Cartea sobarului si cosarului

8,389 views

Published on

pentru meseriasi

Published in: Education

Cartea sobarului si cosarului

  1. 1. V HOPU GH, MOIAN-=eo6o
  2. 2. F
  3. 3. Lu -a-ea contine r{tv,d ex,rut6Jea si intrFIrcr(i.oLelor de c, .r . , ,t, r{r.ur,, ti @te prr.nJ |,.r+ t,tar:t.A.l,A1n,r.rcur.rofd- I ,.,. ,.. ii, rtJrtetrac| ,!pf.i_ In legaruri.-u lr!i,,.!i,.,r rnlpxtc, lnIrum sfr.r xcfesare rr(. sobori g .cralj. cum srnt Oor"^ naa*rd, pe tinia pporrrltu,t suslrnute pentru tmbu-noli!nile de l€fhot.lirir , (il t r!,lir ,r,. rjt dc propag re a caldurii. -.1.:. e.r.)i nol.un.t6 nototzrea ln .ontinuar? o eottiliil^r Ja t,.,ti, otp oon attitor munril, a de?D.lhrii otczolrint.lor ,lc .ulturd. d Dt...,tli, rii nnt.wilar d; !(r L. | ," o--rot.tre a snnntdlii $i pPD?tt, ritLr sociaLp....,..r,r.tir De asem.l!!, |oliunite necesare de paze d. Io^uinLp .le .l1dirl sociel..cutturcle cunoo>te o antptoarp n, natntilnha. $to"ri in.p.,dr.. i tdr ,, Jc rrrote lie ti se. uiLar ,, a mli. i la lr . .i ..i r,, l ri !o$r.r. O mare pefte (Iintre aceste clitdiri stnt (Lotale cu sobe. i L.L !Ltt r,Ir,!trrr!or ca.e se caljti.d tn ..r.etarca,ctatclot sta|iice r.zuLta ed, d. cRmp. in Astlel, d.inmeseriile dr sobr, |LLrrjtofilor.alilicati ln acesle , "ontrinia tlcmese i, p.ntlr firlr r" I Lr:L,lrt lr,f Irote6lona.l, Lacut.nte, orntre ccL? apraapc guA0AA dparLarrL.nle reaLizaLc riadJ.l lgil- t96cj, srnl in.alilc cu sol,i cirea CA.o, o"""tioriir"_in pe- lu.uintele nou canst ruitc Ia sate >i cel? ind.iDiJuate rcat:2..re "entind Dintre Locuinlele ce se oar realiza in conLinuare, d.in slatului, ea Si Jintre .ele parl it urare lardle+iordne, pelhr;at lonl.uriLe sotd de Dir,cuD,lc .cLui d. al t^ Lea t ongrcs oL f .c.ti., tn p"riioi t946. t!,0. un nuxtir intpafla Lor Jt ncrl.iLc I u sub?. Aior,tc {otum al lu.rrritor cle soLe up"psare tinpul reali2a.h a tiljlora, pt-tun $i nulrrnLtl ma.te at Si scun de tucriritur tJx tntre. yp::..: :ot .tot ,i .uluriror .impu4 utiti.arc,r unui numd, inrparranr se nutkzLori soLofi fj , olor;. dc .dlt)L.a.e .urespunzdLare. !!",t,"" U" lolLt so situca.a pe tinn a, p,tui tre-id, ral +i tato.)at6 urmate$t" sa cvmp|,,ze partiat tip"a d.c mot,tiat u.,.r.,...ntar PrtsLo tn prc.enL it literaturd nas rLt lctnicu,J. r. npnluL exee:tdrii $t intretinerii sobeior, ca -pc.ra.rate, n t)a- co$utuar d.e Jum. ,i i1r accld aI int;erineril , AJa:6. cu ,toliunile pro.ctice priLrind t,tcrbrtlr d.e spcaialirste. ln ur.ratp stnt trutatc de asctL,n-.o td!.t..tiut.tt,, prio ;are la dine+_ nona,rca sobcLot ri a evtitrr ,J| Jut , ta ttlnoroAid ttaLctor u:.rpcc141itrt., La _rJuti:u ta );abricaliei nate_ ,!t/nlt)iaa a murl{ii, t4 nnsu 4 de p.roleclie ,i dc tthniJ a sr.tn.Lnt muncil €t da pzd. corL|ra tn- j
  4. 4. IAI1IA INIII Prin d.ezxoltorea materialului dh .tl)r l,rs s d tr"L)lrit Permanent.tt lucrarea de Jafn st lie de ud uI lnt | ttt:trx(t1)rilor in rnuncalor cle Jiecare zi. EXECUTATUIA $r INTIItrIINIIIIEA SOBETOB Cu aceastd. oco.zie se ad t: nttLlltttttiti t)t4t1tiltt mai$tri sobariPop losit $i Tanase Marin .arr. l)ti,r I t tiilt .14te, au ,itlut sd Copitolul, lnnreascd interesul cititorilor Pt tLtru d ,r I I Iir ," r Cartea se atlrcseazd celor (:ar( :t , 1li t, ) tr n. tliile d.e sobari $I NOTIUNI DE TERMOTDIINICAcogari, preattn ;t Wrsonalulut tr/r,ri, ,Ii,r l"rr"riul executiel construcriilar. A. Producelea ctrldurii. Coryurile inconjurdtoare prczintl dite te Ettrri de incalzrrei unere sinl reci (de cxemplu, ztoul, nlolrila (lc.), iar allele sinl cdde (de exemplu, bccul apr]1$, soba in timpul lu[c- blalile .rrferite ale corpurilor sint cauzate de cd.ldurA. Cildura este proousl oe dilerrte sursc cle. duF; prlllire aceslca se poi cnu- mela; soarcle, elecincitatea elc. Ual(ura nccesard pe4"ru rncilzirea construcliilor se producc in mod curcnt prur ardefe; in acesl scop se ard aDurnrle marctrarc, nu- mLc cambusttDlli. froer-ca are loc ill instalalii sau aparate oe iLrcal- zrt, consLfultc specral, in vcoerca prcducefu caldrrlrl. Pentru ca aruerea sa poara alea loc esLc necesal se existe crrigen, OxilFlT 6-d Lrisd$1i. iii;6i; in-amestec cii al|e taze; €l dste gaZrir. cel mar rmportanr care inlra in alcaturea aerulur, lind strict neccsar meoliD1]rri vielii. Arderea combllstibilului in scopul producedi clldudi consti in combma.ea acesrui corp cu oxigeDul clin aer, in anumite coilclilii, fenon.(r, , Jmlt ori,lar.. In I9!urt cJ (a rLllaed -( o| hen db/"nF Lr q u.n a. r ,- , Lr nr.-ra um-ii.lirbl]|.rl.u -L.rr a.. a cJnd a.ru re pur[ ti n.rr s.ar, lau mai ou.efl,i. -. sF por.e r i , J .fla Jra mcr mul sxu m-al pLr.iire si cr. urepr i.,,ul.ar producclta aldurrr l, r-pu. ai.cr.r "; irwou( o "cr.J Lle 9d.p l-.tnjte gaze Jt artt.rc, ca urmare a comlrina{iror chlniice carc alr ]oc. llnui cliul.rc accsle 8aze, rezullat din combmarea lncompleli a carbonului diD combusli- bil cu oxigenul din aer, cste oxitlul de carbon. Accsl gaz csle incd avid de oxigen, ctl care cauti sa se combinc, absol.bindu-i fie din aer, fie diD singele omulii ti din acesl motiv oridlli de carbon estQ. Prin arderca compLeti a carbonului djn conlbLlstibil se produce bio:ti<[ul de carbon, ni alt gaz cle ardclc; a(rsL gaz este mai putid Gazele de ardere {iind Iicrbinli (la temperatud inalte) prodlrc incilzirca sobei, cle ccdind pclclikn acestcia ada mai-mare partr din cantilatca lor de c:ildurii. Cind ardcrea sc face complct, existind
