of 25 C in iulie. ooe ECONOMIA P~uit (sardirc. cnblacccl. Indu tria pelrochlmica. Turism. Om~1I1 Trogir. pc coast:J Da/mutici. Tam1urilc italicl'c ale Adrimicii sc caracterizcaza prln linii mat blande, iar pcisajul lor cstc mai pUlin divers ~i atractiv. Multi turi~ti sunt insa fermecati de oni~clele maritime inconjuratc de magic ~i de sutelc pcscarc~ti de aici. La Brindisi (anticul Brundisium) sau la Bari unnele trecutului te inconjoarn de pretutindeni. VefClia, situata in nord. csle 0 ade· varala Mecca a turi~tilor din lumea intrcaga. Biscrica San Marco ~i Canal Grande sunt doar doua dintrc atraciile ora~ului ridicat in mijlocul lagurclor. Amalorii de iahting se inlorc in mod regulat in apcle Adriaticii. Ei pretuiesc mai ales romanlismul coaslei Dalmatiei $i briza inviorntoare care mang5ie suprafata marii in lunile sufocante de Yarn. CE TREBUIE sA $TITI I. Insula Rab. care apa'1ine de Croatia, ote considcratA cea mai fiumoasA insula a MWii Adrialice. Aceasta este acoperita de paduri dese de pin. 2. Republica Venetia a controlat, paoli in secolul XVIII. nwneroase ler1torii de pc coasta Dalmatiei. tn timpu! celui de al Doilea Rlizboi Mondial halia a trebuit sA returrrze aceste posesiuni. J. in apropiere de Brindisi se ana Castelullui Frederic alII-lea, construil in form! de octagon. Acest punet turistic sc bucunl de un mare interes. 4. u departe de Rimini sc ana tea mai mica republica din lume: San Marino.
  21. 21. MARI~IOCEANE MAR 3 " .... 0$ """ • ~ MAREA ADRIATICA HARTA GE ERALA ,r i Venella {r ... ....., '.- SLOVENIA UNGARIA ",~ ..... - ,. , MAREA ~""," I~T.... ilt ' - Rodl G.'~nlco "''Or.. ",,_~DRIA TlcA .... lTAllA _,,; TIRENIA A - Ulclnj Bari .... - __ o.""""."'aAd o ....... ,,~-.­ .-.,.. ... -.-100 200 :soD 1000 2000 '" MAREA ION/cA Adriatica, fosta rereastra spre lume a Republici; Venetia, calea maritima principaJa care unea Europa Occidentalii ell misteriosuJ univers aJ Orientului, esle in prezent locul ~1vorjt de odihnii al turi~tjJor, pe care nu ii dcranjeaza nici plajele pietroase ale Cro8fiei, niei !armul murdar din preajma deltei Padu/ui.
  22. 22. '" MAREA ADRIATICA MAR 4 Mare veche, probJeme noi Plaga coastelor italiene ale Adriaticii 0 reprezintii straturile groase de alge marine care sunt aruncate pc plaje. In partea balcanica, distrugerile suferite de naturii ~i de oameni in urma ultimului razboi civil sunt inca vizibile. M area Adriaticfi sc intindc ea 0 pana inlrc dOlla dintre peninsulele Europei sudi~ cc: eea Apcnina ~i eea Balcanica. Nu dcpartc de conlopirca Adriaticii ell Marca lanica, acestea sc apropie foarte mult una de ccalaltfi $i fonncaza Striimtoarea Qlmnlo. numira $1 .. Poarta Adriaticii", in locul eel mai stramt, celc dow pcninsulc sunt despfulilC de door 75 de kilometri de mare. in striimtoarc sc ana o~lul italian Otranto ~i Promontoriul SL Maria di Leuca. eel mal sud!c punet alltaliei. In rcmca Imperiului Roman, apele Adriaticii au fos! 0 calc de Lranspol1 conducea In Constantinopol (in prczcnt. Istanbul). Astaz!, Adriatica CSlc 0 imTX'Jrtanla. care .. marc in pericol din caU71 rJurilor care sc varsa in en: Padul, in nordul Italici, Ncrctva. in Croolia ~i Drin. in Albania. Apclc lor murdarc poartii d~uri mcnajere ~i ingr.i~1.mintc. ACCSIC substanle provooea dC7voltarea in exees a algelor marin;:. COns<x:inte1c aeestui renomen sc fae rcsimlitc mai ales in halia. Vantul ~i valurilc fae ea plajelc ~i slaliunile de STATISTICA Suprafa18= 160.{)()() km Lungimea maximi: TO km Ufirnea .maxitn!: 2UO I.m Volum: nuoo k.ln AdAncimea medie: 237 In AdAncimea maxim!: arm;..:, 1,460 In Salinitatea: de 1:1 4 (la gum d~ ars.ar~a 1I Paduluilla JS,5'.o ill timplll toamneJor cenu~ii ~i 81 liinga Rimini, dindva adorale de turi~li, sa fie aeum aeopcrile de 0 patura groasa de alge loxiee. AUloritiitile localitiitilor maritime aloci sume import:lOte luplei eu aeeasm plaga persistenm. in partea baleaniea a Adriatieii pf{)+ blemelc sunt de 0 eu totul aim natura. in prim plan se aOa ~Iergerca unnelor lasate de rdzooiul ei il. Consecintcle eonnictclor annale au fost resimlitc durcros de vcchiul ~i fmmosul o~ Dubrovnik. Sectoml turistie din Dalmalia, care fusese apronpc Iota I dislms de nizboi, se dC2volta acurll foarte rapid. Dill pacalc, inca Ill! sc poate SpUI'C acel~i lucn. desprc cO<'lSlclc Albanici. icmiJor fnghetafe. romlinii vi~elJZ3 1:1 tJst(cJ de pcisajc.... PESCURT • TWi Iimitrofe: ltalia, Slovenia, Croalia, Bosnia ~i Hertegovina, Serbia ~i Munteregru. Albania • Cele mai man porturi: Tricste. Verelia, Ravenna, Ancona, Bari, Rijeka. Zadar, Dubrovnilc., DurrCs • Golfuri: Verctici. Manfrcdonia, Orin • Riiuri: Pad, Pcscam,OfaOlo, NerC'lVa, Orin
  23. 23. MAR 37 MARl §1 OCEANE ; l MAREA BERING NorduJ inghe{at a1 Pacificului Marea Bering, una dintre cele mai fntinse mari ale lumii, abwldii in pe$ti $; mamifere marinc. Oaselc balcnclor vizibilc in fotografic sw}l 0 dovada a tratamcntului /lira mila Ja care sunt supuse ceJe rnai mari mamifere ale fumii.
  24. 24. Bliinuri care valoreazii dit greutatea lor in aUf rn secolul XIX, Insulele Aleutine au reprezentat un adeviirat paradis pentru negustorii ~i de bIanuri. Ace¢a CUIDp3rau de la vanatori piei de morse, de vidre §i de vulpi polare albastre. merica ru~a-.ca 1; ..11: II for mulan: rar incilllltj loire anll 1799 ~i I X67. intr':Jga rcJ!lUrl.: a 1am [kring a ,lpartmut A Ru".ei lari~le...Companla ru!'lo-amo:ricana" functiona in K.uTIr.:.:atka. in In ..ulelc Aleutirr ~l in ·I;... ka mea dinalOtc ca Rusia sa im:heic •.ceil lllili proasW afaccrc a secnlului", v.in.l..:'ind Alasku Slalelor Unite. comru sUlllci de 7.2 milio<.ll£ de dolari. Ponul din OhOhk. pc lumlUl C'iIIL' ill Sibcriei. em. in ..ccolul :IX. ullllnul rora.. pc dnllTIul din..pn: Mo"cma ~l Petersburg caIre In..ulel.: ,leutirrlor. miul n:gu... torilor de blanuri. in anul 17lX'). I) CPCI,!IIIC ru-.casca a dcban:at pc in...ula Linala. ka de 150 de kilomctri lunglmc din rhipclagul lcutirelof. ..I("i a l:!a"l1 numai tcrcnun dl.~p;iduritl'~l h:ltllll' do: ' anI. 3copenl..: cu mu';>Chi ~i eu rcrigl. TOtU~l. IlnUlul gola~ il~undea 0 eomoar.1 dcoscbitu: un grup numeros de ' ulpi albaslre )i argiotii prceum ~i mii de idre. Negustorii chin.:/i pIatcau pcntru pieilc ilccstora cate 150 de ruble de aur. sumu Cl10nna pcntru :ledc vrcmuri. Locuiror al PeninsuJei CiUKotsk pe pirmuJ Marii Bering. ECONOMIA Pescull pi: II rnanm soman i1nsulcle !IeU(lJ'l,; I Ala ka). cruslacec; una dintre marilc eele mai bogluc in pc!;te din lume, Vunatoarc: sporadic. sunt vunnte animalc ell blana ~i momifere marin:. CE TREBUIE sA $TITI I Insulele AleutirE au fost unicullerilOriu american ocupat de japorrzi in timpul celui de-al doilca razboi mondial. 2. Aleutii apartin rnsei mongole. po3rtil nume rusc~ti ~i suot ortodoc~i. 3. Deoorece pc In5ulcle Alcutire nu exisUi copaci, localnicii au folosi! pcnlru construclia caselor Icmnul aruncal de marc la llinn. 4. in anii 1790-1820. mii de aleuli ~i-au pierdut viota in Insulele Pribilof. Ru~ii i-all fartal sA munccasca ca sclavi la prclucrarcn pieilor de Coca.
