Ian mar-2008

349 views

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
349
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
2
Actions
Shares
0
Downloads
5
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Ian mar-2008

  1. 1. IANUARIE - MARTIE 2008patinajartisticRALIUL DAKARPREMIER LEAGUEVIRGINIA RUZICIBEIJING 2008THOMAS MORGENSTERNRUGBYTOP 14DOSARELE DOPINGEUROSPORT NEWSCUPA AFRICII PE NAŢIUNISPORTURI DE IARNĂGOLF -TRASEE DEVISCampionateleMondiale şi Europene
  2. 2. 8 Raliul DakarPe 4 ianuarie la Lisabona, aproape 580 de vehicule şicompetitori din 50 de ţări se pregăteau să porneascăcătre Africa, în a 30-a ediţie a Raliului Dakar. Pentrumulţi dintre ei urma să fie aventura vieţii. După 30de ani, însă, popularitatea raliului şi situaţia politicăau întrerupt istoria. detaliiExigenţa contemporană de a recunoaştevaloarea unui sportiv a devenit parte dinrealitatea noastră. Sportivul este omul re-cunoscut în societate, ceea ce îi permitesă devină uneori un eu superior prin per-formanţele sale, un eu de excepţie, fericit.Iată de ce sportul va rămâne un domeniuîn care cei mai buni sunt adulaţi şi sacrali-zaţi, formând o aristocraţie necontestată.Un sportiv este considerat curajos, abil şiputernic. Este imaginea omului perfect,mult visat, care a atins SUCCESUL. Cei carenu au succes nu sunt siguri de ceea ce îşidoresc să fie sau să facă. Viaţa nu face nici-odată excepţii pentru unul sau pentru altul.Iar moda face ca oamenii să înţeleagă ceeace vor.Lecturarea ziarelor de sport dimineaţaeste pentru unii un fel de rugăciune mati-nală realistă. Există ziare şi reviste sporti-ve generaliste şi specializate; magazine cuarticole sportive ce se gândesc la cifra deafaceri; cluburi, asociaţii şi federaţii locale,naţionale, internaţionale din ce în ce mainumeroase şi recunoscute public. Dar cesucces ar avea toate fără personajul prin-cipal- sportivul?Indicii care tind să confirme locul din ce înce mai important al sportivului în societa-tea contemporană sunt numeroşi şi diverşi.O privire retrospectivă ne arată că în sferasportivă se numără cele mai multe succese.Secolul 20 a format campionii - figuri sim-bolice - prin educaţie, apoi prin tehnică şiin final prin inteligenţă. În timp ce respin-gem non-valorile, găsim din ce în ce maides un număr de corelaţii între informaţii,atitudini şi comportamente care constituieesenţa succesului.16 Australian OpenCu o istorie începută în 1905, Openul Australiei esteprimul turneu calendaristic din seria celor patru maricompetiţii ale anului. Eurosport dedică un ampluspaţiu întrecerii din ţara-continent, programată anulacesta în perioada 14 - 27 ianuarie 2008SUCCESUL30 ThomasMorgenstern“Viaţa mea nu s-a schimbat mult … am crescut fă-când mult sport, fotbal, schi, alergări, tot ce are de-aface cu sportul.”32 Beijing 2008Organizatorii chinezi se pregătesc să găzduiască celmaimareevenimentsportivdepeMapamond.Olim-piada de la Beijing are drept miză nu doar seturile demedalii, ci şi recâştigarea unui mediu înconjurătormai curat.38 Dosarele dopingAnul 2007 a fost zguduit de scandaluri de dopaj fărăprecedent.MarionJones,statuieasprintuluidupăJo-curile Olimpice de la Sydney, a recunoscut că a trişat.Turul ciclist al Franţei a trebuit să-şi excludă favoriţii,iar la finalul anului, un raport independent a scos laiveală folosirea substanţelor interzise în Liga ameri-cană de baseball.44 Fotbal - CANÎntre 20 ianuarie şi 10 februarie 2008, cele mai bune16 formaţii naţionale ale Africii se vor întâlni înGhanacutitlulcontinentalpemasvă.Nuvorlipsima-rilevedetealecelormaiimportantecluburieuropeneşi le vom vedea pe toate în transmisiuni maraton aleEurosport.Editor coordonator: Ivonne GhiţăArt Director: Codruţ BendovskiFoto: GETTY IMAGESPrepress şi Tipar: Master Print Super OffsetEditat de Sport TV Management, str. ErnestDjuvara 30, sector 6, Bucuresti,telefon: 3163380, e-mail: office@sportline.roCEA MAISPECTACULOASĂ LIGĂDE FOTBAL9 LUNI PE AN6 MECIURI PE WEEKENDLIVE ŞI ÎN EXCLUSIVITATE5IANUARIE - MARTIE 2008
  3. 3. upăprogrameledesport pe care le oferă,posturile TV seamănăcu restaurantele. Ma-joritatea funcţioneazăîn regim „fast food”:clientul e îndopat cu mult fotbalşi cartofi prăjiţi, adică o garniturăinterminabilă de discuţii pe buzafarfuriei, cu oameni aflaţi la margi-nea legii. Astăzi, când varietatea setopeşte în chifteaua gustului co-mun, este interesant că un post cuo acoperire mai mare decât Euro-pa nu oferă o viziune globalizantăasupra sportului. Având privilegiuldetaşării, Eurosport propune nuun meniu primitiv care să saturefără a satisface, ci delicatese pen-tru cât mai multe gusturi.Iată-ne, aşadar, lângă o masă ver-de pe care sunt risipite bile colo-rate, ca ouăle de Paşti. Îi vedem peO’Sullivan sau pe Hendry strân-gând tacul cu o mână, plimbân-du-l uşor peste degetele celeilalte,cu acea graţie liniştită cu care vio-loniştii mânuiesc arcuşul.De acolo, ajungem la un meci devolei, mingea desenează prin aercând turnuri ascuţite de catedrală,când cupole bizantine, şi poc!, ci-neva trage, altcineva plonjează, dar nu pepodeaua sălii, acum suntem în bazin, sfre-delim apa alături de înotător, însă nici nuatingem bine marginea şi se aprind sema-foarele în lumea motoarelor. Că-i MotoGPsau ChampCar, Campionatul Mondial deRaliuri sau GP2, că omul luptă împotrivasieşi sau a altuia, caii-putere se bulucescîn fiecare viraj şi tu nu poţi să-ţi descleştezimâinile de pe braţele fotoliului.Asistăm la întreaga simfonie a mişcărilortrupului uman, între graţia cu care săritorulintră în acord cu trambulina şi forţa rug-biştilor strânşi în grămadă, parcur-gând toate ritmurile posibile, de la„Pianissimo” la „Allegro Maestoso”,şi toate emoţiile sportului, de la cal-mul concentrat în pupila aruncăto-rului de darts până la furtuna careizbucneşte în ochii halterofiluluidupă ce greutatea îl biruie.Într-o televiziune vie, se bucură şiurechea. Trăind vremuri în care lim-bajul de lemn creează creiere derumeguş, avem nevoie de călăuzesonore prin hăţişul sportului.Câţi dintre noi nu s-au îndrăgostitde ciclism pentru că, printre poan-te, Naum, Banciu şi Terzian le-auexplicat ce înseamnă acest sport aloamenilor singuri? Fără cuvintelelui Bontea şi Ancuţa, snookerul arrămâne pentru mulţi o problemăde geometrie plană greu de rezol-vat. Cobilanschi şi Putinică, pilot şicopilot cu schimbul, te fac să simţiemoţia fiecărei depăşiri, iar fotbalulcomentat de Enăchescu şi de Gră-dinescu îşi recâştigă ceva din sân-gele albastru.Mă uit la Eurosport pentru că zilnicîmi aduce în casă o mică Olimpiadăşi pentru că reuşeşte ceea ce niciunpost de televiziune nu mai vrea orinu mai poate: să mă facă părtaş la Specta-colul Lumii.Adrian GeorgescuPremiile Ioan Chirilă - Ziaristul anuluiCAMPIONATULMONDIALDE BIATLONde ce mă uitla eurosportDupă programele de sport pe care le oferă, posturile TV seamănă cu restaurantele. Majoritateafuncţionează în regim“fast food”: clientul e îndopat cu mult fotbal şi cartofi prăjiţi, adică o garniturăinterminabilă de discuţii pe buza farfuriei, cu oameni aflaţi la marginea legii.D
  4. 4. “O mare încercare pentru cei care participă, un vis pentrucei care rămân pe margine”, şi-a descris creaţiaThierrySabine, în 1977, atunci când marea aventură a RaliuluiDakar a început. Iniţial a fost o oportunitate pentru aven-turieri, o şansă pentru cei care doreau să descopere Africa,dar, în scurt timp, Raliul Dakar a intrat în vizorul industrieiauto şi marile echipe de uzină au intrat în competiţie.Chiar dacă bugetele copleşitoare ale echipelor de uzinăpot face diferenţa, Raliul Dakar şi-a păstrat intact spiritulde mare aventură pentru toţi amatorii.dakarRaliulDincolo de deşert
  5. 5. e4ianuarie,laLisabona,aproa-pe 580 de vehicule şi competitoridin 50 de ţări se pregăteau să por-nească către Africa, în a 30-a edi-ţie a Raliului Dakar. Pentru mulţidintre ei urma să fie aventuravieţii. După 30 de ani, însă, popularitatearaliului şi situaţia politică au întrerupt isto-ria. Ameninţările lansate de o grupare defundamentalişti islamici din Mauritania audeterminat Ministerul Afacerilor Externefrancez să insiste pentru anularea raliului,iar organizatorii s-au conformat. Caravananu a mai pornit la drum dar legenda poatefi retrăită, seară de seară, la Eurosport, prinseria de retrospective Dakar 1979-2007.Experienţa trăită de Thierry Sabine cânds-a rătăcit cu motocicleta, în mijlocul de-şertului, pe parcursul Raliului Abidjan-Nisaa fost cea care l-a făcut să-şi definească ţe-lul propriei vieţi. După ce a fost salvat dinpustietate, Sabine a decis să ofere ocaziacât mai multor oameni să se bucure de ui-mitoarele peisaje ale Africii şi a creat RaliulDakar, combinaţia irezistibilă dintre spiritulcompetiţiei sportive şi fascinaţia tărâmuri-lor africane.Experienţa Dakarului este unică dar de-parte de a fi una confortabilă. Dakarul estepentru aventurieri şi nu pentru cei careiubesc confortul fotoliului cu frigiderul laîndemână. Dakarul este pentru cei carevor să-şi descopere şi să-şi împingă câtmai departe propriile limite, pentru ceicare vor să-şi dovedească lor superiorita-tea şi nu pentru cei care doresc să-şi aratesuperioritatea faţă de semenii lor. Cei dinurmă o vor face cumpărându-şi maşini câtmai mari, cât mai multe şi afişându-se câtmai ostentativ. Primii vor încerca să supra-vieţuiască marii aventuri, iar anul viitor vorîncerca să se claseze şi pe un loc mai bunîn ierarhia finală. Ei sunt aventurierii, ex-ploratorii, cei care trăiesc pentru senzaţiitari. Oameni celebri şi-au testat limitele înRaliul Dakar, pe parcursul celor trei deceniide existenţă. Printre ei, într-o foarte scurtăenumerare, au fost Prinţul Albert de Mona-co şi Prinţesa Caroline, actorul Claude Bras-seur, muzicianul Johnny Hallyday, cicliştiiJacques Anquetil şi Frederic Moncassin, dinlumea fotbalului au venit Michel Hidalgo,Raymond Kopa şi Jean-Marie Pfaff, cosmo-nautul Jean-Loup Chretien, înotătoareaChristine Caron şi mari piloţi precum JackyIckx, Jean-Pierre Jabouille, Jacques Laffite,Henri Pescarolo, Patrick Tambay, Juha Kan-kkunen, Bjorn Waldegard şi Timo Salonen.Exceptând piloţii de uzină, care trebuie sărespecte şi interesele constructorilor anga-jaţi în competitie, printre participanţi suntşi nume celebre ale motorsportului carenu au rezistat tentaţiei Dakarului, sacrifi-cându-şi o bună parte din pauza competi-ţională doar pentru a se alătura caravanei.Foşti piloţi de Formula 1, vedete dinlumea raliurilor clasice, de nivel mon-dial sau european, şi piloţi bine cotaţidin diferite genuri ale curselor de pistă,obişnuiţi mai degrabă cu un mediu delucru curat şi oarecum comod. Moti-vaţia lor provine tocmai din caracterulacestor oameni. La aproape 55 de ani,după 8 ani petrecuţi în fotoliul călduţde parlamentar european, marele AriVatanen s-a întors în caravana Daka-rului, unde obţinuse de patru ori vic-toria finală. Yvan Müller, pilot de uzinăSeat în WTCC - Campionatul Mondialde Turisme, vice-campion mondial în2007, pilot care oricând ar găsi un locbine plătit într-o echipă de top, vrăjitde aventura africană pe care a trăit-oprima dată anul trecut, spunea: “îmidoresc foarte mult să investesc în acestprogram şi sunt gata să sufăr oricătpentru a avea succes în Raliul Dakar”.Müller a luat startul şi în acest an şi l-aadus cu el şi pe coechipierul său de laSeat, fostul pilot de Formula 1 la Jor-dan Grand Prix, Tiago Monteiro.Într-adevăr competiţia africană e una a su-ferinţelor, a eforturilor fizice şi mai ales psi-hice extreme, este încercarea supremă înlumea motorsportului. Au mai existat ral-ly-raiduri infernale dar nici unul nu a atinsnotorietatea Dakarului şi s-au stins. Prinnatura sa Dakarul a devenit unitatea demăsură a rezistenţei şi a succesului cupluluiom maşină. Dakarul a devenit echivalentuloccidental al ritualului de iniţiere al tineri-lor din triburile africane. Peste 9.000 de ki-lometri, dintre care 6.000 în regim de probăspecială, trebuie parcurşi pe durata celor 15zile, în condiţii de teren variat şi accidentat,totul culminând cu traversarea ergurilor Sa-harei. Duritatea competiţiei crează drama-tismul mai degrabă fascinant al Dakarului,dar tocmai acesta este ingredientul care încombinaţie cu situaţia politică de multe oriinstabilă în regiune generează reţeta trage-diilor ce au marcat istoria competiţiei. RaliulDakarului a luat vieţi şi a vărsat lacrimi. In-clusiv iniţiatorul Thierry Sabine şi-a pierdutviaţa, când helicopterul său a lovit o dunăpe timpul unei furtuni de nisip. Însă Africa aînsemnat atât de mult pentru Sabine încâtfamilia a respectat visul său. Cenuşa i-a fostîmprăştiată în vântul deşertului şi caravanaa mers mai departe consolidând legendaDakarului.Raliul a fost criticat pentru tragediile pecare le-a generat, curmând aproape 50de vieţi pe parcursul celor trei decenii deexistenţă, dar caravana Dakarului nu poa-te fi oprită pentru acest motiv. Acelaşi AriVatanen spunea: “Dacă facem acest lucru,atunci am putea opri aproape orice activi-tate a omului. Întotdeauna omul a căutatsă descopere lucruri noi, şi-a asumat riscurişi a pornit către necunoscut”. Cei care sealiniază la startul marii aventuri cunosc ris-curile la care se expun şi îşi asumă deciziile.A suspenda Raliul Dakar pentru victimeleaccidentale făcute în rândul locuitorilor zo-nelor străbătute este ca şi cum am cere sus-pendarea circulaţiei din cauza accidentelorprovocate de trafic.Faimosul alpinist britanic Sir George LeighMallory întrebat de ce doreşte să urce peEverest a răspuns: “pentru că există”. Un anmai târziu el îşi pierdea viaţa în încercareade a-şi împlini visul. Oricare dintre temerariicare pornesc în caravana Dakarului are ace-eaşi motivaţie simplă.P10 IANUARIE - MARTIE 2008 11IANUARIE - MARTIE 2008“Dacă facem acest lucru, atunci am putea opri aproape oriceactivitate a omului. Întotdeauna omul a căutat să descoperelucruri noi, şi-a asumat riscuri şi a pornit către necunoscut”.“Îmi doresc foarte mult săinvestesc în acest programşi sunt gata să sufăr oricătpentru a avea succes în RaliulDakar”.MARC COMA şi-a dominat copios adversarii, înediţia de anul trecut, dar în Senegal, la doardouă zile de final, spaniolul a lovit o buturugăşi a fost proiectat într-un copac. Doctorii i-auimpus abandonul şi Cyril Despres a primit ca-dou trofeul. Un an mai devreme, în 2006, deşinu câştigase nici o etapă, Coma a făcut o cursătactică şi a profitat el de accidentul marelui ri-valCyrilDespres,careşi-adislocatumărul,şil-adeposedat de titlul pe care Despres îl câştigaseprima dată în 2005.