  5. 5. Propagarea c6ldurii se face in trcl moduri: prin conduclie, prtn.onvectie 5i Prin radiatie. Conduitia. ln .azul,ondu"liei lcrmie, .)ldu.a trec. d laun corp inciLlt la altul mai pulin incilzit, prin contact direct intreparliculele corpllri of i lafd a^p arar. a a e5lora lfis. 2) A"sL{eno_ .en s p-oLlu. .a urmarP a propri eiii corpu- rilo. de a primi ii conducc cildura, expdmati pfin caeiicientul de cand.uctie tcimicd, specific ficcerui nralerial. Din punctul de vedere al conduclici termlce, nraterialcle sc pot clasifica astfel: mare, de exrmplu, metalele, - cu conduclic care s€ inc;lzesc repede, dar se ricesc tot atlt 6 de repcde; de - cu conductie mijlocie, de cxemplu plxcile teracote. cir;mizilc, argila rcfrachre etc.; cu conductie micd, de cxcmplu, sticla, 0 prin .onve.lie l.Dnr rl - cerbunele, rumegutul, Iemnul elc., carc sini 1rjg. 3. In.reLirca pdr (rv:llo: matcdale termoiTolanlc.Fig. 2. ln.abirea prin Un alt II€te al cLt cordLl(ti" mici estc fu- condu(ie lermi.:i. r inq.n, d. a " l t,ri | | jr - "Lr) .b^i. fd.F ca randam.ntnl ac.slcia si se rcducr"i, ceea c€ conduce la obljliativilalca curalirii periodice a sobei dc funineine. Convectia. ln cazul convealiei termicc, cSldura se prcpagepdn deplasarea particulelor unuia dintre corpuri, mi$care .are seproglucc datoritd diferentei dc densitat€ intre particulele calde 9lceLe reci ale aerului. Particulele calde, mai u$oare, au tendinta dea .p "idi, a. o|Lrl -,,r f: rd ludr n. orfl.. Lrl^ p r", i. n ai er, la ll d. 3).In el,,ir. a i|l -e.ulLri vu,um Ll- a^r r intr o i..ap. re "- crpli.: prin R a d i a li a. In cazul radialiei tcrmice, propagarca cildurii s,eface sub formi de raze calodce emise de ficcare punct al corpuluitncSlzit (fig.4). Corpudle carc .rin in conLact cu razelc calorice +,labsorb o cantilatc oarecarc de cildurd radianti, ln raport cu mate-rialul din care se compun. Aparatul de inceLirc estc un corp emititor dc raze calodce. E. ,Acumularea !i transferul dc cildurS, Unele materiale au pm ,.s1prietatea de a rctine calcLurs primit:r un snumit timp, propaetatespecifici fiecerti material. Acumula]ea de celduri sti la baza utili-zArii majod$tii aparatelor de incilzire. Accstca, reiinind cildura in nb Fir.4. ln.ilzifen Drir radiiiie termica:materialul pcretilor, dupe oprirea funciionlrii lor asigurd inceizirca 6 - tncdl,rrea prln lldntiea r- su!6d de oal-ln continuare a inceperilor, un anumit timp. 8
  6. 6. ln general, lnaterialele cu concluclie mare. ca metalcle, nu acu_ de joastr picsiune, aoul (.lrl .l(.),. rjLrrofLrl aparatelor (radtatoa,muleaTtr Linc ciklura. Iie accea, sobcle so executd din materialc cu relor) nronlatc In i ril-.fi, 1,)r t)fin rn(liirli. si i,,,rrc.itc.cndu.i6 mijlo.jp (plI.ija de r--..o1; ,irEm:da)..a1 a.umutpa.l l)csi rfai (rrsli.it,,rr, , r ircstilji ,l,r ll sisLcrrIrl (l, in.Ilzire 10-bine celdura- cala, i,(ilrif,,r r,,r1f Li t,r1lin1:i avaIraic imp.ri,,r!,,fi1 ceeA ce Do multc od, d Dd acumul:r.a cilduril. ccclarea acestcia se im_ pri!,,:1, ( rrlliirl,rf r. I irjrhnrntul si urili/area spaljLrl,rl (lirr fi1cdp.ri.bunitifesto p n utiiizarca parrlal,l a inchizitorutui de tir.i. car€ n lD(nlr;r.r l,nxlii. Ulilirarca in"ilzilii locale {, 1( irdi.ati inopresre petrund.rca aerului rc.r, in sobi si deci ricirea interioartr a carol irL iLl , fil,,f ( rrl pol {i incdlzic in mod jndcFon(1,.r1 lrrrol" fatdper^ri o" r-. - a do- e..acr.r t., . ut p4 n rur. .p -onhuuibilut o dc ilr, , .i,LL I Ll,,fnrilc,lii .lc asenenea, ac.asti ttrcilzirc.r pli{.i inars.atrpl.l i o tmo" jar t1 la , tn:i (anri a,ca ,r^ c.r de erdere caTrfil,,ir ltrrc rcalizarea incSlzirii centrale ar condu.. Lr ir!