Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Ghid Cele Mai Bune Practici In Incubatoarele De Afaceri

8,271 views

Published on

  • Ofer consultanta accesare fonduri europene, diverse domenii. Intocmire dosar, implementare proiect, dezvoltare, identificare piata interna si externa, planuri de afaceri, pentru afaceri de succes. Contact cu detalii la marian_morosan@yahoo.com Afaceri de succes cu bani europeni la M&M Morosan Consulting SRL
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here

Ghid Cele Mai Bune Practici In Incubatoarele De Afaceri

  1. 1. CELE MAI BUNE PRACTICI IN INCUBATOARELE DE AFACERI -ghid-
  2. 2. Cuprins 1. Prezentarea generala a dezvoltarii economice a zonei transfrontaliere Dolj Vidin, situatia comparativa a IMM din Dolj si Vidin, tendinte si necesitati..............................pg. 2 2. Strategii si politici de promovare a CDI, a TIC, a transferului tehnologic.........................................................................pg. 23 2.1 Obiectivele strategice ale sistemului CDI din Romania.......................................................................pg. 24 2.2 Infrastructura pro-inovativa in Bulgaria ......................pg. 27 2.3 Inovarea – element cheie al dezvoltarii economice accelerate....................................................................pg. 29 2.4 Societatea informationala in Romania si Bulgaria.......pg. 29 3. Infrastructura de sprijinire a dezvoltarii IMM – forma si fond 3.1 Structurile de sprijinire a afacerilor..............................pg. 31 3.2 Infrastructura de afaceri - Infrastructura de cercetare in regiunea SV Oltenia si regiunea NV a Bulgariei - district Vidin............................................................................pg. 42 4. Tipuri de incubatoare de afaceri si rolul acestora in impulsionarea infiintarii si dezvoltarii IMM........................pg. 46 5. Infiintarea si dezvoltarea incubatoarelor tehnologice si de afaceri 5.1 Modalitati de infiintare si functionare a incubatoarelor. Avantajele incubarii.....................................................pg. 50 5.2 Amplasarea unui incubator – unde, cum si de ce?.....pg. 55 5.3 Administrarea incubatorului – selectia administratorului, obligatii, drepturi, competente.................................... pg. 57 5.4 Selectarea incubatilor – criterii de selectie..................pg. 60 5.5 Avantajele incubatilor..................................................pg. 64 5.6 Servicii in cadrul unui incubator..................................pg. 65 5.7 Ciclul de incubare – dezvoltarea IMM – evolutii.........pg. 70 5.8 Rolul si mijloacele cooperarii transfrontaliere la nivelul IMM, infrastructurii de sprijinire a afacerilor, APL.......pg. 72 5.9 Rolul parteneriatului public privat (PPP) in evolutia dezvoltarii economice a zonelor transfrontaliere........pg. 74 6. Exemple de bune practici in functionarea incubatoarelor tehnologice si de afaceri..................................................pg. 78 7. Posibilitati de relationare si interactionare a incubatilor la nivel transfrontalier si international – retele.................pg. 95 English Summary..................................................................pg. 104 “Cele mai bune practici privind incubatoarele de afaceri”
  3. 3. Ghidul “Cele mai bune practice privind incubatoarele de afaceri” este adresat potentialilor intreprinzatori din domeniul productiv, cu precadere cu tehnologii inovative, cu valoare adaugata ridicata, furnizorilor de servicii de automatizari, biotehnologie, IT din zona transfrontaliera Dolj-Vidin, managerilor viitoarelor firme incubate, entitatilor administrator ale incubatoarelor tehnologice si de afaceri, organizatiilor partenere din proiectul Phare CBC Romania –Bulgaria ”Incubator tehnologic si de afaceri pentru zona transfrontaliera Dolj-Vidin”, respectiv primaria Municipiului Craiova, Agentia pentru Dezvoltare Regionala si Centru de Afaceri Vidin, Asociatia Romana pentru Industria Electronica si Software - Filiala Oltenia. Ghidul are un caracter informativ si se bazeaza pe cele mai bune practici identificate la nivelul incubatoarelor tehnologice si de afaceri din Europa si la nivel international, dar si pe experienta incubatoarelor existente in Romania si Bulgaria, avand la baza strategia de dezvoltare a sectorului privat, a IMM, in zona transfrontaliera Dolj - Vidin, precum si politica europeana de incurajare a dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere, promovarea TIC, inovarii si transferului de tehnologie la nivelul IMM. 1. Prezentarea generala a dezvoltarii economice a zonei transfrontaliere Dolj Vidin, situatia comparativa a IMM din Dolj si Vidin, tendinte si necesitati Potentialul si calitatea rezultatelor unei economii la nivelul unei regiuni, unui judet, al unei zone transfrontaliere, depind in masura decisiva de capacitatea de a determina crearea si functionarea unui numar cat mai mare de firme (intreprinderi), care sa furnizeze produse si servicii de buna calitate, la costuri si preturi reduse si in cantitati concordante cu cerintele pietei interne si externe.
  4. 4. Intreprinderile mici si mijlocii (IMM-urile) reprezinta esalonul (sectorul) cel mai numeros si important al intreprinderilor, indeplinind multiple functii economice, tehnice si sociale. Argumentele in favoarea acestei premise sunt urmatoarele: − genereaza cea mai mare parte a P.I.B. din fiecare tara, respectiv regiune, de regula, intre 55% - 95%; − ofera locuri de munca pentru majoritatea populatiei ocupate; − genereaza intr-o mare proportie inovatiile tehnice aplicabile in economie; − in ultimii ani, in quasitotalitatea statelor lumii, inclusiv in Uniunea Europeana, IMM-urile sunt singurele care genereaza locuri de munca; − prezinta cel mai ridicat dinamism in conditiile economiei de piata, situatie atestata de evolutia numarului lor, a volumului cifrei de afaceri si a marimii fortei de munca ocupate, sensibil superioare intreprinderilor mari; − realizeaza produse si servicii la costuri mai reduse decat firmele mari; factorii principali care determina aceasta diferenta fiind cheltuielile constant conventionale mai mici, volumul si intensitatea superioara a muncii in conditiile permanentei prezente a intreprinzatorului in firma si, de regula, motivarea mai intensa a personalului; − dovedesc flexibilitate si adaptabilitate ridicate la cerintele si schimbarile pietii, favorizate de talia mai redusa, procesul decizional rapid specific intreprinzatorului si de implicarea sa nemijlocita in activitatile curente; − reprezinta una din principalele surse de venituri ale bugetului statului (impozite, TVA etc.); − ofera posibilitatea implinirii profesionale si sociale unei parti apreciabile a populatiei, in special a segmentului sau cel mai activ si inovator, care „trage“ economia dupa el; − asigura componenta principala a unui fundal economic propice economiei de piata, caracterizat prin flexibilitate, inovativitate si dinamism;
  5. 5. − reprezinta germenii viitoarelor firme mari, in special in domeniile noi ale economiei, in ramurile sale de varf bazate pe tehnici si tehnologii complexe si performante; − tendintele actuale de natura tehnica, economica si sociala favorizeaza crearea cu precadere de IMM-uri. Ne referim la miniaturizarea echipamentelor, robotizare, informatizare, dezvoltarea comunicatiilor si transporturilor, cresterea gradului de pregatire a populatiei, reducerea rapida a diferentelor de conditii de viata dintre zone si localitati, descentralizarea administrativa, care nu numai ca fac posibile, dar si genereaza performante economice superioare, in primul rand prin firme mici si mijlocii. Punctarea importantei deosebite a IMM-urilor in conditiile economiei contemporane nu inseamna nici pe departe subestimarea rolului firmelor mari. Economia oricarei tari, pentru a fi performanta, necesita si o puternica componenta de intreprinderi mari, mai ales in domeniile industrial si transporturi. Realitatile economice demonstreaza existenta unor puternice relatii de complementaritate dintre firmele mari, pe de o parte si IMM-uri, pe de alta parte. O economie este cu atat mai „sanatoasa„ si mai performanta, cu cat prezinta o structura echilibrata nu numai sectorial, ci si dimensional, obtinandu-se efecte de sinergie superioare. Caracteristicile generale privind nivelul si evolutia sectorului privat din Romania si Bulgaria cu impact asupra zonei transfrontaliere Dolj – Vidin pot fi sintetizate astfel: • Finalizarea adoptarii si implementarii mai multor masuri legislative si administrative in vederea intaririi capacitatii institutionale si organizatorice pentru ca mediul de afaceri din Romania si Bulgaria sa devina total compatibil cu cel din Uniunea Europeana • Imbunatatirea cadrului legislativ din domeniul financiar si fiscal, menit sa intareasca disciplina financiara si sa fie totodata stimulativ pentru investitori si intreprinzatorii privati
  6. 6. • Implementarea unor masuri legislative menite sa incurajeze IMM-urile in reinvestirea profitului in vederea consolidarii si dezvoltarii afacerilor • Revitalizarea creditului intern si activizarea pietei de capital • Imbunatatirea accesului IMM-urilor la finantare, in special la programele comunitare. Activarea unui pachet de programe cu finantare nerambursabila pentru impulsionarea dezvoltarii sectorului IMM-urilor • O pondere inca redusa a sectorului privat in anumite zone din sfera serviciilor (ex: cercetare-dezvoltare, invatamant, administratie, sanatate, etc). PIB-ul reflecta in modul cel mai sintetic rezultatele activitatii economice, dinamica si structura sa reflectand pe de o parte trendul economiei, iar pe de alta parte consecintele finale ale procesului de restructurare si reconversie a economiei nationale, cu implicatii directe la nivel regional, respectiv transfrontalier. Situatia comparativa la nivel national, respectiv la nivelul UE confera imaginea de ansamblu a dinamicii economice la care se raporteaza si zona analizata. Astfel, Bulgaria a inregistrat o crestere a PIB in 2007 cu 6,2% fata de 2006, preliminarile expertilor estimand aceeasi crestere pentru 2008 si de 6,4% in 2009. Romania este pe locul sase in Uniunea Europeana la cresterea PIB in ultimul trimestru din 2007, cu o apreciere de 6,6 procente, relateaza NewsIn, preluand un studiu Eurostat. Cea mai mare crestere a fost inregistrata de Slovacia - 14,3%, iar cea mai mica in Ungaria - 0,4%. PIB-ul Romaniei a crescut peste estimarile analistilor, ca urmare a avansului puternic inregistrat de servicii si de constructii, care au compensat declinul accentuat din sectorul agricol. Potrivit Institutului National de Statistica (INS), PIB-ul al Romaniei in 2007 a fost in crestere cu 6% fata de 2006. In trimestrul al patrulea din 2007, PIB a fost cu 6,6 % fata de acelasi