  6. 6. Este motivaţia acestui gen de oameni: Da-karul există.Impactul caravanei Raliului Dakar asuprateritoriilor traversate nu poate fi redusdoar la cele câteva momente nefericite.Din 1985, Thierry Sabine şi prietenul săumuzicianul Daniel Balavoine au pus bazelefundaţiei Pari du Coeur, marcând începutulunor acţiuni umanitare de mare amploare.Africa dăruieşte frumuseţea sa competiţieidar caravana raliului nu putea rămâne in-diferentă la greutăţile vieţii populaţiei dinregiunile traversate.An de an, alături de caravana competiţi-ei se deplasează o caravană a ajutoarelorpentru localnici. De la iniţiativa particularăa fiecărui concurent înscris în raliupână la acţiunile coordonate de or-ganizatori, tone de materiale au fostdistribuite comunităţilor învecinatetraseului parcurs. Au fost construitespitale, maternităţi şi şcoli, au fostdistribuite medicamente, aparatu-ră medicală, cărţi, rechizite şcolare,jucării şi au fost administrate pestejumătate de milion de doze de vacci-nuri. Au fost instalate 150 de pompe de apăpentru irigaţii şi au fost construite turnuride apă, pentru a oferi localnicilor cea maide preţ resursă de care Africa duce lipsă.Nevăzută în transmisiunile televizate este şilogistica impresionantă desfăşurată pentruprotecţia mediului, tocmai esenţa spirituluiRaliului Dakar.În urmă cu doi ani primul român a găsit re-sursele necesare pentru a participa în cele-brul raliu. Romeo Dunca a ajuns la final dara renunţat considerând că riscurile sunt maimari decât este el dispus să accepte. Un anmai târziu Zsolt Szilvester părăsea caravanadupă un accident grav.În 2007, din România au venit doi motoci-clişti plămădiţi pentru acest gen de încer-care: Emanuel Gyenes şi Marcel Butuza.Atâta vreme cât resursele financiare le vorpermite şi vor fi feriţi de accidentări serioa-se cei doi vor fi rezidenţi de lungă duratăai caravanei, iar poveştile lor vor atrage sialţi temerari. Deja la ediţia din acest an par-ticiparea românească a căpătat amploare.Pentru câţiva români Raliul Dakar nu maieste doar un vis, e o emoţie reală, noi cei-lalţi, însă, putem visa în faţa televizoruluiprin intermediul transmisiunilor Eurosport,din fiecare seară.Caravana în drumul spre Dakar are de în-fruntat trecătorile munţilor Atlas, furtunilede nisip şi dunele Saharei, în zile şi nopţilungi şi istovitoare. Nu toţi reuşesc dar pen-tru toţi dorinţa este aceeaşi: să ajungă peplaja dintre Atlantic şi Lacul Roz, la Dakar,dincolo de deşert.Arnold CobilanschiAdio ColinDakarul şi întreaga lume a raliurilor l-a pier-dut pe Colin McRae. Scoţianul urma să iastartul pentru echipa BMW X-Raid, când asosit şocanta veste a morţii sale, alături depropriul fiu, într-un accident de helicopter.Campion mondial de raliuri în 1995, McRaea reprezentat speranţele britanicilor, carel-au văzut drept cel mai valoros pilot dininsulă după Roger Clark, de la finele anilor‘70. A fost distins cu titlul de Membru al Or-dinului Imperiului Britanic (MBE).Pentru restul lumii Colin McRae a rămas,probabil, cel mai iubit pilot din toate tim-purile, datorită stilului său de pilotaj extremde spectaculos şi a abordării sale fără me-najamente.
  7. 7. gă clientul că ATV-urile Arctic Cat sunt ceamai bună alegere din gama premium:• Omologare europeană pentru circulaţie –„de fabric㔕 Road Legal” cu permis categoria B• Comutator electronic 2WD / 4WD• Eşapament REMUS din inox,• Catalizator din inox, cu omologare Euro 2• Suspensie independentă şi ajustabilă în 5poziţii, faţă/spate*”Best In Class” – garda lasol de 30,5 cm• ”Best In Class” – portbagaje de mare ca-pacitate 45kg faţă, 90kg spate• Rezervor de mare capacitate – 24,6 L• Diferenţial blocabil• Cutie de viteze automată cu frană de mo-tor (EBS)• Sistem SPEEDRACK – pentru montareaunei game extinse de accesoriiImportator Oficial: MARSHAL srlRâmnicu Vâlcea, www.arcticland.roompania are mai mult de 40de ani de experienţă în construi-rea de vehicule şi pe scena com-petiţiilor sportive şi s-a implicat înfurnizarea de produse de calitate,robuste şi de înaltă clasă, la celmai bun raport preţ - calitate, atât pentruindustrie cât şi pentru utilizatorii profesio-nişti sau pentru hobby.Astăzi, produsele Arctic Cat au răspân-dire la scara globală, existând o reţea depeste 1500 de distribuitori în mai multde 30 de ţări de pe toate continentele. Performanţele tehnologice ale companieisunt reflectate şi în componenta portofo-liului de produse. Arctic Cat fabrică singu-rul ATV DIESEL din lume, având o capacita-te cilindrică de 700cc, disponibil din 2007şi pentru piaţa civilă, iar în vara 2007, a fostlansat în Statele Unite, THUNDERCAT, ATV-ul de serie cu cea mai mare cilindree - 950cc, care este aşteptat în 2008 şi în Europa.Tot în anul 2007, de pe linia de montaj dinMinnesota a ieşit ATV-ul cu nr. 500.000, un700 Diesel model 2008, motiv de mândriepentru echipa Arctic Cat.În anul 2001, Peter Preiss a introdus pe pia-ţa europeană ATV-uri americane, fondândArctic Cat AG, în Bischofshofen, Austria.Urmând un program de repro-iectare, care a inclus dezvolta-rea şi integrarea unui nou sistem defrânare şi transformarea sistemului de ilu-minat, Arctic Cat AG a reuşit prima omo-logare europeană, pentru două modele.Linia de modele 2008 aduce o serie deîmbunătăţiri, care cumulate cu o reduceresubstanţială a preţurilor, doresc să convin-Oficial în RomâniaCARCTIC CAT Inc. are cartierul general în ThiefRiver Falls, Minnesota, SUA şi este unul din mariiconstructorimondialideATV-uri(AllTerrainVehicles)şi Snowmobile şi de asemenea de accesorii, piesede schimb şi echipamente speciale.arCtic catFabrica Arctic Cat, Austria
  8. 8. 17IANUARIE - MARTIE 200816 IANUARIE - MARTIE 2008ouă sunt numele care se remarcăîn anii ‘60, anterior erei open. RoyEmerson a dominat turneul de omanieră categorică, trecându-şiîn palmares nu mai puţin de şasetitluri şi stabilind astfel recordulde victorii al competiţiei. La feminin, afost perioada de glorie a Margaretei SmithCourt, învingătoare în nu mai puţin de 11rânduri.În întreaga sa carieră, Roy Stanley Emersona câştigat 12 titluri de Mare Şlem, fiind sin-gurul tenisman care posedă în palmaressuccese atât la simplu, cât şi la dublu, întoate cele patru competiţii majore ale se-zonului. Cele 28 de titluri de Mare Şlem (in-cluzându-le şi pe cele de la dublu) fac dinaustralianul în vârstă de 71 de ani record-manul absolut al victoriilor, la masculin. Edrept, majoritatea acestor victorii au fostrealizate în anii ‘60, în ultima parte a peri-oadei când în concursurile de Mare Şlemerau admişi doar jucătorii amatori. Abiadin 1968, odată cu era open, la startul com-petiţiilor au fost admişi şi profesioniştii.Un alt record interesant îl deţine MatsWilander (foto stânga). Suedezul este sin-gurul jucător care a câştigat Openul Aus-tralian atât pe iarbă, pe terenurile de laKooyong, Melbourne (acolo unde s-a des-făşurat competiţia până în 1988), cât şi peRebound Ace. În prezent, tenismanul scan-dinav este expert Eurosport şi o antrenea-ză pe Tatiana Golovin. Locuieşte în Hailey,Idaho, împreună cu soţia sa Sonja (fotomo-del de origine sud-africană), şi cu cei patrucopii. După retragerea din activitate, a fostcăpitanul nejucător al echipei de Cupa Da-vis a Suediei şi l-a antrenat pe rusul MaratSafin. Dintre cele şapte titluri de Mare Şlemdin cariera lui Wilander, trei au fost câştiga-te la Melbourne.Tot cu trei victorii pe terenurile de la Mel-bourne Park se poate lăuda şi Roger Fede-rer. În cazul în care tenismanul elveţian vacâştiga întrecerea din ianuarie 2008, el seva apropia la un singur titlu de Mare Şlemde recordul din toate timpurile (14), deţinutde americanul Pete Sampras.Un alt record al competiţiei de la antipoziar fi acela că în 1986 nu s-a desfăşurat ni-ciun turneu. Aceasta deoarece, după peri-oada 1977-1985, în care întrecerile au fostprogramate în decembrie, organizatorii aureadus concursul în ianuarie, data iniţialăde desfăşurare.Margaret Smith Court este deţinătoarearecordului absolut de victorii de Mare Şlemîn turneele de simplu, la feminin. Jucătoa-rea din Noua Galie de Sud, acum în vârstăde 65 de ani, posedă în palmares 24 de ast-fel de succese. Dintre acestea, nu mai puţinde 11 au fost câştigate în Openul ţării sale.Recordul devine unul imposibil de egalat,dacă la cele 24 de titluri de la simplu le adă-ugăm pe cele 19 de la dublu şi pe cele 19de la dublu mixt.Patru dintre succesele de la Melbourne aufost realizate în era open. Tot patru victo-rii sunt trecute şi în dreptul compatrioateiEvonne Goolagong Cawley, unul dintre ceiopt copii ai unei familii de origine aborige-nă.Steffi Graf (foto jos, în “anul de aur” 1988),actuala soţie a lui Andre Agassi, este o altăperformeră a turneului de la antipozi. Ju-cătoarea din Mannheim, Germania, ocupălocul doi într-o ierarhie a turneelor de MareŞlem câştigate la simplu, cu 22 de astfel desuccese (patru dintre ele la Melbourne).Germanca este deţinătoarea unei per-formanţe unice. În 1988, a realizat MareleŞlem de Aur, constând în victoriile realizateîn cele patru turnee de Grand Slam ale se-zonului, la care a adăugat medalia olimpi-că de aur de la Seul.În prezent, locuieşte în California, împreu-nă cu soţul şi cei doi copii - Jaden Gil (şaseani) şi Jaz Elle (patru ani).Marea rivală din anii ‘90 a lui Graf, MonicaSeles, este cealaltă deţinătoare a recordu-lui de victorii la Melbourne, cu patru astfelde succese. Născută în Novi Sad, Iugosla-via, într-o familie de origine maghiară,Seles posedă în prezent cetăţenia ameri-cană. Victoria din ianuarie 1996 în Openulaustralian a fost ultimul succes de MareŞlem din cariera lui Seles şi venea dupăpauza de doi ani, forţată de incidentuldin aprilie 1993, când, în timpul unui mecijucat la Hamburg, Seles a fost înjunghiatăîn spate de un admirator al lui Steffi Graf.Anterior acelui incident, jucătoarea dinIugoslavia câştigase nu mai puţin de opttitluri majore, în decurs de trei ani.De pe lista jucătoarelor care au marcatistoria turneului de la Melbourne nu tre-buie omisă Martina Hingis. Elveţianca acâştigat competiţia de la antipozi trei anila rând (1997-99), după victoriile din fina-lele disputate împotriva unor rivale dinEuropa (Mary Pierce, Conchita Martinezşi Amelie Mauresmo). În următorii trei aniHingis a acces până în finală, însă a pierdutde fiecare dată, în faţa unor adversare dinStatele Unite (Lindsay Davenport şi Jenni-fer Capriati).Anul acesta, după două decenii de Re-bound Ace, organizatorii de la MelbournePark au luat măsura schimbării suprafeţeide joc, optând pentru una cu un coefici-ent mai mic de reflexie a căldurii. Nu aulipsit nici vocile care s-au ridicat împotrivaacestei modificări, afirmând că noul Plexi-cushion seamănă prea mult cu DecoTurf-ulfolosit la Openul american.Alexandru GheorghiaşAustralianOpenCu o istorie începută în 1905, Openul Australiei este primul turneucalendaristic din seria celor patru mari competiţii ale anului.Eurosport dedică un amplu spaţiu întrecerii din ţara-continent,programată anul acesta în perioada 14 - 27 ianuarie 2008PALMARESUL RECENT - FINALEMASCULIN2007 Roger Federer b Fernando Gonzalez2006 Roger Federer b Marcos Baghdatis2005 Marat Safin b Lleyton Hewitt2004 Roger Federer b Marat Safin2003 Andre Agassi b Rainer SchüttlerFEMININ2007 SerenaWilliams b Maria Şarapova2006 Amelie Mauresmo b Justine Henin2005 SerenaWilliams b Lindsay Davenport2004 Justine Henin b Kim Clijsters2003 SerenaWilliams bVenusWilliamsDAndre Agassi deţine recordul de victorii din eraopen în turneul de la antipozi. Tenismanul ame-rican a câştigat patru ediţii (1995, 2000, 2001 şi2003). Retras din Circuit în septembrie 2006, Agas-si posedă în palmares opt titluri de Mare ŞlemMonica Seles este una din cele patru jucătoa-re cu câte patru titluri în palmares, câştigatedupă 1968. Celelalte sunt germanca SteffiGrafşiaustralienceleMargaretSmithCourtşiEvonne Goolagong-CawleyÎN IUNIE 2007 au început lucrările de înlo-cuire a suprafeţei de joc Rebound Ace cuuna având acoperire acrilică, numită Ple-xicushion, care va oferi un grad de conforttermic mai bun jucătorilor.Istoria în date
