SISTEME INFORMATICE GEOGRAFICE - FUNDAMENTE TEORETICE ŞI APLICAŢII

2,561 views

Published on

Această lucrare constituie un suport util şi necesar pentru dobândirea şi aplicarea cunoştinţelor legate de realizarea şi implementarea Sistemelor Informatice Geografice atât pentru studenţi cât şi pentru absolvenţi implicaţi în proiecte de acest gen şi care îşi desfăşoară activitate în învăţământ, topografie şi cadastru, administraţie publică, agricultură, turism etc. şi care doresc a realiza şi implementa un sistem decizional complex şi eficient.

0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
2,561
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
34
Actions
Shares
0
Downloads
59
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

SISTEME INFORMATICE GEOGRAFICE - FUNDAMENTE TEORETICE ŞI APLICAŢII

  1. 1. CUPRINS CAPITOLUL 1 PRINCIPII DE REALIZARE, IMPLEMENTARE ŞI UTILIZARE A SISTEMELOR INFORMATICE GEOGRAFICE (G.I.S.)1.1. INTRODUCERE 71.2. CONCEPTUL DE GIS 81.3. DATE GEOGRAFICE 101.4. DISCIPLINE CARE CONTRIBUIE LA FUNDAMENTAREA GIS-ULUI 111.5. SCOPUL UNUI PROIECT GIS 121.6. COMPONENTELE UNUI GIS 14 1.6.1. COMPONENTE HARDWARE 14 1.6.2. COMPONENTE SOFTWARE 15 1.6.3. COMPONENTA DATE 16 1.6.4. COMPONENTA PERSONAL 18 1.6.5. COMPONENTA METODE 181.7. CERINŢELE UNUI GIS 181.8. FUNCŢIILE UNUI GIS 191.9. ETAPELE IMPLEMENTĂRII UNUI GIS 241.10. EVALUAREA ECONOMICĂ A IMPLEMENTĂRII UNUI GIS 251.11. SCHEMA DE ORGANIZARE 261.12. STRATEGII DE IMPLEMENTARE 301.13. ACTIVITATEA DE MANAGEMENT 32 1.13.1. PLANIFICAREA PROIECTULUI GIS 32 1.13.2. PROCESUL DE DECIZIE 32 1.13.3. RAPOARTE 33 1.13.4. NIVELE DE DECIZIE 342
  2. 2. 1.14. CLASIFICAREA SISTEMELOR INFORMATICE 35 1.14.1. FUNCŢIE DE ROLUL JUCAT ÎN ACTIVITATEA DE MANAGEMENT 35 1.14.2. FUNCŢIE DE ARIA ACOPERITĂ PRIN ACTIVITATEA DE MANAGEMENT 36 1.14.3. FUNCŢIE DE DESTINAŢIE 361.15. DOMENII DE UTILIZARE ALE UNUI GIS 37 1.15.1. ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ 38 1.15.2. UTILITĂŢILE MUNICIPALE 39 1.15.3. ADMINISTRAŢIA GUVERNAMENTALĂ 41 1.15.4. TRANSPORTURI 41 1.15.5. AFACERI 42 1.15.6. EDUCAŢIE 42 1.15.7. ADMINISTRAREA PATRIMONIULUI 43 1.15.8. PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII 431.16. STANDARDE SI INTEROPERABILITATE IN DOMENIUL GIS 44 1.16.1. REALIZAREA DE STANDARDE APLICABILE DATELOR GEOSPAŢIALE 45 1.16.2. STANDARDE ŞI INTEROPERABILITATE 46 1.16.3. STANDARDE UTILIZATE IN DOMENIUL INFORMAŢIONAL 48 1.16.4. SUPORT PENTRU METADATE 49 1.16.5. ALINIEREA LA DIRECŢIILE GENERALE ALE IT 49 CAPITOLUL 2 SISTEME DE REPREZENTARE2.1. HARTA ŞI PLANUL 51 2.1.1. CLASIFICAREA HĂRŢILOR 51 2.1.2. CLASIFICAREA PLANURILOR 522.2. SCĂRI NUMERICE ŞI GRAFICE 53 2.2.1. SCARA NUMERICĂ 53 2.2.2. SCĂRI GRAFICE 532.3. FORMA ŞI DIMENSIUNILE PĂMÂNTULUI 542.4. SISTEME DE REFERINŢĂ ŞI DE COORDONATE 58 2.4.1. COORDONATE GEOGRAFICE 60 2.4.2. COORDONATE CARTEZIENE ŞI POLARE 60 2.4.3. REPREZENTAREA CILINDRICĂ TRANSVERSALĂ - GAUSS–KRUGER 61