  25. 25. MAR 39 MARl §I OCEANE ~ MAREA BERING - HARTA FIZICA - ,....'~ OCEANUL ARCTIC "'>'1~;;;;"',-~q,~ MAREA CIUKOTSK -- .- STATElE UNITE ALE AMERICII ,,,' - RU S I A ..'t-~I"' J I'ALASKA SIBERIA GoJful Anad'r -- ..... --"'" I ,....;;;r MAREA ,....~~ I Mnbtyj GoIIuI -- <"""'-" BERING Go,,"1 Bristol ~. / / / . ""- 200 1000 300lI !ilIlO 1'ODIl1ll OCEANUL PACIFIC -- Marea Bering se intinde intre fiinnurile inghefate ale Siberiei ~i Alaskai. Dill octombrie pana in mai, suprafafa sa este aproape in intregime acoperitii de ghefari pilltitori. Inslliele Aleutine ~i Inslliele Comalldoruilli sunt restllri ale unei vechi pun!; continentale, care unea continentele Asic; $; Americii. in Marea Bering se varsii YukonuJ, eel mai mare diu din Alaska, Kuskokwim, un rau 111Ult mai mic ce slriibate acc/ca$i tinuturi, precum $; diul siberian Anadfr.
  26. 26. MAREA BERING Punte intre Asia $i America La Marea Bering se intalnesc estul indepiirtat al Asiei ~i partea vestica a Americii de Nord - Siberia ~i Alaska. La sud, marea este delimitata de Insulele americane Aleutine ~i de Insulele ruse~ti ale Comandorului. riisaturi'c mongoloidc ale indicnilor nord-americani ~i ale eschllno~ilor triidea:di originea comuna a accslor popoorc. Primii locuitori ai Americii au sosit aici din Asia, acum circa 40.000 de ani. Ei au traversat puntea contirental5 dintrc Siberia ~i Alaska ~i ~i·au continual apoi caliiloria spre prcriilc Americii. Punlca a fost inghitil5. de mare dupa ultima pcrioada glaciarn. in unua sa, au ramas lanlurilc actuale ale Insulclor Alcutire ~i ale Insulelor Comandorului. in sccolul XIX, aceslC arhipclaguri crau spaima marinarilor. Vasele aceslora riscau sa se IOieasca de rocile subaC"3lice sau de rtX:ifele coralicre. T Bering. En arc 0 suprafal:i de peste 2 milioane de kilomctri palrali. iar adiincimea sa depa~e~te 4.000 de metri. Adiinelmea seade simlitor doar la nord, aeolo undc P~ti prcgiJlIt' pcntru a Ii arumat' • Peninsula Ciukorsk. La nord de Insulcle Aleulir£ SC inlmde una dinlre marile cele mai 'aste ::;i mai adanci ale lumii. Marea Stramtoarea Bering U1'l:$le Marea Bering $1 Marea Ciukotsk. Stramloarea masoani, in punetul siiu eel mai ingust, doar 86 de kihr metri. Marca a fosl denumita in onoarea lui Vitus Jonassen Benng, ofiler de marina dar£z aOat in slujba Rusiei. in anul 1728. acesta a navigat prin Siramtoarea ce a primit apoi numele s:lu $i a deseopcril ea Asia $i America nu sunt unite. in anul 1741, el a organizal 0 noua mare expedilie, in timpul ciireia a descopcril Insulclc AlculiT~ $i a cercelat coasta sudic3 a Alaskai. cuMA Subpolarn maritima. Tempc:ralUrlle medii in timpul anului ating ·10"( in nord $1 • YC in sud. Temperatura apei m3.soanl • 5°C in nord $i . IWC in sud in timpul 'erii, iar iama _1°C $i reSIXct1v, +2°C. STATISTICA SuprafatJl.: 2.• mllioan: k:T' Volum: 3,7 mlh~ b Adincimea maximi.: 4.4~O m Im....d lBc lcd..: I.MOml Diferentele de mvel in timpul mareelor: de la " la ~ m PE SCURT •Tan limitrofc: Rusia, Suude Unite (Alaska) • Cele mai marl ponuri: Anadir. ProwKhcnija.. Nome Facile se incalzcsc la sO:Jre pc tiJrmul stJncos 31 Man'i Bering. • Cele mai man insole: I-Ie Alcuu.r:, I-Ie Comandorulul. 'univak. Insula S( Matei. Insula $( LaurenllU
  27. 27. MAR 45 MARl ~I OCEANE @@ MAREA '"' NEAGRA @@ @@ Marea de fa extremitatea sud-esticii a Europei I i FIOla Marii Negre a fast timp de ani de zile miindria fJotei ruse$li $i mai apoi, a celei sovietice. $; 111 prezent, aceasta reprezinta 0 componentii ilnportanta a sistemului de apiirare al RlIsiei.
  28. 28. Conferinta celor trei , Soarta Europei a fost adeseori decisii pe malurile Miirii Negre. eel mai cunoscut eveniment istoric in acest sens este conferinta de la Ialta, de la s~itul celui de-a! Doilea Riizboi Mondia!. a inceputu! lunii februarie 1945. conduditorii puterilor aliate, Churchill. Rooscvelt ~i Stalin, s-au inlalnil in Crimeea penlrU faimoasa confcrinliJ de la Jalta. Gcnnania hiticrisI3 era deja pe L Europa postbelidi ~i la sfcrclc de influenl:) ale marilor puteo: Germania a fost divi.ana in patru zoo;: de ocupalie ~i au fost rcdcscnate granite1c statelor din Europa Centrala ~i de Est. alUnci practic invinsii. Cci trei politicieni intenlionau sa adoplc hotariirile recesare penlfU incheierea definiliva a ffuboiului $1 sa stabileascii noua ordi~ mondiala postbelica. egocierile s-au conccnlrat in jurul pregallrilor pcntru infiintarea Organizatici Naliunilor Unite (GNU) $i a dcclaralici rcferitoarc 1a ..Europa elibcr.lla". Dupa capitularea definitiva a Wehnnachtului, Gennania unna sa fie dcnazificaUi, democratizam $i dcmilitarizata. Salinirau:a ridJcata din /JdancunJc Miirii Negre nu (/J-"orizcazA de:niollarc:J (:June, manne. dar nu impicdicli cu nimic drcsuro deifiniJor. Criminalii de rtizboi ummu sa fie pedepsili. Regalul Unit. Stalele Unite $i Uniurca Sovietica all cazut de acord 5.. .i admita Franta in MU/limi ca pc Coasta de Azur. Yam. mJijoritlJtca furi~liJor 'izitellzii plaje/c MlJ.rii nou-inliintatul Consitiu de Control al Aliulilor. ea a palm putcre inving{ltoarc. in Crimcca, au fosl luate hOlar:.lri decisive rcfcrilonre In Negre din Romania. PESCURT • Suprafnta: 422.000 km' • Adancimca maxim3: 2.211 m •Tanle Iimilrofe: Romania, Bulgaria, Tu~ia, Ucrnina. Rusin. Georgia • Principalelc fluvii care sc revars3. in Mareaeagri: Dun3rea. Nipru. Kizilirmak. Don ( 1area Azov) • Cdc mai importantc porturi: Batumi. Suhumi (Georgia). l'ovorossijslc. Soci (Rusia). Sevastopol. Odesa (Ucraina). Constanta (Romal1la). Varna, Bwgas (Bulgaria). Trnbzon. Samsun. Zonguldak (Turcia) CE TREBUIE sA $TITI 1. in anul 1905, pe Marea Neagra a izbucnit re"'olta de pe cuirasatul rusesc ..Potemkin". inuimplarca a fost imortalizata de Serghci EiSClbtein in filmul mUI din 1925. 2. Pe vremea Uniunii Soviclice, nota MArii 'cgre era 0 comporentA de elill esentia1A penuu fOllele de apMlire ale superputerii. 3. in ciuda salinilllii ridicale. in Marea Neagrn triiesc aproximativ 1.500 de specii de ~ti. Cea mai mare importanlii economica 0 au sardelclc. heringii. plalicilc. sturionii. scrumbille ~i Slanzii. 4. in timpul razboiului din Crimeea (1854-1856). purtat de Rusia impotriva Imperiului Oloman. Regatului Unit ~i Franlci. oTOrilc ri2boiului au fosl documenlate fOlografic pcntru prima data.