  9. 9. Virginia Ruzici: După încheierea ca-rierei, până in 1993 am lucrat pentrugrupul IMG-Mc Cormack, în calitate demanager şi am avut ocazia să mă ocupde câteva jucătoare ca Mary Pierce,Arantxa Sanchez, Monica Seleş. Acummă ocup în primul rând de fiica mea Ca-roline şi bineînţeles ... puţin şi de soţulmeu Jorg...! Comentez ocazional pentruunele canalele franţuzeşti şi mai recentpentru Eurosport Romania. În septem-brie 2007 m-am implicat (alături deBogdan Enoiu) în organizarea meciuluidemonstrativ dintre Martina Navratilo-va şi Monica Seleş. Pentru mine a fost oocazie să particip cu ceva la promova-rea tenisului feminin. Însă ne lipseşte unmare turneu feminin. Traversăm totuşio perioadă interesantă pentru că avemcâteva jucătoare tinere şi talentate, cuun potenţial interesant.Eurosport: Care este definiţia bucuriei pen-tru Virginia Ruzici?Virginia Ruzici: Fiica mea e cea mai marebucurie a vieţii mele.Ivonne Ghiţăn acea finalĂ ea a învins-o pecâştigătoarea din 1977, Mima Jaušo-vec cu scorul de 6-2, 6-2. S-a retrasdin cariera sportivă în anul 1987.Eurosport: Ce a pierdut şi ce a câşti-gat tenisul în ultimii ani?Virginia Ruzici: Tenisul a evoluat catoate celelalte sporturi. Se joacă multmai în forţă, fizicul este antrenat la ma-ximum, tehnica de deplasare în terens-a adaptat noilor cerinţe. Jucătorii şijucătoarele sunt mai înalţi şi mai fizici,iar la fete aş spune că forţa în loviturăa devenit mai importantă decât rapidi-tatea în teren. În timpul meu, calităţilepredominante erau viteza de deplasa-re şi viteza de lovitură şi nu atât forţa.Jucătorii de fineţe sunt rari astăzi! Bine-înţeles noile rachete au contribuit multla dezvoltarea jocului în forţă , iar noilecordaje dau mai mult control şi permitmai mult efect mingii.Personal, astăzi joc puţin tenis, dar potafirma că noile rachete îmi permit lo-vituri diferite executate cu mai multăuşurinţă şi eficacitate (în cazul meu maiales în rever). În ceea ce priveşte pregă-tirea fizică, diferenţa este enormă .Eurosport: Anul 1978 a fost cel mai frumosdin cariera dvs. Aţi fost una dintre cele şap-te jucătoare de tenis de pe planetă care areuşit să se califice în toate cele trei finalede la Roland Garros, la simplu, dublu şi du-blu mixt, impunându-vă in primele două.Care a fost secretul?Virginia Ruzici: Am avut şansa să fiufoarte în formă şi cu multă încrederedupă ce am câştigat titlul la simplu. Înfinala de dublu mixt, însă, a trebuit săabandonăm deoarece partenerul meu,francezul Patrice Dominguez s-a acci-dentat.Eurosport: Pe lângă succesele din capitalaFranţei, aţi mai ajuns în sferturile de fina-lă ale turneelor de de la Wimbledon şi USOpen. Care este în opinia dvs. cel mai fas-cinant turneu de Grand Slam dintre celepatru ?Virginia Ruzici: Fiecare turneu de GrandSlam este diferit! Pentru mine RolandGarros-ul a fost cel mai important şi celmai special.Wimbledonul este cel mai diferit dinpunct de vedere al concentrării, totalopus Wimbledonului, iar măreţia cen-tralului mi se pare ceva “supradimensi-onat”.Australian Open este un amestec detradiţie şi modernitate, un turneu foar-te dur pe planul fizic din cauza factorilorexteriori (căldură şi vânt).Eurosport: Chris Evert a fost un capitol im-portant în cariera dvs. Există regrete?Virginia Ruzici: Chris Evert psihologicmă domina complet, o respectam preamult probabil. Totuşi, am fost de câtevaori aproape să câştig cu ea - la Perrugiaşi la alte câteva întâlniri… Douăzeci şidouă de meciuri cu Chris Evert …le-ampierdut pe toate, de fiecare dată.Eurosport: V-aţi reîntâlnit peste ani?Virginia Ruzici: Da, dar mai puţin în ulti-mii ani. Eram destul de bune prietene înperioada în care jucam.Eurosport: În momentul în care aţi părăsitarena de tenis, ce drum aţi ales ?18 IANUARIE - MARTIE 2008radiografiaunui succesdialog cuVirginia RuziciVirginia Ruzici, singura jucătoare profesionistă de tenis din România câştigătoare a unui turneu deGrand Slam, s-a născut la CâmpiaTurzii. A câştigat 15 titluri la simplu în cariera sa, cel mai valorosfiind cel de la Rolland Garros în 1978.Î
  10. 10. regătirea, atât fizică cât şi ceamentală,maiales,trebuiesăurmă-rească o curbă gradat ascendentă,pentru a atinge vârful de formă cuocazia competiţiilor de amploare,cum sunt Campionatele Europenepentru patinatorii din continentul nostru,Campionatele celor Patru Continente şiMondialele pentru sportivii din ţările noneuropene.Niciun efort nu este prea mare, niciun de-taliu nu este lăsat la voia întâmplării.Sportivi, antrenori, coregrafi, psihologiîşi unesc forţele şi cunoştinţele, pentrua crea mici opere de artă, cizelate pînă laperfecţiune, cu dorinţa de a fi unicate.După ce toţi tehnicienii s-au familiarizatcu cerinţele, dar şi cu avantajele sistemu-lui ISU de arbitraj, s-a trecut la punerea lorîn practică, astfel încât numărul de punc-te acumulat să fie cât mai mare. Nu estedeloc neglijată nici partea de „ prezenta-re”, respectiv latura artistică, fără de carepatinajul nu s-ar mai putea numi artistic.Fiecare dintre cele cinci componente esteanalizată în amănunt, confruntată cu mu-zica aleasă, adaptată stilului propriu alpatinatorului, generic vorbind.După o perioadă de „încălzire”, prin par-ticiparea la competiţii internaţionale,GrandPrix-uridejuniorişiseniori,sezonul2007/2008 se „deschide” cu Campionate-le Europene de la Zagreb (21 – 27/01/2008),pentru a culmina cu Campionatele Mondi-ale de seniori de la Göteborg/Suedia (16 –23/03/2008). Oare ce ne vor oferi artiştii? Cusiguranţă vom putea urmări evoluţii impre-sionante ale patinatorilor din top.Dacă este un fel de lege nescrisă ca evolu-ţiile băieţilor să constituie partea cea maiincitantă, mai plină de „sare şi piper”, maispectaculoasă, asistând la răsturnări declasament, şi fetele vor fi, fără îndoială laînălţimea aşteptărilor publicului, dar şi aarbitrilor.Băieţii ne vor lăsa cu răsuflarea tăiată, vă-zând cu câtă uşurinţă vor ateriza sărituriletriple şi cvadruple, solo, în combinaţii sauîn „cascade”, admirând viteza ameţitoarecu care vor executa secvenţele de paşi, darşi originalitatea lor.Fetele ne vor încînta cu eleganţa specificălor, învăluindu-ne cu mantia fermecată asensibilităţii interpretării muzicii, prin im-plicarea emoţională şi intelectuală. Afectivăşi efectivă în povestea pe care o „spun” peluciul gheţii, prin comunicarea, dialogul pecare le stabilesc cu spectatorii, dar şi cu ar-bitrii, prin stilul unic, personal al fiecăreia.Vom vedea piruete, solo sau în combina-tie, cu poziţii dintre cele mai frumoase, cîtse poate de noi, originale, în aparenţă atîtde uşor de executat, în realitate ascunzândmulte ore de antrenament intens. Secven-ţele de paşi, cele de spirale, elementele delegătură dintre sărituri şi piruete vor fiacolo pentru a crea impresia că progra-mul este un întreg, fără ruperi de ritm,fără distorsionări.Să fim siguri că şi la capitolul sărituri vomavea surprize plăcute. Fără îndoială vomputea admira întreaga gamă de sărituritriple, solo sau în combinaţii, inclusivregina săriturilor, triplul Axel Paulsen,executat pentru prima dată de două oriîntr-o competiţie, de japoneza Miki Ando,campioana mondială en titre, medaliecucerită în 2007, în faţa propriului public,cu ocazia Campionatelor Mondiale desfă-şurate la Tokyo. Să nu fim surprinşi dacăla Mondialele din 2008 vom vedea chiarşi sărituri cvadruple. Altă japoneză, MaoAsada, vice campioană mondială la ediţiadin sezonul trecut a Mondialelor din Ja-ponia, este singura patinatoare care a ate-rizat un cvadruplu Salchow, în finala deGrand Prix pentru juniori, din anul 2002.În prezent, ea lucrează din plin la reuşitasăriturilor cadruplu Rittberger, cvadrupluFlip, cvadruplu Lutz, sfidând astfel legilegravitaţiei.Fiecare sportiv va dori să arate programecât mai complexe, din punct de vedere teh-nic, cît mai expresive, din punct de vedereartistic, arătându-şi astfel valoarea reală.Chiar dacă flacăra olimpică nu s-a aprinsîncă de pe muntele Olimp, ea arde deja îninimile artiştilor gheţii, călăuziţi de deviza:ALTIUS, CITIUS, FORTIUS!Nicolae BelluCOUNTDOWNÎncepe să se contureze, cât mai dreaptă, linia care ne va conduce la evenimentul major al anului 2010,Olimpiada de Iarnă de laVancouver-Canada. Să fie oare prea devreme? Cu siguranţă nu.Pla Europene şi Mondiale21IANUARIE - MARTIE 2008CAMPIONATUL EUROPEAN DE PATINAJ21- 27 IANUARIE ZAGREB, CROAŢIApatinajARTISTIC
  11. 11. ovestea mea începe la Galaţipe vremea când aveam 3-4ani, atunci când mama, careera îndragostită de patinajulartistic, a luat decizia să măducă la patinoar. Îmi aducaminte că în primele 3 săptămânidoar călcam gheaţa. Primul meu an-trenor Nicolae Sandu, care mi-a îndru-mat primii paşi, nu a lăsat-o atunci pemama să mă retragă de la pregătirepentru că a simţit că voi progresa.Apoi a început să îmi placă. În 1979a venit la Galaţi antrenorul MirceaIon. În 1984 când s-a înfiinţat centrulolimpic de patinaj artistic eu aveam13 ani şi mi s-a propus să mă mut laBucureşti departe de familie, şi amacceptat. Atunci a început colabora-rea mea cu Gabi şi Cornel Munteanu,doi antrenori profesionişti care m-auinspirat foarte mult. La Bucuresti aminceput să facem pregatire fizică şiartistică, să avem analize video - unregim complet diferit. Centrul olimpics-a desfiinţat în 1990 după Revoluţie.Iniţial am fost 18 copii selectaţi. La câ-teva luni am rămas 12 şi într-un finalam fost singurul care a mai rămas şidupă ce s-a autodesfiinţat centrulolimpic.