(sliiiipoatc ii mi.sorali. Altriuri de a.umularea de cil.lnfi lransfcrul dc cil.luttr are un A.,t (.Lrn1 s-a aritat, in".ilzirea locall se realizcaze de ohi,{icrlrol irnportant in in. zirea cucliril,n. l,rln lransfer. cilalura se trans- solr. Jn mod c1rr.nt. "o utilizcazi sobe de teracot!, uneor.i dc .rir:Lmite intre materiale cu ste dc i ,itlir1, {tifcrite. ln cazul sobctor, ,ni.lii. iar rarcori metalice-ceA mai rrar€ parte din cantitaioa,1, .:il,tLrf;i a eaz.tor fierbintri din Sobel^ sc erecuii. in ge aral. din matcriale care au proprietal.caint.riorul sobei. ca urrnare a transl,frLlrrt ,1,. (it.lurd. se transmite, do a acu-ul. .eldrrra si dc a o ce.la in.;p^rii. prin transfer. Toto,-tarii,prin perctii sobei. acrulri din inc)in|r, .,,.r.,r .onqtituc. in finat, prin constru.lia interioad e sotielor este asiqurati circulatia qazetorfenomcnul de l-a"5 pcniru incilzirc-a in,;it) | i 1,r (lin clidiri (v. cap. I, fierhinti, lnco{ill d. cc.larea .ildurii acestora .!tre elementcle sobei.D. Propagarea cdl.ludi). Aqrf^l da7^l^ fi.rhinfi arl (lea<jlnra +o-aruhri r^",lperatura dc circa Transferul de cildur:i se proc[x]c F.li ,l ,1, ,.1ll rrrai intens, in ra- +4n0dc iar la iesi.ea in .os. nu-ai circa +100C.port cu caracterislicile materiaLi:lor ulilizrLtL lnr,rP n "ir|.l- :nouqe :^bpr^r . a .ai ir-Dodanri ^"te s,^pa d. a a.,e Lr randar I rc-lri. ridi.€ (or u ili ir-a ptetl a cildudi degaiatc de combustibili qi .le a asiliura o incelzire uniformi pe irltreaqa ei suprafat5. De a"emcnea, sobeie trcbule sa aibd o funclionarc curat; si o lntrctin.re simplI. Catit.lrl tt (} alfi cedntd esle aceca ca soha sl corcspundl ca merime $i INCALZIRIA cr,At )lt|It,olt constrlr.li-a incire-rii pe carF . fn.6hcqte. c^a. .c s- i,aallz.az:i prin- t?-o huni dirnansionare. Astfel. o sortr suhdimensionatx nrl Doate asi"r.a incil"irea in.ir^rii dc.it pr:nr.r-o Frdcre prea intcnsi sau A. Sisteme de incElzire. In.it7if, l ,lr,lirilor se realizeaze cu pdn rai mult^ in.nl?jri in tirrJul unei ziLe ce". .e .on.lucc laajutorul instalatiilor destinate ac,riliri ,,r)t, in (arc are loc pro{luce- dete orara mnidi a sob.i. Tn ."rlimb. sohcle srrnradinensional^ sintrca celdurii, urmati de distributin r.i 4ec.ononj.e prin consuml)l mirit de corhrlstjbil. jar ft1 ca?rrl .ind Acosto insfalaiii funcl,ioneazi {t,Ll)iL (t,)ull sistcme de incalzirc: sint l,riliTate nrlmai narl,al. nu cla,r rezuliatele a;tcptat., dcoarecelocali Si c€ntrali. lncllzir"a sohei durazi foarte mult timD. In cazul i,rdlzirii localc, frodu.,,rr,rt ,;l ,li,itfil)utin .r"il.tudi sc rca- C. Dime$ionaren sobelor. In scopul a-sigurlrii nlcllznii rationaleliz.azA ln aceiasi loc (in inciperca f ,,tr! 1i,i). ,. ai ro11rl sobclor. a unei incipcri este necesar si so faci .limcnsion.r-c.r sob.i, adic5 6eCildura se producc dc obicei prin rr(1,,f,.a Nriri (!)rr)lnrslibil in foca- 3e stalileascE prin calcut mirimea srlprarcl i cl (1. ln.dlztt. rul sobei, iar distdbutia caldurii sc In(lpfin !,)rrvcclic $i radialie, In conformiiate cu prcvederile din STASI) 3607-52, la dimensio-de cetre per.tit sol:ei. n6ree sobelor trebuic se se aibi ln !.{lcrLo sclic de elemente (fac- In cozul incdlzirii cerrrdi€, produ,!r{a (arl(lulii sc face ccntra- ilizat, intr-un sinqur loc (lntr-o centrali). p.n1ru uD Arup de consu- t STAS - slandird d. Sinr. pfin ..r. $: r.slementeazl ln mod oficjal o prolrleftA (de ex, t. .^zul dc htn. ff n ST1S 3607-5t se reglementeaza pr*matori. Distributia cildurii sa realizcazd prin intermedjul unui agent .rriptiile pcnlru nnpln{u.cd si dtDrnslonrre. sobelor, p.ecum 9t peAtru di-purtAtor de celdud (care poate fi apa caldd, apa ficrbinte, aburul tr€nstonarea o$uf ilor) itlo ll ti ii ,rl
  7. 7. to ) de baze qi anume: caracteristicile inclpe lor, orientarea aces- Caractcdsticile si olienlarea inctrperllor deLcrr]],jll pierderile detora, temperatura inielioali urmdriti (dorit5) $i combustibilul ulili- cnld&i1 din audiri. ln tinpul ienlii, ctrldura din interic;r s€ plerdezat. Pe baza unora dinlre acestc elcmente Si a unor anumite prin elcmentcle.lc (!,|l,,1fu.fie a1.: in.Iperii. Accsle pierded sintconsideratii s-au intocmit tabele, aratate in continuare, care sa u$u- mai mari in cazul p, f, lil,r , xtcriori subtid, ai golurilor de fercstrereze dimensionarea sobelor. mari, al fcresir(lof il,ril)l, krr Lrr sinlur rind de gcamuri), precum Cara.leri.li, ile rn.aljcilor. ln mftl cur. n . in.;pe- $i Ia inrip.filc r Lr ofl, rrlrrrcx spr. nord.rile se considcri ci au dimensiuni l.aliind intre 2,5 Ei 6,0 m la un zidexterior Ei intre 3,0 Fi 6,0 m Ia celilalt zid; ineltimea se considerS Temprfnt1lf a irr]f f ioarn. Sc considerA cI tcmperatu"aca fiird de 3,0 m. Perelii exteriod se considerd cd au grosimea de mcdj. ilin jnl, fiofrl ir( ht)(fjl,ir .stc .lo +20"C, iar cea exterioar; del1l, c:irimnlir normale ptnd (3?,5 cm) sau o grcsime echivalenti -.20"C. Aflrdar. difcr{lrla (1o lr$pcratL i dintre interior $i cxtedoraccstei zicl:uii. Plantecle dintre elaje Si de ta pod sc considere de esto in mcdie de 40C.lemn cu umpluturi sau de beton a.mat ku tcrmoizolatie Ia pod). Combustibilul utilizal.. ln {cncral, clldura cedat5 deIncipcrile se considera d sint prevezute cu {crcstrc de lemn dubte, o sohl clepinde cle tipul de combustil)il lolosit $i decl de Futeiia calo"lar supralata lor tol,ali cste de Y6-1l0 din supralata pardoselii in- rifici a acestuia;{dDerii resDcctive- Slstemril constrnctiv al sobcl. Ilstc necesar de ase- ,. menea si iie cunoscute o se e de .lemente car. privesc constructia lj soh"i. si arurrc:."rslruc(ia {a"arului. a rnuril.r.l . "un l ma- l lcrirl" a .lin .a-^ s6 p^iu,e soba. ca: ple,i de lcrJ.