  7. 7. trimestru al lui 2006. Pentru 2008 avansul PIB este estimat la 6,5 la suta. Romania a avut, anul trecut, un deficit bugetar de 2,5% din PIB, pe locul sase intre cele mai mari deficite inregistrate in UE, in conditiile in care unsprezece tari, printre care si Bulgaria, au inregistrat excedente bugetare, arata biroul european de statistica, Eurostat. Sporirea cererii interne dublata de o capacitate limitata a industriei interne a generat un volum tot mai mare al importurilor, fapt care a condus la agravarea deficitului balantei comerciale. In 2007, cele mai mari deficite bugetare din UE, potrivit Eurostat, s-au inregistrat in Ungaria, 5,5% din PIB, Marea Britanie, 2,9% din PIB, Grecia, 2,8% din PIB, Franta, 2,7% din PIB si Portugalia, 2,6% din PIB. Romania a inregistrat un deficit bugetar de 2,5% din PIB, mai mare cu 0,3% decat cel inregistrat in 2006 si cu 1,3% mai mare decat deficitul din 2005. Zece state membre au inregistrat excedente bugetare in 2007, in timp ce Germania a reusit performanta de a incheia anul trecut cu o balanta de plati perfect echilibrata, care arata ca guvernul a cheltuit exact cat a incasat. Finlanda, Danemarca, Suedia, Bulgaria, Cipru, Luxemburg, Estonia, Spania, Olanda si Irlanda au inregistrat excedente bugetare, cuprinse intre 5,3% in cazul Finlandei si 0,3% in cel al Irlandei. Bulgaria a avut un excedent bugetar de 3,4% din PIB. In ansamblu, 17 state membre au inregistrat o mult mai buna balanta de plati, raportata la PIB, in 2007 fata de 2006, si in 10 dintre tarile Uniunii deficitul balantei de plati s-a adancit. In 2007, cheltuielile bugetare in zona euro au reprezentat 46,3% din produsul intern brut, iar veniturile bugetare, 45,6% din PIB. Cifrele pentru statele UE indica 45,8% din PIB, pentru cheltuieli bugetare, si 44,9% din PIB, pentru venituri. In anul 2006 cresterea PIB a fost de 7,7% comparativ cu anul 2005, remarcabila in context european. A. Date statistice Regiunea Sud Vest Oltenia - judetul Dolj
  8. 8. Regiunile de dezvoltare, ca zone tipologice de evolutie economica se diferentiaza si din punct de vedere al concentrarii intreprinderilor. Astfel, regiunea Sud Vest se detaseaza ca fiind regiune cu cea mai mica densitate a intreprinderilor, sub 8%. Repartitia intreprinderilor pe regiuni de dezvoltare Regiunea Numar firme Procente 1 - Nord Est 57.487 10,89 2 - Sud Est 67.979 12,88 3 - Sud 55.619 10,54 4 - Sud Vest 40.801 7,73 5 - Vest 48.569 9,20 6 - Nord Vest 75.700 14,34 7 - Centru 66.293 12,56 8 - Bucuresti- Ilfov 115.483 21,87 Total 527.931 100 Ponderea IMM-urilor in totalul firmelor este de 99,69% la nivel national cu plaja de valori 99,35% in Bucuresti si 99,84% in Sud Vest. Firmele dupa numarul mediu de salariati si cifra de afaceri (%)* Categori Grupe dupa numarul de salariati Ponderea a cifrei Total micro de 0-9 10-49 50-249 Peste 250 ntreprinderilor afaceri 1 477.955 39.666 8.435 1.226 527.282 99,88 2 15 62 169 324 570 0,11 3 2 2 12 52 68 0,01 4 0 0 0 11 11 0,00 Total 477.972 39.730 8.616 1.613 527.931 100,00 *Cifra de afaceri pe categoriile reglementate: 1 - sub 2 mil. euro; 2 - intre 2 si 10 mil. euro; 3 – intre 10 si 50 mil. euro; 4 – peste 50 mil. euro (cursul mediu de schimb in 2005 a fost de 36.202 ROL/euro). Pe regiuni de dezvoltare se inregistreaza diferentieri majore in ceea ce priveste ponderea firmelor: regiunea Bucuresti-
  9. 9. Ilfov devanseaza de circa 1,75 ori media nationala, respectiv de 2,8 ori regiunea Sud Vest. Pe ramuri ale economiei, comertul cu amanuntul detine ponderea cea mai ridicata, dar aceasta este sensibil mai redusa comparativ cu anii 2003 si 2001, expresie a diversificarii obiectului de activitate al firmelor din sectorul privat. Au sporit numeric firmele cu obiect de activitate in constructii, transporturi si servicii diverse prestate intreprinderilor. Marile intreprinderi detin o pondere de 0,30% in totalul intreprinderilor, iar dintre acestea 4,2% se afla in regiunea Sud Vest, fata de 46,3% in regiunea Bucuresti –Ilfov. Preponderente numeric raman IMM-urile (aproximativ 99,7% la nivel national) cu usoare diferentieri regionale: 99,84% in Sud Vest si 99,35% in Bucuresti. Din totalul firmelor active 99,88% realizeaza o cifra de afaceri de pana la 2 mil. euro, dintre acestea 90,6% sunt microintreprinderi si 99,8% sunt IMM-uri. S-a accentuat procesul polarizarii intreprenoriale in regiunile Bucuresti-Ilfov, Vest, Nord-Vest si Centru, in detrimentrul regiunilor si asa mai putin dezvoltate precum: Nord-Est, Sud si Sud-Vest Distributia totalului IMM-urilor pe regiuni in 2001 si 2005 2001 2005 Dinamica Regiunea Numar Numar numerica Pondere Pondere firme firme % 1 - Nord Est 47.275 11,68 57.352 10,90 121,3 2 - Sud Est 53.723 13,28 67.861 12,89 128,9 3 - Sud 46.468 11,49 55.502 10,54 119,4 4 - Sud Vest 36.728 9,10 40.733 7,74 110,9 5 - Vest 35.204 8,7 48.455 9,20 137,6 6 - Nord Vest 55.299 13,66 75.557 14,35 136,6 7 - Centru 48.921 12,09 66.122 12,56 135,2 8 - 80.908 20,0 114.736 21,82 141,8
  10. 10. Bucuresti Total 404.526 100 526.318 100 129,4 Mai putin de 10% din numarul total de IMM-uri se inregistreaza in Sud Vest (7,74%) si Vest (9,2%) Din punct de vedere al dinamicii densitatii regionale (cresterea numarului de firme la 1000 locuitori) locul intai este detinut de regiunea Bucuresti-Ilfov, cu o crestere de peste 46,7% in 2005 comparativ cu 2001, iar cea mai slaba Sud Vest cu +15,4%. Sporeste numarul salariatilor ocupati in IMM-uri (+751.836 persoane, respectiv +43,6%) fata de anul 2001, indeosebi la categoria micro-intreprinderilor (+76,3%) Creste numarul mediu de salariati pe o firma la toate categoriile de IMM-uri; cresterea cea mai semnificativa se inregistreaza la nivelul microfirmelor: de la 1,24 la 1,69 (+36,3%) Are loc o concentrare a IMM-urilor catre forma de organizare juridica a societatilor cu raspundere limitata - SRL (aproximativ 96%) Continua preponderenta IMM-urilor ce au obiect de activitate comertul (30% din firme), dar semnificativ mai redusa comparativ cu anul 2001 (44%) Se diversifica semnificativ obiectul activitatii IMM-urilor, catre servicii prestate intreprinderilor, constructii, industrie, etc. semn al maturizarii acestei categorii de agenti economici Distributia IMM-urilor dupa marime si regiuni de dezvoltare Regiunea Micro (0-9) Mici (10-49) Mijlocii (50-249) TOTAL IMM Numar (%) Numar (%) Numar (%) Numar (%) Nord Est 52.151 10,91 4.308 10,84 893 10,36 57.352 10,9 Sud Est 62.216 13,02 4.547 11,44 1.098 12,74 67.861 12,89 Sud 50.285 10,52 4.230 10,65 987 11,46 55.502 10,55 Sud 37.559 7,86 2.708 6,82 466 5,41 40.733 7,74 Vest Vest 43.295 9,06 4.267 10,74 893 10,36 48.455 9,21 Nord 68.532 14,34 5.958 15,00 1.067 12,38 75.557 14,36 Vest
  11. 11. Centru 59.874 12,53 5.111 12,86 1.137 13,20 66.122 12,56 Bucuresti 104.060 21,77 8.601 21,65 2.075 24,08 114.736 21,8 -Ilfov TOTAL 477.972 100,00 39.730 100,00 8.616 100,00 526.318 100 • Se constata faptul ca regiunea Sud Vest se detaseaza la toate cele trei categorii de IMM-uri cu ponderi de sub 10% din totalul national, urmata de regiunea Vest cu o pondere de 9% la microintreprinderi. • IMM-urile din regiunea Bucuresti-Ilfov se detaseaza si prin forta economica, media cifrei de afaceri pe o intreprindere devansand cu +100% media nationala si cu +200% media pe o intreprindere din regiunea Sud Vest; • Microintreprinderile reprezinta segmentul cel mai numeros al IMM-urilor (90,8%); • Polarizarea regionala in cadrul IMM-urilor se manifesta si in ponderile diferitelor regiuni in cadrul cifrei de afaceri a sectorului: regiunea Bucuresti-Ilfov produce peste 40% din cifra de afaceri a sectorului, iar regiunea Sud Vest sub 5%; • In cadrul intreprinderilor mijlocii, cele avand ca obiect comertul cu ridicata si servicii de intermediere isi pastreaza primul loc, comparativ cu anul anterior, cu 27% pondere in cifra de afaceri sectoriala; • Ponderea cea mai redusa in cifra de afaceri este detinuta de regiunea Sud Vest cu: 5,8% la microintreprinderi, 5,3% la intreprinderile mici si 3,7% la intreprinderile mijlocii, ponderi in scadere comparativ cu anii anteriori. Rezultatele economice nete pe tipuri de IMM, regiuni de dezvoltare si ramuri de activitate A sporit considerabil ponderea IMM-urilor profitabile (de la 42,5% in 2001 la 53,5% in anul 2005; Cea mai consistenta contributie la imbunatatirea rezultatelor nete a fost adusa de grupul microintreprinderilor unde cresterea ponderii firmelor profitabile a fost semnificativa (circa 11%, de la 39,8% in 2001 la 50,9% in 2005);
  12. 12. In cadrul firmelor mici si mijlocii, ponderea intreprinderilor profitabile este semnificativ mai ridicata: 79% la intreprinderile mici, respectiv 82% la cele mijlocii; S-a redus ponderea intreprinderilor cu pierderi (de la 39,6% in 2001 la 34,7% in 2005, iar a IMM-urilor cu rezultat nul de la 17,4% in 2001 la 11,7% in 2005; In „masa” profitului national obtinut de microfirme, contributiile regionale sunt semnificativ diferite: Bucuresti-Ilfov, Nord Vest si Centru, cu detasarea regiunii Bucuresti (pondere in profit 48%) si Sud Vest (3,4%); S-au diferentiat ramurile economice din punct de vedere al volumului profitului: intermedieri financiare (18%), comertul cu ridicata (circa 16% din masa profitului national), serviciile prestate intreprinderilor (circa 15% din total), in reducere comparativ cu anii anteriori, expresie a diversificarii activitatii microfirmelor; IMM-urile cu pierderi reprezinta aproximativ 34,7% din totalul unitatilor active, in scadere cu 5% comparativ cu anul 2001; Cea mai redusa pondere a intreprinderilor cu pierderi se inregistreaza la categoria intreprinderilor mijlocii (18%); Comparativ cu anii anteriori in clasamentul celor mai profitabile activitati apar: cercetarea-dezvoltarea, captarea si distribuirea apei etc.; Activitati putin profitabile inregistreaza intreprinderile din domeniile: transporturi aeriene, extractia si prepararea carbunelui, extractia si prepararea minereurilor metalifere, activitati casnice; Comparativ cu anul 2001 ponderea IMM-urilor cu pierderi s-a redus semnificativ, fapt ce poate indica o consolidare a mediului de afaceri si a cresterii vigorii economice a firmelor; Peste 36% din volumul pierderilor inregistrate de intreprinderile IMM au fost in Bucuresti-Ilfov si doar 4,9% in Sud Vest, indicand o puternica diferentiere intre regiuni si din punctul de vedere al pierderilor;