Începutul carierei mele internaţionalepovestede iarnăOpovestefascinantădintr-olumeacelorcareîşicroiescdrumcupaşisigurişi-ngânddoarcuideeavictoriei.Undrumcareîncepe întotdeaunacuconjugareaverbului“apatina”.s-a produs în 1991 când am primit o spon-sorizare în SUA. La mondialele din 1991 dela Műnchen a venit la mine soţia consululuiamerican în Romania, doamna Lydia PaleyHume interesată să colaboreze cu noi pe li-nie de patinaj. Ne-am reîntâlnit la Bucureşti,am pus bazele unei colaborări, a scris patruscrisori de intenţie către trei centre şi o fa-milie de români din Denver. Şi s-a întâmplatsă primim două răspunsuri pozitive - unulde la Simona Grigorescu şi altul de la IceCastle International Training Centre LakeArrowhead California. Am prezentat acestescrisori federaţiei care urma să ne suportetransportul şi a fost de acord. Sponsoriză-rile erau pentru o lună în Denver, o lunăîn California. Am ajuns în oraşul americanundeamcunoscut-opeSimonaGrigorescu,ne-a găzduit şi mi-a făcut coregrafia la pro-gramul scurt din sezonul respectiv. După 3săptămâni am plecat în Lake Arrowhead săparticip la Summer Show. La sfârşitul unu-ia dintre cele 3 spectacole doamna CarolProbst, organizatoarea, mi-a oferit un bu-chet mare de flori, un plic cu 200 dolari şio felicitare în care scria că doreşte ca eusă stau acolo forever. După două zile ne-ainvitat pe mine şi pe antrenoarea mea încomitetul lor tehnic din care făceau par-te celebrul Frank Carol (director tehnic lavremea respectivă) şi Walter Probst – spo-norul principal, soţul doamnei. Am conve-nit ca ei să ne scrie o scrisoare de intenţiecătre federaţia română pentru prelungireasponsorizării.Toată lumea a fost fericită înafară de doamna Lydia Paley Hume caretrimisese o scrisoare celor de la Lake Ar-rowhead prin care le cerea să ne trimităacasă.Domnul Probst a făcut toate demersurilelegale ca noi să stăm acolo şi ni s-au pre-lungit legal vizele. Am stat atunci 4 luni ½în pregatire acolo, şi apoi ne-am întors înţară. Anul urmator, în 1992 când au fostmondialele la San Francisco, am avut difi-cultăţi iîn obţinerea vizei din cauza uneialte scrisori a doamnei Lydia Paley Humeîn care informa Amabasada SUA de laBucureşti că eu şi Gabi vrem să emigrăm,(ceea ce era complet fals), că nu suntem pa-trioţi şi că stăm prea mult în SUA.N-am să înţeleg niciodată de ce afăcut asta! Până la urmă am primitviza şi am participat cu success laCampionatele Mondiale.Dupa alte luni de stagiu în SUAeu am sărit 12 locuri în clasamen-tul mondial – de pe locul 23 laMűnchen am ajuns pe locul 11 laSan Francisco şi un an mai târziuam intrat in primii 10. Au urmatperioade de pregatire la LakeArrowhead. În 1992 -1993 a fostprimul sezon in care eu am primitinvitaţie la toate cele patru con-cursuri de Grand Prix: Skate Ca-nada, Skate America, NHK, TroféeLalique.În1993laEuropenem-amaccidentat şi am făcut aproape oruptură musculară, trebuind sămă retrag după programul scurt.După recuperare, la Mondialelede la Praga am venit pe locul 9 – afost cel mai bun rezultat al cari-erei mele.Înaceastăpoveste adevăratăGabiMunteanu a fost una dintre per-soanele care mi-a schimbat viaţa.Timp de 10 ani mi-a fost antrenoare, mi-afost ca şi o mamă. Carol Probst, care m-asponsorizat 8 ani de zile, a avut încredereîn patinajul meu, şi fără ajutorul ei nu aş fiobţinut rezultatele pe care le-am avut. Înultima parte a carierei mele mi-a plăcut săpatinez pentru pubic şi acest lucru i-l dato-rez şi lui Carlo Fassi – o altă persoană căreiatrebuie să îi mulţumesc pentru încredereacare mi- a insuflat-o. Eu am vrut să mă las depatinaj în 1994 şi datorită lui cariera mea amai continuat până în anul 2000, şi, zic eu,cu rezultate bune; N-am mai reuşit să fiu înprimii 10 la mondiale, dar la europene subbagheta lui am intrat în top ten. Locul 9 dela Praga din 1993 alături de Gabi Munteanu,locul 9 la Europene alături de Carlo Fassi, şiparticiparea la Olimpiada din 1994 - locul 14la prima mea experienţă la Jocurile Olimpi-ce, întregesc cartea mea de vizită.Astăzi am un univers special alături de fiicamea Tea Nicole care are 3 ani jumătate. Eaeste cea care îmi aduce o împlinire extraor-dinară. Am şi un univers sportiv, acum caantrenor al echipei naţionale de patinajartistic masculin de juniori si seniori.Sportul de performanţă îţi imprimă multădisciplină pe care e bine să o ai şi în viaţade zi cu zi. Fară ea nu poţi să reuşeşti. Copiiiamericani sunt învăţaţi de mici că în oricedomeniu trebuie să devină cei mai buni.Trebuie să fie Number One. În sport au unmotto: “Nu ai câştigat argintul, ai pierdutaurul!” N-ar fi rău ca şi în societatea româ-nească să implementăm această mentalita-te.Cornel GheorghePMARTIE 1996 Edmonton, Canada,la Campionatul Mondial de PatinajArtistic“Copiii americani sunt învăţaţi de mici că în orice domeniutrebuie să devină cei mai buni.Trebuie să fie Number One. Însport au un motto:“Nu ai câştigat argintul, ai pierdut aurul!”“Începutul carierei meleinternaţionale s-a produsîn 1991 când am primit osponsorizare în S.U.A.”PovestealuiCornelGheorghe.22 IANUARIE - MARTIE 2008 23IANUARIE - MARTIE 2008
  12. 12. TATISTICA ÎL recomandă peMatti Nykänen drept cel mai va-loros săritor cu schiurile din istoriaacestui sport. Născut în iulie 1963în localitatea Jyväskylä, finlan-dezul posedă în palmares cincimedalii olimpice de aur (din care patru deaur), cinci titluri de campion al lumii şi pa-tru mari globuri de cristal. Acestor perfor-manţe trebuie adăugat recordul de victoriiîn Cupa Mondială. Matti a câştigat nu maipuţin de 46 de concursuri, cu opt mai mul-te decât următorul clasat în această ierar-hie, polonezul Malysz.În 1988, la Calgary, primul dintre finlandeziizburători a fost cel şi dintâi săritor cu schi-urile care realiza dubla la Jocurile Olimpicede iarnă, câştigând ambele concursuri (petrambulinele normală şi mare). Acel suc-ces era triplat de victoria în întrecerea peechipe de la Olimpiada canadiană. Perfor-manţa sa din concursurile individuale aveasă fie repetată la Salt Lake City de SimonAmmann. Elveţianul s-a clasat însă doar alşaptelea în concursul pe echipe de la Jocu-rile din Utah.Din păcate, performanţele din cariera spor-tivă au fost umbrite de evoluţia de dupăretragerea din activitate. Viaţa de dincolode trambuline a fost una tumultuoasă şi afost chiar subiect de inspiraţie pentru unfilm realizat de finlandezi, în 2006. Deseleconflicte domestice, în care Nykänen erauneori atacator, alteori atacat, numeroase-le căsătorii şi divorţuri, piesele muzicale cutitluri cel puţin ridicole, au făcut din finlan-dez subiectul preferat al ziarelor de scandaldin Ţara celor o mie de lacuri.Până la actuala parteneră de viaţă, MerviTapola, alături de care trăieşte din 2004,precedentele patru mariaje nu au duratmai mult de două sezoane. În august 2004,marele campion finlandez a ajuns în vizo-rul procuraturii, fiind acuzat de tentativăde omor, după ce înjunghiase un prietende familie. A fost condamnat la 26 de lunide închisoare, în octombrie acelaşi an, fiindeliberat în septembrie 2005.Patru zile mai târziu, a fost arestat din nou,în urma unui atac asupra lui Tapola. În mar-tie 2006 a primit încă patru luni de închisoa-re. O ştire apărută în toamna lui 2007 spu-nea că Nykänen ar fi reluat antrenamentele,pentru a reveni în lumea săritorilor cu schi-urile profesionişti. La vârsta de 44 de ani!Şansele lui Adam Malysz de a-şi trece înpalmares un al cincilea mare glob de cristalsunt destul de mici, în condiţiile în care se-zonul 2007-08 a debutat fulminant pentruThomas Morgenstern. Austriacul al cărui in-terviu poate fi citit în revista noastră a câşti-gat primele cinci concursuri şi se anunţă camare favorit la intrarea în posesia globuluicel mare de cristal.N 1966, la iniţiativa a trei personajeimplicate în sport, totodată buni pri-eteni, a fost înfiinţată Cupa Mondialăla schi alpin. Francezul Honore Bon-net şi americanul Bob Beattie, ambiidirectori sportivi ai loturilor respec-tive, plus Serge Lang, reporter la L’Equipe,au pus bazele actualei competiţii. Primaediţie s-a desfăşurat acum mai bine de 40de ani şi a debutat pe 5 ianuarie 1967, cuun concurs de slalom desfăşurat în staţi-unea germană Berchtesgaden. La finalulacelui prim sezon, marele glob de cristal afost câştigat de Jean Claude Killy, francezulcare în iarna anului următor intra în posesiaa trei medalii olimpice de aur, pe zăpadade acasă, la Chamonix. La feminin, întrece-rea la general era câştigată de canadiancaNancy Greene.Primele succese austriece au fost consem-nate în 1969. Atunci, Karl Schranz (fotostânga) şi Gertrud Gabl intrau în posesiagloburilor mari. Originar din Sankt Anton,Schranz se afla la final de carieră. Posedadeja în palmares argintul olimpic în con-cursul de slalom uriaş de la Innsbruck 1964şi două titluri de campion al lumii, câştigatela Mondialele de la Chamonix. Acestora le-aadăugat un alt titlu suprem, la Val Gardena1970. Trebuie menţionat faptul ca în aceaperioadă, Mondialele se desfăşurau o datăla patru ani, asemeni Jocurilor Olimpice.Actualii deţinători ai globurilor celor maride cristal sunt Aksel Lund Svindal şi NicoleHosp (foto jos). Al treilea norvegian intrat înposesia acestei distincţii, după Kjetil AndréAamodt (1994) şi Lasse Kjus (1996 şi 1999),Svindal s-a accidentat în timpul unui an-trenament la coborâre şi va rata actualulsezon al Cupei Mondiale.Hosp este cea de-a opta reprezentantă aŢării Valsului care beneficiază de onorurilesupreme, în această întrecere care recom-pensează constanţa pe durata unui întregsezon. Actuala campioană mondială a sla-lomului uriaş posedă în palmares cel puţincâte o victorie în patru din cele cinci probe(excepţia o constituie coborârea).Globuride cristalPrimelegloburidecristalaufostoferiteînvingătorilordinCupaMondialălaschialpinlafineleanilor‘60.Recorduriledevictoriilageneral,recompensatecumareleglobdecristal,suntdeţinutedeluxemburghezulMarcGirardelli(5)şideaustriacaAnnemarieMoser-Pröll(6)ÎCupaMondialălasărituricuschiurileadebutatodatăcusezonul1979-80.Încazuluneinoivictorii,AdamMalysz(fotosus)sevadetaşaînfrunteasăritorilorcucelemaimultegloburimaridecristal.Înprezent,polonezulîmparteonorurilecufinlandezulMattiNykanen(fotojos)S24 IANUARIE - MARTIE 2008 25IANUARIE - MARTIE 2008