  29. 29. MAR 47 ~ MAREA NEAGRA HARTA INFORMATlVA . -- UCRAINA ROMANIA MoO"".. • 0""",," • BUCll'eft! • -.- --- o """"""'" V-.-B*C BULGARIA MAREA NEAGRA ~. EORGIA t~_ TIIb1MO ...~ OV~ ~ MAREA MARMARA ZOngUlda~~ E'ltlJIi" -Kodu "'" G .......~ Betumi ~. TURCIA u· Marea Neagra, numitii in antichitate Pontul Ew<in, a fost dintotdcauna 0 cale de comunicatie comcrciaJa $; mililani impol1anta. in prezent, !iirmuri/e Miirii Negre atrag turi~tii datoritii p/aje/or pitore~ti, ape/or ca/de ~i numiiru/ui mare de zile insorite. '"'""" • pelle 1.000 000 loc. • 1m 100 000 - I 000 000 IDC- • .... 30.000 - lOll ClOO loc. • IUb 30.000 IDe. o -1l1O -200·' 000 ., llOO m n'
  30. 30. ..., 48 MAREA NEAGRA Riviera Miirii Negre Acest apendice nord-estic al Miirii Mediterane i~i datoreaza numele culorii apelor sale. 1n ciuda gradului relativ ridicat de salinitate, Marea Neagrli este destinapa turistica favoritli in Europa de Est. are3 Neagrii este eel mai mare bazin hidrografic al Europei de Est. Aici, eir· eulatia apei are loe foarte lent, d~i in marc sc rcvarsa cateva cursuri mari de apii, precum Dum'irca, Niprul sau Donul. Marea Neagra comunica eu Marea Medilcrana door prin illtcnnediul micii Man Mannara, ell strfimtorile ci inguste. Bosfor ~i Dardan;::le. Rezultatul acestei stari de fapi estc salinilalea M ridicata (aprox. 20% in largul marii) ~i cantitatea mica de oxigen. La adancimi mai man de 100 de melri, in Marea Neagrii, practie 1111 exista viala. Troiesc aiei, in schimb, microorganisme care absorb sulfat ~i, in combinalic ell mireralele, creeaza oxizi Irgri de metal. A~a sc explica coloratia reagra a apei ~i numele dar de lurd marii. in partea de nord a Miirii Negre sc ami Peninsula Crimeea, legatii de Y.1It.1. care a gazduil /a sfii~ituf ceflli de-af DoiJea Rifzboi Mondi.1J confcrintll c.1re .1 decis SO.1r1.1 Europei. CSIC ulla din/re cde mai popufare stafiunii dc pc lilOro/ul Milrii Negre. ill prczcnl. Y.11tl1 se aniJ pc leritoriuJ Ucraillci. Ucraina printr-un istm lngust (8 km), Perekop. Crimcca sepam Marea Neagm de Marea Azov in care se varsi'i DonuJ. Cele dou5 ape sunl unite prin stmmtoarca Kcrci. Pana nu demult, tannurile Marii Negre au fost loeul favorit de odihnii al locuitorilor Europei de Est. Si in prczent, numeroase centre ale "Rivierei Marii Negre" sunt plirc de turi~ti. Ace$tia prolita de plajelc fnlmO<lse care nu lipsesc din Romania sau Bulgaria $i de statiunile de pc litoral. Salinitatea apei la liiml esLe Deft.1 Dumirii III apropierc de MurigIJiol: :liei f1uviul eurge sprc Marca NC.1grfi. /CIIC!i mult mai redus5 iar temperatura apci atinge vara aproximmiv +25°C. ECONOMIA Comcf. Pcscuit. Turism. • cuMA Continmlala ell influcnte meditemrcel~. Temperatura medie in Tmbzon (Turcia) aunge in ianuarie +8°C iar in iulie +26°C. Temperatura apei este vara de +25°C.
  31. 31. MAR 65 MAREA (~::-Kf, <!Ot'RU' JAPONIEI Centura fierbinte a Pacificului Marea Japaniei separii lanrullnsulelar Japaneze de Oceanul Pacific. In nardul miirii damnesc ierni aspre, dar la sud clima este mult mai blandii. Tiinnurile sale faarte diferite sullt un lac nepre!uit de adihnii.
  32. 32. t.Afu'''''66-Tinutul unde bate "Vantul Divin"--, Ani indelungap., Marea Japoniei nu a atras atenp.a nimanui ~i a izolat in mod eficient Japonia de continentul asiatic. De abia in secolul xx, a devenit un bazin maritim de importanta strategica. Abundenta pql.iJor este cea mai m.are bogatie 8 MirJi Japoniei. T imp de sceolc, Marea Japoniei a sepaml Japonia de conli~nl. La sra~itul secolului XIII, mongolii au incercal de doul'i ofi sa cuccreasca insulclc. Aces! popor razboinic, care sub conduccrca lui Gingis Han $i a unna$ilor acestuia a devenit spaima Europei, $i·a indrcptal atenia sprc est. Kubilai Han, rcpolui lui Gingis Han, s-a 3$C7..at pc tronul chirez pUlland bazcle noii dinastii Yuan. in 1274, nota lui Kubilai a fost respinsa din Insula Kyushu. in 1281, mongolii au lovit din nou, dar, de accastii data, Cll 0 flota mult mai putemica, numarnnd aproapc 4.000 de vase $i de barci. Japorrzii nu s·au lasal insa u~r infninti. Lupla pc mare $i pc uscat a dural $3pte saptamani. in final, invadatorii au fost invin~i, datoritl ajutorului respcrat ofcrit de un taifun uria~ care a cuprins marea. distnlgand in totalitate nota mongoHi.. Japorezii rccunoscatori au numit acest viint ,.Kamikazc" - .,Vantul Divin". Acesta a fost unul dintrc putirele momente in istoric cand Japonia a fast amenintata din exterior. Unnatorul pcrieol s·a ivit de abia in timpul riizboiului ruso· japorez. in 1905, in apclc Marii Japoniei, nu departe de TSlishima, s-a purtat 0 mare b5tiilie maritima. Flota ruseasca a fost distrusa de vasele japorezc. in perioada Razboiului Rece, ambele stnimtori sudice din Marca Japoniei (Tsushima ~i $trnmtoarea Coreei) au fost linute sub obscr- ECONOMIA Pcscuit (snrdele, heringi. ton, soman). vatie de amcricani. Marina State lor Unite, care i~i apara dominatia asupra Pacificului, controla de aid mi~carile notei sovietice staionate la Vladivostok. in prezent, apele Marii Japoniei sunt folosite pentru navigalia comerciala ~i pentTU pescuit. CE TREBUIE sA $TITI I. Curentul Tsushima aduce din sud in Marea Japoniei ape calde; apele reci sunt aduse din nord de Curentul Oya Shiwo. 2. Pe insulajapooezA Kyushu se atl! ~ul Minamata. De Ia numele golfului Minamala se trage denumirea bolii pc care oarnenii 0 pol lua de la animalele care tmiesc in apele contaminate eu mereur. Boala provoac! deteriorarea sim(Wilar, $i in anumile situatii, moartea 3. in adincurile apelor sudiee ale Marii Japoniei, japorezji depoziteazi de$euri radioactive.
  33. 33. MAR 67 S';I(P ,,,'"v MAREA JAPONIEI HARTA GE ERALA. ,w • "- , • • ....... - ' " 1.000,OOllloc. • lntnI 500.000 - , ,000 000 lox • _ rmr. 100000 - • lite Ioc:alilaII - _ • ~ • 500 OOllloc Clnni rMrinl cah:l ........... - --... • '...... ..... 8dM .... ~ CHINA .......... • --.-......... A PONIEI -- --. " "-' - ---. '- JAPONIA 1iCorn-....• • ~ CORE. . . . I, ""-.tr • MAR DE SUD OHOTSK I. Hoklalido .""""'" ~. -. MAREA • ./ RU$IA ClAfl!I_..a ... ..- ~ • • • """'" '""", "- • OCEANUL I. Shikoku PACIFIC "' ... Timp de secole, Marea Japoniei a avut pentru japonezi importanta pe care 0 are pentnl britanici Canalul Miinecii. Aceasta este 0 granira naturala care separa Japonia de continentul asiatic. in prezent, marea este un bazin importalll pelltru pescuit ~i 0 ruta comerciala tot mai des folosit§.
  34. 34. MAR 68 MAREA JAPONIEI A Intre Rusia, Coreea $i Japonia Marea Japoniei, a cilrei suprafa13 dep~ un milion de km'. este situati mire marginea sud-estici a Siberiei, thmul estic al stalelor coreene ~i Insulele Japoniei. area Japoniei se invecireaza cu Oceanul Pacific in partea de nord-est a acestuia. Prin M Strnmtoarea Soya dintre Insula Sahalin ~i contirentul asiatic, Marea Japoniei se ure~tc cu Marea Ohotsk, iar prin Stnimtoarea Coreei, cu Marea Chirei de Est. Pe coasla Siberici se anA or8$U1 Vladivostok, stalia finalA a faimasului tren transsiberian ~i 1010dati important port rusesc comercial ~i militar. La est. marea este delimitata de Insulele Sahalin, Hokkaido ~i Honshu. eea mai mare adancime atinge 3.742 m (porrivit anumitor surse, chiar 4.036 m). In centro. Japania • I. Holdcaido. ParcuJ narional ShikOlSu· Toys. L. Shikaribetsu (Shikaribctsu·ko). P/6cute. fundul marii se ridica, formand creasta Yamato. Aici, adancimea nu depii~~te 285 m. PESCURT Pc insulele Hokkaido, Honshu ~i Kyushu sc ridica craterele a 36 de vulcani inca activit dintre care majorit3lea ating in1Ulimi de 4.000 • Denumirea japoreza: Nihon-kai • Denwnirea ruseasci: laponskoe More • Denwnirea coreean!; Choson Tonghae •Tirile din jurul Marii Japoniei: Japooia, Rusia, Corcea de ord. Coo= de Sud • Cea mai jnaJtj creastA: YamalO • Cele mai mati insule: Tsushima, Sado,i Oki • Cele mai importante porturi: Vladivostok (Rusia); Ulsan, Pusan (Coreea de Sud), Chongjin (Coo= de Nord), Niigata, Otaru, Tsuruga (Jap<>nia). • Strimtori: Tsugaru, La Perouse, str. Corceana. str. Talari de melri. Aceasta rcgiure estc una dintrc cele mai active din lume din punel de vedere seismic, fiind afectata de numeroase cutremure, dintre care ureJe subacvatice. Din cauza activitatii geologice intense, regiurea estc denumita centum fierbinte a Pacificului. CUMA Climli tcmperatli in partea de nord ~i subtropicalli in partea de sud. Temperatura apelor de suprafatll variazA vara inlre + 17 ~i +27"C, iar iama intre -I,7°e la nord ~i +12°C la sud. STATISTICA Supraf:aIa: 1.062.000 km' Pc tMmul surlie al MArii Japoniei se ana doua slate careere: Coreea de Nord, comunista ~i izolata de lume, Coreea de Sud, care traie$te in prezent un adevarat boom economic, in ciuda anumitor ezitari. ~i Strnmloarea Coreei, care sepam cele doua state eoreere de Insula Kyushu, masoara in punctul sau eel mai ingusl 180 de kilometri. Volum: 1.731 kID' AdIDcimca mcdie: 1.536 m AdIDcimca ID&"imI' 3.742 m Dlferentele de nivel in timpul marcelor: p5.na la 0.5 m Kyushu esle des afeelata de tai· funuri pUlerniee venite din sud.