  13. 13. Performantele economico-financiare ale IMM la nivelul Regiunii Sud Vest care cuprinde judetele Dolj (16), Gorj (18), Mehedinti (25), Olt (28), Valcea (38). In aceasta regiune activeaza 40.733 IMM-uri, reprezentand aproximativ 7,7% din totalul national. Din acest numar, aproximativ 92,0% sunt microintreprinderi, iar 99% realizeaza o cifra de afaceri de pana la 2 mil. euro anual si nici una nu se plaseaza in clasa de peste 50 mil. euro. Din totalul IMM-urilor, 43,4% realizeaza o cifra de afaceri de sub 20 mii RON anual. In aceasta regiune sectorul IMM-urilor este in curs de consolidare. Volumul activelor imobilizate este de circa 5,0% din totalul national; de asemenea, IMM-urile din regiunea Sud-Vest nu detin decat 3% din totalul datoriilor. Regiunea detine cel mai mic numar de salariati regional - 155.203 ceea ce reprezinta 6,3% din totalul sectorului IMM-urilor. Comparativ, regiunea Bucuresti are de 3,64 ori mai multi salariati. Regiunea Sud-Vest contribuie cu 3,9% in rezultatul net si 5,0% in cifra de afaceri a sectorului IMM-urilor. Si in cadrul regiunii se inregistreaza inegalitati intre judete. Astfel, structura judeteana a celor 40.733 intreprinderi se prezinta astfel:
  14. 14. Distributia pe judete a numarului de IMM-uri din regiunea Sud Vest Principala constatare se refera la ponderea ridicata detinuta de judetul Dolj in totalul intreprinderilor (38,1%). La polul opus ca pondere se afla Mehedinti cu 9,6% fata de 14% in anul 2001, fapt ce indica o accentuare a polarizarii inter-judetene. Rezultatele economice sub forma cifrei de afaceri si profitului net obtinut din exploatare se prezinta in tabelul urmator impreuna cu structura pe judete a celor doi indicatori. Rezultatele economice ale IMM-urilor din regiunea Sud Vest Cifra de Rezultatul net al Ponderea judetului Judetul afaceri exercitiului % (mil RON) (mil RON) in CA in RNE Dolj 16 5.640 391 38,2 45,8 Gorj 18 2.560 121 17,3 14,2 Mehedinti 25 1.410 60 9,6 7,0 Olt 28 1.930 114 13,1 13,4 Valcea 38 3.220 167 21,8 19,6 Total 14.760 853 100,0 100,0 Structura rezultatelor economice pune in evidenta nu doar ponderea ridicata a judetului Dolj in CA regionala, ci si greutatea specifica ridicata (aproape 46% din nivelul intregii regiuni) a rezultatului net al exploatarii, dar numai 38% din valoarea cifrei de afaceri, fapt ce distinge judetul din punctul de vedere al eficientei. Se constata eficienta mai ridicata a IMM-urilor din Dolj. Structura comparativa a rezultatelor economice (ponderile in CA si in RNE)
  15. 15. structura CA structura RNE 45.8 38.2 17.3 14.2 21.8 19.6 9.6 13.1 13.4 7 Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea Ratele activitatii economico-financiare in regiunea 4 Sud Vest Rata Rata Rata Rata Rata acoperirii profitabilitatii profitabilitatii profitabilitatii autonomiei Judetul dotarilor comerciale financiare RPF capitalului globale (GAD) (%) (%) propriu (%) (RAG) (%) (%) Dolj 16 6,94 50,66 729,61 50,96 23,12 Gorj 18 4,75 48,98 1030,82 40,89 18,48 Mehedinti 25 4,26 40,16 942,97 52,37 21,48 Olt 28 5,89 44,87 761,98 54,36 22,17 Valcea 38 5,19 32,76 630,98 62,26 28,34 Total 5,78 44,11 763,19 52,31 23,30 Principalele aspecte relevate pot fi sintetizate astfel: • RPC – rata profitabilitatii comerciale (5,78%) este sub valoarea nationala a sectorului IMM-urilor (7,27%), fiind mai ridicata in judetul Dolj (6,94%) si in crestere fata de anul anterior; • RPF – rata profitabilitatii financiare (RPF), indicator ce sintetizeaza modul de valorificare a capitalului propriu, este in regiunea Sud Vest la nivelul a 44,11% (47,77% la nivel national), cu valoarea maxima in Dolj, de circa 1,55 ori mai ridicata comparativ cu nivelul din Valcea; • Autonomia globala masurata prin RAG in regiunea Sud Vest este apropiata de nivelul national (54,1%), fiind mai ridicata in Valcea (cu aproape 22% peste nivelul din Gorj); • Gradul acoperirii datoriilor plaseaza regiunea Sud Vest peste nivelul mediu inregistrat de sectorul IMM-urilor, situatia cea mai nefavorabila fiind inregistrata in Gorj – doar 64% din nivelul inregistrat in Valcea. • Productivitatea muncii ca indicator al randamentului folosirii fortei de munca s-a situat la nivel regional sub valoarea medie
  16. 16. a sectorului (77,9%), pe judete Gorjul se detaseaza printr-un nivel superior – valorile pe judete in figura urmatoare. Media regionala este de circa 50% comparativ cu valoarea din regiunea Bucuresti. B. Date statistice Regiunea Nord Vest – C. regiunea Vidin Bulgaria Datele statistice indica faptul ca Bulgaria inregistreaza valori relativ reduse ale disparitatilor regionale, comparativ cu alte tari membre ale UE, de exemplu Cehia, Slovacia, Belgia si Franta. Regiunea de NV a Bulgariei a ramas insa mult in urma celorlalte regiuni in ceea ce priveste activitatea economica si dezvoltarea infrastructurii, pe primul loc situandu-se regiunea de SV, fapt datorat in mare parte capitalei Sofia, care concentreaza activitate economica, universitati, scoli, administratia publica centrala. Exista inca un mare dezechilibru al dezvoltarii economice teritoriale, atat in ceea ce priveste IMM cat si intreprinderile mari, concentrarea majora fiind in capitala Sofia pentru regiunea de SV si in Plovdiv in regiunea Sud centru. Indicatori si factori determinanti ai competitivitatii IMM
  17. 17. O parte din IMM sunt deja competitive pe piata europeana. Cu toate acestea, capacitatea IMM de a face fata competitivitatii la nivel european este inca limitata. Cea mai mare parte se bazeaza inca pe competitivitatea datorata nivelului scazut de remunerare a fortei de munca, ceea ce nu poate sa dureze insa pe termen mediu si lung. IMM din Bulgaria insa se caracterizeaza prin flexibilitate si adaptabilitate ridicata, datorate in special spiritului antreprenorial al populatiei bulgare. Profitul brut din exploatare (PBE) a microintreprinderilor si intreprinderilor mici bulgare se situeaza peste cel al unor tari ca Estonia, Lituania, Ungaria si Slovenia. Acest aparent avantaj se datoreaza costului redus al fortei de munca si nu a productiei cu valoare adaugata mare, ca in cazul tarilor ca Danemarca sau Austria, unde valoarea PBE este de 1,5 – 2,5 ori mai mare decat in cazul Bulgariei. Diferenta este si mai mare in cazul intreprinderilor mijlocii, unde diferenta este de 1,75 – 4 ori mai mare. Costurile fortei de munca per angajat sunt intre 2 si 20 ori mai mici comparativ cu celelalte tari membre ale UE (exclusiv Romania), in conditiile in care numarul angajatilor in IMM este relativ echivalent cu celelalte tari membre ale UE. Capacitatea IMM de a face fata standardelor europene Circa 10% din IMM care opereaza pe teritoriul Bulgariei din societati intrunesc cerintele legate de standardele europene, marcaj CE si 23% indeplinesc standardele legate de siguranta muncii. Foarte putine societati au certificare ISO si doar 2,3% au HACCP care sa garanteze siguranta si calitatea alimentara. Cele mai multe IMM mentioneaza ca principale obstacole lipsa resurselor financiare, lipsa de informatii si in mai mica masura lipsa personalului calificat. 23% din IMM considera ca nu au intampinat obstacole in dezvoltarea societatii. Dintre principalele actiuni intreprinse de IMM in vederea adaptarii la noile conditii in calitatea Bulgariei de tara membra a UE mentionam: imbunatatirea controlului calitatii produselor ( 27% din IMM), instruirea personalului (22%), inlocuirea
  18. 18. echipamentelor (17%), introducerea de strategii noi cu partenerii de afaceri (11%); mai putin de 10% din IMM au dat importanta problematicii legate de cerintele tehnice legate de mediu, instruirea managerilor, protectia proprietatii intelectuale si industriale. Una din 5 firme considera ca reglementarile UE nu ii afecteaza; una din 3 firme nu este familiarizata cu reglementarile europene; una din 2 firme nu stiu care sunt modalitatile de aplicare a noilor reglementari, in timp ce 20% din IMM cunosc deja aceste reglementari. Activitatea de export a IMM Participarea IMM bulgare in competitia de pe piata internationala este limitata. 2/3 din IMM bulgare opereaza pe piata interna in domeniul comertului, serviciilor si constructiilor. Numai 17,5% din IMM au exportat o parte din produse si servicii, iar sub 7% au fost in principal dedicate exportului. Exista si intre IMM exportatoare diferentieri. Astfel, numai 40% din exportatori inregistreaza exporturi mai mari de 75% din totalul productiei realizate, putine din IMM inregistrate in ultimii 5 ani patrunzand cu produsele la export. Inovarea are o pondere redusa in cadrul IMM bulgare. Doar 18,5% din manageri cred ca avantajele competitivitatii intreprinderii se datoreaza inovarii tehnologice. Pentru 60% din micile afaceri competitivitatea este strict legata de pret. Un indicator al penetrarii pe pietele externe il reprezinta participarea la targuri si expozitii internationale. 85% din IMM nu au participat la asemenea evenimente in ultimii trei ani, numai una din 7 societati avand experienta in promovarea produselor pe pietele externe. Intreprinderile mari, reprezentand 0,3% din total intreprinderi in Bulgaria realizeaza mai mult de jumatate din exportul Bulgariei, contribuind cu mai mult de 40% din total TVA, detinand peste 40% din activele tangibile. Cu toate acestea IMM au o contributie semnificativa la cresterea gradului de ocupare a fortei de munca si a cifrei de afaceri, ponderea acestora fiind in continua crestere.
