Branding de țară

938 views

Published on

Branding de țară. România și vecinii săi.

Published in: Business
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
938
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
259
Actions
Shares
0
Downloads
12
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Branding de țară

  1. 1. NATION
  2. 2. 5 “*9 ; _;. .,, i-/ T’ . _ .3-‘_. ,_, ».» . , Q; E u Un brand este identitatea unui rodus, serviciu sau business anumit. Un rand poate lua mai multe forme, incluzand nume, semn, simbol, combinagie de culori sau slo an. Una din misiunile de baza ale brandu%ui este sa diferengieze de ceilalri din mulgime. Diferengierea se bazeaza pe conceptul de singularitate, care creeaza in mintea unui potengial client percepgia ca pe piata nu exista un produs asemfinator produsului tau. «h 15)“ : 31:‘ 3“ 3"-“'* , :H- . . ~=. ... ;. 5: ‘ ' " . --- -’-'
  3. 3. 299%/ ‘}a”‘”‘/ é)““P§a”d/ deaafié? Brandingul de tara este un set de programe care face ca un stat sa se diferentieze de altul. Acest proces are menirea de a oferi o identi— tate tarii respective, forrnand o imagine reala, pozitiva si atragatoare. In fond, este cartea de Vizita a unei tan. Publicul, vizat in principal de campaniile pentru brandul de tara, sunt a§a—numitii A stakeholders: turisti si oameni de afaceri. In cadrul procesului de branding, sunt incluse programe de educatie, sociale, de arhitectura, turistice, mediu, investitii si diaspora.
  4. 4. §lIl/ e/c/ e/sitatea/ unuipgandkdegapa Brandul unei tari conteaza indiferent daca acest stat este unui dezvoltat sau abia in curs de dezvoltare. Tarile de succes isi identifica imaginea si unele produse prin politici ce sprijina anumite calitati definitorii entru acea tara. Acest fapt se poate foarte ine re— marca in unele sectoare precum ar fi turis- mul, unde tarile isi dezvolta noi locuri de agrement si infrastructura, precum ar fi noi autostrazi, aeroporturi. Insa brandingul de tara nu include doar un sector anumit, ci tara ca un tot intreg.
  5. 5. R9%)‘P ' W M9 '}'P"f" W/ /// /// /// Moldova Discover us.
  6. 6. y =1‘ EL: ‘ -. '_ v‘ , - - It " . -. . ‘ . .u" Potrivit celor de la Lowe Chisinau, care au elaborat proiectul de branding al Republicii Moldova, acesta este reprezentat printr—un cub tridimensional. Pe de o parte, acesta se asociaza cu o piatra pretioasa, mica si necunoscuta, precum este Moldova. Pe de alta parte, cubul este format din intersectia mai multor linii, care indica rascruce de dru- muri si de mai multe culturi. La fel, acesta este compus din trei culori, albastrul reprezentand businessul si investitiile, verdele — turismul si rosul — agrobusiness—ul.
  7. 7. r in Imaginea Ucrainei este destul de sifonata, cel mai probabil din cauza ca aceasta tara nu s—a preocupat inde—ajuns de mult de reputatia sa si nici nu a , ,lansat” povesti de success din tara spre export. Astfel, imaginea Ucrainei pe plan mondial este de culoare ri, rece, umbrita de saracie, avand pro leme cu al— coolul, lasand impresia dezolanta de 0 fosta republica sovietica din Estul Euro ei, si chiar daca au trecut aproape 20 de ani d)e cand §i—a declarat independenta de URSS, imaginea ei in 2010 in ochii lumii nu difera foarte mult-. .~_: .;. ;., *_, ;«
  8. 8. r in 0/2? EU| E2012 POLAND-UKRAINE .1‘; ,_, , 9 * ~- o. ; 1 '. ,= if law A. «e
  9. 9. n ri *3" t$/ HUNGARY Talent for entertaining
  10. 10. Av‘ H Sloganul care insoteste logo—ul Ungariei este ‘A love for life”. Logo—ul este simbolizat printr—un desen, in forma de inima, marginit dqsteagul maghiar. In 2009, doar Budapesta, capitala Ungariei, a atras circa 5 milioane de turisti. Recemt, la expozitia din Shanghai, pavil- ionul Ungariei a fost vizitat de este 5 milio- ane de persoane, acest numari ind peste asteptarile organizatorilor, totodata Ungaria este singura tara din regiune cu zbor direct China — Ungaria.
  11. 11. K. ‘S-3.-. '-. ’/S . £'-$’Ii~«’ii<'. é6‘1(<'t 2.‘-E02 4' "2"5SV’4<? l<?2*2*2*2*2*2*2*2*2*2*2*2*2*2*2*2*2*2*2*2*2*2*2*2*2*2*2*2*2*2