  35. 35. MARI~I MOR 93 OCEANE o MAREA MOARTA "wi unde nimic nu se scufunda r Grice fncercare de [nee In Morea Moar/a este un e~ec. Nu pOfi deco' sci plll/e~~'i, daforifa aportului mare de saruri din apo morii.
  36. 36. Rezervorul de apa tara viata , OB94 Numele de Marea Moarta nu este deloc exagerat. Datorita saruriJor din apa, aici nu este posibila viata. LOCURILE CARE MERITA VIZITATE Dc~ertul Judaic ell numeroasc localiU11i biblicc. PC!1lcra in st5nca Kumran scdiul sectei prccrc~tinc Esscnci. Canionul Murabb,;'u. Fonareata 1asada. Locul unde II fosl SilUllI orn~lll biblic Sodoma. ILvOrul Ajn Gcdi. S ingurul rezervor de ap!'l de aces! gen din lume, anat in cea mai adanci'i dintre depresiunilc globului, a fascinat dintotdcauna lumea ~liinlifica. eca mai mare cxpeditic ~tiinifica a fost organizati'i in anii '60. in Marea Mmlrta IlU trliiesc 3nimale SubtropieaUI. Temperatura medic estc dc aprox. +25 0 C. dc~i foarte des se inrcgislreaza ternperaturi de +50 0 C. anuneidi, au fost considerate de speciali~ti dovada aplidirii legii lui Moise de elitre b'Tllpul de credinla esenian~ in secolul al I1-ea iH. Aceasla descoperire este ~i astazi subiectul disputelor tcologilor din toata lumea. ~i IlU cresc plante. eu toale acestea, in fie{;3rc an, mii de oamcni vin pcnlru tratamentc ell apele samte ale +CUMA ~i marii, in locunle special amenajatc. in anii 1947-1956. au fost gasile in grotele care se ana in nordvestul marii, in apropierea ora~ullli Kumran, celebrclc •.Manuscrise de 1a Marea Moarta". Peste 500 de manuscrise, serise in limbile ebmica STATISTICA SlIprllfalll: Sliruri: 26 0 pc~IC 1,000 "m:! 0 Lun~imea mnim1i: 76 km Uilinlea mainlll: 16 km Temperatura: in pcnoade di1erile ale anului arialll inln' 19 C - +36 C. Imagillea plVceselor saline dau impresia /lfl/li peisaj polar. CE TREBUIE sA ~T1TI I. Dcnumirca de Marca Moarta a fost data de grecul Pausanias. eel care a ~i cercetat-o pcntnJ. prima data. 2. Fotografia de pc prima pagina nu cste un fOiomontaj. intr-adeVM, POli pluti pc api ~i cili ziarul in accla~i limp. 3. Primelc 500 de tAblilc de la Kumrnn au fost descopcrite de un beduin, in mod inlampH'ilor. 4. Ast~i .,Manuscrisele de la Marea Maana" pol fi v1i.zute in doua muzee din lerusalim: Muzeul Rockefeller ~i Muzeul National.
  37. 37. MOR95 ® MARl $1 OCEANE .... @ MAREA MOARTA (2) r HARTA FIZICA -- .- ..... ~ERIHON • ..- '" .... lerusalim r;'S RI'l MadaN , f ludea MAREA MOARTA • Hebron ---.y~ - __ oL .... ,,--- -_ ... ........ ~ ., peste 'OO.QOO~loruilori • '" ,,,' .. ~O» 0". -, ....... • 50.000·100 lIOO • wb 50.000 M Iocuitoti .·. ~de_ L.-.cliI-.,.dinll1019 l.nII "" ~ <in 1967 drumuri mIi~ o ISRAEL • 1153m ....... AClil/1 17,000 de ani, Morea Moarta era lin ita CII Laclil Tiberiadei (Genezaret) de 10 nord, dar, datorita evaporarii intense, in prezent, sunl separate de 0 bucata de piimanllungci de 100 km. 200 SOO 1000 m
  38. 38. .... MO MAREAMOARTA Locul cu cea mai joasii a~ezare din lume Marea Moarla se intinde pe 0 suprafala de aproximativ 400 de metri sub nivelul marii. Esle alaI loeul eu eea mai joasa a~ezare de pe pamant, cal ~i rezervorul eu eea mai sarala apa de pe suprafala planelei noastre. in apele Miirii Moone Sf! ujlii pano 10 275 g de SOIT! pe /iml de apd. Marea M03rta are 76 de kilometri lungime, in loelll eel mai larg, iotre MUlllii Moab la est $i dC$crtul de la vest, avand 16 kilomclri area Moana ~i raul M sfant lardan formeaza impreuna, iolre Israel ~i lordania, 0 deprcsiunc, ell 0 adancime de 399 de mctri. AccaslA dcpresiunc s-a format in unna ell 12000 ani ~i apaTe in Biblie sub numcle de "Marea MoarHi". in apropiere de Sedom fSodoma bibliea). Sf! aflii SU;lIca .. So/;o Illi Lot" Conform prime; carti a 11/; Moise (.. Gene::a '" aceastfl femeie S-{l trolls/arn/of inrr-o suincii de San? (l deourece incalcar illlerdiCfia dil'inii de a pril·j ill/trlmi l.li!ime. Suprafala talala se ridica la aproximativ 1.000 km2. Partea de nord csle mai adanell decat cea din mijloc, unde adiincimea marii cste de abia 10 metri. Denumirea de .•Marea MoarH'i" este in$e1aloare. De fapt, se refern la un lae in care nu se poate inOla. dcoarccc arc 0 Ouclualie sezoniera. Punetul cel mai adanc eSle de 794 de metri sub nivclul Milrii Medilerane. Canlitatea de sare din Marea Moartll este alat de mare deoarece in ea se varsa foartc putinc ape, care se evapom repede din eallza af$iiei. Marea Moarta nu eslC potriviU penlru inol. dar eonstituie tOlu$i 0 aU'aqie turisticll. in afam de aceasta, componenl3 apei face posibilll 0 utilizare largll in industria chimica. in bazine, prin evaporarea difu71i., se oblin clemente cum ar fi: calciu, brom $i magnez1U. ECONOMIA Din apele lacului se obin sarea gema ~i '>area de pOlasiu. De-a lungul ~u­ rilor. se ata statiuni balneare. PE SCURT Estc un lac fltr:l reflux. impAJ1it in dou! bazine Punctul eel mai amncdc pe suprnfata p1mantului Rezervor de apa, eu eel mai ridieat grad de salinilale din lume (aproximaliv 2(010)
  39. 39. MARl ~I OCEANE aCE 1 OCEANUL ATLANTIC Bazinul aevatie eel mai intens navigat Scu{undari/e in apeJe caJde ale Marea Caraibelor if; creeazif ocazia sa admiri intrcaga bogiirie de eulor; a flore; $; a (aune; subacvatice.