  19. 19. Profilul sectorial al regiunilor Sectorul industrial reprezinta cca 30% din PIB si inregistreaza o dinamica accelerata in ultimii ani (cca 7%). Cea mai mare contributie a sectorului industrial la PIB se inregistreaza in regiunea de SE (35,6%). Avand in vedere aceste ponderi trebuie sustinute eforturile de promovare a dezvoltarii industriei inovative in vederea cresterii ponderii industriei in PIB, cu precadere in regiunea de NV. Agricultura genereaza 10,8% din PIB la nivel national, regiunile nordice avand ponderile cele mai mari, regiunea NV – 18,7%, Regiunea N centrala – 16,4%, regiune S centrala – 16,2%. Sectorul se caracterizeaza prin: forta de munca excedentara, chiar daca o mare parte din forta de munca a migrat catre tari membre ale UE, grad ridicat de fragmentare a suprafetelor, productivitate scazuta si capacitate redusa de comercializare a produselor. In toate regiunile de dezvoltare agricultura se confrunta cu o serie de restrictii, dispersarea proprietatii, facilitati, nivel scazut al investitiilor si de utilizare a tehnologiilor inovative, deficiente in integrarea in lantul industriei alimentare. Serviciile au cea mai mare pondere in structura economiei bulgare, inregistrand un ritm ascendent. Comunicatiile si intermedierile financiare au inregistrat cea mai mare dezvoltare in ultimii 7 ani. In cadrul serviciilor ponderea cea mai mare o are turismul, inregistrand o crestere continua a ponderii acestuia la TVA si reducand deficitul balantei de plati a Bulgariei. Turismul international a inregistrat cresteri anuale semnificative in ultimii ani, cuprinse intre 9 si 21%. Cresterea anuala a numarului de turisti straini este de 9 -18%. Datorita diversitatii naturale si istorice Bulgaria are un mare potential de dezvoltare a turismului, astfel incat la nivelul anului 2007 s-a inregistrat un ritm de crestere de 7%. Dezvoltarea antreprenoriatului reprezinta unul din obiectivele Strategiei de la Lisabona. Se inregistreaza un decalaj
  20. 20. intre Bulgaria si celelalte tari membre ale UE similar cu cel dintre Europa si SUA in ceea ce priveste dezvoltarea antreprenoriatul, ceea ce determina necesitatea adoptarii unor masuri de sprijinire a dezvoltarii infrastructurii antreprenoriale si a antreprenoriatului. Cel mai scazut nivel de dezvoltare a antreprenoriatului se inregistreaza in regiunea NV iar cel mai ridicat in regiunea SE. Distributia IMM arata o concentrare in jurul marilor orase si in regiuni cu industrie dezvoltata si diversificata. Dezvoltarea seviciilor orientate catre dezvoltarea afacerilor e de importanta decisiva pentru competitivitatea si revitalizarea regiunilor economice. Restructurarea economica a contribuit in mare masura la dezvoltarea intensiva a institutiilor suport care sa ofere asistenta si consultanta in afaceri, financiara, asigurari, imobiliare, etc, numarul angajatilor in aceste sectoare fiind in continua crestere. In toate regiunile se inregistreaza o mare ramanere in urma in ceea ce priveste potentialul tehnologic si de inovare, utilizarea TIC. In Regiunea Vidin statisticile referitoare la PIB, arata cresteri semnificative in ultimii ani, iar in ceea ce priveste densitatea IMM/1000 persoane ocupate desi nivelul este inca scazut, 41 IMM/1000 persoane ocupate, se inregistreaza o crestere a numarului de IMM active. In ceea ce priveste tipurile de proprietate, cifrele arata preponderenta proprietatii private, 97,5%, proprietatea publica fiind de 0,79% iar cea la nivel de municipalitate1,61%. Obiectivele strategiei de dezvoltare regionala socio- economice 2007-2013 A) Regiunea SV Oltenia Obiectivul general al strategiei de dezvoltare socio-economica pentru 2007-2013 este reducerea disparitatilor de dezvoltare intre regiunea SV Oltenia si celelalte regiuni ale tarii in scopul cresterii nivelului de trai al cetatenilor. Obiective specifice:
  21. 21. - Crearea de noi locuri de munca avand in vedere scaderea numarului de lucratori din agricultura si alte cateva sectoare industriale - Cresterea atractivitatii regionale si dezvoltarea durabila a regiunii prin imbunatatirea infrastructurii, valorificarea zonelor urbane si a potentialului turistic - Cresterea competitivitatii regionale prin sprijinirea intreprinderilor, dezvoltarea infrastructurii si calificarea resurselor umane PRIORITATI 1. Sprijin pentru cresterea competitivitatii economice in sectorul privat Masuri: 1.1. Sprijin pentru investitii de capital in sectorul privat 1.2. Sprijin pentru investitii necorporale si dezvoltarea asistentei pentru retelele de intreprinderi si asociatiile profesionale. 1.3.Sprijin pentru dezvoltarea capacitatii de cercetare/ dezvoltare/inovare (inclusiv si in cadrul administratiei publice locale) si reducerea decalajului informational in regiune 2. Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii regionale Masuri: 2.1. Imbunatatirea infrastructurii de transport, inclusiv cea transfrontaliera 2.2. Imbunatatirea infrastructurii de afaceri prin crearea de situri tehnologice, industriale, comerciale, de agricultura si mestesugaresti 2.3. Imbunatatirea infrastructurii sociale si de educatie 2.4. Reabilitarea zonelor urbane, (inclusiv zone verzi, mosteniri culturale si istorice, sport si activitati recreative, site-uri industriale deteriorate si abandonate, parcari, zone pietonale, control trafic, parcuri) 2.5. Crearea infrastructurii pentru cercetare si dezvoltare tehnologica pentru sectorul privat si pentru institutii
  22. 22. 2.6. Imbunatatirea infrastructurii energetice si valorificarea resurselor regenerabile de energie 3. Dezvoltarea turismului si valorificarea patrimoniului natural si a mostenirii cultural-istorice Masuri: 3.1 Sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii de turism 3.2 Cresterea atractivitatii turismului in regiune, dezvoltarea marketingului regional 4. Dezvoltarea resurselor umane in sprijinul unei ocupari durabile si imbunatatirea serviciilor sociale 4.1 Dezvoltarea sistemului de educatie (preuniversitar si universitar) si formare profesionala initiala si facilitarea tranzitiei de la scoala la piata muncii 4.2 Dezvoltarea sistemului de formare profesionala continua (FPC), cresterea accesului si participarii la invatarea pe intreg parcursul vietii 4.3 Cresterea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor la nevoile pietei muncii 4.4 Masuri active pe piata fortei de munca si instruire in special pentru someri si grupuri dezavantajate 4.5 Dezvoltarea serviciilor medicale, sociale si de voluntariat in sprijinul cetatenilor 4.6 Dezvoltarea resurselor umane in cadrul autoritatilor publice locale si a structurilor implicate in gestionarea asistentei comunitare 5. Dezvoltarea zonelor rurale si Montane Masuri: 5.1 Dezvoltarea infrastructurii rurale 5.2 Cresterea competitivitatii fermelor agricole si a intreprinderilor in mediul rural 5.3. Diversificarea economiei rurale si dezvoltarea spatiului rural 5.4. Dezvoltarea economica durabila a exploatatiilor forestiere si a zonelor montane 5.5. Promovarea initiativelor locale de tip „LEADER” 5.6. Dezvoltarea pescuitului durabil si a acvaculturii 6. Protectia si imbunatatirea calitatii mediului
  23. 23. Masuri: 6.1 Imbunatatirea si extinderea infrastructurii de utilitati (alimentare cu apa, retele de canalizare, gaze naturale si termoficare) 6.2. Extinderea utilizarii sistemelor de tratare a apelor uzate 6.3. Extinderea si modernizarea sistemelor de gestionare a deseurilor 6.4. Protejarea biodiversitatii (dezvoltarea si managementul habitatelor florei si faunei) si a ariilor protejate 6.5. Dezvoltarea unui sistem integrat de monitorizare a mediului si interventie rapida 6.6. Reducerea impactului negativ asupra mediului generat de centralele de energie electrica si termica invechite 6.7. Reabilitarea siturilor industriale si militare poluate 6.8 Imbunatatirea infrastructurii adecvate prevenirii riscurilor naturale de mediu B) Regiunea (district) Vidin Obiective strategice Obiectivul principal de dezvoltare a regiunii Vidin pana in 2015 este imbunatatirea dinamicii de dezvoltare economica si sociala in paralel cu reducerea diferentelor inter-regionale si asigurarea oportunitatilor egale pentru dezvoltare economica si accesului la resurse economice, a unui nivel de viata ridicat si al conditiilor de viata adecvate in toate localitatile, luand in considerare protectia mediului. Obiectivul principal corespunde obiectivului principal al politicii de dezvoltare economica si sociala al UE menite sa reduca diferentele de dezvoltare la nivel regional si transfrontalier, intre sat si oras. Obiectivul principal poate fi atins prin realizarea urmatoarelor obiective strategice: 1. Accelerarea dezvoltarii economice in regiunea Vidin si atingerea dezvoltarii economice la cote maxime prin imbunatatirea infrastructurii, investitii in resurse umane, introducerea de noi tehnologii si atragerea de investitii. 2. Ridicarea standardului de viata a populatiei in regiunea Vidin prin stimularea dezvoltarii sociale si economice in regiune.
  24. 24. 3. Dezvoltarea cooperarii teritoriale si transfrontaliere pentru realizarea unei dezvoltari echilibrate In baza analizei necesitatilor si constrangerilor, a punctelor slabe si punctelor tari, a oportunitatilor si constrangerilor din regiunea Vidin, au fost definite urmatoarele obiective strategice, prioritati si masuri pentru dezvoltarea viitoare a regiunii: Obiectiv 1: Transformarea regiunii Vidin intr-un centru de transport si comunicare la nivel national si international; Prioritate 1.1 Dezvoltarea infrastructurii de drumuri, energie si comunicatii; Prioritate 1.2 Imbunatatirea alimentarii cu apa si a sistemelor de irigatii; Prioritate 1.3 Crearea conditiilor de dezvoltare a cooperarii transfrontaliere Bulgaria – Romania, Bulgaria – Serbia si Muntenegru; Obiectiv 2: Investitii in resurse umane si crearea unui mediului institutional adaptat conditiilor actuale Prioritatea 2.1 Realizarea unui sistem de calificare si pre-calificare a resurselor umane; Prioritatea 2.2 Optimizarea si imbunatatirea sistemului educational in regiunea Vidin Prioritatea 2.3 Dezvoltarea democratiei locale prin stimularea parteneriatului dintre institutii, mediul de afaceri, autoritati locale, organizatii neguvernamentale si societatea civila; Obiectiv 3: Asigurarea cresterii economice pe baza cresterii competitivitatii IMM, agriculturii, industriei producatoare, turismului determinand cresterea consumurilor, a productiei pentru export si a investitiilor atrase; Prioritatea 3.1 Atragerea investitiilor in regiunea Vidin; Prioritatea 3.2 Imbunatatirea conditiilor si stimularea dezvoltarii mediului de afaceri; Prioritatea 3.3 Stimularea dezvoltarii agriculturii; Prioritatea 3.4 Imbunatatirea conditiilor in vederea dezvoltarii turismului in regiunea Vidin
  25. 25. Obiectiv 4: Conservarea mediului si imbunatatirea conditiilor de mediu in concordanta cu standardele europene. Sustinerea masurilor de la nivel international pentru solutionarea problemelor ecologice la nivel regional si global; Prioritatea 4.1 Gestionarea corecta a deseurilor menajere si industriale; Prioritatea 4.2 Reducerea poluarii solului si reintroducerea in circuitul agricol a solurilor poluate; Prioritatea 4.3 Protejarea varietatii biologice si a peisajului; Prioritatea 4.4 Reducerea riscurilor de imbolnavire ca urmare a poluarii aerului; Obiectiv 5: Realizarea si dezvoltarea infrastructurii sociale Prioritatea 5.1 Stabilizarea si cresterea gradului de ocupare a fortei de munca, reducerea saraciei si a riscurilor sociale; Prioritatea 5.2 Imbunatatirea serviciilor de sanatate publica si a accesului la acestea; Prioritatea 5.3 Pastrarea mostenirii cultural-istorice; Prioritatea 5.4 Crearea conditiilor pentru dezvoltarea activitatilor sportive si de relaxare la nivelul regiunii Vidin 2. Strategii si politici de promovare a CDI, a TIC, a transferului tehnologic Prin strategiile CDI pentru perioada 2007-2013 atat Romania cat si Bulgaria isi propun sa atinga media europeana pentru indicatorii de baza ce descriu structura si performanta sistemului de cercetare, dezvoltare si inovare, creand premisele focalizarii in viitor pe domenii de nisa, acolo unde Romania si/sau Bulgaria vor avea masa critica si performantele unui lider. In acelasi timp strategiile isi propun sa sustina dezvoltarea socio-economica a Romaniei si Bulgariei cu sansa reala de a crea o economie bazata pe cunoastere, competitiva la nivel global. 2.1 Obiectivele strategice ale sistemului CDI din Romania