^ll sn-el{ult5.ii pl5ci nesmiltuite, cdrimlzi €tc. c C Tabele de dimensionare a sobelor. J,a dimenslonarea sobolor de teracotl se utilizeazl tabelele din STAS 3607-52; acest€ tabele sint intocmite pe baza consideratriilor aretat€, cum $i ln baza /v urndtoarclor conditti pdncipale : supralata sobei trebuie astfel dimensionatl incit aceasta se - caala o cantitate de c5ldurd echivalenta cu pierderile de c5l_ poatS durtr din incApere; c 4. l,;, c V cl s€ doutr unei de (24 I ore nu functioneazd neintrerupt, - fac (ursul focuri zile clte ore),2soba fiecare, socotindu-se .d soba tn o dat[ tnln)rbtntattr cadeaz, c5ldur; suficinti in inctrpere timp de 6 or9, ln aceasH ipolczi, la sol)el(obi$nuite executato din plici de tera- cote srnlltuiie, coeficicnlul mediu.lc ccdare a cit.lurii prntru I mr Fig. 5. Oienlard nrciperiLor: de suprafati dc incilzire a sol)ci il iD lirnp (lc o or5 este de c - canera de c.i D .rNrI d: mtlroci z, 480 kcallm,.h. In tabelele 1,2,3,4 $i 5 se dau suprafetele de in- 4, z, - lrnEi^i ctrlzire necesa.e ale sobelor de teracotd smrllfuiltr ln functie de di- mensiunile camerei, pozitia ei de colt (C) sau de mljloc (n4 9i de Orien!area in.eperilor (1,J. 5). ln mod cur^nl. tn ve- odenlarca geografic!. Tabdele 1 5 sint calculate in baza urmd-derea diiniisi6ndrii sobelor, se iau in considerare orientdr;Ie nord toaret rclalii:si itnd; adia6 A-ziii-t1e extreme, iar pentru alte otietltari se iau valorihtermediai€. *- -- .r n! 480 ? ;.1, tit2 l3 ii
  8. 8. 76Z6ZqZ6Z 6Z aZ 6Zq este 6uprafala de incAtzirc a sobei, in mt; "1 I slnt pierderilc de cAldui diD i4capere, exprimate ln kcal,&, .,.i6iii tii.i t.icii- care se fcduc cu coeficientul u,6 corespunzator plefd€di -;,;.,: 2 de celdufi calculald peDLfLl temperar,ura medie a lunil 1a:33"- - - 1-"--S-14"" o--- ceLei mai liiguroase; ,! 480 este coericicnlr.1t r eoru oe cedare a c61dudi, in kcal pe metru g parra[ tr orA (kcdl/m-.h). . -,, o" 1d"F^6. ;^ 19 N- 16-d- 6^ o^ -- 6 carc au aceleali caractedstici sint grupate in acelaFi .3.^.Camerele.iaDeL d ^. 1:."-. 1--qr-o-.-"o---o-o- s ;, , Cunoscindu-se suprafata de incalzit a 5obc1, in me, cu ajutoruliabelutur o se deter:ldna utrn€nshn{e sobrr; atccs,ea sint 6 o" 1 q 1 i: c^ 6 o^@" 11r: v"o F-pfln lumarul cle pldcr, iar tnalr,mca !s!e uaru ir rn meu:r, ururcat€ c h d o"6^o. - -"-"----"?-,-iqE^d-, _ 6_ La dlmensiouarea sobelor l,rcDute sA se maL aLDa iD veciere,i ur_ m4l93l€1e: E 6" 1 e- -.1r^ 1no"1 n o-, drstatrla d- lnlre spatele soLei iile r ql,uli d- o.s.an(3 perete 15i1,,....,.i pJjrl lJ cm,riu - =^o" & "- Li-Lara,,Ll lrs aperx (t .JJJ. -.) --J.r, uc mr-lrlmLm iu cml LitlJ t.,.te ipd,!te soLer ir pc_r,., ,r...,r.rd Lsru suD i!iI!, cm. sLlPlata,a l.bLrr a:u-er oin ac.L.r. !Jf.,,,.,,,,.ulrJruerdra 6^o.b"o.4.o-6.o. n.:mai mrca cu zc 70; E ,: Fil 3 rnaltrmea oe calcul rcznltati este considor.atii (lc La loca! pindsub -(upoia -uoer; a I Z 6zqz a Z qZ6ZaZ qZq .,, - rn carJl iobelor erccutate din trr!,, ..,-.rn..llui(J, supra_Jata de incaat a soDei se ra cu 10rr/0 mar DrrfL,rt({.LL:rceca rezuruatS li- :" 1-"1 =.11.1o. "1-- n o_o--- .! E. . - cilrd difercnla intre temperalura iril,.fi,Jufl linoara este duertta ue 4u"c, oarcle aceea exte- -i . ji ri ,i ,.t fj ,: d d rt ;j ,5 luuclc se inmulles.c dj <j Jj€u laporrul cunu:e oderenra rcala uc tr.ljlrr,r.rtur.a cidercnla de .! l?-doo-oefo6$---., di.i-:f,t;;ji"i6 d.io ,,-9 € in cazul camerclor cu iulillLnrc € .! - mare de:1,0 m, supra- ,":toJ-,6o45---@..,-letele extrase d]n tabele se slrof(5c r)ai ploccntcie irorcate toL in o ct"toi; i ; !i ri r: ri ri,ri do E .Lt d pentru camerele cu alte orii,Ilirfi, sc iau vaiori intermediare E -Intxe alorrLe corcspunzaloarc r(rru tr suu. Sobele de zid se dlmeDsroneaza r u)od unulog_ ln cazul acestor : f3: s : * : l; : :";-":g.sobe insa, lroelrcientul m€dru (]e c(rraLu u (;rluJu vanazd inlre400 ii bUU kcalimr.h, in raport cu grosllca pcreflor.sobcr; ca al;are. 6 f-r, i - o d.o- - d o^ 6,cr-5 @_ IdaLele din bbele se redifrcd prin u,mu-lirca cu raporrul {0q:0.83 l 80 .^_ 4au I r3-33*-39-B ig $I4