  12. 12. ET -.1 1% Logo—ul oficial al Bulgariei este alcatuit dintr—un trandafir in nunate de rosu si galben — simbol in Bulgaria, ale carui frunze, verzi, compun numele tarii. Logo—ul oficial a fost creat cu cativa ani in urma. Slo anul care insoteste logo—ul vecinilor de la su de Dunare este ’"Open doors, to open hearts”. Anul trecut, Bulgaria a fost vizitata de circa 5,5 milioane de turisti straini, iar pentru anul in curs autoritatile bulgare estimeaza o usoara crestere, pana la 6 milioane de persoane.
  13. 13. l I Rmnl De ce at H necesar un brand de tara pentru Romania? Daca intrebi un strain unde este Romania, nu stieg daca—l intrebi care este capitala, iti va raspunde. .. Budapesta. Ignoranta strainilor are drept cauza lipsa brandului de tara pentru Romania. Romania are nevoie de un brand de tara pentru a avea o identitate, pentru a ne deosebi de celelalte tari si pentru “a ne insu— ruba” in mintea strainilor. Din ce in ce mai multe tari isi creeaza un brand pentru a fi re— cunoscute si pentru a castiga bani din turism. ~g_, t.. :<
  14. 14. “ i %/ /}/ }))/ /// a'/ /// (’o~t? a explore the Carpathian garden
  15. 15. l I Rmnl Noul brand invita la explorarea "gradinii car- patice" in culori vii, predominant nuante de verde, dar si albastru, galben si portocaliu, care amintesc de natura, soare si mare. In centrul logoului apare scris "Romania" intr—un font rotund, parca scris de mana, fiec— are litera fiind colorata in doua—trei nuante de verde. Semnul diacritic al literei "a" este colorat cu nuante de galben si portocaliu. Deasupra brandului, in partea drea ta, apare un element grafic asemanator unei frunze de—a lungul unei ape curgatoare. ;
  16. 16. l I R m m Sloganul "explore the Carpathian garden" este plasat in partea de 'os a imaginii, scris intr—un ont mai comun. rearea si promovarea bran— dului, finantate din fonduri europene, fac parte dintr—un proiect de promovare a potentialului turistic al Romaniei, pentru care sunt alocati 75 mil. de euro pana la finalele anului 2013. Obiectivul general al brandului de turism este crearea unei imagini pozitive a Romaniei prin realizarea si afirmarea brandului turistic, prin cresterea atractivitatii Romaniei in strainatate ca destinatie de turism si indirect de afaceri. »
  17. 17. l I Rmnl Logoul este reprezentat de o frunza colorata in nuante de verde, de altfel culoarea intregului concept. Elementul grafic este aproape identic cu cel al com aniei britanice Chan e Trans- port. Logo—u poate fi achizitionat e pe Inter- net cu doar 250$ de pe shutterstock. com, un site specializat in elemente grafice. Un alt motiv pentru care multi considera brandul dat un esec este ca incearca sa pro— moveze muntii Car ati, unct turistic exploatat si de catre alte tari, antu muntos intinzandu— se pe teritorul a unor sapte state chiar.
  18. 18. 3 I Rmnl (%»»t? a explore the Carpathian garden
  19. 19. (’o«t? a exp/ ore the Carpathian garden IE: 'PE? fl [T] | _|'_C_e 3.. Lu [C U_- [Q
  20. 20. ta Q t EURDZOTZ I / /N Z POLAND-UKRAINE "; “o'| doVa_ In / / < <’ ‘ explore the Carpathian garden l’/ / l-'. ,C, ‘. ‘.773’, f " l§U. 'f_‘; .i‘t‘. ' Talent for entertaining
  21. 21. . , ,‘. ;‘ W? ! _. ‘_A, .; ;__. v ' zr . . 4. . .2 ' . " : : *1 -, ' w _, ‘.v: -’ ; ll _, . : ~:' ~. .»; . » . ,.. . . .5 ‘ct . -. Romania atrage de aproape cinci ori mai putini turisti straini decat Bulgaria si incaseaza de peste trei ori mai putini bani din aceasta sursa, diferentele fiind si mai mari comparativ cu alte tari, precum Ungaria, Cehia sau Polonia La nivel mondial Panama atrage cam acelasi numar de straini ca si Romania, avand incasari de aproape 1,5 miliarde de dolari. Iordania si Libanul au avut de asemenea mai mult succes la turismul international decat Romania, cu 3,78, respectiv 1,85 milioane de straini.
  22. 22. 1? twittercomlmirceaiurcu E facebook_com/ mirceaiurcu i1_-, ro. |inkedin_com/ in/ mirceaiurcu h'i: 'i: p I/ /lflfl i i ll Ell . ro

×