  3. 3. 2.4.3.1. DEFORMAŢIILE DISTANŢELOR 63 2.4.4. PROIECŢIA UTM (UNIVERSAL TRANSVERSAL MERCATOR) 64 2.4.4.1. DEFORMAŢII ÎN PROIECŢIA UTM 66 2.4.5. PROIECŢIA STEREOGRAFICĂ 1970 68 2.4.5.1. DEFORMAŢIILE DISTANŢELOR 69 2.4.5.2. TRANSFORMAREA COORDONATELOR DIN PLAN TANGENT ÎN PLAN SECANT 69 CAPITOLUL 3 REALIZAREA HĂRŢILOR DIGITALE ŞI ANALIZE SPAŢIALE3.1. SCARA HĂRŢII DIGITALE 713.2. SURSE DE DATE 723.3. GEOREFERENŢIEREA 733.4. ACHIZIŢIA DATELOR EXISTENTE 75 3.4.1. DIGITIZAREA CLASICĂ 75 3.4.2. DIGITIZAREA AUTOMATĂ (SCANARE - VECTORIZARE) 77 3.4.2.1. COMPARAŢIE DIGITIZARE/SCANARE – VECTORIZARE 80 3.4.3. MODELE RASTER ŞI MODELE VECTOR 81 3.4.3.1. TOPOLOGIA DATELOR VECTORIALE 863.5. ACHIZIŢIA DATELOR NOI UTILIZÂND TEHNOLOGIA GPS 87 3.5.1. DESCRIEREA SISTEMULUI DE REFERINŢĂ GPS 87 3.5.2. PRINCIPIUL MĂSURĂTORILOR GPS 89 3.5.3. STRUCTURA SISTEMULUI GPS 91 3.5.3.1. SEGMENTUL SPAŢIAL 91 3.5.3.2. SEGMENTUL DE CONTROL 92 3.5.3.3. SEGMENTUL UTILIZATOR 94 3.5.4. METODE DE MĂSURARE GPS 97 3.5.5. SURSE DE ERORI ÎN MĂSURĂTORILE GPS 99 3.5.6. PRELUCRAREA DATELOR GPS 101 3.5.7. CARACTERISTICI GENERALE ALE REŢELELOR GEODEZICE CREATE PRIN MĂSURĂTORI GPS 103 3.5.8. INTEGRAREA REŢELELOR DETERMINATE PRIN MĂSURĂTORI GPS ÎN REŢELE EXISTENTE 1043.6. PRELUCRAREA DATELOR ŞI IMAGINILOR UTILIZATE ÎNTR-UN GIS 105 3.6.1. PRELUCRAREA DATELOR 105 3.6.1.1. TRANSFORMAREA BIDIMENSIONALA
  4. 4. A COORDONATELOR ÎNTRE 2 SISTEME DE REFERINŢĂ 106 3.6.1.2. TRANSFORMAREA TRIDIMENSIONALĂ A COORDONATELOR ÎNTRE 2 SISTEME DE REFERINŢĂ 107 3.6.1.3. MODELUL MATEMATIC AL TRANSFORMĂRII COORDONATELOR DIGITIZOR ÎN COORDONATE TEREN 110 3.6.1.4. ÎMBUNĂTĂŢIREA COORDONATELOR TEREN OBŢINUTE PRIN DIGITIZARE 112 3.6.2. PRELUCRAREA IMAGINILOR 113 3.6.2.1. REPREZENTAREA IMAGINILOR PRIN ARBORI 114 3.6.2.2. PROCESAREA ŞI CORECTAREA IMAGINILOR RASTER 116 3.6.2.2.1. SPAŢIUL CULORILOR ÎN SISTEMUL RGB 1213.7. ANALIZE SPAŢIALE 121 3.7.1. OPERAŢII PE UN SINGUR STRAT 122 3.7.2. OPERAŢII PE STRATURI MULTIPLE 123 3.7.3. ANALIZA STATISTICÃ 124 3.7.4. REALIZAREA MODELULUI DIGITAL AL TERENULUI 125 3.7.4.1. PRINCIPIUL DE REALIZARE A UNUI DTM 125 3.7.4.2. ETAPELE REALIZĂRII DTM 125 3.7.4.3. PRECIZIA MODELELOR DIGITALE ALE TERENULUI 129 3.7.4.4. GENERAREA MODELULUI DIGITAL AL TERENULUI 129 3.7.4.5. INTERPRETAREA MODELULUI DIGITAL AL TERENULUI 131 CAPITOLUL 4 BAZE DE DATE ŞI SOFTWARE G.I.S.4.1. AVANTAJELE UTILIZARII UNEI BAZE DE DATE 1354.2. COLECŢII DE DATE 1354.3. TIPURI DE BAZE DE DATE 1384.4. PROIECTAREA BAZELOR DE DATE 140 4.4.1. ENTITĂŢILE PRINCIPALE CARACTERIZATE ÎN BAZA DE DATE 140 4.4.2. STRUCTURA BAZEI DE DATE 142 4.4.2.1. ZONE 143 4.4.2.2. PARCELE 144 4.4.2.3. ARTERA DE CIRCULAŢIE 145 4.4.2.4. CLĂDIREA 145 4.4.2.5. NOMENCLATOARE 146
  5. 5. 4.5. BAZE DE DATE MICROSOFT ACCESS 150 4.5.1. TABELE 152 4.5.2. INTEROGARI 152 4.5.3. MACHETE 153 4.5.4. RAPOARTE 153 4.5.5. PRELUCRAREA DATELOR 154 4.5.6. FOLOSIREA TABELELOR CORELATE 154 4.5.7. ADMINISTRAREA BAZELOR DE DATE ACCESS 1554.6. PROIECTAREA BAZELOR DE DATE SPAŢIALE 1554.7. SOFTWARE DEDICAT G.I.S. 157 4.7.1. AUTOCAD MAP 157 4.7.2. ARCGIS 160 4.7.3. WINGIS 163 APLICAŢIA 1INTRODUCERE – INTERFAŢĂ - ELEMENTE DE BAZĂ ÎN ARCGIS 166 APLICAŢIA 2GEOREFERENŢIEREA HĂRŢILOR TOPOGRAFICE DUPĂ COORDONATE CUNOSCUTE 179 APLICAŢIA 3GEOREFERENŢIEREA HĂRŢILOR LA CARE NU SE CUNOAŞTE SISTEMUL DE PROIECŢIE ŞINU EXISTĂ PUNCTE DE CONTROL CU COORDONATE CUNOSCUTE 199 APLICAŢIA 4IMPORTUL DATELOR 207 APLICAŢIA 5ACHIZIŢIA DATELOR UTILIZATE ÎNTR-UN G.I.S. UTILIZÂNDRECEPTORUL GPS L1 Leica SR20 221BIBLIOGRAFIE 234