  13. 13. TOBIAS ANGERER este actualul deţinător alglobului cel mare de cristal. Germanul şi-aapărat trofeul câştigat în sezonul anterior.El succede în palmares compatrioţilor ReneSommerfeld şi AxelTeichmannRIMELE GLOBURI de cristal înCupa Mondială la schi fond au fostacordate oficial la finele sezonului1981-82. Anterior, au existat com-petiţii neoficiale, prima organizatăîn 1973 şi câştigată de norvegianulIvar Formo. Campionul olimpic al cursei de50 km de la Innsbruck 1976 a încetat dinviaţă în decembrie 2006, a doua zi de Cră-ciun, la vârsta de 55 de ani, înecat în apelelacului Store Sandungen din Nordmarka,în pădurile din apropiere de Oslo, cel maiprobabil după ce gheaţa s-a spart sub gre-utatea sa. Formo se dusese să patineze şisă facă jogging.Gunde Svan (foto dreapta jos) a dominatschiul fond din cea de-a doua jumătate aanilor ‘80. Suedezul a câştigat în cinci rân-duri competiţia la general. Prima victorie afost realizată în 1984, anul în care a câştigatdouă titluri de campion olimpic, la Saraje-vo. A fost declarat atunci sportivul anului înSuedia. În afara celor patru medalii olimpicede aur, în palmaresul lui Svan mai figureazăalte şapte titluri de campion mondial. Ulte-rior renunţării la cariera de fondist profesi-onist, Svan şi-a testat cu succes talentul depilot de rallyraid, câştigând chiar o ediţie aCampionatului Suediei. În prezent, activea-ză ca membru în Comitetul de conducereal Federaţiei Internaţionale de schi.Însă cel mai de succes fondist din toatetimpurile rămâne Bjoern Daehlie (fotodreapta sus). Norvegianul acum în vârstăde 40 de ani a câştigat de-a lungul carie-rei opt titluri de campion olimpic şi nouăde campion al lumii. Plus şase globuri decristal. La Mondialele din 1997, a câştigatmedalii la toate cele cinci probe la care aconcurat. Şi probabil că aceste recorduri arfi fost duse şi mai departe dacă scandina-vul n-ar fi fost obligat să renunţe la sportulde performanţă, ca urmare a unui accidentpetrecut în timp ce făcea schi pe role.Daehlie a copilărit în mijlocul Naturii şi apracticat vânătoarea, pescuitul, plimbărilepe poteci de munte, caiacul pe ape repezi,fotbalul şi, desigur, schiul. Iniţial, şi-a doritsă devină fotbalist, însă la îndemnul unuiantrenor de schi fond care i-a remarcat po-tenţialul deosebit, s-a îndreptat către acestsport.Ulterior carierei de fondist profesionist,Daehlie s-a lansat în afaceri, fiind prezentîn diverse campanii publicitare. A lansat omarcă de schiuri, a patentat un nou sistemde legături şi a urmat exemplul lui GundeSvan, cochetând cu meseria de prezentatorde televiziune.PScandinavii au dominat cu autoritate schiul fond, una dindisciplinele componente ale schiului nordic. Doi dintre mariicampionicareaumarcatacestsportsuntsuedezulGundeSvanşinorvegianulBjoernDaehlieACĂ LA masculin re-cordul de victorii esteîmpărţit de trei sportivi,la feminin acesta estedeţinut de MagdalenaForsberg (foto sus). Aceas-ta a câştigat competiţia la generalîn nu mai puţin de şase sezoane larând. Având rezultate notabile şi încursele de schi fond, ea deţine şi înprezent recordul de victorii în CupaMondială la biatlon, cu 42 de succe-se.La masculin, primul biatlonist carea câştigat patru titluri la generala fost actualul antrenor al lotuluiGermaniei, Frank Ullrich (foto jos).Performanţa sa a fost repetată ladistanţă de mai bine de un deceniude francezul Raphael Poiree (retrasdin activitate la finele sezonuluitrecut) şi de norvegianul Ole EinarBjoerndalen (foto dreapta). Acestadin urmă este şi singurul rămas înactivitate. Şi tot scandinavul este celcare a intrat în Cartea recordurilorcu prilejul Jocurilor Olimpice de laSalt Lake City 2002, când a câştigattoate cele patru medalii de aur puseîn luptă (trei în probele individualeşi încă una cu ştafeta Norvegiei). OleEinar deţine şi recordul de victorii înCupa Mondială, cu 72 de succese înprobele individuale.Alexandru GheorghiaşDCupaMondialălabiatlonadebutatlafineleanilor‘70,începutdeani‘80.Est-germaniiaudominatcompetiţialaprimelezeceediţii
  14. 14. DAVOS 2-7 IANUARIELAAX 11-18 FEBRUARIEOSLO 18-23 FEBRUARIE
  15. 15. entru el, până acum, visele audevenit realitate. Are două titluriolimpice (unul individual şi altul cuechipa) si trei titluri mondiale îm-preună cu echipa.Sorin Hobana: Thomas,tocmai ai împlinit 21de ani. Eşti încă foarte tânăr, dar deja cam-pion mondial de juniori şi seniori, şi în plus- visul fiecărui săritor- deţinătorul auruluiolimpic …Thomas Morgenstern: Da, sunt un picmai bătrân, dar nu s-au schimbat multe;a fost prima mea zi de naştere petrecutădeparte de casă şi, evident, prima petre-cută în România. Mă voi bucura dacă voiputea reveni la voi în ţară, poate chiarca să particip la o etapă de Cupă Mon-dială la sărituri cu schiurile....Am destulde multe performanţe de vârf în carieramea de până acum şi sper ca lucrurile săevolueze la fel şi în continuare; pentruurmătorii zece ani am încă două mariobiective: turneul celor 4 trambuline şiCupa Mondială. Voi avea zece ocazii să-mi împlinesc aceste ţeluri şi voi incercasă evoluez cât mai bine în acest scop.S.H.: De obicei, un săritor obţine perfor-manţe mai întâi în Cupa Mondială, şi apoila Jocurile Olimpice … tu eşti o excepţie.Thomas Morgenstern: Probabil că tre-buia s-o iau invers ...... e adevărat cătitlul cel mai important, cel olimpic, îmiaparţine deja, şi sunt destui mari spor-tivi ca Adam Malysz, Janne Ahonen sauAndy Goldberger care nu au reuşit săobţină un titlu olimpic, în schimb s-auimpus în Cupa Mondială şi în turneulcelor 4 trambuline … scopul meu estesă devin, la rândul meu, o legendă a să-ritorilor cu schiurile.S.H.: Îţi doresc mult succes … dar spune-mi,te rog, cum e viaţa unui săritor? În afară deantrenamente şi competiţii, ce mai faci?Thomas Morgenstern: Viaţa mea nu s-aschimbatmult…amcrescutfăcândmultsport, fotbal, schi, alergări, tot ce arede-a face cu sportul. De la 14 ani m-amconcentrat pe săriturile cu schiurile, iardupă doi ani am intrat în competiţie înCupa Mondială, am câştigat o etapă încăde atunci, apărând ca o cometă. În rest,mă duc rar la discotecă, dar trăiesc viaţadin plin, şi nu sunt nici genul de sportivcare face numai ce-i zic ceilalţi, ci ceea ceîmi face mie plăcere … şi cred că asta ecel mai important!S.H.: După accidentarea de la Kuusamo din2003, cum ai revenit în concursuri?Thomas Morgenstern: E adevărat că afost o cădere urâtă, de sus, foarte peri-culoasă, într-o etapă de Cupă Mondialăcare s-a desfăşurat pe un vânt destul deputernic. Am greşit, am căzut, dar, dinfericire, nu mi-am rupt nimic, am avutdoar nişte vânătăi, hematoame şi amputut reveni foarte repede pe trambu-line. Aş minţi dacă aş spune că nu mi-afost teamă, mai ales când am sărit dinnou, prima oară, mi-a fost un pic frică ....în subconştient, apoi totul a re-intrat repede în normal.S.H.: Ce simţi când urci pe barade start? Mai ales cînd ai câştigatprima manşă şi urmează să evolu-ezi ultimul în manşa secundă? E opresiune suplimentară ?Thomas Morgenstern: E fărăîndoială o presiune mare, nue deloc uşor, atunci când con-duci după prima manşă, altulsare mai departe decât tine,iar tu trebuie să fii la înalţimeaprovocării – e greu, dar şi plă-cut să fii acolo, sus, şi să simţi căpoţi reuşi încă o săritură foartebună, cu care să câştigi compe-tiţia.S.H.: Care sunt condiţiile pentru oevoluţie cât mai bună? Când simţică vei reuşi o săritură perfectă? În-aintea ei, sau doar în zbor?Thomas Morgenstern: Osăritură perfectă presu-pune foarte multe lucruricare să meargă bine şifoarte bine. Când ai pornitpe trambulină parcă intriîntr-o altă lume, e o senza-ţie unică, ai doar în mintedorinţa unei sărituri câtmai bune, pe care încercis-o materializezi în zbor,intelegi? E greu de expli-cat, dar poţi s-o simţi într-un fel, încă de pe zona deelan …S.H.: Cine crezi că va repre-zenta concurenţa cea maiputernică pentru tine înnoul sezon ? Norvegienii,finlandezii, elveţienii, poatechiar unii dintre compatrio-ţii tăi? E Malysz prea bătrân?E Schlierenzauer prea tânăr?Thomas Morgenstern: Credcă va fi un sezon foarte greu,noi (austriecii) avem o echipăfoarte puternică, dar şi Malysz,şi finlandezii, cu Ahonen, suntfoarte buni … nu va fi delocuşorS.H.: Dar tu poţi să obţii un locmai bun, nu?Thomas Morgenstern: Oriceeste posibil!S.H.: În sfârşit, un gând pentrusuporterii tăi din România, careîţi urmăresc la televizor fiecareevoluţie.Thomas Morgenstern: Amaflat cu plăcută uimire câţi faniromâni am, vreau să le mulţu-mesc pentru tot, şi îi rog să-miţină pumnii în continuare!Cerul este limitaCând zbori cu peste 90 km la oră te poţi gândi imediat cum poateCampionul mondial si olimpic, austriaculThomas Morgenstern, săsfideze gravitaţia.P“Când ai pornit petrambulină parcă intriîntr-o altă lume, e osenzaţie unică, ai doarîn minte dorinţa uneisărituri cât mai bune,pe care încerci s-omaterializezi în zbor”30 IANUARIE - MARTIE 2008PAGINACAMPIONILORSorin Hobana
  16. 16. ITUAT UNDEVA, pe coasta sudicăa Chinei, Hong Kong-ul va fi gazdaconcursului olimpic ecvestru. Deci-zia de a organiza întrecerile joche-ilor a fost luată în urmă cu doi ani,deoarece China continentală nuputea oferi condiţiile necesare carantineipatrupedelor. În plus, fosta colonie britani-că posedă cultura ecvestră necesară buneidesfăşurări a unei competiţii de asemeneaanvergură.Cu exact un an înaintea deschiderii Jocuri-lor de vară, bazele de competiţie şi organi-zarea au fost testate cu ocazia unui concursde probă completă, la care au participatinvitaţi din zece ţări. Cu o zi înainte de înce-perea întrecerii, zona a fost afectată de untaifun de gradul opt. Magazinele şi birourileau fost închise şi toată lumea s-a îndreptatcătre case. Din fericire, a doua zi vântul a di-minuat în intensitate şi concursul s-a pututdesfăşura conform planului.Luna august în Hong Kong aduce ploiabundente. A fost una din problemele ma-jore pe care organizatorii au trebuit s-o re-zolve, referitor la drenajul terenului pe carese desfăşoară cursa de cross-country, pe te-renul exclusivistului club de golf din HongKong . Traseul de golf a fost săpat, pentruinstalarea unui nou sistem de drenaj, în ciu-da protestelor venite din partea membrilorclubului. În prezent, terenul rămâne ferm,chiar şi în cazul unor precipitaţii de 110 mmpe oră!Căldura este înnăbuşitoare, la jumătatealunii august. Dacă temperaturile se situea-ză până în 30 de grade Celsius, umiditateapoate ajunge şi până la 95%! Este motivulpentru care grajdurile au fost amenajate cuaer condiţionat şi mijloace moderne de su-praveghere a stării sănătăţii cailor. Se mo-nitorizează temperatura şi sunt efectuateteste sanguine şi de urină. Concursul hipicse va desfăşura între 9 şi 20 august.ingdao este localitatea careva găzdui regatele olimpice. Or-ganizatorii sunt aproape de in-augurarea autostrăzii olimpice,şoseaua care va lega Beijingul desudul ţării. Qingdao este situatăpe coasta sudică a Peninsulei Shandong, laMarea Galbenă, în estul provinciei cu ace-laşi nume. Supranumit şi “Elveţia Orientu-lui Îndepărtat”, Qingdao este unul din celemai importante oraşe port ale Chinei. Lo-calitatea se întinde pe o suprafaţă de peste10.000 de kilometri pătraţi şi avea la finelelui 2004 peste şapte milioane de locuitori.În luna august, aici se desfăşoară un tradi-ţional festival al berii.Ocupaţia germană şi japoneză a făcut capeisajul să fie unul mai degrabă vestic. Înnoiembrie 1897, Germania a ocupat Qing-dao, sub pretextul unor dispute religioase.