  26. 26. Sistemul CDI din Romania are rolul de a dezvolta stiinta si tehnologia cu scopul de a creste competitivitatea economiei romanesti, de a imbunatati calitatea sociala si de a spori cunoasterea cu potential de valorificare si largire a orizontului de actiune. Pentru indeplinirea acestui rol, sistemul CDI are trei obiective strategice: 1. Crearea de cunoastere, respectiv obtinerea unor rezultate stiintifice si tehnologice de varf, competitive pe plan mondial, avand ca scop cresterea contributiei sistemului romanesc de CDI la dezvoltarea stocului mondial de cunoastere, cresterea vizibilitatii internationale si transferul rezultatelor in economie si societate. Atingerea acestui obiectiv presupune integrarea in retele internationale si promovarea excelentei in cercetare. Se vor sustine scoli de excelenta cu recunoastere internationala, avand masa critica si facilitatile necesare cercetarii de performanta, experienta in formarea tinerilor cercetatori prin doctorat cat si conditii pentru tinerii cercetatori postdoctoranzi. Se vor crea poli de excelenta prin finantarea unor proiecte propuse de personalitati cu potential deosebit, apreciat international, cu precadere tineri. Un accent deosebit se va pune pe formarea tinerilor cercetatori in scoli doctorale sau postgraduale de excelenta, care sa le asigure o pregatire corespunzatoare si dezvoltarea capacitatii de a realiza cercetari avansate. Pentru aceasta va trebui ca scolile sa fie atractive pentru cercetatori performanti, cu experienta in supervizarea tinerilor doctoranzi, indiferent de nationalitate. 2. Cresterea competitivitatii economiei romanesti prin inovare cu impact la nivelul agentilor economici si transferul cunostintelor in practica economica. Acest obiectiv vizeaza obtinerea unor rezultate tehnologice de varf, cercetari de tipul rezolvare de probleme complexe (problem solving), de interes local, regional, national sau formulate de agenti economici, precum si dezvoltarea de tehnologii, produse si servicii inovative cu aplicabilitate directa. Vor fi stimulate parteneriate intre universitati, institute de cercetare si agenti economici. Se va sustine crearea prin competitie de Centre de Competenta si
  27. 27. Platforme Tehnologice, cu finantari si/sau cofinantari pe durate medii de timp, de 5-7 ani. Schemele de finantare vor avea in vedere aspectele legate de ajutorul de stat pentru CDI. 3. Cresterea calitatii sociale prin dezvoltarea de solutii, inclusiv tehnologice, care sa genereze beneficii directe la nivelul societatii. Din aceasta categorie fac parte solutiile la probleme locale, regionale si nationale legate de coeziunea si dinamica sociala, cresterea eficientei politicilor, precum si probleme legate de sanatate, mediu, infrastructura, amenajarea teritoriului si valorificarea resurselor nationale. In realizarea celor trei obiective strategice se vor avea in vedere urmatoarele obiective specifice: a) Cresterea performantei • Obtinerea unor rezultate stiintifice de excelenta, reflectate in cresterea numarului de articole in publicatii din fluxul principal de cunoastere; plasarea intre primele 35 de tari in ceea ce priveste publicatiile indexate ISI (in perioada 1995-2005 situandu-ne pe locul 48); • Cresterea de 10 ori a numarului de brevete EPO la un milion de locuitori pana in 2013 (avand ca referinta 1,72 in 2003, fata de 137 media UE25); • Triplarea numarului de brevete inegistrate de OSIM in 2013 fata de 2006 si cresterea ponderii brevetelor high-tech; • Dublarea ponderii firmelor inovative (care a reprezentat 19% in perioada 2002-2004, potrivit Community Innovation Survey). b) Dezvoltarea resurselor sistemului • Triplarea numarului de cercetatori pana in anul 2013, concomitent cu descresterea mediei de varsta a cercetatorilor sub 40 de ani; • Asigurarea unui numar mediu anual de 2000 de burse doctorale; • Cresterea ponderii doctorilor si doctoranzilor pana la peste 50% din totalitatea cercetatorilor; • Cresterea atractivitatii carierei in cercetare prin asigurarea accesului si posibilitatea dezvoltarii carierei pentru cei performanti;
  28. 28. • Atragerea de cercetatori cu experienta, tineri cercetatori postdoctoranzi si doctoranzi indiferent de nationalitate, Romania devenind o destinatie de interes pentru excelenta stiintifica; • Cresterea accesului la infrastructuri de cercetare performante prin participarea la mari infrastructuri internationale de cercetare, precum si prin dezvoltarea facilitatilor de cercetare de interes national si stimularea crearii de laboratoare performante cu utilizatori multipli. c) Antrenarea sectorului privat • Cresterea cheltuielilor private cu cercetarea-dezvoltarea la 1,5% din PIB, pana in 2013; • Stimularea participarii mediului privat la CDI, inclusiv pentru cresterea capacitatii de inovare, dezvoltare tehnologica si asimilare in productie a rezultatelor cercetarii; • Dezvoltarea parteneriatelor public-privat in stiinta si tehnologie prin crearea unor centre de competenta, platforme tehnologice, parcuri stiintifice, cat si a unor interfete specializate intre cererea si oferta de CDI; • Simplificarea accesului firmelor inovative la schemele de finantare CDI orientate catre cofinantare si sustinerea colaborarii acestora cu cercetarea din universitati si institutele publice de cercetare-dezvoltare. d) Cresterea capacitatii institutionale • Reducerea fragmentarii sistemului de CDI prin stimularea colaborarii si a participarii la retele nationale si internationale, care sa asigure masa critica si obtinerea de rezultate valoroase international; • Transformarea universitatilor si a institutelor publice de cercetare-dezvoltare romanesti in actori pe piata internationala a cunoasterii si cresterea capacitatii acestora de colaborare cu firmele; • Profesionalizarea managementului cercetarii; • Evaluarea internationala a performantei cercetarii pentru toti actorii publici, universitati si institute de cercetare publice;
  29. 29. • Consolidarea rolului stiintei in societate prin comunicarea stiintei, promovarea eticii si egalitatii de sanse in cercetare, dezvoltarea de interfete dedicate dialogului stiinta-societate. e) Extinderea cooperarii internationale • Extinderea cooperarii internationale in programe si proiecte; • O mai buna reprezentare a Romaniei la nivel institutional si prin expertii sai in institutii si organisme reprezentative CDI la nivel european si international; • Participarea diasporei stiintifice Romanesti in proiecte de cercetare pentru a promova sectorul de CD din Romania, precum si la evaluarea proiectelor, programelor si politicilor. 2.2 Infrastructura pro-inovativa in Bulgaria Experienta europeana a aratat ca firmele inovative au nevoie de o infrastructura speciala, atat in fiecare etapa a dezvoltarii lor, cat si in fiecare stagiu al ciclului de productie. Aceste structuri sunt reprezentate de centre de transfer tehnologic, centre de inovare, incubatoare tehnologice si de afaceri, centre tehnologice si parcuri tehnologice. Dintre structurile de acest tip existente in Bulgaria amintim cateva: Centrul IRC Bulgaria, creat cu suport din partea UE si al fundatiei “GIS Transfer Centre”, in colaborare cu fundatia “Steinbeis”, asigura informarea, indrumarea si diverse alte resurse educationale destinate IMM referitoare la inovare. Fundatia “GIS Transfer Centre” lucreaza pe proiecte cu Academia de Stiinte Bulgare (ASB) si IMM. Astfel au fost create 18 centre tehnologice (6 cu ASB, 12 fara ASB). IRC asigura accelerarea transferului tehnologic si de know-how catre intreprinderile bulgare precum si informarea privind programele europene de cercetare-dezvoltare. Exista de asemenea 2 incubatoare high-tech in Gabrovo si Varna, create in cooperare cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si Lucrarilor Publice, operationale din 2005. Pe durata a 2 ani de functionare, incubatorul din Gabrovo a gazduit 12 societati high-
  30. 30. tech si a asigurat servicii la peste 10 societati din afara incubatorului, in timp ce incubatorul din Varna a gazduit 7 societati si a asigurat servicii unui numar de 25 societati din afara incubatorului, inregistrandu-se un interes sporit al comunitatilor locale de afaceri pentru utilizarea oportunitatilor si facilitatilor oferite de incubatoare cu efect asupra cresterii numarului de IMM incubate si care apeleaza la paleta de servicii oferite de incubatoare. Aceste structuri de sprijinire insa sunt insuficiente. Raportul anual 2006 referitor la politica nationala a Bulgariei privind inovarea releva urmatoarele: organizatiile publice de inovare si transfer tehnologic sunt insuficiente, iar cele existente in prezent nu satisfac cerintele industriei, lipsesc oficiile de transfer tehnologic care ar trebui sa joace un rol important in sistemul national de inovare, capacitatea manageriala a noii infrastructuri de inovare e insuficienta. In ceea ce priveste serviciile referitoare la inovare raportul releva faptul ca sunt insuficient dezvoltate si sunt oferite de un numar redus de organizatii. Prin programul Phare, in 2007 birourile de transfer tehnologic au fost infiintate in principalele centre universitare. Modelul incubatoarelor de afaceri high tech si al centrelor tehnologice ale fundatiei “GIS Transfer Centre” trebuie sa fie diseminate si multiplicate astfel incat sa se recreeze legatura dintre stiinta si afaceri. Centrele tehnologice (Centre de competenta) trebuie sa fie create si sa se dezvolte ca sa serveasca necesitatilor aferente dezvoltarii afacerilor, sa se integreze in arena europeana a stiintei si sa fructifice rezultatele cercetarii mondiale. Ideea crearii de parcuri high tech a pornit de la comunitatile stiintifice si de afaceri. Sofia, Varna si Plovdiv sunt posibilele locatii pentru viitoarele parcuri high tech. La Sofia sunt la rivalitate nano-tehnologiile, bio-tehnologiile si noile “materii” (fizica, chimie, si chimie fizica). In cazul parcurilor high tech interventia statului este esentiala. O atentie deosebita trebuie acordata si cooperarii pentru inovare. Trebuie create mecanismele de atragere a mediului de afaceri in infrastructurile inovative. Rolul statului
  31. 31. trebuie sa se exercite si pentru crearea retelelor de schimburi informative in beneficiul intreprinderilor. 2.3 Inovarea – element cheie al dezvoltarii economice accelerate Prin inovare se intelege schimbare si capacitatea de a face fata schimbarii in timp. Se poate manifesta in diverse forme: exploatarea optima a unor produse sau servicii noi, comercializarea creativa a produselor existente sau imbunatatirea modelelor economice. Toate acestea maresc capacitatea unei intreprinderi, a unui sector, a unei regiuni sau tari de a-si pastra competitivitatea in lumea globalizata de astazi. Inovarea deschide, de asemenea, calea catre o crestere economica durabila si crearea mai multor locuri de munca si ajuta Europa sa faca fata numeroaselor provocari cu care se confrunta societatea noastra, nu in ultimul rand provocarilor demografice. Multi considera inovarea sinonima cu cercetarea. Fara indoiala, cercetarea si dezvoltarea sunt importante pentru bunastarea noastra in general. Uniunea si-a stabilit obiectivul de a creste investitiile in cercetare de la 1,9% la 3% din PIB. Totusi, investitiile europene in acest sector se ridica la mai putin de o treime fata de cele din SUA, iar diferenta intre gradurile lor de inovare nu se estompeaza. Cu toate acestea, cercetarea fundamentala este numai unul dintre cele patru componente ale unei politici reusite. Cunoasterea presupune competente, oportunitati financiare si comerciale care sa permita transformarea ideilor in realitate. In incercarea sa de a garanta ca politicile europene converg spre satisfacerea acestor necesitati, Comisia doreste sa creeze conditiile optime pentru incurajarea inovarii in Europa. 2.4 Societatea informationala in Romania si Bulgaria