  9. 9. Tabclal li C!.i c! ltar nulte €.nre. P.nenr Supbrala de rncilznd, in or, a .ot€Ior lcniru camd6 cu ioirliEe, de 3 n C * pedru camee de cot i, - plnhu c.n.E l€ rrroc L!,!l6i.iluilal( zjd cxbrl.r, m ,.1,, .,].".l. .l*x I I 1,3 2,7; 3,1 3,3 N t,2 l,6i 1,65 N 2,I :,5 2,8 t,l I,5 t,; 1,1 s 3,0 :,5 i:;, J,t i,l j,5 t,r; I,ta r,9 I,L N 2,1 I,j :i il I, !ir r: I,l s 3,0 t,J j l,r l,i l,l t t.rj 2.1 :.1 2,t 2,4 N 2,i :r i,, i:i 1.) t: 1,0 :.r s 3.t l,;l J.!5 I :l 2,t N .i,:5 i,; J,ii :- 2,2 s 3,il 3.ti i.3l 4.1 :,t 2.8 2,r5 3,0 N 3,0 3 5 3,il t:,i 2,,1 2,3 2,6 2,7 5,0 3,t J!j 4,; 1t t,8i 3,1 3,? 3,,1 3,1 I5 5 2,6 3,1 s 4,!5 o,l i,7 ,,8i i 3,i a,.l s,l t,5 3,i N 3,5 1.0 l,t 4,6 5 1,6 I ,,8 1,0 3.1 3,1 s 4,2 .1,7 I 5,r 9.2 3,1 3,,1 3,6 3,85 4, N 6,0 4,0 I 4,3 | s 6,! 2,s 3,8 4,1j I 3,0 3,1 3,3 3,5 3,7 s Notd, Peniru fiecare 0,5 m innlfime in plu Notd. Peni.u fiecare 0,5 m inattine in Dlus se adauca 89*I T.betul s cnsa .! aai Eulte €laje. Etalete internEdiare dintre parter g utlidd eral supcrara dc inc,Lne, tu o:, s $bero, p.iiru 6-e$ ou ilirtroea de 3 m . - pcito eEeI. do co lr - p!trbu (mere d€ bllc LtrDsi@ca r.tun,n zrd errsjor, n i"l"l" " I ,1,l;l; ", i;.1 9,t 2,2 2,4 4,1 2,9 3,0 3,2 N t,q 1,2 r,2 1,3 I,l I,g I,3 ,,3 2,0 2,2 2,i 1,4 2,6 5 1,1 1,1 I,l t,2 1,2 t,2 1,2 S 3,0 2,1 2.2 t..l !,9 s,1 2,E s,4 s,l N s 3,0 t,3 1,3 ).4 1,5 1,2 1,2 r,9 1,3 1,4 s 2,1 2,7 :,9 3,1. 3,S 3,.1 3,7 N 1,5 2,2 2,1 3,0 3,1 i,3 s I,l 1,4 t9 2,7 2,1 3,1 2,rJ 3,3 i,0 3,,1 3,1 3,7 9,3 3,9 N 4,0 t,8 1,8 1,8 1,9 2,Q 2,0 1,65 1,65 t,7 1,7 1,8 1,8 s 2,9 !,1 i5 3,7 3,9 N 2,1 2,t 2,2 2.2 2,3 2,6 !,6 3,0 3,1 3,9 1,9 1,9 9,0 9,0 2,0 3,1 3,3 8,7 2,! s 5,0 3,-1 3,9 N 2,3 9,0 3,1 3,1 3,7 4,0 s 2,1 2.7 9,r 2,2 t,3 t,j 3.3 3,0 3,1 3,7 3.3 5,9 4, 4,7 s9 N s 5,5 2,6 2,7 2,7 ?.!. 2,4 :,s 2,35 2,35 2,4 2,i 1,5 s 6,0 4,3 4,4 N 2,8 2,a 2,9 2,9 ,,0 3,0 N 3.? 9,3 3,7 !,9 ,l,L 6,0 4,3 5 4,,- s Notd, Peniru iie.are 0.t m irillihe iD plul Nola. Pentru tie. a.. 0,5 n i.,;liin. in plus
  10. 10. Tab€lul ,t Casn cu mai mDlte elaje" Ultimtrl etaj cu tavaD de lemn slpnfrla de inciDnc, in ng, ! sobelor pelrro canora co lnilljDea da 3 h c - pedu caEcre re co& "l 2,85 3.2 s,5 N 1.6 1J 1,8 N 2.9 8,2 s,4 3,6 s 1,3 1,4 1.5 1,6 s 3,0 3,0 3,9 3,5 3,7; il,1 N 3,0 t,7 1,0 2,4 2,0 2,1 N x,i 3,t 3,? rl9 s 1,0 1,7 1,8 1,! !,0 5.il j.5 3,!i 4,7 1,9 2,r 2.1 2,2 2,3 N S: l,i 3,5 2,1 3,0 Ln 1,8 2,0 2,O 2,) 2,2 2,2 2,3 s 4.0 3,s 3,j l.f .1,1 .1.i 5,1 4,0 2,2 .2,3 2,5 2,8 s,8 N 3,0 :j,: 3,5 .1.1 2,L 2,2 !,3 s 3,j .t,i 5l -,i 2,6 2.7 !,8 3,0 3,1 N 32 3,.1 t,8 4,0 .1,4 1,6 r,9 s 2,3 2,7 s 5,0 3,t5 .t,l 1,7 5,1 5.t 5,0 :l,i :,! t,9 3,t 3,.1 s,5 N 8,4 I,j 2,7 2,8 3,0 3,2 S 4,1 .1,1 1,7 5.1 5,E l 3,0 3,1 3,2 3,7 s,8 N 3,? 4.t) 4,3 1,6 4,9 5,3 5i s 2,9 8,0 3,1 3,3 3,4 3,5 s 6,0 4,1 ;,r 5,4 5,8 6,2 6,0 3,6 9,7 9,9 N 4,0 4.6 4,9 5,3 5,6 5,! 5 3,2 3,6 3,7 3,6 s Notii. Pe.,rru liccafc C,5nnliLllim.hplus rnoln. Perliru fie.are 0,t m inilliihe in plus T a b.lul 5 ..s; ru md: nulle eldle, Ullinul eldj (u ldvdr de belon a@at iu, oar.F .u flt,n." d6 JdrmcrDesl ", I 3,0 -ll i,t | 5,0 "1" ;o t..5 t!,0 t1,, 3,j 4,0 4,6 N 2,5 2.O 2,1 2,3 2,6 2,3 3,I 5,3 4,1 s l,t- 29 2,2 3,4 1,1 4,8 5,6 N t,1 2,S 9,0 8,0 3,0 s 3,2 3_e 13 2,O 2,2 a8 3,0 3,2 3,? 5,8 6,! N 2,7 3,0 3.3 3,5 3,8 N 3,5 s 2,8 3,1 3,3 s,6 3,5 3,9 5,5 5,9 S 6,t 8,7 N 3,4 3,7 e,9 N 4,0 SJ s 3,S t,:l 5,1 s 9,0 !,: 4,1 !1,6 5,9 6,a 7.4 N 3,9 4, .1.6 6,0 6,5 7,0 s 3.0 3,3 3,6 s,9 4,8 s 6,8 7,4 ?,9 N 3,6 4S 49 5,4 N 5,0 7,0 s 3,3 3,1 4,i 5,1 6,0 7.1 6,8 8,0 N 3,9 4.6 N 5,0 6,0 ?,0 7,6 8,1 s 4,/- 5,1 i,5 s 7,. 1,t 8,1 9,t 46 6,7 N 6,0 7,5 8,0 8,6 8,0 s 7,0 Notd. Peniru fi.ca.e 0.5 m inillime in NotA- PenlN fi..are 0,5 n: j.::..i:-e in plus
  11. 11. T ab elul 6 Dimenslunll€ sobeto! drepte obi$luite din pies€ d6 In cazul cird. in lrrttt.t!ri,)tl(I.. prTd0rilc l(, ( iklurd depesesc t.ncoti srAs l?08-5a { limitcl(. luatc ln.or,i(t, frlir t;r { alcul, sr vo! lace lrt,i sau mai multe (DupE STAS 3607-52) focuri hr limp rl.:ll ,,r" llr, rpl! ,1,. , xt, rl. Sir se dimensiurerc o sobt dc lrfrt otn pentru Numiirut pt{o or tn id,ttiE€ rfb ji in.::!Lin:r ||,.i , Ur!r. rl,, rnijloci situai5 ta ctajul I (^mcra liind orienhtn spre ual u.ri lrnllfi p+2 cupoli) ( (tu (pa.rff rtr (tr(i.r 1rl,J, . i,1, , , r.t , J u-a F16r:oa A dc _26"C, 1ar camera k s! ..sIr ,l,rr, tI Ito!c. , .. tircvede soplarala do lnciLno a €obei, tn nt (,|,,,,,vi..1 p.re.ele axt.ror d- 4,00 n ji ldrrc nec de r.0n r,r. din rlralr .l .]t ! drdu,p o-rru soba suprafala de t,?o m2. D"oare"" ir., rlnca as lrl Llfllrf uprafatd a sobej: 2,S3 13,35 13,?7 1,7X1,06:1,8 m1 i,1ru!ir di F?r ra dp prpprcrura rrir4 i r--:o. ci i, terio.ut ,.1mpr4_ ecte d .46c..a|aba-e de dimer"iolar- 6 sobeto. .i. in.o -ire rr g,1" poi.zi ure_ dilerenle de tempdai,uri de 40.C, este necesar sE se aplice coeficieniur "i s 4,28 4,76 zultat adice -:1,15. Jn Iinal se obline suprafala sobei: * 4,67 5,25 | 5,H4 1,8X1,15-2,07 mr. 4 5,10 5,7N 6,42 , Din,rabel | 6 "e ileg" .oba -L sup.6trt I apropi.iz (2.tt m:), avrnd l, :X3 prici si indltinea de 5 plari 0.47 o). 