Da Vinci dormea 2 ore pe zi. Pentru a folosi acest tip de somn, numit şi “ somnul polifazic” , trebuie s ă  te acomodezi c...
El era pregatit s ă  se g â ndeasc ă  la aceea ş i problem ă  multe ore pe zi, timp de mai multe luni p â n ă  reu ş ea ce...
Autorul englez scria şi dormea cu fa ţ a spre nord, aliniindu-se cu polii p ă m â ntului. El f ă cea acest lucru deoarece ...
Edison folosea “power napping” (somnul de scurtă durată) ca s ă   î i dea creierului s ă u fenomenal o “pauz ă ” de la efo...
Yoshiro Nakamatsu, inventatorul japonez, este unul dintre cei mai mari genii ai istoriei umane.  El are peste 3000 de inve...
Cervantes trebuia s ă  stea  î n ap ă  rece pana la genunchi  î nainte de a intra  î ntr-o stare creativ ă . Despre aceast...
Hemingway obişnuia s ă  scrie  texte de  c â te 500 de cuvinte în fiecare zi. Această tehnică îi permitea să treacă peste ...
Thomas Wolfe obişnuia s ă  scrie st â nd  î n picioare. Acest mod de a implica corpul în procesul creativ poate fi foarte ...
Poate era o halucinaţie a autorului, dar el chiar credea c ă  un m ă r putrezit pe biroul s ă u  î i va  î mbun ă t ă ţi t...
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

9 Genii Si Obiceiurile Lor Ciudate

2,056 views

Published on

Cateva dintre micile "secrete" ale unor mari oameni.

Note: I have no credit for this presentation. I just received it via email and I am sharing it forward.

Published in: Education, Technology, Business
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

9 Genii Si Obiceiurile Lor Ciudate

  1. 2. Da Vinci dormea 2 ore pe zi. Pentru a folosi acest tip de somn, numit şi “ somnul polifazic” , trebuie s ă te acomodezi cu un program strict, cu serii de 20-30 de minute de somn la fiecare 4 ore pe parcursul a 24 de ore. Principalul avantaj al programului de somn al lui Da Vinci include mai mult timp liber, vise mai vii ş i un control strict asupra corpului t ă u.
  2. 3. El era pregatit s ă se g â ndeasc ă la aceea ş i problem ă multe ore pe zi, timp de mai multe luni p â n ă reu ş ea ce î şi propusese. El este cel care a făcut afirmaţia “oamenii î şi folosesc doar 10% din creier. Daca vrei s ă g â ndeşti ca Einstein, trebuie s ă î ţi lucrezi creierul la fel cum un atlet olimpic î şi lucreaz ă corpul—multe ore pe zi, î n fiecare zi.
  3. 4. Autorul englez scria şi dormea cu fa ţ a spre nord, aliniindu-se cu polii p ă m â ntului. El f ă cea acest lucru deoarece credea c ă a ş a i ş i va putea î mbun ă t ă ţi creativitatea. Dac ă dormea î n alte locuri, el rearanja patul, de aceea avea î ntotdeauna cu el o busola. Experimentează somnul cu capul către nord şi vezi în ce măsură această abordare îţi dă mai multă energie creativă.
  4. 5. Edison folosea “power napping” (somnul de scurtă durată) ca s ă î i dea creierului s ă u fenomenal o “pauz ă ” de la efortul mental. Pentru a-şi stimula creativitatea, el dormea în fotoliu cu m â na proptit ă pe cot î n timp ce ţ inea str â ns î n m â n ă o legatur ă de bile. Astfel, el “delega” subcon ş tientului s ă u anumite probleme la care lucra. Î n momentul î n care se scufund ă î ntr-un somn profund sc ăpa legătura de bile pe jos, iar zgomotul îl trez ea . C â nd se trezea scria orice avea î n minte , de obicei soluţia la problemă . Ai putea încerca şi tu power napping ?
  5. 6. Yoshiro Nakamatsu, inventatorul japonez, este unul dintre cei mai mari genii ai istoriei umane. El are peste 3000 de inven ţ ii patentate şi a ca ş tigat un premiu Nobel. Î i place foarte mult s ă inventeze sub apa , av â nd cu el o tabl ă de scris din plexiglas rezistenta la ap ă . Numeşte acesta tehnic ă “ în ot creativ” şi spune c ă “oxigenul este duşmanul creierului”. Chiar dacă înotul creativ nu îţi este la îndemână, gândeşte-te cum ai putea să creezi în medii mai puţin convenţionale şi ce efect ar avea această schimbare asupra modului în care găseşti soluţii la probleme. Te-ai gândit să îţi muţi biroul în parc ?
  6. 7. Cervantes trebuia s ă stea î n ap ă rece pana la genunchi î nainte de a intra î ntr-o stare creativ ă . Despre această “tehnică” se vorbeşte mult în sens metaforic, dar nu este prea des pusă în practică. Pentru perioadele în care ai nevoie de concentrare intelectuală maximă, scurte reprize de băi reci la picioare ar putea fi de ajutor. Ce zici ?
  7. 8. Hemingway obişnuia s ă scrie texte de c â te 500 de cuvinte în fiecare zi. Această tehnică îi permitea să treacă peste “blocajul scriitorului” şi îi menţinea abilitatea de scriitor la cote foarte înalte. Principiul este similar cu antrenamentele sportivilor. Repetiţia este mama măiestriei. Ai putea să aplici acest principiu atât la scris cât şi în alte arii ale vieţii tale în care îţi doreşti să atingi excelenţa. Pur şi simplu, te antrenezi în fiecare zi pe subiectul ales.
  8. 9. Thomas Wolfe obişnuia s ă scrie st â nd î n picioare. Acest mod de a implica corpul în procesul creativ poate fi foarte util şi pentru tine. Orele lungi de lucru la calculator ar putea fi alternate cu sesiuni mai scurte de lucru stând în picioare. În acest fel poţi elimina tensiunile din coloana vertebrală şi îţi poţi îmbunătăţi respiraţia.
  9. 10. Poate era o halucinaţie a autorului, dar el chiar credea c ă un m ă r putrezit pe biroul s ă u î i va î mbun ă t ă ţi tehnica scrisului. Dincolo de ciudăţenia cu mărul, gândeşte-te care sunt stimulii externi care îţi pot îmbunătăţi atenţia şi creativitatea atunci când înveţi sau scrii. Activitatea creierului poate fi stimulată de astfel de “ancore” externe. De exemplu, mirosul cafelei, sau vederea unei plante ori a unui peisaj.

×