În 1914, odată cu izbucnirea Primului Răz-boi Mondial, Japonia a invadat Qingdao,i-a alungat pe germani şi a instaurat pro-priul regim militar. Pe 4 mai 1919 a avut loco mişcare a maselor, în urma căreia japone-zii s-au retras. Au revenit în ianuarie 1938,ocupaţia durând până în septembrie 1945.Centrul Internaţional de iahting Qingdaoa fost construit pe vechiul amplasament alşantierului naval Beihai şi se întinde pe osuprafaţă de 45 de hectare, din care douătreimi sunt rezervate competiţiilor olimpi-ce. Proiectul a costat peste 400 de milioanede dolari, din care jumătate a mers pentruconstruirea bazelor de la ţărm şi dragareaportului. Restul sumelor s-a îndreptat cătremutarea şantierului naval Beihai şi a reşe-dinţelor adiacente.ULIEN ABSALON vine la Beijingcu sentimente amestecate. France-zul deţinător al titlului olimpic esteconştient de dificultăţile traseuluiamenajat în plin centrul Capitaleichineze. Acestora li se adaugă unobstacol major, unul cu care mountain bi-kerii nu sunt obişnuiţi: poluarea. Sportivulobişnuit cu aerul ozonat al munţilor vatrebui să se adapteze atmosferei încărcatecu praf şi căldurii umede care marcheazăluna august la Beijing. La finele celor douăore şi un sfert de efort intens de la Atena,Absalon, neînvins la ultimele patru ediţiiale Campionatelor Mondiale, se gândeadeja la următoarea ediţie a Olimpiadei:“Imediat după ce am trecut linia de finiş şiam câştigat cursa de la Atena 2004, m-amgândit la Olimpiada de la Beijing. Voi facetot posibilul pentru a mă antrena în aşa felîncât să prind vârful de formă la finele luiaugust 2008.”Referitor la traseul amenajat de organiza-torii chinezi, marele campion francez estede părere că “este un traseu foarte dificil,mai degrabă fizic decât tehnic. Există şi câ-teva porţiuni tehnice, unde aş putea facediferenţa. Însă va fi dificil, deoarece nuexistă zone unde să-ţi tragi suflul. Căţără-rile sunt foarte scurte, la fel şi coborârile, şinu avem timp să ne revenim în urma efor-tului, pe coborâri care durează doar 15 sau20 de secunde. Iar căţărările durează întrezece şi un minut. Este un traseu care te so-licită intens.”Mountain bike-ul este un sport care solicităîndeosebi sistemul cardiovascular, iar polu-area nu face decât să obosească şi mai multorganismul aflat în plin efort. “Am simţitpoluarea încă de la sosirea la Beijing, cândam fost acoperiţi de smog. Atmosfera estegreu de respirat, din cauza umidităţii exce-sive. Poluarea face ca efortul să fie şi mai in-tens. Atunci când stai liniştit, eşti înconjuratde un miros greu. Atunci când depui efort,totul devine foarte dificil pentru bronhii.Simţi că nu poţi respira cum trebuie şi e clarcă performanţele vor fi departe de ceea ceţi-ai propus. Este foarte dificil să te adap-tezi poluării. Organismul se adaptează lacăldură sau umiditate, prin antrenamentulefectuat în condiţii similare. Este ceea ce senumeşte aclimatizare. Adaptarea la polua-re este însă imposibilă. Din contră, efectelesunt mai degrabă nefaste decât pozitive.Sper să realizeze ceva în sensul reduceriipoluării. Au spus că vor limita traficul auto-vehiculelor şi că vor închide câteva fabrici.Ar fi păcat ca această problemă să afectezecompetiţiile. Sper să fie aduse îmbunătă-ţiri situaţiei, înainte de începerea JocurilorOlimpice.”Vocea lui Absalon nu este unică. ComitetulInternaţional Olimpic a anunţat că va mutaprobele de la Beijing, dacă atmosfera po-luată din Capitala Chinei va constitui unpericol pentru sănătatea sportivilor. Aces-ta a fost anunţul făcut în luna decembriede directorul executiv al forului mondial,Gilbert Felli. Există în continuare îndoieliîn privinţa faptului că organizatorii chinezisunt conştienţi de ceea ce trebuie făcutpentru rezolvarea acestor probleme. Înaugust 2006, autorităţile au interzis unuinumăr de 1,3 milioane de maşini să circuleîn oraş, timp de patru zile. Alte măsuri ar fioprirea lucrărilor de construcţie şi închide-rea uzinelor care poluează atmosfera. Cutoate acestea, zilnic, pe străzile Beijinguluiapar 1.000 de maşini noi.Organizatorii locali au făcut referire la cotade “zile cu cer senin”, adică la acel numărde zile în care nivelul poluării se menţinela cote acceptabile. Însă statisticile au fostrespinse de specialişti, care le-au conside-rat ca nefiind fundamentate ştiinţific.Oficialii din Capitala Chinei au lansat îndecembrie 2007 o campanie intitulată“Păstraţi cerul senin”, în cadrul căreia in-spectorii vor închide zonele de construcţiecare emit praf, pentru a asigura îndeplini-rea obiectivului de 244 de zile cu cer senindin anul premergător Olimpiadei.Municipalitatea a investit deja 16 miliardede dolari în programe de îmbunătăţireamediului, desfiinţând fabricile poluante şieliminând taxiurile şi autobuzele de pe bu-levarde.OLIMPIADA 2008 AUTOSTRADA OLIMPICĂOrganizatorii chinezi se pregătesc să găzduiască cel mai mareeveniment sportiv de pe Mapamond. Olimpiada de la Beijing aredreptmizănudoarseturiledemedalii,cişirecâştigareaunuimediuînconjurător mai curatjsqCARANTINĂ DE LUXAlexandru GheorghiaşMĂSURI ANTI-POLUARE
  17. 17. urosport 2, canalul de sport alnoii generaţii, va transmite Festiva-lul Olimpic al Tineretului Europeanpână în 2011.Contractul este pentru următoare-le 4 evenimente, care vor avea locîn oraşele gazdă: Szezyrk, Polonia (iarna);Tampere, Finlanda (vara), în 2009; şi Libe-rec, Cehia (iarna), Trabzon, Turcia (vara) în2011.În cadrul unei întâlniri care a avut loc la Va-lencia, Spania, grupul Eurosport şi Comite-tul Olimpic European au semnat un acordde parteneriat pan-european, cel din urmăreprezentând 49 de comitete olimpice naţi-onale europene.Noua înţelegere întăreşte legăturile Eu-rosport cu mişcarea olimpică.Preşedintele Comitetul Olimpic European,Patrick Hickey a spus: “ Suntem încântaţisă putem promova evenimentele pe Eu-rosport 2, care pune accentul pe sporturilepentru tineri. Profilul de bază va fi ridicatprin extinderea acestei înţelegeri cu televi-ziunea pan-europeana, Eurosport.”Arnaud Simon, şeful de programe de la Eu-rosport şi directorul canalului Eurosport 2adaugă:” Eurosport 2, canalul noii noastregeneraţii, continuă să îşi dezvolte ofertabogată de sporturi internaţionale cheie şide evenimente pentru audienţa tânără, iarFestivalul Olimpic al Tineretului Europeaneste o ocazie minunată pentru tinerii noş-tri telespectatori. Suntem încântaţi să de-venim parteneri europeni ai ComitetuluiOlimpic European şi să luăm parte la răs-pândirea mesajului olimpic în rândul noiigeneraţiiCONCURSURI TESTCALIFICĂRI LA ORADEAEOLIMPIADATINERETULUI EUROPEANATUL MEDIA şi hotelul media dela Beijing 2008 vor oferi gradulde confort şi facilităţile necesareîndeplinirii cu succes a misiuniijurnaliştilor acreditaţi la mareleeveniment. Amplasat în apropi-ere de Gara de Nord Beijyuanlukou, pe li-nia metroului 5, Satul media este situat înnord-estul Zonei olimpice verde şi a Păduriiolimpice, undeva în nordul marii metropo-le, la doar 5 km de Centrul de presă şi la 2km de Centrul de transmisiuni TV.Distanţele până la Stadionul naţional şicelelalte arene din localitate sunt de 15 mi-nute de mers cu maşina. În plus, vor existaautobuze care vor face naveta zilnică pânăla locurile unde se desfăşoară competiţiile.Jurnaliştii vor efectua controlul de securi-tate la îmbarcarea în autobuze şi vor intramai repede în bazele sportive, la sosire.Jurnaliştii vor avea la dispoziţie cameremobilate, o sală de lucru media deschisănon-stop, linii ADSL, sală de mese non-stop, servicii de expediţie rapidă UPS, ofi-ciu bancar, magazin cu produse licenţiateolimpic, chioşc de ziare şi reviste, spălăto-rie, poştă şi sală de gimnastică.La începutul anului 2008, muncitorii lucraula finisajele interioare şi la amenajarea spa-ţiilor verzi din Satul media. La construcţiaSatului media au fost utilizate materialeecologice şi cu un consum energetic redus.Lucrările se vor încheia în luna mai, iar com-plexul va fi deschis oaspeţilor în perioada25 iulie - 29 august 2008.SATUL MEDIASOficialităţile chineze au garantat dreptul jurnaliştilor acreditaţila Jocurile de la Beijing de a relata liber întreaga desfăşurare acompetiţiilor şi a evenimentelor conexe. Cei aproape 7.000 dereprezentanţi media vor avea la dispoziţie un sat media de ultimăgeneraţieA ÎNCEPUTUL lui decembrie 2007, la Beijings-a desfăşurat un turneu internaţional de gim-nastică, unul din testele programate de organi-zatorii chinezi. Gazdele au încheiat competiţiape primul loc, cu nouă medalii de aur, din cele 12puse în luptă. Celelalte trei titluri au fost câştiga-te de sportivii din Japonia, Coreea de Sud şi Ucraina.Veteranul Lu Bin, 28 de ani, a revenit după o absenţă de 14luni şi a câştigat patru probe (inele, sărituri, cal cu mânereşi concursul pe echipe). La feminin s-a remarcat Cheng Fei,tripla campioană mondială de la Stuttgart, învingătoare latoate aparatele la care a concurat (sol, sărituri şi bârnă).Cu această ocazie a fost inaugurat Stadionul Naţional aco-perit, arena care va găzdui întrecerile de gimnastică, tram-polină, handbal şi baschet în scaun rulant.LRADEA VA fi gazda turneului de calificare olimpic la polope apă. Competiţia se va desfăşura în perioada 2-9 martie şi laea vor participa 12 echipe care vor lupta pentru ultimele patrulocuri rămase libere la turneul olimpic din vara lui 2008. Dupăce a ratat calificarea în faţa selecţionatei Muntenegrului (în-frângere cu 9-8 în finala turneului pre-olimpic de la Bratislava,din septembrie 2007), echipa ţării noastre va juca în bazinul de acasă, îngrupa întâi de la Oradea, împotriva Rusiei, Braziliei, Greciei, Kazahstanu-lui şi cel mai probabil a naţionalei din Puerto Rico. În cealaltă grupă se vorînfrunta Mexicul, Germania, Iranul, Italia, Canada şi Macedonia. Se cunoscopt din cele 12 participante la turneul olimpic: China (ţara gazdă), Croaţia,Ungaria şi Spania (podiumul de la Mondiale), Serbia (câştigătoarea LigiiMondiale), Australia (Oceania), Statele Unite (Jocurile Pan-Americane) şiMuntenegru.O
  18. 18. e data de 5 decembrie 2007, la ho-telul Novotel, sala Paris, s-a lansatcampania „Beijing 2008 – Şansasportivilor curaţi”, organizată deAgenţia Nţională Anti-Doping înparteneriat cu Agenţia Naţionalăpentru Sport, Comitetul Olmpic şi SportivRomân şi Romfilatelia.Campania este un proiect educativ pe ter-men mediu, de mare amploare, care se vadesfăşura în perioada decembrie 2007 - au-gust 2008 şi al cărui sponsor principal esteSC HOFIGAL SA. Scopul campaniei este asi-gurarea participării la Jocurile Olimpice dela Beijing 2008 cu un lot de sportivi care săfacă faţă exigenţelor practicării unui sportcurat şi evitarea apariţiei unor situaţii caresă prejudicieze imaginea sportului româ-nesc. Imaginea campaniei este fosta maregimnastă Andreea Răducan.Obiectivele campaniei „Beijing 2008 – Şan-sa sportivilor curaţi” sunt: informarea spor-tivilor cu privire la riscul utilizării substan-ţelor şi/sau metodelor interzise, educareasportivilor în vederea respectării exigenţe-lor competiţiei sportive a Jocurilor Olimpi-ce, precum şi conştientizarea sportivilor dea practica un sport fără dopaj.Cuocazialansăriicampanieidepe5decem-brie, între Agenţia Naţională Anti-Doping şiSC HOFIGAL SA s-a semnat un protocol departeneriat. Documentul a fost semnat decătre doamna Elena Graziela Vâjială, Preşe-dintele Agenţiei Naţionale Anti-Doping şide către domnul Ştefan Manea, preşedinte-le S.C. HOFIGAL SA.Pentru susţinerea lansării campaniei „Bei-jing 2008 – Şansa sportivilor curaţi” şipentru sprijinul promis pentru derulareacampaniei, ANAD mulţumeşte sponsoruluiprincipal SC HOFIGAL SA, precum şi institu-ţiilor partenere.Campania“Beijing 2008Şansa sportivilor curaţi”PLansarea campaniei este o cale excepţională pentru educarea tinerei generaţii de sportivi şi pentrupopularizarea noilor descoperiri ştiinţifice referitoare la limitele şi posibilităţile organismului uman,fără anabolizantele extrem de periculoase pentru viaţa ulterioară a sportivului. Cu atât mai mult sedovedeşte bine inspirată campania‘’Bejing 2008 - şansa sportivilor curaţi’’cu cât Olimpiada se vadesfăşura în China, unde sunt impuse restricţii drastice cu privire la dopaj.ÎnChina,produsuldebazăfolositdesportiviînafarăde Co Q10 este Spirulina (produs care ajunge să fiefolosit până la 50 de g./zi în perioadele de vârf aleantrenamentului sportiv şi în ziua de concurs).