4/, - In cazul ond a.ceasine.-pra.a(c de ( rorosrnd .opju- t ( ce obl camecii csh ii arp lo orpnlara udL6 5,it0 rr,c0 | 6,98 "ob-i doll 4 3,1X1,075X1,15_3,83 mr. -- Di. tdretul 6 + i" . dlo,r. Fd cp-opidr; dF 4h 0,00 €.80 | 7,:A sobei sin,:23r! plc,i )i3,vJ n . rra.limea dp ? pt". (t.95 m) 5 0,55 7,34 8,tg -^^-D..-SIiil S:t:r, o conditie imporranti penhu funclionarea co- recplr/aroas a .obeor e"re ".igu.i.." ri.i;Jii -"i"ili. {l 11f3,, -" il,tleea , ir Lrlalia aeru ui ;r .obi, d. ra utile sprc "- | :::: gl:,.,,:^:":1:r.,ii id lo.ut. .o.. ;;; "" ;jd;; I,00 I.ut 4,92 7,76 18,61 1 e,45 "ece. mai ir.r, , ai. ia ,.n"i si aenilui 5,,18 | {J,r!ll 1,4A 8,3C I 9,25 , .Tirajul a,odara . u acrut a fu clio,raj-l| n,t, ta. :.. rnir nutte fp_ ru.r. As e,. (iorFbla a"up care cir.L,, da..ri,. pa.rundeInnlfimea roboi (irclusie in lo,aruL 5ooei ojg nul din ct. (a. a r{.r..r i_Jrr,lui. t,*, roclul ji cupola), b D r,7r J r,95 2,19 2,43 | 2,61 .omou(liDr utur. pri 1._o ard^c. ,. ntt,,r., , ,rnbu.libilut " ""-pf"i"l troduc€ .nr"eaga cantita,p dF , ori !t) .ir :Lr iJr^ pulcr:i iui calorifi.e. ";ldu"i. iL,r,ut ,jr.,t ..a.1.ilatpa u4 pra.lr,a . a,orr.,i,di ,i. Nord. Se lecdDrrD tub€buinrare p-levtnte in chdu, pdtro o Eai . arDol rlrn oolet ,1" Jr,t,f,.,s, .t., da oioyid de sobelor Lum3r 200. res ul fiind oyid de bun stibilitarq ti lepdiike corDon..a urmaf. J rr.l..rir ir,.,,mptnt,.. sF piprde 90% din purerea20 .alontr.a a.ombr5Li,itulJr. cr.,..?t^-.a pro.entuLui ct- iji"x:a de car_ 2l
  12. 12. bon la 150/0, printr-o ardere bun5, reduce pielderea putedi calori- dar numai pcnl rLrlli|l)ul ,1rj a1 ir(:ip(ril{)r. 1|l faport cu lungimea canal( 1,)r dc gar,. ,lih ir)1, ri,,ful sobr,i, lnnllitncfl o( livrr a cosului |Ie-fice a combustibilului numai la 12%. buic sr, iic dc,r I t)1rllr 1,1-) orl mai nrar. Pe de alta parte, timjul aclioneaza asupra circulatiei gazclor lLirll,iln.a ir,! li.r r ,1,ijului (prelungirca in j,i.i r ,l)iului de la tierbinii in inreriorul sobej. Accasta (:rcriialic Fsie d^o"ebil de im fa(r, Il|l sl)l! i IrLr | utila de curalirc), adice inillin! r .l( col€ctareDortanti. dF^a_ e ca a5ieura conia.ul elemen^lol. sobei (Lr galleiierbinti a1e ardadi, permilind astfel efectuarea transferului de cdl-durd de ta €az€ la sob6. Este bine ca ufilele de la focar Ei de la cenu$ar sA fie amplasate jntrar"e In I r^;p.re: a.eac i m;sur; .onlibuia la ati-"alrF u-d d- arba lirajlrlui, daloril; .urentu ui dire". de a r {arp s^ poale formain acest c;z db Ia u$a inctpedi cdtrc sobE. Acest curent activeazetotodatd $i convectia care se produce ln incepere, prin funcliona-rea sobei, conducind in ccle din urmd la inceLirea mai bund a in-cdperii. Evacuarea in atmosfere a gazelor rezultate din ardere 9i a lu-mului se lace prin intermediul-co$ului. In acelali timp coEul are unrol imir(rrtant in r€alizarea tirajului sobei, deoarece, prin eracuareaeazeloi este antrenaH si circulatia aerului proaspet in sobe. Dato-titl faptului cd glitarul focarului Fi sbatul de combustibil opun orezistenta marc la trecerea acrului, este necesar ca $i colul sd aib6un tiraj sulicicnt de putcrnic, ceea ce se obtine pdnlr-o juste di-mensionare a cosului, ln general, tirajul co$ului fiind determinat dc dif€rcnta de grcu-tate a;erdlui rece extedor ii a gazelor ficrbinli care ur4eaze a Iievacuate in atmosfer5. acesta va fi cr.1 alit nlai mare cu cit co$u1 vafi mai inalt. In fie.6 se arati srhcma dc fifculatic a acrului Ei gazelor ar- derii, sub actriunca liraiului sobei si aL cosului. In afard de inltiimca coEului, 1a reaLizar€a tiiajului ne-ccsar tre-buie si se tin; seama de asemenea de seciiunea coFului In confor-mitate cu prevederile STAS 3ti07-52, dimensiunile sectiunii trans- Fig. 6. Formtuea lirajutui sobei Si al co;!lui.vcrsale a cosului, determinate in raport cu suprafata de incilzire a sobei. sint t]xmitoarele: de la baza olifi.riului de cudlire pine h baza gurii canalului de {um, trebuie si fie egaH cu 110 din in5ltimca adivi a cosului; in lsupralala de incilzire a sobei Se4ntnea minimn a cogului cazul cind acest lucru nu este posibil, pc a{lasir"r poxliune s. vail t.-, mlxi sectiunea coEnlui, pentru a s-. asiSura un volum egal .u acelal: sub 4 13X13 rezullal p^n _u jndlrinFx jna ia.li. a-5,5 13X19 19X1e Orificiul de curilire se a$azi de .lricci la inaltimea de 0,80 m 5,5-J.5 dea.upra pard^c lii. p€sle 7,5 1SXr6 In practid, tirajul coslrlui sc vcrifjcn de sobar sau cosar fi€ prin InIllimea activd a cogului, considcratA de la suprafata grdtaru_ introducerea miinii in oriii{i l (lo curifire a coqului, fie prin aqeza-luiDina la oartea lLri suoFioa,d. rabrio si lip de ,l pulin 5,00 m rca unei luminarri aprinsi: irl accst loc; in ambelc moduri se poatep.ni." u.iq"rur"u ulu i raj sari"fa.Jl-r: se admi j :jliini rrai mi"i. conbola intensitaha lirajului. 2322