  40. 40. Oceanul miturilor ~i al misterelor Oceanul Atlantic este inconjurat de legendii de mii de ani. El ~i-a pastrat pilna in vremurile noastre caracterul misterios ~i periculos. Coask"lc franc:ue d/batJcc SJ plim' de fiumwerc dm aprof'm de QlIIbcron in Brr:WllS. CE MERITA VAzUT PlaJde frumoa.-.c de pc lfmnunle tuturor contll"l:ntdor iml..'Cinilh:- Ilbulele bdcara .lore. Capul Verde. Canarc. Anlllc lanliCU! este oceanul eel mai apropial $i, in prezenl, eel i hire cunoscul. Aici a inceput epoca marilor descoperiri geografice $i expansiurea civilizalici A;E eumpere. in antichitatc, era CUIlOS-cut door COl 0 cOlle maritima care unna linia tfumului, in Evul Mediu a ciipatal faima de mare plina de pericole (•.marea int'Urericului" dupa arabi) iar mlul sau cova~itor a inceput de abia in vremurile mo- derre. Atlantida, marclc contircnt aparcnl scufundal Cll sccolc in unna, ar fi fosl situat dcpartc in largu! AtlaJllicului, inlrc {flnllUrilc Africii $i ale Amcricii de Sud. P,lna aSlazi. lipsesc dovezilc inCOI1ICSt.1.bile care sa dcmonstrc7..c existenta accslcia. Curenlii marini $i furtullile locale CLiMA Foane divers3, Temperatura la suprafnla o.pe:i: +25°C la ccuator. +28°C in Golful Mexic. Precipilatii masi ..'c sub fonna de ploaie pc to,na suprafal8 oceanului. ECONOMIA Flori :j.i fauna relati' ~ce:j.i putin diH~rsificate ea <;pecii. Pescuil inlensi (sardire. Ion. hering cle.). Relene de gaz Si petrol (mai ales pc eoasta Afrieii ~i a AmenclI de Sud). 'a"igatic. i-au speriat intoldeauna pc marinari, care au nascocit n;:numurate legende legate de acestea. Ultima marc catasdin Atlaruie s-a intamplat ell peste 90 de ani in urmu: cclmai marc vas din lume la acea epoca, Tilanieul pomise intr-o calatorie din Europa la New York. aspirand la Panglica Albastrii - distincia pcntru eea mai rapida parcurgerc a acestui trascu. La 14 aprilie, 1912. aisberg Atlanticului au invins eolosul de metal. ~i-au pierdut viata 1.503 de pcrsoare. in ziua lragediei, oceanul a trom fost complet lini~tit - Titanieul s-a izbil de un iceberg-uri Ie care a provocat 0 br~a urill$A in carena vasului. Soldaii britanici ~i argentinicni care au luat parte la razboiul pcntru Insulelc Falkland din 1982 i~i amintcsc, ~i ei, cu rep1acere, despre Atlantic. Conflictul pentru controlul celor cateva insule stfutcoase din sudul Atlanticului a izbucnil din convingcrca ca in apropierea lor ar ex.ista rczervc de petrol. CE TREBUIE sA $TITI I. Charles Lindbergh II intreprins primul zbor peste Atlantic in anul 1927. 2. Estuarul La Plata in Argenlina separn zona de c1ima Icmperati de cea rece in sudul Atlantieului. 3. Rczervele de petrol din Golful Mexic sunt estimate la 5 miJiarde de lone. 4. Allantieul este eel mal tanar ocean al pl~tei. eu aproximativ 15 milioare de ani in UIlll3, acesta nu era decat un rezervor de apa ingust rezultal din deslrllmarea eootirL--ntulUl primordial Pangea
  41. 41. MARl ~I OCEANE aCE 3 OCEANUL ATLANTIC HARTA FIZICA. ,,,. Not<! AMERICA DE rSllUtdll U NORD New yon.. &:1.,,1 _~-'yjl.N<rl A"tildt ... M"" ...."" /. c_= . AFRICA c."..l.r~" Mri ..... .... ~ AMERICA • • DES U 0 • • • - • • :::' • ,• • • C • • ........J_::: -- 500 2000 4000 6000 m 8«:;1....' II{rin_JII.tmrru: .... ~", ,,,. ,.,. """ -, ANTARCTICA Oceanu! Atlantic strabate IJprOape taale zoneJe de cJima ale PamantuJui pc 0 supraf.:1!ii de 21.300 de kilomctri. Pri11lre I1lJJl1croasele mar; care fae parte din ocean, Marea Sargaselor meritii 0 mcnriune specialfi: aceasta este unica mare din hune care nu are fiirmuri continentale $i ale dire; ape sunt intensiv populate de sargase, afge de eu/oare bruna.
  42. 42. OCEANUL ATLANTIC c Litera ,,5" Oceanul Atlantic are forma literei ,,s". EI se intinde din Groenlanda Ia nord, pe I8nga t3rmurile vestice ale Afiicii ~i Caratbilor, pana in Antarctica la sud Peste jIDD3late din apele dulci ale planetei se revarsa in aces! ~ bazin. P''''''-'fa Bo....iei. n AdantJc ,., I Atlanticul de Nord sc dcsra~oar5 cea mai intcnsa na- Occ.1twl Atlantic determin,i dima in aCCilstfJ n:giullc a globului. in cJ :;c rcVI/f'S.1 principalele rJuri ale Europe!. tIle Africii $i ale Americii. in parte:! de nord a Atlanticull/i sc illrcgistrcaza eeil "WI intcllsif n.1 igaric din II/me. II vigalie din lume $1 paradoxa!, tot aici sc giisesc ccle mai bogalc 70l~ de pcscuit. Jumatatc din cantitatea rnondiala de PC$IC pcscuit provirc din apelc occanului Atlantic. Din pacate, Cxplo31arca inlt:nsiva din uhimii ani a miq,orat sirntilor ercclivclc spcciilor rare de animalc marire, precum balerele. Cimpurilc pctrolifcre din igeria $i Golful Mexic Olr.le~ ariilc de rcproducere ale ~ti1or $i habltatul pasarilor marin::. iar agricullura intenSI;l ..alimenlcaza·· apclc Atlanticului cu cantit,iti cnonnc de <l701<lli $i de pesticide to.xicc. in consccinta. algele crcsc faarte rapid $1 ameninla eehilibrul ceo· logic naluml al imrcgului bal:in. Zorcle bogalc in pc~tc (cod, pl:itiC[I, cglcfin), molu~tc sau stridii sc rcduc ~i ele in rilm infrico~alor. Curenlul Golfului (Gulfstream), un curent eald marin, joaca un rol cova~ilor in fOnlmrca climei in regiune. prcculll ~i in navigalie. Acesta se fonncaz."i in America de Sud de unde porrc~tc in doua dircclii diferile: prima, spre nordul Atlanlicului ~i apoi mai depane spre coastele Africii jar a doua. insprc Golful Mexic. Timp de se· cole. Curcntul Golfului a punat vasele plccalc din Europa spre Indiile de Vest. in plus. acesta arc a influenta dccisiva asupra vremii pc conlirentul nOSlru. PESCURT • intinderca de la nord la sud: 19.400 km • intinde:rea de Ia est la vest (minima): 2.800 km • Suprafata: 82 milioare kIn • impreunft ell m3rile adiacente 106 milioare km: (f:irii a pure 1a socoteaJa Oceanul Arctic) • 250/. din suprara)a total5 a ocearelor • Adiincimca maxim.a: Groapa Milwaukee 8.605 m (rosa Pueno Rico) • Adiincimca medie: 3.600 m • Volumul de apa: 323,6 milioalI: km l • Salinitalea: 35.4%0
  43. 43. aCE 9 MARl $1 OCEANE PACIFIC eel mai mare ocean Oceanul Pacific esle cel mai mare re::ervor de apii din lume. Numeroase inside $i bariere de corali, care pe harIa par a fi cdl giimalia wwi ac, de aproape sunt adeviirale perle ale ape/or din sud. in imagille lill grup de inslde dill Micronezia.
  44. 44. Oceania - "continent" In Oceanul Pacific Oceanul Pacific a deveoit cunoscut europenilor abia in perioada marilor oavigatori. Astazi Oceania, arhipelagul Pacific, prezinta interes pentru intreaga lume. ECONOMIA eea mai importantli ramum ccono- mien cstc pcsculIul, P rimu! european care a des- coperit Pacificul in anul 1513 a fost Vasco Nunez de Balboa. ~aptc ani mai tarziu. portughezul Femando Magellan a fost primul navigator european care a decis sa navigheze pe inlreg Pacificul, realizand ocolul Pdmfwtului. a dcscopcril Tara de Foe ~i stramtoarca care ii poarta numclc. Datoritii StramlOrii Magellan, marinarii pot evila Capul Hom, loeul unde, de cclc mai multe on, ac~tia i~i pierdeau viata. Magellan a nurnit oceanul pe care naviga ramas in istoric ea primu! oeol in jurul Pam:inlului. Cci mai mulli dintre locllitorii Pacilicuilli provin din Asia, ceca ce nu ii dcosebe~te roartc llluli. Nefiind posibila 0 c1asificarc etnica s-a recurs la 0 c1asilicare goografica a populatiei. Putin inainte de inccputul sccolului al XIX-lea. multi europeni s-au stabilit in insulele rAsaritcne ale Pacificuilli. Dupa rnzboiul din Pacific (1941-1945) SUA. Japonia ~i Australia s-au oriental sprc dczvoltarea dinamica a comc'1u1ui din aceast1i rcgiune. Din motive strategico-militare, manic puteri sunt prczentc $i astazi in rcgiunc. in Pacific dctin tcritorii SUA (Marianelc Nordice. Palau. Hawaii), Rusia (Insulclc Kurilc continuu disputate cu Japonia). Franta (Polinezia, oua Calcdonie. Wallis $i Futuna) ~i Marea Britanie (in cadrul confederatiei britanicecommonwealth). PE SCURT A~ "Marea Lini~litj,··. Expediia sa a Granilu dintrc Occanul Pacific ~i Occanul Atlantic: de In Capul Hom plin! In AllIllrctida; Intre Ocennul Pacific ~i Oeeanul Indian: de In Peninsula Indochina pana la Antanida. in regiunca PacificA se gascsc: Melanezia insule anate lntre Ecualor ~i Tropicul Capricomului compusj din loua Guincc. Ilbulele Solomon. Vanuatu (fosta Noile Hibridc). NOlla Caledonie. Arhipelagul Bismark $i Insulclc Fiji. Micronczia grup de insule mici anate la CSI de Filipine ~i de-a lungul Ecuatorului compusa din Kiribati. Marianc, Caroline. Insulcle Marshall ~i Nauru. Poline7ia --celc mai estice insule ale Pacificulului. ajungand panA in apropicre de Hawaii-complb4 din Insulclc Cook. Polinezia Franccl.A ~i eca mai estica, Insula Pa$telui. Expcdilii record in Pacific: Petrolierul american "Sea-Land-Trade" (50.000 tone bnlt) a parcurs distan13 dinlrC Kobe din Japonia $i Race Rock din SUA in limp record de cinci zile ~i ~ ore. in 1991 GCrard d'Aboville a parcurs eu barca distarl3 de 10.000 km dintrc Choshi .Japonia $i Ilwaco statuI Washington in patru luni $i 10 zile (a Iovit de milioanc de ori apa oceanului cu vaslele). CE TREBUIE -l~t,,=are con.wnlilii hillgci apd /i/ Poline=ia. sA ~TITI I. Fernando Magellan a Beul prima efl.l~lorie in jurul lumiL Magellan nu a supravietuil eXpediliei, fiind ucis in lupla eu ~tin~ii in 1512. 2. Hawaii a fosl dcscoper1IA in 1778. in anul 1835 Charles Darwin pleca in Pacific, in interes ~tiintifie, eu vasul Bcagle. 3. Numclc arhipelagurilor provin din limba greaeA: Melanezia inscamnA ..insulelc ncgrc", Mieronczin inseamnl'l "insulcle mici", iar Polinezin inscamnA "insulele numeroasc", 4. Primre eei mai mari descopcritori ai regiunii se numArA britanieul James Cook (1728· 779). A descoperit in c'tpeditiile sale multe insule ale Pacifieului. dar, ca $i Magellan. a murit in luptele eu aUlobtonii din Ha"'<Iii.