  32. 32. Societatea informationala este un obiectiv al dezvoltarii si nu un deziderat in sine. O conditie esentiala in procesul de creare a Societatii Informationale il constituie existenta si dezvoltarea continua a infrastructurii informationale si de comunicatii, care inglobeaza, in sens larg: - infrastructura de comunicatii; - calculatoarele si software-ul de baza; - resursele informationale de interes general (nomenclatoare, registre generale, banci de date de interes public); si sunt sustinute de: - cadrul normativ si institutional necesar pentru construirea si asigurarea accesului larg la infrastructura informationala in conditii de maxima performanta, securitate, confidentialitate si la preturi accesibile; - schimbarea culturala orientata spre utilizarea serviciilor societatii informationale, facilitatea de dezvoltare a capabilitatilor, prin educatie si comunicare. Proiectele si aplicatiile informatice realizate pe baza acestei infrastructuri trebuie sa sustina urmatoarele procese de reforma politica economica si sociala: - perfectionarea sistemului politic si a institutiilor democratice prin asigurarea accesului cetatenilor la informatia publica; - informatizarea sistemului bancar, crearea unei case de compensatie pentru accelerarea decontarilor in economie, asigurarea infrastructurii electronice a procesarii cardurilor de plata; - relansarea economica, cresterea competitivitatii si stimularea concurentei in toate sectoarele economice cu sprijinirea prioritara a IMM-urilor, dezvoltarea regionala si locala; - reformele in sistemul protectiei si asigurarilor sociale, asistentei medicale si a educatiei; - reforma administratiei publice centrale si locale. - asigurarea cooperarii si stabilirea unor medii care sa stimuleze si sa promoveze competitivitatea si inovatiile - furnizarea tuturor serviciilor pe baza competitiei
  33. 33. - dezvoltarea si extinderea utilizarii infrastructurii broadband la nivel de tara Dezvoltarea progresiva a societatii informationale in Romania si Bulgaria se realizeaza o data cu: 1) Extinderea si modernizarea infrastructurii informationale in vederea reducerii decalajelor existente fata de tarile vest- europene si din regiune, cat si a interoperabilitatii cu acestea; 2) Elaborarea politicilor de restructurare, privatizare si sustinere a domeniului TIC prin masuri legislative, fiscale si administrative; transformarea treptata a industriei de produse si servicii TIC, cu prioritate a productiei de software, intr-un sector economic important; 3) Realizarea de sisteme si aplicatii informatice menite sa sustina procesele de reforma politica, sociala si economica din Romania si Bulgaria; 4) Mentinerea si cresterea expertizei profesionale in domeniul TIC si in special educarea tineretului pentru trecerea la Societatea Informationala - societate bazata pe cunoastere; 5) Constientizarea si formarea increderii cetatenilor in TIC; 6)Faclitarea accesului cetatenilor la informatii publice si la tehnologia informatiilor si a comunicatiilor. 3.Infrastructura de sprijinire a dezvoltarii IMM – forma si fond 3.1 Structurile de sprijinire a afacerilor Organizatiile de sprijinire a afacerilor au obiectivul de a oferi asistenta companiilor pentru infiintare si dezvoltare, printr-o gama larga de servicii, care se pot oferi partial subventionat sau la pretul pietei. Pentru o prezentare mai structurata, serviciile de spijinire a afacerilor pot fi grupate in 3 categorii mari, dupa tipul de serviciu oferit IMM. Altfel spus, aceste categorii sunt: receptie, facilitati si informatii de baza; servicii de consultanta si pregatire profesionala; locatii si mediu
  34. 34. Receptie, facilitate si informatii de baza a) Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale (MIMMCTPL) este principalul furnizor guvernamental de informatie privind sectorul IMM, in ceea ce priveste statistica sectoriala, publicatiile si bazele de date. In afara acestui serviciu public de informare, MIMMCTPL de asemenea disemineaza informatii importante privind sursele de finantare sau asistenta oferita de donatorii de fonduri IMM-urilor, legislatia UE, modul in care se infiinteaza un IMM, legislatia cu impact asupra IMM, standarde de calitate si certificate ISO, initiative legate de dezvoltarea IMM la nivel national si international. b) Reteaua Euro Info Centre din Romania De mai bine de 15 ani, Centrele Euro Info actioneaza ca o retea europeana creata si administrata de Comisia Europeana - Directia Generala "Intreprinderi si Industrie", ca o interfata intre institutiile europene si companiile la nivel local. Lucrand cu si pentru IMM, Centrele Euro Info sunt localizate in intreaga Europa, langa intreprinderi, pentru a le ajuta sa aiba acces la oportunitatile oferite de Europa si sa le pregateasca pentru marile sale provocari: moneda unica EURO, comertul electronic, extinderea Uniunii Europene etc. Ca specialisti in probleme ale IMM, Centrele Euro Info au o expertiza europeana care acopera mai multe domenii. Rolul lor consta in a informa, a consilia si a asista IMM in toate chestiunile europene, luand in considerare marea varietate a preocuparilor intreprinderilor. Scopul tuturor activitatilor lor consta in a face mai simpla si mai eficienta viata IMM. Obiectivul comun al Centrelor Euro Info este de a ajuta si de a insoti IMM pe piata europeana. 3.1.2. Servicii de consultanta si pregatire profesionala Exista putini furnizori de servicii de consultanta la nivel national care pot sa isi asigure prezenta in toata tara. a) MIMMCTPL a infiintat oficii locale – OTIMMC, in orasele Brasov, Constanta, Craiova, Cluj, Galati, Iasi, Targu Mures,
  35. 35. Timisoara, Targoviste si Satu Mare, care sa faciliteze accesul la help desks/puncte de contact pentru IMM. Aceste oficii au rolul de a furniza servicii de consultanta de baza si sa ofere asistenta oamenilor de afaceri. Ordinul Nr. 20 din 1 iunie 2007 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a oficiilor teritoriale pentru intreprinderi mici si mijlocii si cooperatie stipuleaza atributiile OTIMMC. b) Alta entitate foarte activa in acest domeniu este Agentia nationala de ocupare a fortei de munca (ANOFM) Piata muncii a suferit schimbari puternice in ultimul deceniu. Modificarile aparute au creat nevoia unei noi institutii. Una moderna, flexibila cu capacitatea de a raspunde acestor provocari. Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), impreuna cu cele 42 de agentii judetene si peste 180 de agentii locale, raspunde acestor provocari. Serviciile sale se adreseaza somerilor si agentilor economici. Principalul sau obiectiv este cresterea gradului de ocupare a fortei de munca si implicit scaderea ratei somajului. Prin Legea nr. 145/1998, a fost reglementata infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Ocupare si Formare Profesionala, institutie publica de interes national, cu personalitate juridica, ce si-a inceput in mod efectiv activitatea la data de 1 ianuarie 1999. Prin Ordonanta de Urgenta nr. 294/2000 a fost modificata si completata Legea nr. 145/1998, noua denumire a institutiei fiind Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca. Pentru organizarea si coordonarea activitatilor specifice la nivel judetean si la nivelul municipiului Bucuresti, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca are in subordine agentii constituite la nivel judetean si la cel al municipiului Bucuresti, unitati cu personalitate juridica. Agentiile judetene pot infiinta subunitati de furnizare a serviciilor de ocupare a fortei de munca. Obiectivele principale ale Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca sunt:
  36. 36. • Institutionalizarea dialogului social in domeniul ocuparii si formarii profesionale; • Aplicarea strategiilor in domeniul ocuparii si formarii profesionale; • Aplicarea masurilor de protectie sociala a persoanelor neincadrate in munca. Pentru realizarea obiectivelor sale, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca are urmatoarele atributii principale: • organizeaza, presteaza si finanteaza, in conditiile legii, servicii de formare profesionala pentru persoanele neincadrate in munca; • orienteaza persoanele neincadrate in munca si mediaza intre acestea si angajatorii din tara, in vederea realizarii echilibrului dintre cerere si oferta pe piata interna a fortei de munca; • face propuneri privind elaborarea proiectului de buget al asigurarilor pentru somaj; • administreaza bugetul asigurarilor pentru somaj si prezinta Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale rapoarte trimestriale si anuale privind executia bugetara; • propune Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale proiecte de acte normative in domeniul ocuparii si formarii profesionale si al protectiei sociale a persoanelor neincadrate in munca; • organizeaza serviciile de stabilire, plata si evidenta a ajutoarelor, alocatiilor si indemnizatiilor finantate din bugetul asigurarilor pentru somaj; • implementeaza programe finantate din Fondul Social European; • elaboreaza, in baza indicatorilor sociali de performanta stabiliti de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, programe anuale de activitate pe care le supune spre aprobare Ministrului Muncii si Solidaritatii Sociale. c) Deoarece sunt prezente pe tot cuprinsul tarii, Camerele de Comert joaca efectiv un rol de organizatii de sprijinire a afacerilor pentru IMM. In Romania, exista 42 Camere de Comert, cu statut de organizatii nonguvernamentale si non–profit, in care calitatea de membru este gratuita.
  37. 37. d) Asociatiile oamenilor de afaceri, patronatele sunt de asemenea implicate in livrarea de servicii de consultanta membrilor acestora, atat la nivel national cat si la nivel local, prin intermediul structurilor teritoriale sau de ramura. Una din organizatiile reprezentative la nivel national, cu reprezentare teritoriala a membrilor sai este Alianta Confederatiilor Patronale din Romania - ACPR, care are ca membri: Asociatia Romana a Antreprenorilor de Constructii – ARACO, Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania – CNIPMMR, Confederatia Nationala a Patronatului Roman – CNPR, Confederatia Patronala a Industrie, Serviciilor si Comertului – CPISC, Consiliul National al Patronilor din Romania – CONPR, Patronatul National Roman – PNR, Uniunea Generala a Industriasilor din Romania – UGIR, iar membri asociati Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania - A.O.A.R, Asociatia Romana a Bancilor - A.R.B., Initiativa Europeana a Mediului de Afaceri - I.E.M.A, Asociatia Oamenilor de Afaceri Turci (T.I.A.D.); e) Asociatiile profesionale joaca un rol important in actiunea de sprijinire a mediului de afaceri pentru fiecare sector in parte. Activitatea de consultanta a acestora este tot mai pregnanta in contextul cresterii cererii de servicii la standarde europene. La nivelul regiunii Oltenia, una din cele mai active organizatii profesionale este ARIES Oltenia. ARIES Oltenia este implicata in derularea de proiecte atat direct, ca organizatie, in calitate de partener in cadrul unor proiecte cu finantare europeana: (1)SEE – INNOVATION - Sprijin pentru o participare cat mai eficienta a IMM-urilor din zona balcanica in programele cadru (IST) finantate de UE (iunie 2005 – iunie 2007) -partener cu atributiuni de organizare a evenimentelor, diseminarea informatiilor, organizarea brokerajelor si identificarea propunerilor de proiecte FP 6 in domeniul IST; (2) IST BONUS - Imbunatatirea participarii organizatiilor din NMS & ACC in prioritatea IST din cadrul programelor cadru (6 si 7) atat cantitativ cat si in domeniul e- business & e-working (iunie 2005 – iunie 2007) - partener. ARIES Oltenia deruleaza din 2006 pana in prezent programul IMPACT- in