  13. 13. Capitofut III vizionarfa, transportul. spatiile necesare pentru depoziiare etc.; COMBUSTIBIII de aceea, irl locul l($nolrD dc foc sht preferali alli combustibili mai efn n,rli. Cltriili.:arca bntrlot tl. Joc. L€mnde .le foc sc (.lasiticd astfel: . Combustibil-ii sint materiarf prin arderea cirora se obtine cel_ - L,nlnc d(,,sLnlLi l.arc: fag. stejar, calpcn, sal(im, ulm, Irasin, dura necesara indilzidi .lIdirilo. Pentru ca uD .rombustibit se ajtrr un raBdamcnt bun, producind L( r)rr( (l(.fscrli moale: brad, molid; pdn ardere o cantitate mare de .arLduld, el trebuie se c;nfne.in l,r rc (lc csentrd loarte moale: plop, tei, salcie, mfsli acln, compozitie cit nai mult carbon. Dc a(cci combustibilii sint maie pallir. ir iirr. dale cu coniinut important de carl)ol. I)ul.cfca (alorifici a lemnului de foc binc uscat v.lriaza! de la Cdldura se obtinc deci pfin ar.lcr1,l (trmbustibilitor. Fenomenul 4 ll00 h( al/kg la esente tari, pine la 3 000 kcal/kg, ]a €scnle foalo moi. ardedi constd ir odd.area carbonlLLlrl (tn dicarea temDeraturii lrmpelatura de aprindere vadaz;. dc la 300"C la lemnul de acestuia pine h temperatura de aprind.ro), ldice in combin;ea car_ .senfi iare, pin5 ]a 230oC la lemnul de es.nti foarte moale. bonului cu oeigenul dl]r aer. Carbonul c:rl(, o substanE avidd de Lemnul dc foc cu ccl mai mare mndament este {apul. care ardeoxigcn, combinlndu se puternic cu acesia. n r(lorea, a.tict oxidarea ,. tla,dra lu..r -i p..dLr.- pulin jar:,? aars. "ub, l" rn,ar".erarbonului, arc loc cu mare intensitatc, (t(r1ir.jirl{lu-se o mare canti- 3rd laa rFbui .d aibn to aful mi . iar rn al,,ir"d or "e lare dc tate de cdldurd. In afard de carbon. combustibilii .onli| ,lL, lscmenea alte sub- Cel-lal e l-mne d ee n(a tar^ ard cr lla,;ra s, urra :,i orodJcstante; unele dintre acestea cohtdbuic la a, li lri,ll lrdcrii, iar altele, jar mulr. are rddia,.! . d.lura: r a,arp. .obcle la .ar .e !o- uli.dimpotriver o impiedici. liZa dccsle csente de l€jmn trebuie sd aiba fdcar mard. C a r a c t e r i s t i c i I e combustib j lil ,, f. ttns .lintrc ca- I-emn€ld de esenl5 moale. degi degaj! iepede cildud, aceasta ince-racteristicile pdncipale ala combustibililor t t,. t1tt.t.a .:o.Ioriti,:d.. teazi imediat ce sc termind ardaroa cu flacird; de aceea se reco-Puterea calodfici a unui combustibil esli (;r,ti1,rt(,ll (l(.(.rilduri, ex- mandd utilizarea acestor esente in combina{ie cu csenle tari sau cuprimate in kilocalorii (kcal), care se dcgajiL lfi[ llr(lqta unui kito- cSrbuni. In pLu,s, datoriti uzirii rapide a sobclor de tcracote in cazulgram din acel combusXibil. Put€rea cal(n.ili , vlriazi dupi natura utili2irii lemnelor de csenti moale, aceste lemne sint indicate pcitrucombustibilului si crcste pe mesurd cc (rr..r, ,L{, oscmcnea cantita- sobele de cdr5midS.tea de carbon care inll5 ln compozitia cor|l)u.,til)iluhri. Lemnele de esentd foarte moale avind o elicicntd scizuti, prin Combustibilii se caracterizeazd de ascr)!.rL(,,r t,tit temperatura cle puterca calolifice reduse, se recomande utilizarea lor numai in com-aprin l,ere. U|]il combustibili se apdnd liL ,j 1,.llrln,raturi mai cobo- binalie cu cdrbuni.dt; (de ex. hirtia, lemnul de blad), iaf tlri rlu o Lcmperaiud de IJe asem.nea, pentru a avea eficientd maximi, lemnelc dc fo.r trc-apdnderc ridicatd (de cx- cirbunii); ]a Lrlli,rLri ,r)Drbusti6i[ sint l]e buie utilizate numai bine uscate.ccsare mesuri sp€ciale de aprinderc. 2. C i. r b u n i i. Cirbunii sint combustibili solizi ce pot fi de pro- Combustibilii utilizati la incilzirea (r)rr,,t r, tiil(,f sint vaxiaii. in venienfil naturald sau artificialS.raport cu starea lor fizici (combustibili !,,ti7i, ti( tri,,i, {azo$i)! cu pro_ Clrbunii naturali s-au format in dccursul timp lui, priD carboni-1enienla lor (combustibili naturali, altjti( ilti) ,.1,. zarea lenti a plantelor sau animalclor a.!pcri|r .lc p:rmint, ca A. CombustibiI solizi. Cei.rai ui /.lr ,, r,bu.riLiti ,,iizi Denrru llnr,are a unor f€nomene nalurale. Ei sc exlfar{ (lin pimint.in,;1,/i" a ,lduiri ,r ci r tF*tjlete d- t, , LI i. Dintxe cirbunii naturali, ]a inc6lzir(.a siil).1(,r sc utilizeazi: 1. Lemncle de foc. Un colrrtnsti])it solici natural €ste huiia, lignitul, cSrbunele de piatr;r ti lufl)ll. l)utexea calodfici a d"]"nnd are fo.. obl:ru orin exploa a " p.,tufiiur. IJ, uar-.c ir.a acestor c;rbuni vadaza intre 7 000 ti ;J l)l)0 l(cal,rkg; temperatural-m uL uriliTSri deo"eLir d" imp rJ ir ,,du"rfi", e. .ons,i- Ior de apdndere cste dc 3ll0 2lJ0"(i. ",uir,o un mal.ria- destina, a ori[ !f.i sLp, rioare, u.it:,dfFa tJi Dintre cdrbunii arlifi,.iali, lu ir!irllirra sobelor sc utilizeazipenfu ardere in sobe se face numai pr.intr-o sortare ingrijitd. Acest I mangalul (cirbun(,lc .1,, lorDr). ,,!sul ti brichelelc. Pr-rtcrca calo-combustibil prezinti uncle inco.!cnientc in ceea ce pr"ive$te apxo- rifici a accslr| sortu|i (lf ( rifl)uri lariazd intre 7 800 $i 5 000 kcal/ke. 25 l