  45. 45. MARl ~I OCEANE aCE 11 - PACIFIC OCEANIA - HARTA POLITICA ,, """"'CAACTK ,, , ,,-;' RUSIA / ,,f CANADA SUA CHINA ' " 0 ,,: -- PACIFIC -- ,,;~~-~.~-~~=~:-~&_~~~~-~~ . : -~ - - •- -- ~ AUSTRALIA -- , -- "-- ..... CeQ mal intinsii supra/arii de apii de pe planetii impreuna eu numeroasele sale insule a fl1cepul sa resimlii consecin(ele civiliza(iei moderne. Marile flote traleaza Oceanul Pacific ca pe a mare groapa de gunoi, jlo/ele de pescui/ ca pe un sac flira jimd de unde se oblin veni/uri impresionante. iar jlolele mili/are co pe un poligon mililar de incercare. Daca adaugam /a act!Slea consecin(e/e dezvo/larii indus/rializarii ~i posibili/a/ea modificiirij regimului ape; din cauzCI incii/ziyi; globale. viziunea despre vii/or a Oceaniei nu esle dintre cele mal strli/uei/e.
  46. 46. PACIFICUL OCE12 Un gigant lini~tit Pacificul reprezinta 0 treime din suprafata Terre; ~i se intinde pe o suprafata mai mare dedit a tuturor continentelor luate impreuna. O ceanUl Pacific sau Marca cste de doua on mai iotins dedit Oceanul Lini~til~ RECORDURl GEOGRAFICE Atlantic. Pacificul estc separal de AnlafCtida ~i Marca Arcticti prill Srramtoarea Bering. Pacificul estc mID'ginit de catcva mm in partea asiatica, precum: Marea Band ~j j1uolrlf' [U'ntl 11.848 m dmsupn nirluilli man, Celebes, Marea Chinei de Sud, Marea Galbena ~i Marea Japoniei. in apropierea Pcninsulei Kamceatka, iOj1limn mf'dir II Ijrmului: 870 m dca!illpR rnvclllllli manl Oceanul Pacific se invccineazA ell Marea OchOlsk, jar 1a nord -eu Marea Bering. in Pacific se gascsc cele mai adanci lacun din lumc- Graapa Marianelor, care are 0 ..,. adancimc de 11.034 m. Pacificul se intinde pe egala ell 0 suprafa{<1 35% din towlui suprafclei PAtruintului. in Pacific se gasesc mii de insule. Exc1uzand continentul australian, acesle insule pot fi c1asificate duIXi- cum unneaz3: Insule vulcanice. precum Hawaii sau Japonia, in nord insulele Aleute ~i Kurille, care fonncaza a~ numitu ra~ie de foc. Insule de corali: insule numite plate! nClede, prccul11 Insulele Marshall, arhipelagul Tuamatu, anale de-a lungul ecuatorului. ,n· . Ala cum se 'ede din graficlI/ a/iill/ral, celilllli.... I· AdiDciDiu medlr II mal auallC punci a ramal/flllII ocuolilui: 3.730 m (adiincimea Challenger in Groapa Marianelor in Pacificu/ de Jert) se ajIii de /1 ori rnai jos decal adancimea medie a QCea/m/"i li este cu 1.000 m sub ni't!/ul marii. Cel mai atftjnc PUIICI al Pacificulului a fast descoperit in /951 de batiscaflll britanic de cercettiri oceanografice Challenger (de /0 care a preillal $i denlIInirea). Gfflllpli Mllrillocklr: 11.034 m STATISTICA ~upr.lfala: 1M mil, km1 eta mai mart adindmt: 11.0_4 m (cun~ut:i ca adan,,;imea Challenger) dincimea medic: 4282 m eea mai mlln.' inillime: 34 m (ianuaric 1933) mpliludinca Illurilor de In 5 III in Stnimtoorca Bermg pam 1a 13.5 III in '1area (koobI.. 'umlnd insult'lor: inJurde 30.000 Suprafala insuklor: 0.25°. dm ..upralap Cke:anulul Pacific Banelll colorat Bora-Bora. apartinand /mulelor PoJil/ciei France=e.
  47. 47. MlJNTI ~I VULCAN1 ACONCAGUA Colosul din Anzi in mod obi$nuit, piscuri/c munle/ui sunl inviiluile intr-o cearii groasii. Ciind aeml esle cural, pilorii avioanelor pot admira 0 priveli$te care ifi laic riisuflarea.
  48. 48. ~ In vizita la hotelul situat la cea mai mare altitudine din lume Cei care doresc sa cucereascii Aconcagua trebuie sa dedice mull limp aclimatiziirii in acesl leritoriu in care domne§le 0 atmosfera rareliatii. De aceea, eel mai indical ar Ii sa locuiascii 0 perioadii intr-un hotel construil la mare altitudine. ViirfuJ Aconcagua din Cordiliern Anzilor. pc Icriroriul Argentine". A rgentinianu] Fernando Grnjalcs estc un pcrsonaj birccunoscut "n Pareul Provincial Aconca- gua, unde se bucur.i de rcputalia de eel mai bun ghid mantan din regime. Din noicmbrie palla in manic, cl nu i~i vede capul de IrcaM: atullci i~i fae aparilia um3torii de dnlll1Clii ~i de alpinism, atra~i de fannceul cclui mai inalt munte al Americii. in ciuda parcrii gct'Cmlc eli vurful CSIC u$Or de cucerit. expcdiia pc Aconcagua rcccsita echipamcnt adccvat: conlin ~i sad de donn it (Icmpcrntura seade p..'1nii In30"C). prccum $i belc de schi. indispcnsabilc pcnlru eire vrea sa strabma CE MERITA VAzUT Pmcll~tca 0", po.: arlul MusivuJ Aconcagua vazut din zOOr partia. La dispozilia turi:;;tilor care nu doresc sa care rucsacuri grclc sunt Mi 20 de catari de povarJ. Ascensiurea durcazii ciitcva zilc ~i ineepe de obicei In Puente del Inca, situala la 0 allitudire de 3.000 dc metri. Este indical COl luri~(ii s..'i r:.lmani aici aproximaliv douii zile pcOIn! a se obi:;;nui cu noile condilii c1im3Iericc. Mai depar1C, drumul ii poartii spre baza Plaza de Mulas, 101 0 altiludire de 4.200 de metri. Aici ii a:;;lcaplll pc alpini:;;ti 0 mare auactic: Refugio Plaza • cuMA Montana. Temperatura medie In poalele muntelui: +20"C in ianuarie. +3T in august. La ahitudirea de 5.000 de mctri temperatura seadc pani! In -JO'c. 'COllCi.lbu.1 catre alea Lo.. lIon:o~ . Puenta dd In..:a. eel inalt hold din lum..:. 11.l11 in 3propl....n : d..: 'llla 't..:..:nno (termer.:-), "an rehp:. Pllr1111(). f'arelle>rl.'_. La Pan.3 Itc:les..:hi uri Ie:). mal ECONOMIA . Turi..m (alpini.,m. drume:lii monlarr. schi alpm). Agricultura (in ai): culturi de legume: c~terea aOlmalelor. de Mulas, hotelul situat la cea mai mare inallime din lume, cu spccialitati sud-amcrieare care ii ajuta: sa i:;;i refaea pUlerile. CE TREBUIE sA $TITI 1. Grnnita dintrc Argentina ~i Chile sc afla In 15 kilometri vest de Aconcagua. 2. Arborele conifer numit araukaria esle 0 planta: caraclcrislica Muntilor Anzi ~i este foarte des intalnit in Chile ~i in Argentina. 3. Distanta dintre Aconcagua ~i capitala Argen~i. Buenos Ajres. este de I.200 de kilometri. 4. Amcrindienii din regiurra Acoocagua triiesc din agriculturi ~i din yfulzarea de CO'oare ~i les3.turi din bumbac viu colorate.
  49. 49. • fIolUNTl $1 LCANI ACONCAGUA HARTA FlZICA --- .... I( . J "- ... • CHI LE ....... • • . I A~GENT1NA ~ --- -~•••• ctnridlll""""'" - lI6ri~ - 2000 3000 [ ~ 5000 IlOOQ m • - '. •, .. ,• 10'" Primul roman care a atins Viirful Acancagua a fast Dan Zimcenca in 1987. in anii '90 ma; multi roman; au cucerit acest varf, printre care Constantin Lficfitu$u in /996. La 2 februarie 2003, Dana Gradinaru a devenit prima romanca care a cucerit Acancagua.