  19. 19. ecorduri, bani, mulţi bani, foarte mulţibani, cei mai mulţi bani. Glorie, medalii, faimă,bani, din nou bani... Sportul a urcat atât de susîncât a luat-o la vale ameţitor şi foarte dureros.Gloria, faima, banii, toate au luat minţile şi sufle-tele celor despre care am crezut că sunt cei maibuni. De fapt, o grămadă dintre ei sunt cei mai răi. MarionJones, adulată, iubită, zeificată oriunde în lume, nu doarcea mai rapidă femeie de pe Planetă, ci de asemenea ceamai bogată atletă, cea mai performantă, cea mai... Şi ceamai mincinoasă. 5 octombrie 2007 este ziua în care lacri-mile ei n-au mai impresionat. Acuzată încă de pe vremealiceului că se dopează, după ce a câştigat patru ani la rândcampionatele naţionale ale Statelor Unite, Marion Jones arecunoscut în acea zi că a folosit încă din 2000 steroizi ana-bolizanţi. De fapt, în faţa unei Curţi Federale ea a admis căa minţit în 2000 agenţii federali, spunându-le că nu se do-pează. Mai mult, reuşind să şi ascundă asta la controaleleanti-doping. A câştigat 3 medalii de aur şi două de bronzla Sydney, la Jocurile Olimpice din 2000.A devenit cea mai bogată atletă din lume, nu alerga în vreocursă fără să câştige măcar un milion de dolari. În 2004Marion Jones fusese implicată într-o investigaţie legată delaboratorul Balco, dar negase folosirea de substanţe careîmbunătăţeau performanţa. Asta deşi se demonstrasecă Balco furnizase steroizi anabolizanţi mai multor atleţiamericani cunoscuţi. Marion Jones nu a fost depistatăpozitiv până în anul 2006. Atunci, în luna iunie, la Cam-pionatele Statelor Unite ale Americii, ea a fost găsită po-zitivă la EPO.Marion Jones nu a decis singură să folosească substanţeprohibite pentru a-şi creşte performanţele. A fost pregă-tită de Trevor Graham, antrenor care i-a administrat EPO,substanţă care măreşte numărul de globule roşii din sân-ge. Apoi, ea a lucrat cu Charlie Francis, canadianul carea recunoscut că i-a administrat steroizi sprinterului BenJohnson. S-a pregătit şi cu Steven Riddick, un alt antrenorcare a fost implicat în multiple cazuri de dopaj, cel mai no-toriu fiind al lui Tim Montgomery, tatăl fiului ei. De aseme-nea, bărbaţii cu care a fost căsătorită au fost şi ei implicaţiîn diverse scandaluri de dopaj. Primul soţ, C. J. Hunter, aprimit interdicţie de a participa la Jocurile Olimpice din2000 după ce a fost testat pozitiv cu steroizi.Urmare a declaraţiilor date de Marion Jones pe 5 octom-brie, i-au fost retrase toate titlurile câştigate după iunie2000, inclusiv medaliile olimpice, şi de asemenea a fostobligată să restituie toţi banii obţinuţi în întrecerile la carea luat parte. Practic, este falită în acest moment şi va trebuisă facă faţă şi cel puţin unui proces, pentru mărturie min-cinoasă în faţa organelor federale. Deja a fost suspendatădoi ani din toate competiţiile, dar a anunţat că nu vrea ori-cum să mai concureze.TrişoriAnul 2007 a fost zguduit de scandaluri de dopaj fără precedent.Marion Jones, statuie a sprintului după Jocurile Olimpice de laSydney, a recunoscut că a trişat.Turul ciclist al Franţei a trebuit să-şi excludă favoriţii, iar la finalul anului, un raport independent ascos la iveală folosirea substanţelor interzise în Liga americană debaseball.AgenţiaMondialăAnti-dopingatrecutşieaprinmomentegrele, fiindu-i contestată din interior capacitatea de a pune capătdopajului.Rde clasă mondială„Mi-am dezamăgit ţara. Îmi este ruşinede ceea ce am făcut.Vreau să cer iertarepoporului american pentru că l-amdezamăgit şi sper ca într-o zisă fiu iertată”DOSARELE DOPING
  20. 20. atrik Sinkewitz are 27 de ani şi până pe 18 iulie 2007era ciclist profesionist, la echipa germană T Mobile. În di-mineaţa acelei zile, în plină desfăşurare a Turului Franţei,a fost anunţat rezultatul probei A a unui control făcut cuo lună înaintea competiţiei: pozitiv cu testosteron. A fostconcediat, apoi a trebuit să apară în faţa mai multor co-misii de anchetă. În faţa Federaţiei Germane de ciclism el a oferitmai multe amănunte interesante despre cum funcţionează siste-mul dopajului în lumea ciclismului. Aşadar, să vedem mărturia unuisportiv care a admis că s-a dopat. “Desigur, singur pui o mare pre-siune asupra ta. Vrei să ai performanţe mai bune. De asemenea, e omare presiune din partea echipelor şi nimeni nu vrea să fie dat la oparte. Nimeni nu vrea în echipă ciclistul drăguţ care e întotdeaunaultimul. De asta, în opinia mea, şi eu vorbesc aici doar despre cazulmeu, sportivii pun presiune asupra lor şi fac greşeli.” Germanul adevenit profesionist în 2001 la echipa Mapei, devenită Quickstepîn 2003. În 2004, tânărul şi promiţătorul rutier câştiga Turul Ger-maniei. Apoi, după doi ani, a ajuns la T Mobile. Şi a descoperit oaltă faţă a ciclismului: “Sigur, cu trecerea timpului, observi anumitelucruri, iar anumite practici par normale şi necesare. Dar nu reali-zezi cu adevărat că faci ceva diferit.” În 2007, s-ar crede că T Mobilen-a avut o practică de lungă durată privind dopajul rutierilor săi,mai ales că echipa germană a concediat doi doctori suspectaţi căar fi administrat EPO unor ciclişti. “Cu adevărat nu te îngrijorezi cese întâmplă în spatele scenei, sau ce s-a întâmplat în trecut. Ce eimportant este să ai un obiectiv în viitor, iar eu am avut unul. Deaceea nu m-am întrebat prea multe.” Cariera lui Patrik s-a schimbatînsă pe 8 iunie 2007, cu o lună înainte de startul Turului Franţei. “Neantrenam, o etapă în Pirinei, şi cînd ne-am întors la hotel seara erauacolo doi controlori medicali. Au făcut teste normale de sînge şi deurină.” Germanul a fost descoperit pozitiv cu un nivel foarte marede testosteron. Ştirea a venit în mijlocul Marii Bucle. A fost un şoc.Televiziunea publică germană a oprit transmisiile în direct ale Tu-rului Franţei, ca măsură de protest faţă de acest nou caz de dopaj.“Trebuie să spun, treaba cu testosteronul a fost o prostie, pentru cănu e un drog miraculos, dacă îl bag în braţe nu pedalez mai repedeşi nu schimb vreun rezultat. Cu siguranţă altele sunt metodele. Deaceea eu cred că e posibil fără el, cred asta cu siguranţă. Şi nu e caşi cum l-aş fi folosit tot timpul, sau repetat.” Patrik Sinkewitz a folo-sit substanţe interzise pentru îmbunătăţirea performanţelor. A fostprima oară? “Prima oară când am fost prins”, a sunat răspunsul ci-clistului. A fost concediat, i-a fost luată pasiunea, ciclismul nu mai ece a fost pentru el. Dar nu vrea să fie singurul blamat. “Cicliştii suntmereu veriga slabă a lanţului. Ei sunt uşor suspendaţi şi concediaţi.Echipele îi înlocuiesc uşor. Dar acolo sunt cu siguranţă şi alte per-soane care merită să fie pedepsite, care au făcut asta şi au susţinutasta ani de zile. Iar la sfîrşit, cicliştii prinşi nu mai au nici o şansă şitrebuie să o termine cu sportul.” Pentru Sinkewitz, lucrurile suntclare şi există un întreg anturaj responsabil pentru doping. “Credcă marea problemă e ipocrizia. A unor manageri de echipă şi a unorciclişti de asemenea. Ei doar arată spre alţii şi se spală pe mâini deaceste probleme spunând “Acolo e problema, noi suntem OK”. Şivor să arate astfel problemele, deşi ştiu că nu e aşa. Toată lumea îşivede mai departe de treabă câtă vreme nu se întâmplă nimic.”Cosmin StăniloiuZeci de jucători americani de baseball, printre carenumeroase vedete, au fost acuzaţi că folosesc sub-stanţe dopante, conform unui raport întocmit de ocomisie independentă condusă de fostul senatorGEORGE MITCHELL. Practic, este vorba despre“o cultură a drogului” în Major League Basseball.Raportul cere oficialilor MLB să intensifice testeleanti-doping şi să formeze o comisie care să anche-teze acuzaţiile împotriva jucătorilor. PresedinteleMLB, Bud Selig, a declarat că e de acord cu reco-mandările comisiei şi că suporterii merită un sportcare e jucat pe teren de sportivi ce joacă într-unmod corect. Printre jucătorii menţionaţi în raportfigurează nume importante ale MLB, printre careBarry Bonds, Roger Clemens, Jason Giambi şi AndyPettitte.PAustralianul JOHN FAYE (foto) este noul preşedintealesalAgenţieiMondialeAnti-doping.Elîisuccedecanadianului Dick Pound. Alegerile au fost contro-versate după ce francezul Jean Francois Lamour,susţinut de către membri europeni ai Agenţiei,s-a retras din cursă. Europenii acuză ineficacita-tea Agenţiei şi încă se mai gîndesc să înfiinţeze unorganism paralel. Pe 23 octombrie, la Conferinţadespre Dopaj a WADA, s-a aprobat introducereapaşaportului biologic pentru sportivi. Practic, ori-ce anomalie biologică apărută la un sportiv va fiimediat detectată, orice transformale anormală adatelor acestuia va fi un semnal de alarmă.Mărturia unui vinovat“Cicliştii sunt mereu veriga slabă a lanţului. Eisunt uşor suspendaţi şi concediaţi. Echipele îiînlocuiesc uşor. Dar acolo sunt cu siguranţă şialte persoane care merită să fie pedepsite, careau făcut asta şi au susţinut asta ani de zile.”“Trebuie să spun, treaba cu testosteronul a fosto prostie, pentru că nu e un drog miraculos,dacă îl bag în braţe nu pedalez mai repede şi nuschimb vreun rezultat. Cu siguranţă altele suntmetodele.“