  38. 38. calitate de furnizor de servicii de consultanta pentru POS Cresterea Competitivitatii. ARIES Oltenia este membru afiliat in mai multe retele nationale si internationale de coordonare IT si transfer tehnologic in care are rol de partener regional:Romanian IRC 4D, Reteaua Nationala de Multiplicatori de Informatie Europeana, Reteaua RoDI-IST-NET, Danubium 21 care cuprinde jud. Dolj, Mehedinti din Romania, Vidin si Montana din Bulgaria si Valea Timocului de Jos din Serbia f) ROCA – este asociatia celor mai performante companii de consultanta care ofera servicii de cea mai inalta calitate pe intreg teritoriul tarii, pentru institutiile locale si IMM-urile care vor sa acceseze si sa utilizeze fonduri structurale acordate de UE. Asociatia ROCA actioneaza pentru a imbunatati climatul in domeniul consultantei in afaceri din Romania, prin promovarea serviciilor oferite de membrii sai in sustinerea institutiilor locale si IMM-urilor in procesele de accesare si utilizare a fondurilor structurale, in stabilirea unor standarde de excelenta organizationala. ROCA protejeaza in acelasi timp drepturile companiilor de consultanta, oferindu-le oportunitati de dezvoltare intr-un context european. Brandul si conceptul ROCA au fost create ca parte a activitatii desfasurate in cadrul proiectului PHARE “Servicii de Sprijin pentru Dezvoltarea Afacerilor”. g) Innovation Relay Centres Reteaua IRC a fost infiintata in 1995 si este conceputa ca platforma pan-europeana menita sa sprijine - in baza exploatarii rezultatelor cercetarii-dezvoltarii din Europa - cresterea competivitatii IMM-urilor europene prin extinderea de parteneriate la scara europeana pentru sporirea capacitatii lor de a absorbi inovarea; Principalul cofinantator este Comisia Europeana prin Programul Cadru pentru Cercetare, Dezvoltare Tehnologica si Activitati de Demonstrare; Ce este transferul tehnologic transnational
  39. 39. Procesul prin care informatia, cunostiintele, ideea sau o tehnologie, dezvoltate intr-o organizatie, intr-o zona sau pentru un anumit scop sunt folosite sau aplicate in alta organizatie, intr-o alta zona sau pentru un alt scop. Relatia intre inovatori si aplicanti care duce la realizarea sau dezvoltarea de noi produse, tehnologii, sisteme; Vanzarea sau schimbul proprietatii intelectuale legate de o tehnologie cu acordul producatorului; Aplicarea sau adaptarea cu succes a unei tehnologii dezvoltate intr-o unitate astfel incat sa corespunda cerintelor mai multor unitati; Preluarea de tehnologie, know-how sau experienta de la o unitate catre alta, de la un sector industrial catre altul, de la cercetare catre piata ca element de inovatie (nu pura comercializare); Transferul tehnologic transnational are loc dintr-o tara catre alta; Reteaua IRC de export-import de noi tehnologii se caracterizeaza prin cea mai mare acoperire geografica din lume, tarile in care functioneaza centre ale retelei IRC fiind: statele Membre ale UE, tarile asociate, Elvetia, Islanda, Israel si Norvegia) si consta in 71 de centre (rezultate prin parteneriatul a peste 250 de organizatii ce implica peste 1000 de specialisti); Strategia de dezvoltare a serviciilor oferite se bazeaza pe legaturi constante cu dimensiunea/regionala locala a dezvoltarii socio- economice durabile (inclusiv in ceea ce priveste activitatea lor de cercetare-dezvoltare), pe legaturi cu alte retele europene (de informare, de incubare in inovare si afaceri, etc.) si pe stimularea legaturilor dintre comunitatea de afaceri (inclusiv cea din domeniul finantarii) si comunitatea stiintifica; Serviciile oferite de centre sunt complexe (audit tehnologic, organizare de evenimente, baze de date, cautare de parteneri, proprietate intelectuala, indrumare spre finantare, asistare in negocieri, etc.); serviciile centrelor IRC - care, de la infiintare, au sprijinit peste 65.000 clienti (pentru a le satisface nevoile tehnologice sau a le asigura exploatarea rezultatelor cercetarii),
  40. 40. au asistat peste 5.000 de negocieri de transfer tehnologic si au facilitat semnarea a peste 800 de acorduri de TTT (vanzare, licentiere, distributie, dezvoltare in comun, etc. de noi tehnologii) - sunt bazate pe practici si metode comune (ceea ce reduce semnificativ costurile clientilor si sporeste probabilitatea de reusita a actiunilor initiate in oricare din tari); Centrele IRC ofera servicii - in principal IMM-urilor cu comportament orientat spre inovare - dar, intre clientii acestora, se includ si mari companii, universitati, organizatii de cercetare- dezvoltare, etc; Asigura diseminarea rapida si cu acuratete, in toate tarile in care sunt centre IRC, a Ofertelor/Cererilor de tehnologie; centrele IRC sunt legate intre ele printr-un sistem de informare on-line: Business Bulletin System (BBS)si utilizeaza terminologie si formate standardizate, proceduri comune, sistem de confidentialitate; oricare dintre oferte/cereri se redacteaza numai in limba engleza; transmiterea se face numai de catre centrele IRC; Romanian IRC 4D este unul dintre punctele europene Innovation Relay Centres si face parte dintr-o retea internationala de centre IRC. Scopul principal al retelei IRC il reprezinta cresterea competitivitatii prin intarirea bazei tehnologice si inovare. Obiectiv: Cresterea numarului de produse si tehnologii ofertate sau utilizate prin transfer tehnologic transnational cu implicarea unitatilor din Romania Atingerea obiectivelor se poate realiza prin identificarea si promovarea produselor inovative, promovarea cooperarii tehnologice, accesul la rezultatele cercetarii, pe scurt, Transfer Tehnologic Transnational - TTT. In calitate de Romanian IRC 4D - Innovation Relay Centres pentru Romania exista posibilitatea promovarii unor noi tehnologii, inventii, inovatii prin Transfer Tehnologic Transnational. Rezultatele din cercetare pot fi promovate astfel la nivel international.
  41. 41. 3.1.3 Locatii si mediu Organizatiile de sprijinire a afacerilor care ofera sedii si mediu sunt de 2 tipuri: incubatoare de afaceri (incubatoare tehnologice si de afaceri) si parcuri industriale si tehnologice. Unele din consideratiile ce urmeaza reprezinta rezultatul analizelor efectuate de MIMMCTPL in perioada 2004-2005 referitoare la incubatoare de afaceri si parcuri industriale si tehnologice. a) Incubatoare de afaceri: O prima concluzie o reprezinta aceea ca sprijinul acordat IMM si afacerilor nou infiintate prin incubatoarele de afaceri este un instrument economic util, de dezvoltare si promovare a noilor afaceri, de incurajare a inovatiei la nivel de IMM si afaceri nou infiintate si de creare de noi locuri de munca. In acelasi timp, prin promovarea si sprijinirea incubatoarelor de afaceri, autoritatile guvernamentale si cele locale pot sa isi demonstreze cu usurinta angajarea in directia sprijinirii oamenilor de afaceri. Distributia geografica a incubatoarelor de afaceri, la nivelul anului 2004
  42. 42. In Romania cea mai mare parte a incubatoarele de afaceri s-au infiintat dupa 1992, indeosebi cu sprijin international, si mai ales programul PHARE FIMAN/PAEM si cel al Bancii Mondiale, sau prin fonduri private. Ele au fost initial amplasate in regiuni subdezvoltate sau in cele aflate in declin industrial si restructurare. Au urmat alte initiative, independente, care au generat indoieli asupra profitabilitatii si sustenabilitatii proprii a structurilor create. Incubatorul de afaceri de la Timisoara este unicul care beneficiaza de fonduri publice, furnizate prin municipalitate si prin universitatea de stat. MIMMCTPL a realizat interviuri la incubatoarele de afaceri din Romania, pentru a construi o imagine exacta a situatiei existente in sector si pentru a cunoaste tipurile de servicii furnizate pentru IMM si intreprinderi nou infiintate (start-ups). Au fost culese date de la 17 incubatoare din totalul de 21. Stastistica IMM din cadrul incubatoarelor de afaceri Numar de incubatoare pe numar de Numarul IMM sprijinite, defalcare pe companii sprijinite in 2004 sectoare, in 2004 1 la 5 6 la 15 16 la 25 Industrie Comert Servicii 3 6 8 60 48 111
  43. 43. Sursa: MIMMCTPL, ancheta asupra incubatoarelor de afaceri si parcurilor industriale si tehnologice Incubatoarele adapostesc in medie 11 IMM, mai putin decat media UE de 34 intreprinderi sustinute per incubator. Majoritatea IMM din incubatoare apartin sectorului de servicii si a celui industrial si nu exista un sector tinta catre care potentialii chiriasi sa se indrepte cu claritate, cu exceptia celor IT de la Timisoara si Galati. Toate incubatoarele ofera servicii de consultanta in afaceri, cum ar fi cele de infiintare a unei companii sau conceperea unui plan de afaceri, contribuind astfel la largirea ofertei de servicii de consultanta. Trei dintre incubatoare nu ofera spatii de birouri, cu toate ca detin facilitati pentru conferinte si pregatire profesionala si ofera servicii de birotica si secretariat. Zece incubatoare ofera servicii ICT si numai doua incubatoare au laboratoare. Aceste date s-au modificat partial odata cu infiintarea de noi incubatoare, cu obiective specifice, tehnologice, pentru a promova intreprinderile cu spirit inovator din sectoarele economice cu valoare adaugata mare (incubatoare IT). In Romania acestea sunt definite ca "incubatoare cu pereti deschisi" sau "incubatoare deschise". Tipuri de servicii oferite de incubatoarele de afaceri, 2004 Numai 16% din managerii de incubatoare au urmat un curs de pregatire profesionala specifica. Managerii firmelor incubate considera ca succesul rezida in inchirierea spatiilor de
  44. 44. birouri adecvate si bine echipate si nu considera furnizarea de servicii de consultanta ca un nucleu al afacerilor lor. Managerii de incubatoare au declarat ca prioritatile lor pentru viitorul apropiat sunt promovarea mai buna a imaginii lor potentialilor clienti si diversificarea tipurilor de servicii oferite. Ei asteapta sa primeasca mai mult sprijin de la autoritati, deoarece considera ca exista posibilitati pentru imbunatatiri. b) Parcurile industriale si tehnologice reprezinta un concept destul de nou in Romania, legislatia care defineste organizarea si functionarea lor fiind Legea 490/2002 pentru aprobarea Ordonantei de Guvern 65/2002 privind constituirea si functionarea parcurilor industriale si Legea 50/2003 privind aprobarea Ordonantei Guvernului 14/2002 privind constituirea si functionarea parcurilor stiintifice si tehnologice. Prin sprijinirea crearii acestor tipuri de infrastructura guvernul doreste sa: - creeze noi oportunitati pentru locuri de munca, - atraga in mod mai liber investitii directe, - creeze o societate bazata pe cunoastere. Ministerul Administratiei si Afacerilor Interne a inregistrat oficial peste 30 de parcuri industriale. Putine dintre ele sunt insa operationale, si multe lucreaza sub capacitatea nominala. Parcurile functionale adapostesc in cadrul lor in medie 18 companii, 98% din acestea fiind IMM. Cele mai multe companii amplasate in parcurile industriale sunt cele din sectorul de productie, firmele de servicii sau cele din sectorul comercial avand o pondere mai mica. Toate parcurile industriale furnizeaza spatiu modular si functional si multe dintre ele ofera servicii de securitate, curatenie, sali de sedinte, etc. Unele dintre ele ofera de asemenea servicii de consultanta in afaceri. Este de remarcat ca numai doua dintre parcuri detin laboratoare echipate; in parcurile tehnologice acestea sunt in general disponibile. Distributia geografica a parcurilor industriale urmeaza o tendinta inversa aceleia observata la incubatoarele de afaceri. Intr-adevar, parcurile industriale, realizate mai ales prin investitii din sectorul privat, tind sa se amplaseze in zone cu nivel economic mai ridicat,
  45. 45. in apropierea centrelor industriale unde prospera de asemenea si investitiiile straine directe. Distributia geografica a parcurilor industriale 3.2 Infrastructura de afaceri - Infrastructura de cercetare in regiunea SV Oltenia si regiunea NV a Bulgariei - district Vidin a) Infrastructura de afaceri a regiunii Sud-Vest este formata din doua parcuri industriale operationale, situate in judetul Dolj (Craiova) si in judetul Gorj (Sadu) si un parc industrial greenfield, la Corabia, precum si 5 incubatoare de afaceri. Parcul Industrial Corabia este situat in orasul Corabia din judetul Olt si are o suprafata de 10,46 ha. Titlul de parc industrial i-a fost acordat prin Ordinul MAI nr. 540/2003. Situatia actuala a parcului este de green field. Proiectul prevede 50 parcele de teren cu suprafete cuprinse intre 1.000 mp si 5.000 mp, centru administrativ, alte spatii destinate locatarilor parcului. Parcuri industriale in curs de organizare In portofoliul regional sunt in curs de amenajare noi parcuri industriale: Refacerea zonei industriale a orasului Vanju Mare (Mehedinti)