  50. 50. ACONCAGUA eel mai vestit munte a1 Argentinei Aconcagua este un munte de care se leaga multe recorduri ~i care se bucurii de mare popularitate in rilndul alpini~tilor. " n panea centra Iii ~i de vest a Argentinei, la sud de om~ul San Miguel de Tucuman se intinde Cordiliera Anzilor. Aiei se ana man- I drin argenlinienilor, impunatorul Varf Acollcagua. Faptele vorbesc de la sir~: muntele ell inaltimea de 6.979 de meLri nu estc numai eel mai inalt de pc contircntul american, ci ~i eel mai inalt varf din lume ell exceptia Asiei. Anua! soscsc aici alpini~ti din lumca intreagii (aproximativ 2.000 de per- sOaJ'e in timpul sezollului). eel mai inah varf a1 semicercului sudic se afla pc tcrcnul parcului national infiinal in 1983, Parcul Provincial Aconcagua, ~i estc considerat de alpini~ti drepl un pise relativ u~r de cuceril. Elverianul Matthias Zurbriggcn a fost primul care a ajuns pc Varful Aeoncagua, la 18 ianuarie 1897. La scurt limp dup.:1 aeeea, cl a fast L1nlKII de a1tii. Muntele ell nume misterios i-a fascina!, mai ales, pc reprezentanlii elitei europere. Aconcagua IlU are varrul acoperil de gheatfi dar pc coaslele lui sc gascsc cinci ghetari, care coboalii abrupl catre vaL Ascensiurca nu esle lIna dintrc ccle mai pli'icute: aiei bate permarcnt un vanl inghclal care atinge vileza de 250 de kilometri pc olii. Numclc mllntelui starrc~te eonlroverse pfllla in ziua de astazi printre speciali~li: polrivit urcia dintrc ipoteze, Aconcagua provire din cllvantul "ackon-eauak" din limba qucchua ~i inseamna "paznicul de piatrj"; potrivil altor ipoteze, numclc provirc din limba indienilor mapuche, unde "aeon-hue" inseamno ,.cel care virc din partea eealaIHi". 0 PESCURT • inalrime: 6.959 III • Cde mai apropiulc varfuri (cerro): Iglesia (5.567 m), La Tolosa (5.38501). Los Dedos (4.998 rn), La Gloria (4.701 m), EI Tordillo (4.695 m) • Amplasarc gcogrnficli: Iu sud de San Miguel de Tucumflll. in partea ccntral-vesticli a Argcntirri • Izvoare: Rio Aconcagua, Rio Maipo, Rio Salado. Rio Blanco • Lac: Laguna de l'lnca (pc teriloriul slatului Chile) • Cde mill mari aeroporturi: Mendoza, Santiago de Chile Zilpczi vc~nicc pc coas/efe mll/l(eJlIi AcollCRgua.
  51. 51. MUN 17 ANZI eel mai lung Ian! muntos din lume De-a lungul coasre/or vesrice ale Americilor se inrinde impuniilOrullan( rnunros al Anzilor. Ei alciituiesc panea sudicii a acesrui lanl, nurnil Cordilleras de los Andes.
  52. 52. Auml inca~ilor - - - - - 1n secolul XV, in Anzi, a existat puternicul regat al inc~ilor, care a dominat in mod necontestat celelalte state amerindiene din regiune. Aceastii civilizatie remarcabilli s-a prlib~it odatii cu sosirea primilor europeni in America. " n sccolul xv, cand spaniolii $i-au meul ilparitia in America, cullum inca$3 domina inlreaga regiUlJ:: a Anzilor. 5i poate fi considerat5, tara ezitare, una dintre cele mai man I rcalizari ale omenirii. Arhiteclum mfinat5, alta dccoralici mctalului ~i calitatea deosebita a ceramicii ~i a esalurilor i-au purtal pc inc~i pc o slnlctum ierarhica ce a creat numeroase unitati administrative, precum $i o societate putemic stmtificaHi. in [mntea statului sc ana 0 pcrechc de oameni-zei, Inca $i sOlia sa, care ii era in acel3.$i limp $i sora. culmi ale dezvolHirii civilizatiei. La inceputul secolului XV, stalullar, centrul 1..1 Cuzco, ocupa ell supmfa¥i de aproapc 100.000 de km2, iar in timpul domnici lui Huayna Capac 0 (1493-1525) acesta cuprindea tentorii intinse de-a lungul Anzilor: de 1..1 granila de nord a Eeuadorului de aslazi, pana la raul Maule din centrul stalului Chile. Regatul in sccolul XVI, spaniolii au sosit in America in calilarea miticului EI Dorado, taramul bogiitiilor. Sub conducerea lui Francisco Pizarro, ace$tia i-au inv1l1s pc inCa$l $1 au distms realizarile lor clll- inc3~ilor avea CE MERITA VAzUT V..'1,:hea capitalii a inca~ilor­ Cuzco, Ar~quipa, Parcul Na(ional Luuca din Chile. Lacul Titicaca. cuM"A Tn Anzi se rcgasesc aproape toate tipurile de c1imii: ecuntorialii foarte umeda, subecuatoriahi uscata, sublropical:l rc1a1iv umedii. lropicalii uscat3; in Dc~rtul Atacama c1ima este dc~ertica. ECONOMIA Agricuhura: CUltllri de legume, de porumh. de orcz, de grau. de cartoti 1;ii de caf~a; Crc!;Olerea oilor, a vitclor ~i n lamclor. Bogatii naturale: cositor. zinc. cupru, tier, plumb. antimoniu, petrol. II idroccnlrnlc. turale $i economice. in aram de aur, spaniolii au adus in Europa 0 a1l<'i prada de mare valoare: 0 planta cultivata de indieni, din care cre$teau, sub pamum, tubcrculi foartc gusto$i, cartoful. a fUnmi de vigonii ill Parcul Nalional LaUCfl CE TREBUIE (Chile). sA $TITI J. Ccrcctanlc arheoJogiee au demonstrat en inea$ii intentionau s3 i$i consolidezc putcmicul stat prin introducerea unci ..limbi administrative" unJee. 2. Paetul Anzilor reprezintii un aeord de eoopcrare economicii incheiat intre statele din regimea Anzilor (eu cxcePiia Argcntirci). 3.0 pcrioada indclungatii s-n crezut e3 p3.s3rilc flamingo din Anzi sunt 0 specie dispiirut3. in53, in 1957, trci omitologi chilieni au deseoperit numeroase pcrechi de astfcl de pasari, in Anzii bolivieni, In 0 imiltime de 4.500 de melri. 4. Pe teritoriul Tarii de Foe, granit3 dimre Chile $i Argetllina nu n fost precis stabilita nici pana in ziua de astlzi.
  53. 53. MUN19 i::t,.o:;> ~ ~vE MUNTllANZI , HARTA FIZICA .. ,. .ea.- I _ --_. .... _. --_. -_. -..... .... .",.... . -- T....... .. J BRAZlllA 'V .~~ ••• ~,­ ~. OCEANUL ~ PA elFle ~­ ~. -_. / "" M-41~ -- Y!!P.et1l1so. -- ..-... • p.- 3.000 000 100::. • -.. 1.000000- 3 000000 be. • . . . 100 000· 1 000 000 IDe • _100.000100:. 500 2000 40DD 5000 m . ~­ ~ • SantiagO- • _.--__. .. • ARGENTINA ",""",' •9ueoos Air" OCEANUL A TLANTIe "'.II fa"", U1S_ - Pe Intreaga lor /ungime, Anni separii fii$ia Inguslii a farmu/ui sarac In vegetatie de restuJ continentuJui. in acesl reI, a luat l1a~tere a formaJiune alciituita din trei subdiviziuni {oarte vizibile, mai ales in Penl: farmul, adicii Costa, mun/ii, adicii Sierra ~i piidurea amazonianii impenetrabilli, num;t;; selva. La sud de selva se regiisesc cfImpiile nesfijryite Gran Chaco $i Pampa, comp/etate de peisaju/ aspru a/ Patagoniei.
  54. 54. MUNTllANZI , Co/Dana vertebra/a a Americii de Sud Anzij A traverseazli toale zonele de clima existenle pe planetii. Flora §i fauna acestor munp esle, prin urmare, extrem de variatii. OZii traverseaza contircntul sud-american de In nord In ud: de-a lungul Occanului Pacific. de In Marea Caraibilor pana in Tara de Foe. Ei divizcaza teritoriile VCIC7UC]ci, Columbiei. ECU:ldorului. Bolivici, Argentirci prccum ~i pc eele ale stalelor Chile ~i Peru. Dimcnsiunile ncestor mUllli sunt impresionanle: lungimea lor, mr:i a pure In socoteaJa Cordilicra ord-Amcricana, care Ie apartire din punet de nxlere geologic, masoarii. peste 9.000 de kilometri. iar lalimea ariaza illtre 100 ~i 800 de kilomClri. Anzil sunt impartili in Anzii de Nord. Centrali ~i de Sud. Anzii de Nord ~i Ccntrali alcatuiesc lanluri muntoase parale!c numite cordiliere. dcsp.'irti1c de dcprcsiuni tectonice. de platouri ~i de vaL Cordilierelc nu fonncaza lanluri mUlllonsc compactc. Pe alocuri accstC:l dispar, sc tll'CSC eu lanlurilc PE SCURT • TJiri traiersaLC de Ann: Ven::zucla, Columbia, Ecuador, Pcru. Bolivia. Chile. Argentina. • Limbi: spanioa dialeclc indicre • Ccle rnai mati Cali. Medellin, Bogota (Columbia), Quito (Ecuador), La paz (Bolivia). Sanliago (Otilc) • Rcligie: in principal calolicA • Cele mai marl lacuri: Titicaca., orase: Poop6 STATISTICA Lungime: I) .000 km eel mai inalt van: .'wtlcagua (6.960 m) Aconcagua. aJ doilca Mdin lumcca inA/pme dup.i Himalaya. se a& pc tentonul Argentine;. vecirc sau se impart in masive rnai mici. Cea rnai compacti este Cordiliera de Vest. care fonneazii. pc teritoriul statului Peru. platouri atingand in:illimi de 4.000 de metri. deasupm carom se rididi. piscurile acoperile de 7..:1p'ldii. Pc leritoriul Boliviei, Anzii Centmli se liilesc semnificativ ~i fonneaz..'i platourile inalte ..Puna" (Puna de Atacama in Chile ~i Puna Argentina in Jam cu acela~i nume), inconjumtc de Cordiliera de Vest ~i de rea de Est. Triisiiturile caraeteristiee ale acestui segment rnuntos sunt vaile ~i deprcsiunile in care se giisesc adesca lacuri. Anzii sunt nu numai eel mai lung lant muntos din lume. dar ~i eel mai diver· sifieat. Deoarccc ae~tia lrnvcrseaz:i toate zorcle de c1ima. vegetalia Anzilorcstc f(),1.rte variata-. in Anzii de Nord pn.--domina p[idurilc: la nord, padurile ecuatorialc vc~nic vcrLi, iar in rest, p:idurilc lllontarc dcasupm dirora se intind suprafele acoperitc de ierburi. Anzii Ccntmli sunt dominati de 0 vegetatie mult mai siimci. proprie stepclor ~i semidescrturilor. Extrcmitilile sudice ale munlilor ajung chiar pana in aspra zona polar.i. Fauna Anzilor euprinde victuiloarc demrc de mcntionat, pn."'Ctllll con· dorii, Imncle ~i speeii nUllleroasc de caprio.1.re (ea de exemplu Pudu). Alp.lea din M-lii Anzi. Peru.