  21. 21. întreagă armadă „neagră” poposită cuceritor în In-sula Britanică se întoarce pe meleagurile natale pentrucompetiţia interţări a Africii şi Anglia se vede fotbalisticnevoită să plombeze 42 de locuri în echipele din primaligă. Acesta este numărul de jucători africani care, cudouă săptămâni înainte de 20 ianuarie au plecat spreGhana, la reunirea echipelor lor naţionale.La Accra începe pe 20 ianuarie Cupa Africii pe Naţiuni şi dintre cele16 participante, 10 au jucători în Premier League. Doar Aston Vil-la, Derby şi Manchester United nu vor avea probleme, pentru cănu au africani calificaţi la CAN în lot. În rest, toate celelalte echipe17 formaţii vor fi nevoite să se descurce fără câţiva dintre titulariiimportanţi. În total vor fi 5 etape de campionat plus meciuri dinCupa Angliei şi Cupa Ligii, între 12 ianuarie şi 10 februarie, în careechipele engleze trebuie să se descurce fără africani. Portsmouth,surprinzătoare ocupantă în decembrie a locului 5, are cel mai marecontingent, cinci jucători, toţi importanţi, fiind plecaţi la CAN. Fun-daşul camerunez Lauren, Djimi Traore, din Mali, senegalezul Papapremiereleague42 de locuri liberePentru cinci săptămâni, prima ligă engleză de fotbal e nevoită să renunţe la serviciile jucătorilorafricani ale căror echipe naţionale s-au calificat la Cupa Africii pe Naţiuni. Pleacă în Ghana 42 dejucători. Cel mai bogat, mai cosmopolit, mai urmărit şi mai controversat campionat de fotbal dinlume se pregăteşte să facă faţă unei situaţii speciale.Bouba Diop, ganezul Sulley Muntary şi ni-gerianul Nwanko Kanu îl vor lăsa pe mana-gerul Harry Redknapp descoperit în cîtevaposturi cheie. Everton este într-o situaţieasemănătoare. Are trei nigerieni, Yobo, Ai-yegbeni şi Anichebe, toţi titulari, alături desud-africanul Pienaar, şi toţi patru vor plecaîn Ghana. Formaţia din Liverpool va tre-bui astfel să se descurce fără marcatorul eiprincipal în acest sezon, Yakubu, autor a 8goluri în 16 runde. Tot patru absenţi va aveaşi Newcastle, senegalezii Habib Baye şi Ab-dulaye Faye, nigerianul Martins (care estegolgheterul echipei, 6 goluri în 16 meciuri )şi căpitanul, camerunezul Geremi. Patru ju-cători vor pleca spre Ghana şi de la Chelsea,toţi patru piese importante pentru AvraamGrant. Didier Drogba, operat la genunchi laînceputul lui decembrie, a fost anunţat înlotul Cote d’Ivoire de către selecţionerul UliStielike, după ce oficialii clubului londonezau estimat la 3 săptămâni după intervenţiachirurgicală perioada de pauză a atacantu-lui.Mijlocaşi importanţiChelsea va avea de suportat absenţelecele mai importante la mijlocul terenului,acolo unde Michael Essien (Ghana) şi ObiMikel (Nigeria) sunt piese cu mare greuta-te. Tottenham de asemenea va trebui să sedescurce 5 săptămâni fără influentul închi-zător ivorian Didier Zokora. Reading, şi aşaîn suferinţă, îl va pierde pe Emerson Fae,alt ivorian, iar Blackburn pe sud-africanulAaron Mokoena, omul care leagă jocul lamijloc.Cluburile vor mutarea dateicompetiţieiCum spuneam la început, Portsmouth esteformaţia care va suferi cel mai mult în tim-pul Cupei Africii pe Naţiuni. Va avea 5 ab-senţi, toţi titulari în echipa pregătită de Re-dknapp. Asistentul acestuia, Joe Jordan, aadus în discuţie mutarea datei tradiţionalede disputare a competiţiei, în timpul verii.Numai că, în Africa centrală şi de vest, întreiunie şi septembrie vremea este extrem deinstabilă, fiind anotimpul ploios. Surprin-zător, fostul atacant al lui Chelsea, GavinPeacock, comentator sportiv astăzi, n-afost de partea cluburilor engleze: „Ei ştiucând semnează cu jucători africani că se vaîntîmpla asta, că odată la doi ani trebuie săjoace fără ei câte 5 săptămâni. Turneul estefăcut pentru fotbalul african şi dezvoltarealui, nu pentru dezvoltarea celui european.”Cosmin StăniloiuOEchipa Nr. de jucători africani la CANArsenal 2AstonVilla -Birmingham 3Blackburn 2Bolton 2Chelsea 4Derby County -Everton 4Fulham 1Liverpool 2Manchester City 1Manchester Utd. -Middlesbrough 1Newcastle 4Postsmouth 5Reading 3Sunderland 1Tottenham 3West Ham Utd. 2Wigan 2Ţara Număr de jucători în AngliaGhana 4Maroc 1Nigeria 9Mali 2Cote d’Ivoire 7Egipt 2Camerun 6Tunisia 1Africa de Sud 3Senegal 7„Ei ştiu când semnează cu jucători africani că se va întîmplaasta, că odată la doi ani trebuie să joace fără ei câte 5săptămâni.Turneul este făcut pentru fotbalul african şidezvoltarea lui, nu pentru dezvoltarea celui european.”42 IANUARIE - MARTIE 2008 43IANUARIE - MARTIE 2008
  22. 22. ste un ţărm pe care, de sute deani, corăbii acostează degeaba. Esteo lume din care nu se învaţă nimic,pentru că, la noi, învăţătura şi-a că-pătat, cu îngâmfare, ştampilă edu-caţională. Este un ritm de viaţă preavibrant pentru sângele calculat care curgeprin vinele cuceritorilor.Este, astfel, o planetă necucerită: Africa. Şineînţeleasă, precum o carte scrisă într-unlimbaj inaccesibil unui nenăscut acolo. Uncontinent pe care nu am învăţat încă dacăsă-l punem înaintea sau înapoia noastră,amestec de copilărie şi de maturitate, înţe-lepte deopotrivă, derutante şi irepetabile.Africa fotbalistică e privirea din oglindă aîntregii Africi, colorată, efervescentă şi sur-prinzătoare. Aşadar, ne e greu să înţelegemAfrica privind-o prin ferestrele unor culturidiferite şi născându-ne genetic altfel. Sun-tem, noi, europenii, lipsiţi de nonşalanţacare etichetează primordial continentulnegru, o nonşalanţă care ne face să fim în-furiaţi de fiecare dată când se manifestă.Ne despart prea multe, de la climă la zâm-bete, ca să putem percepe natural ceea cese întâmplă în sufletul oricărui african. Nuputem decât să acceptăm că încercările dea instituţionaliza fotbalul african sunt sorti-te eşecului, indiferent de câte iluzii ne potoferi Eto’o, Drogba sau Kanoute. Sau toc-mai din cauza acestor iluzii.De la Senegal- varianta 2002- încoace, nis-au lipit ochii şi mai tare pe geamul sudical Mediteranei şi am suspinat după golurilelui Eto’o şi detenta lui Drogba, împrăştiatecu dărnicie printr-o Europă rigidă şi abiaobişnuită să dea din buric şi să râdă cu gurapână la urechi din orice. Veseli nevoie mare,ne împrumutăm sambele fie de la ele deacasă, pe filiera Ronaldinho- Kaka- Robin-ho- Juninho, fie tocmai de pe meleagurilestrămoşilor lor, cărate în bagaje de Dinda-ne, Adebayour, Martins sau Diouf. Şi dacătot ne zgâim, precum copiii mici la bâlci, lavrăjitoriile africanilor care joacă în Europa, evremea să băgăm în seamă, conştiincios şicu răspundere, competiţia cea mai impor-tantă a continentului din sud: Cupa Africiipe Naţiuni.AfricaSexy şi naivăÎntre 20 ianuarie şi 10 februarie 2008, cele mai bune16formaţiinaţionalealeAfriciisevorîntâlniînGhanacu titlul continental pe masă. Nu vor lipsi marilevedete ale celor mai importante cluburi europene şile vom vedea pe toate în transmisiuni maraton aleEurosport.EGrupa A (Accra) Grupa B (Sekondi) Grupa C (Kumasi) Grupa D (Tamale)Ghana Nigeria Egipt TunisiaNamibia Cote d’Ivoire Camerun SenegalMaroc Mali Gambia Africa de SudGuinea Benin Sudan AngolaProbabil că niciodată competiţia n-a avut, ca acum, atâta forţăşi atâtea speranţe într-un fotbal mai educat şi mai lipsit de nai-vităţi, aşa cum este, proverbial, cel african. În jurul lacului Voltaşi pe coasta golfului Guinea, patru oraşe pline de istorie şi desemne de întrebare vor fi teatrele de luptă pentru şaisprezeceformaţii naţionale, pe care le-am tratat pâna de curând cel multca pe apariţii exotice, eventual sexy, dar prea naive pentru câtăsuperioritate fotbalistică şi îngâmfare s-au adunat între Atlanticşi Caucaz. Franţa, Anglia, Spania au campionatele înţesate devedete de culoare. Ni se pare că ne uitam la Barça, la Chelsea,la Lyon, dar de fapt ne uităm la aceşti fotbalişti care merită, depe 20 ianuarie încolo, exact la fel de multă atenţie, chiar dacă îivom vedea pentru Senegal, Nigeria, Cote d’Ivoire sau Benin. Şi poate că farmecul îl vom descoperi tocmai în naivitatea recu-noscută a fotbalului venit din Africa: un pic mai puţină tacticăchirurgicală poate nu ne strică la sfârşit de ianuarie, putându-ne imagina că asta e echivalent cu dezgolirea provocatoare aşoldurilor unei dansatoare de kpanlogo. Sau de orice altceva.Cosmin Stăniloiu44 IANUARIE - MARTIE 2008În urmă cu doi ani, la Cairo, NAŢIONALA DE FOTBALA EGIPTULUI a câştigat pentru a cincea oară titlulde campioană a Africii.“Faraonii”nu sunt însăprintre favoriţii întrecerii din acest an, din Ghana.MICHAEL ESSIEN este căpi-tanul naţionalei ţării gazdăşi, condusă de el, Ghanasperă să câştige titlul con-tinental. Un adversar detemut va fi selecţionata Ca-merunului, al cărei princi-pal atacant rămâne SamuelEto’o (foto jos).Program grupa A20 ianuarie: Ghana – Guinea21 ianuarie: Namibia – Maroc24 ianuarie: Guinea – Maroc, Ghana – Namibia28 Ianuarie: Ghana – Maroc, Guinea – NamibiaProgram grupa B21 ianuarie: Nigeria - Cote d’Ivoire, Mali – Benin25 ianuarie: Cote d’Ivoire – Benin, Nigeria – Mali29 ianuarie: Nigeria – Benin, Cote d’Ivoire – MaliProgram Grupa C22 ianuarie: Egipt- Camerun, Sudan – Zambia26 ianuarie: Camerun – Zambia, Egipt – Sudan30 ianuarie: Egipt – Zambia, Camerun – SudanProgram Grupa D23 ianuarie: Tunisia – Senegal, Africa de Sud – Angola27 ianuarie: Senegal – Angola, Tunisia – Africa de Sud31 ianuarie: Tunisia – Angola, Senegal – Africa de SudSferturi de finală3 februarie: SF1: 1A – 2B (Accra), SF2: 1B – 2A (Sekondi)4 februarie: SF3: 1C – 2D (Kumasi), SF4: 1D – 2C (Tamale)Semifinale7 februarie: SM1: SF1 – SF4 (Accra), SM2: SF2 – SF3 (Kumasi)Finala mică9 februarie (Accra)Finala10 februarie (Accra)Programul GrupelorTransmisiunile Eurosport în directFaza grupelor Sferturi de finală Semifinale Finala20-31 ianuarie 3 şi 4 februarie 7 februarie 10 februarie18.45 Eurogol Flash 18.30 Rezumate 18.45 Eurogol Flash19.00 Meciul 1 Live 19.00 Sfert de finală Live 19.00 Semifinală Live 19.00 Finala Live21.00 CAN Special 21.00 CAN Special 21.00 CAN Special21.30 Meciul 2 Live 22.30 Sfert de finală Live 22.30 Semifinală Live23.30 CAN Rezumat 24.30 CAN Rezumat 24.30 CAN Rezumat 24.30 CAN Rezumat
  23. 23. CAMPIONATULEUROPEANDE NATAŢIEEindhoven, Olanda,18 - 23 martie

×