  6. 6. PREFAŢĂ Sistemele Informatice Geografice (G.I.S.) reprezintă o tehnică tot mai des utilizatăîn prezent, atât în domeniul cercetărilor teoretice, cât şi în foarte multe activităţi practice.G.I.S.- ul este de fapt un sistem care are mai multe componente de tip informaţionalraportate la coordonate geografice. Introducerea, stocarea, manipularea şi analizacomponentelor se face cu ajutorul calculatorului iar rezultatul constă în primul rând învizualizarea unor informaţii complexe referenţiate spaţial faţă de coordonatele geograficereale, iar în al doilea rând în posibilitatea efectuării unor analize şi corelaţii de marecomplexitate, imposibil de realizat eficient cu tehnicile clasice Această lucrare constituie un suport util şi necesar pentru dobândirea şi aplicareacunoştinţelor legate de realizarea şi implementarea Sistemelor Informatice Geograficeatât pentru studenţi cât şi pentru absolvenţi implicaţi în proiecte de acest gen şi care îşidesfăşoară activitate în învăţământ, topografie şi cadastru, administraţie publică,agricultură, turism etc. şi care doresc a realiza şi implementa un sistem decizionalcomplex şi eficient. Aplicabilitatea imediată a Sistemelor Informatice Geografice într-o multitudine dedomenii (educaţie, transporturi, administraţii, geologie, agricultură, protecţia mediuluietc.) face din această ştiinţă interdisciplinară, relativ nouă, să fie studiată tot mai intens decătre specialişti din aceste domenii de activitate. Prelucrarea şi analiza informaţiilor geospaţiale într-un G.I.S. asigură ca procesuldecizional să fie cât mai precis, eficient şi rapid în domeniul respectiv de activitate. Sistemele Informatice Geografice constituie o abordare modernă pentruîmbunătăţirea şi perfecţionarea permanentă a serviciilor şi deciziilor care trebuie adoptateîn vederea tendinţelor de globalizare şi integrare europeană prin metode moderne şieficiente. Scopul acestei lucrări este de a iniţia studenţii care au prevăzute în programaanalitică discipline din acest domeniu, precum şi specialiştii care îşi desfăşoară activitatea
  7. 7. în domeniile în care realizarea şi utilizarea unui Sistem Informatic Geografic poate fiutilă în găsirea unor soluţii rapide, precise şi eficiente la problemele apărute în practică. Lucrarea prezintă într-o succesiune logică modul de realizare a unui G.I.S.,componentele principale ale unui astfel de sistem, modul de achiziţionare şi prelucrare adatelor precum şi reprezentarea acestora în funcţie de necesităţile utilizatorilor. Modul destocare a acestor date în baze de date specifice şi analizele spaţiale ale acestora din maimulte puncte de vedere reprezintă un studiu important cu privire la realizarea şi utilizareaunui G.I.S. În partea finală a lucrării sunt prezentate câteva aplicaţii practice din domeniulSistemelor Informatice Geografice, aplicaţii care au ca scop înţelegerea cât mai bună anoţiunilor prezentate în partea teoretică a acestei cărţi. Autorii,

×