  55. 55. MUN 57 • CALEDONIEI TinutuJ cJanuriJor , - Muntii Catedoniei se aflii In Scotia. In partea de nord a Marii Britanii. Muntii, Intrerupti de viiite adiinci ate muritor $i de tacuri, sunt considerati de iubitorii de drumetii drept unuJ dintre cete mai frumoase cotturi ate Europei. G8
  56. 56. ~ In patria clanurilor Istoria regiunii Munp10r Caledoniei a fost detenninatii de cultura celticii ~i mai ales de elementul de bazii a1 societiipi celtice, mariIe triburi cunoscute sub denumirea de clanuri. Acestea au dominat pnutul panii in secolul xvm. 'PC1S.V Idille camctenstlc, un1J or cOlienii originari din [rlanda:>i S celrii picti care au locuit in aceSle teritorii constituie ccle mai numeroase grupuri elnice ale Scoriei. Inca din secolul I i.Ch., aceste triburi s-au infruntat in luplc crancere. Slructllra de clan s-a cristalizatla granita sccolului X. eei care apaI1'ireau c1anurilor MacLeod, MacAlpin sau MacMurdoch se aflau sub prolectia acestora, dar trebuia s..1: fie gat.. sa i$i dea $i viata pcnlro . binde clanului. Muntellii scollen! pastreaza Cll grija amintirile legate de vremurile glorioase de altlidata. Legendele dcsprc riizboinicii viteji ii umplu de mandric pc scol'icni pana in ziua de astazi. Aceslea conlin numeroase exageriiri. Stofa cadrilata a kilturilor, considerata in prezent simbolul vechilor razboinici scolieni, s-a impus ca scmn dislinctiv al soldalilor din rcgi· mentcle militare scolierc de abia in secolul XVIII. Din momentul unilic:.irii tTOnurilor Scotiei $i Angliei (in 1603) $i de la unirea de facto fortat:i de Anglia in CE TREBUIE sA $TITI I. Muntii Calcdoniei au fost, in secolu1 XIX, inspiratia multor romantiei, printre care Felix Mendelssohn. care a compus Simfonia Scotiana. 2. Scolile de eimpoi funqiomaza pana in momentul de fala in MUlllii Calcdoniei. Ciintatulla aces! instrument a fost interzis in sccolul XVIJI. 3. Celmai inalt varf al Munlilor Caledoniei estc Cam Eige (1.183 m). 4. Lcgcndelc din muntii scolieni sunt 0 surs.1. impuizabila de inspiratie pentru sccnariile produciilorilor de film. Cele mai cunoscutc produclii pc aceasla tema Stint ..Ncmuritorul" Cll Christopher Lamben in rolul principal ~i .,lnima minrncatli." cu Mel Gibson. t1" omel. 1707. in Muntii Caledoniei. revoltele au izbucnil rcincetat. Una dintre acestea, condusa de Earl of Mar, a putut fi inabu~ita doar de Printul Argyll. Dupa aceaslli actiurc, nllmiti'i ..highland clearances" (curatarea munilor), intreaga regime Illuntoasa a devenit pustie, riimamind pana in prczent aproape rcpopulaHi. CE MERITA VAzUT PeisaJele oferilc de lacuri. Crnlste ::;;i mUll!i. Castelul Eilcan Donan. Invcrress. • CUM,!. Temperata maritima. Caden abulldente de ploaie ~i vanturi pUlcmice. Tcmpernturile medii: +3°C in ianuarie ~i +14°C in iulie.
  57. 57. MUN 59 @ MUNTII CALEDONIEI , HARTA FIZlCA ..,. OCEANUL I-Ie OrklJ.eY RKN..EY _ .... ATLANTIC l-LE HEBRIOE EXTE)HOARE MAREA .; NOROULUI ,~~~'';E~<;JI'' :::;' ) Eigg M",* • peste JO 000 Ioc. • lnlre 10.000 - 30.000 Ioc. • IUb 10.000 Ioc. --~200 STRATHCLYDE 500 1000 m CENTRAL MUll!;; SitU8fi ;n l10rduJ Sco!iei au luat numeJe orogenezei caledoniene, adica aJ mi$cariJor tectonicc In urma ciirora s-au ridieat ceJe rnai vechi masive muntoase din Europa. Calea maritima conlinentaJa (Canalul Caledonian esle un fragmel1/ al acesteia) vaJorifica depresiunea leclonica Glen More.
  58. 58. MUNTII CALEDONIEI , Nordu1 aspru a1 Scotiei CuImile Muntilor Caledoniei, presiirate cu rauri ~i lacuri montane, reprezintii unul dintre cele mai fascinante peisaje care pot fi admirate in Europa. Acest relief s-a format in timpul ultimei perioade glaciare. Putini turi~ti se aventureazli in munti sa Ie admire frumuselea. Aceste tinuturi neumblate fac parte dintre cele mai slab populate regiuni ale Regatului Unit. cnnenu] T englczesc "high- lands" sc rcfcm la tinuturile muntoase situate In nord de depresiurca tectonica Glen More. in aceasta vale se ana renumaratc Incuri lungi ~i inguslc, vestigii ale ultimci pcrioadc glaciarc. In secolul XIX. arhitectul Thomas Telford a unit lacurilc prin canale ~i astfe! a aparut calen rnaritim:1 COlli i- renlala care masoarJ. 95 de kilometfi ~i t1n.::~te Marea Nordului ell Oceanul Atlantic. La punetu] de contact dinlre Canalul Caledonian ~i Marca Nordului se ana lnvcncss, eel mai marc ora~ din Muntii Caledonici. Aid inccpe unul dintre cele mai frumoase tmsce fcroviare, numit Kyle Lire, care tmverscaza mllntii pc toata lungimea lor ~i ajullgc la Oceanul Atlantic. MUlllii Cnlcdonici ncopera aproapc jumatate din teritorilll Scoliei, de aceea tllai sunt cllnoscuti ~i sub denumirea de Muntii Scoliei de Nord. Accsl linul intins este locuit de numai 200.000 de locuitori care sunt, ascmeni pamanturilor lor, simpli, aspri ~l, totu~i, rcobi~nuit de captivanli. Laclli Loch Ness cstc dcstinatia favorita a excursiilor turisticc. Aici locuie~te, potrivit legendci. mon· strul numit Nessie. 0 aha atractie a Scolici sunt numcroasele distilerii, in care sc produce specialitalea local5. whisky. Varietatile mai SCUlllpc ale acestlli alcool pUlcmic ~i aromat, mnnile "mall whisky", sc oblin din maltul de orz. La produclia varicl:'iilor mai iefiire sc amesteea mal IIII de seeal'a ~i se oblire a~­ numitul ,.blcnded whisky". Nu este adevarat cil alcoolul sc distileaz:l in continunre in timbale. Toalc distiIcriile scoliere foloscsc acum tchnologii moderrc. Faimosul castcl Eilean Donall. pc lacul Loch Duich. ECONOMIA Tunsm. Agriculturn: crc~terea bovirelor. Peseuil. Industrie: petrochimica ~i crcrgclica, melalurgicli u$oarn, alimcnlani. AIe1icre de anizanal. PE SCURT • Cel mai inalt varf: Ben Nevis (1.343 m) • Cel mai mare o~: Invenrss • Limbi: engle7A scoliana (gaelieli) • Moreda: lira sterlinii • Rcligie: crc~tinism (calolici ~i protestanli) • Cele mai mari laeun: Loch Ness, Loch Morar
  59. 59. MUN 61 /'<. , STANCOSI ~ In patria westemuriJor Lacul Jackson, situat in Parcul National Grand Teton (statui Wyoming), oreFfj 0 priveli$te de basm. Aici se aiM 0 rezervarie natura/Ii de dimensiuni mari, ell piscuri ce aring 4.000 de metri imH[ime. Cea mai numeroasa turma de elani Wapiti din America giisc$te adiipost pc limp de iama, in accste loeuri.

×