  14. 14. Utilizarea cerbunilor la sobete de teracote prezint5 unele ne_ tocului + acrisette soba timp de minimum 15 min, pdn deschide- 1J.-i:!l 91nl si,]r:u/arpaJ.1di -apida a sobpur. d. eajarea d- unr r11r-usjtoarc s. toyi.e. i,,dr.area pcrplitor i ,"riori ai sob. aaze rea rr,iil|i focaruLui, in scopul eliminirii evcr)lualalor sceperi de rrlar nuJr Lurrn .1. d-,.i1 te r,.mne i prooui dfFr i cu pazt. l,a stingcrea foiului ;e tine dcschis! rrr ( cduFrului circa ur,or.an.itoti n_ad iio rrrirr. pentrii eliminarca complete a gazelor dirl sl)l)ii l)c asemenea op .anu5a, p, nrru a pr.vcn: u/area sobe or tl .a-e se ard cdrbuni ,u Duterp,,ato iIi,; marF ( J:ta. .:rburp d. piarra.,o,"y, to, a-"t" zi|ii, sc aeriseste lnc5perca respectivi, tot pentru I linrlnarea even_ a.esr^r soDA .h ionjt"uipci i mod .p..ial, pcnlru a avcd o iurrLflLn scaniri de eaze tenli_miritd ta temperaturitc inalte ce se lroauc prh ara"."a "cri_ :j. Calul pei.nlier ri h.l:al (ar.e r rl) Aest tor cdrbuni u"""_ ,/ s" obtjnc prin li.h tFr.a tmul am d doud t)/ (propan la $r ,,."r o- s21" i"nu.rriara ti. din saTele de r lL dc pp _ De ascmenea se recomande ca ardcrea c:irbunilor se se faci tot_d rLna i,,onoinati^.u L, m e^. Llinilar;a fitpiLrluj. LL "P i-€7i rn buralij PJl^fFa "t"a"J rr r .ir""rr. il;rrrp".r".aI dP ardrp snr s:mirare rlor ut rului 8.. Combrxtilili lichizi. La incitzirea sobelor, combustibilii!F ulili: ii,.;in mi,i nd.Lrri: a.,fp. sp p,are uliii,a p:.ura. lichizi moLo. -"i-. fii"a al]r^.1 ,3 Jparp J^ sa, sc r un Qaz u -mifu- f;l.r1lr aLor, "p.ifi. orice s, i1.d .pc.ial , pndre idanrrlria LUrrLr cenni, -cr p,rct tarpan. pIccpa cato-ifi,d a a..stoi corrbr^s ibiti imetliati,:lp dr.,ir.a 9000 l0,rru k.a. kf )i.hidr mai -rarp. A.,ci com_ mdsuri de aprisileou-r.r.or1r nu .p pot uiir.,.a d ,rr .r i||ja .r. clc ard, D. lnlocuito de combustibili. In a.taxa combustibililor crlnosculi ret darorir:imdrii_lor pul-ri caloriti, e. a.-si ,ombu.r .,iti * u.tri,-a,;",r-"1 p""l*-i;;;i;i";; .+aai.itnt recurge uneori Fi la alte formc de "" :-19*"".1,uotodrp.a|n.^bo aaoru: u,-firizi r-rra,ra-a, _i-n-c.eia a Cx urma a p_ogreului lenni- se p.11_ru a re-ta la lpmppra,Lri . narj , c ,. p,.. tL.. le.rri ,"a/3 -r .or-j . er-ia -le. I ri, a dtcpl "LU sd dr jn il rre Loala. rn Drlori ;-mu,lipleror uriti tri .n jnousrr. . r .....,,r prodJ.p. uli uLjli,.,r7a_.4 io. dr, p.orrbu,tib,l per,rrr rr.at,,.r ...t..r f,,li,.r,a1 pJLura ;;;;;;-J"-;ili, a" cionsrru, ti" "p-"i;r; qcea e ridicti- 5^ aplici -;; ia al en"rciei ."Ju-", ai (aula oslLlLrise utiiizeazd in special la incilzirca cenrlata_ ;";;;;"", ".; C..CoDrburibili gazoci. Ta-a rois :. rl:..t)ur-^ dc zr.rninrF bo- --iI".reia eleitrice. s,, larJ ln s rainial saJ la ul nerari degar6dFga ^ratura^. p-.,...n ::,t, ;., .t. .. I,,J. *"i;;; ;;"".^ I col..re u ajurorul uor oelirrzi priale ir "opul 1. Gazele naLural.. A(csl(,gazc, cunoscute sub numete fn;nlzirii ctediiilor. dar rcaliztui]e de pind acum au caracter expe-de gaz melan au o pui..ro (at(n.iIi(i (lc circa g500 kcalmi. Astfel. rimental.I m dp dal rnpta .,i .tn..J ,.u 2 ir kH dl_l d__pa^ufa Tn,np^161s.6 .j" aprind-ri amr eLrluito" u.(aLe si cu qa m Lrzut t..lclal JrLt, ln ir .jin-, faf; o Iasr urrne sau "":,;;; Ivr- iduLui. Da ori j ara,rdelo- p. .a." r- p-c,iri. ac..r ia. .- uri_ opitofutrrr:6a,/o pp la.5 larp;:n In.d-i"iL" locala si .entrala a ,ljLlirit^r, MAIEIiIAI,E qI AC1CESORITPrccum Si in industrie. PDNTRU NXECUTA.REA SOBELOR, Ta urjli,/ar-d ga Llui .re an o- .u .n.Jtzi.,r lo.a I p.r6 bine::;;:"lli;" "ob- d. o..rl.r.li "o.,iarn. bi, n36,1,; *.,u " A. flncile de teracoli. PHcile de teracoti dcnumite de asemenea L. )ploaar?a r.i-..r.u 9r..nra, r.oui.. .r !.rr u).-emd cahie, utilizate la exccutarea sobelor, shl r)rrlcliale labdcaiir dinsLU. ob rdao.;i ). dc., -1, I jri ,. .r rr Jor J,.io,r,L_ A.tit.se ve lici etanleirat€a conducrei cl. gaz, iar inainte a" ipif"J"."l af,lile arse. --i" e"";*f, o placl dc tera(rotil pr17irrlr-i in llcituirea ei mai multe slraturi, si anumc (fig. 7): r) c7:: ..No.ni pp r.r J n i,u.i" i ur./ar d gs:eo.-d.L,qp- (:.o.- - l,a-a r^1 u r nrl , r , .. r-r ,1brul. oli.ii...;" l ir nlFaga ei ; o"irneli-carrv L d 02) pub[rt rd Bx]etinut Csc;s ni5arj .i . , i ard erilal or:r poro"i.,ri,1.","r ir.i:,-l rii-; rs":"1,: l-li;,".lnuu," ;,bi,;"..:ff_ /ira "a uii .l ,,r,ri aJf1. deoarP.e onliltrr" cLL.- n, ll ul.rparl al p.i,:i: l d n .]ea etL denurnr dusut pto?li26 27

×