  46. 46. Parc Industrial Tehnopol – Horezu (Valcea) Parc Industrial Motru (Gorj). Incubatoare de afaceri In regiunea Oltenia functioneaza 5 incubatoare de afaceri: IPA CIFATT Craiova Centrul de Afaceri pentru dezvoltarea IMM-urilor - Tg. Jiu Fundatia pentru Dialog Social - Centrul pentru Dezvoltare Locala Tg. Jiu Incubatorul de afaceri EUROPA Centrul de Afaceri Flandra - Rm.Valcea Potential pentru dezvoltarea incubatoarelor de afaceri Parcul Tehnologic Craiova, o investitie promovata de Universitatea de Stat Craiova in parteneriat cu autoritatile locale are o suprafata totala a locatiei de 22.000 metri patrati, iar valoarea totala a proiectului de investitii este de peste10 Meuro. Acesta este singurul proiect de Parc Stiintific si Tehnologic, al carui studiu de fezabilitate a ilustrat o rata pozitiva de rentabilitate. Este considerat ca avand o mare importanta, atat pentru regiune, cat si pentru Craiova, beneficiind de o locatie atragatoare, aproape centrala, localizat pe directia spre aeroport si pe soseaua de legatura Bucuresti -Timisoara. Ca un efect al privatizarii unor intreprinderi aflate in proprietatea statului, ar putea sa existe un interes in crestere al investitorilor pentru amplasarea unitatilor productive pe aceste terenuri private, pentru dezvoltarea de noi locatii industriale si de afaceri – un numar de 10 locatii estimate, la nivel regional. Infrastructura de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) Exista un consens larg asupra faptului ca, atat cresterea economica cat si competitivitatea viitoare a economiei vor fi bazate pe activitatile de cercetare si inovare. Activitatea de cercetare in regiunea Oltenia este dezvoltata intr-un total de 26 institute si centre de cercetare, prezentate dupa tipul de activitati: Stiinte sociale: -1 Dolj; Fizica-chimie - 1 Valcea Informatica, comunicatii - 1 Dolj; Mediu - 1 Valcea;
  47. 47. Electronica, automatica, inalta tehnologie - 1 Dolj; Aeronautica - 1 Dolj; Chimie, petrochimie - 4 - 2 Valcea, 2 Dolj; Electrotehnica:- 2 Dolj; Metalurgie: - 1 Olt; Industria miniera:- 1 Dolj; Agricultura: 12 – 5 Dolj, 3 Olt, Gorj 2, Mehedinti 1, Valcea 1; Silvicultura: - 1 Dolj. O mare parte din activitatile/specialitatile ce sunt bine dezvoltate in regiune nu sunt sprijinite prin activitati de cercetare: Craiova este singurul centru universitar de medicina din Romania care nu are institutii/centre de cercetare (celelalte universitati de medicina au centre de cercetare; nu exista centre de cercetare pentru industria textila, bine dezvoltata la nivel regional (la nivel national exista 16 centre de acest tip) industria de masini nu este sprijinita prin activitati de cercetare; in Romania exista 41 unitati specializate de cercetare; industriile de constructii si de exploatare si prelucrare a lemnului nu sunt reprezentate in Oltenia in ceea ce priveste cercetarea. b) In Regiunea de NV a Bulgariei nu se inregistreaza un numar mare de structuri suport pentru dezvoltarea afacerilor. Cu toate acestea trebuie relevata activitatea din ce in ce mai sustinuta a structurilor existente. Parcul industrial Montana – specific agricultura – are o suprafata de 90000 mp. Investitia promovata de municipalitatea din Montana s-a situat la cca 1,6 mil USD din care 190000 USD participarea municipalitatii iar restul capital privat. Investitia s-a realizat in 2 ani (perioada martie 2006 – martie 2008). Prin proiectul Phare BG 0004.02 au fost infiintate si dezvoltate in regiunea de NV a Bulgariei incubatoare de afaceri in Belogradchik, Vratsa, Montana si Mezda. In Vidin functioneaza Agentia de Dezvoltare Regionala si Centru de afaceri Vidin, infiintata in anul 2000. In cadrul acesteia functioneaza un
  48. 48. incubator de afaceri care gazduieste 12 firme incubate dotat cu sala de conferinte si cu facilitati informatice, calculatoare, copiatoare, internet, etc care sunt puse la dispozitia firmelor locate. Organizatia a derulat numeroase proiecte care sa vina in sprijinul dezvoltarii mediului de afaceri, crearii de locuri de munca si integrarii IMM in circuitul cooperarii internationale, a cooperarii transfrontaliere romano-bulgare. Una din prioritati, la nivel national si regional o reprezinta impulsionarea cercetarii si dezvoltarii, inovarii. Elaborarea politicilor si strategiilor de dezvoltare la nivel national este concentrata la nivelul Ministerului Educatiei si Stiintei si Consiliului National pentru Stiinta si Cercetare. Exista 52 de institute de stiinta apartinand Academiei de Stiinte, 1 laborator national si 12 laboratoare centrale, 4 centre de stiinta. Centrul national de Stiinte Agrare are 21 de institute de cercetare, 13 centre regionale si un parc national agro-biologic. De asemenea in Bulgaria functioneaza 42 de universitati, in 7 din ele existand centre de stiinta si cercetare, laboratoare de cercetare aplicata. Principala zona de polarizare a acestor activitati se afla insa in zona capitalei Sofia, respectiv in regiunea SV. 4. Tipuri de incubatoare de afaceri si rolul acestora in impulsionarea infiintarii si dezvoltarii IMM In ultimii ani au aparut notiuni si institutii noi caracteristice economiei de piata: Incubatoare de Afaceri, Centre de Transfer Tehnologic, Parcuri Stiintifice si Tehnologice, Parcuri Industriale. Toate sunt concepte noi, aparute in ultimele decenii, care au depasit stadiul teoretic si au devenit in ultima perioada instrumente, mijloace pentru sprijinirea si dezvoltarea inovarii, intreprinzatorilor, in ideea producerii firmelor de success. Un Centru Incubator de Afaceri, concept preluat din englezescul Business Incubator Centre, este o institutie care urmareste crearea unui mediu favorabil, sustenabil, pentru firmele nou infiintate si cele inovative, cu potential de dezvoltare. Orice afacere, din punct de vedere al dezvoltarii in timp, are o
  49. 49. perioada de initiere (incubare - in house), o perioada de maturizare (incubare - external house), o perioada de dezvoltare, o perioada de stagnare si o perioada de scadere. Pe tot parcursul acestor perioade afacerea este tot timpul sensibila si supusa oricand unei posibile distorsionari si disparitii. Apelarea la serviciile unui Incubator Tehnologic si de Afaceri este o forma stiintifica si logica de protejare a cresterii afacerii si de maturizare a acesteia. De altfel statisticile arata ca la nivel mondial afacerile care isi incep activitatea in Incubatoarele Tehnologice si de Afaceri au sanse mai mari de supravietuire in primii 5 ani decat cele care pornesc in afara acestora. Administratia Intreprinderilor Mici din SUA arata inca de la inceputul anilor 2000 ca 50% pana la 80%dintre firmele nou infiintate dau faliment in primii 5 ani. In schimb 87% dintre firmele incubate au supravietuit anului 5. Revenind la Incubatoarele de Afaceri, acestea au ca obiective specifice cresterea probabilitatii de succes in primii ani critici, reducerea semnificativa a timpului de lansare, posibilitatea patronilor de a se axa pe dezvoltarea produselor lor cheie, comercializarea rezultatelor cercetarii, identificarea oportunitatilor de a investi, crearea de noi locuri de munca si incurajarea si formarea antreprenoriala. In ultima instanta incubatorul isi propune sa aiba un efect pozitiv asupra sanatatii economice a unei zone, a unei comunitati. Istoric Primul incubator a aparut in 1952 in Batavia, New York, iar procesul de incubare a devenit o industrie in anii ’80. In Europa primele incubatoare de afaceri au aparut in Marea Britanie. In 1972, prin renovarea unor cladiri si utilizarea acestora pentru ateliere de artizanat si meserii sau prin subdivizarea unor cladiri vechi si abandonate s-au creat spatii noi de lucru pentru firme noi. In Romania, primul Centru Incubator Tehnologic si de Afaceri, CITAf, a fost creat in martie 1992 cu sprijinul Ministerului Cercetarii de atunci si al Institutului de Cercetare si Proiectare pentru Tehnologia Constructiilor de Masini, ICTCM SA. Ulterior s - au creat la Sibiu, Timisoara, Braila si Miercurea Ciuc 4
  50. 50. incubatoare de afaceri cu sprijin venit din partea programului PHARE administrat de Centrul Roman pentru IMM-uri. In 1993 Ministerul Cercetarii, printr-un program propriu a creat prima retea nationala de Centre de Incubare si Afaceri, care nu a reusit sa devina o retea functionala, profesionista. Din cele 16 incubatoare infiintate in anii ’90 mai exista acum unul sau doua, explicatia fiind ca o data cu disparitia fondurilor au disparut si incubatoarele. In 2004 s-au pus bazele programului national „Dezvoltarea infrastructurii de inovare si transfer tehnologic INFRATECH“ care a avut ca scop crearea si dezvoltarea retelei nationale de inovare si transfer tehnologic, precum si dezvoltarea economico-sociala durabila prin asigurarea accesului la performanta tehnologica, prin dezvoltarea mediului inovativ, introducerea sistemelor de calitate totala si dezvoltarea resurselor umane. Acesta a fost considerat cel mai generos program din Romania in domeniul inovarii. Definirea incubatorului de afaceri (IA) cea mai frecventa este de organizatie care asista initiatorii unor proiecte in procesul de demarare si dezvoltare a afacerii. Incubatoarele de afaceri pot fi clasificate astfel: a) dupa sursa de finantare: - de stat (ministere, APL, universitati de stat, centre de cercetare); - private (Camere de comert, universitati private, asociatii, societati comerciale mari; - mixte; b) dupa modelul operational: - Incubatoare “Bricks and Mortar” (BAM) – este cel mai des intalnit tip de incubatoare, axat pe oferirea de facilitati legate de infrastructura fizica. Procesul de incubare si serviciile aferente au loc intr-o cladire special amenajata. Datorita concentrarii afacerilor start-up intr-un singur loc, acest model are avantajul de a impulsiona interactiunea, realizarea de parteneriate si rezolvarea problemelor comune.
  51. 51. - Incubatoare virtuale (denumit Portal sau incubator “fara pereti” (“without walls”) – acest tip de incubatoare nu asigura un spatiu special amenajat (cladiri) pentru incubarea afacerilor, serviciile fiind oferite prin Internet, un avantaj constituindu-l posibilitatea de a incuba afaceri asemanatoare, dar localizate in regiuni diferite. Incubatorul virtual a contribuit la aparitia si dezvoltarea companiilor “dot com” (companii on-line). - Incubatoare mixte – acest tip de incubatoare pune la dispozitie spatii pentru inchiriere anumitor firme, iar pe altele le incubeaza prin intermediul Internetului, fiind denumit in literatura de specialitate “HUB/Venture Incubator”. c) dupa structura de servicii: - Incubatoare traditionale – sprijina dezvoltarea companiilor din acele sectoare industriale care inregistreaza o schimbare rapida a tehnologiilor de productie, cum sunt industriile textila si de incaltaminte. - Incubatoare tehnologice – incubeaza firme ale caror produse, procese si/sau servicii care sunt rezultatul cercetarii stiintifice (biotehnologii, informatica, electronica etc.). Sunt localizate, in general, in preajma universitatilor si parcurilor stiintifice si tehnologice, fiind in colaborare cu acestea. - Incubatoare mixte – ofera servicii atat firmelor traditionale, cat si celor a caror activitate este legata de cercetarea stiintifica. - Incubatoare culturale – sprijina activitati culturale precum muzica, sculptura, fotografia si cinematografia. - Incubatoare sociale – sprijina activitati provenind din proiecte sociale si care sunt legate de sectoare traditionale ale economiei. - Incubatoare pentru afaceri in domeniul agriculturii – sprijina dezvoltarea antreprenoriatului si incurajeaza inovarea tehnologica in agricultura.
  52. 52. - Incubatoare sectoriale – incubeaza afaceri dintr-un domeniu specific. De exemplu, un incubator poate fi sectorial si tehnologic, sprijinind doar companiile care produc software. d) dupa locul de amplasare a incubatoarelor: - Incubatoare in zone urbane – amplasate in orase. Sunt, in general, incubatoare tehnologice, traditionale, mixte si sectoriale, pentru activitatea carora nu este necesar un spatiu extins si care nu dispun de linii de productie cu grad de poluare fonica ridicat - Incubatoare in zone suburbane – sunt localizate in jurul oraselor, avand, de obicei, rolul de a contribui la revitalizarea si dezvoltarea regiunii respective. - Incubatoare in zone rurale – dezvoltarea lor in zonele rurale este in stransa legatura cu centrele de productie agricola. Incubatoarele tehnologice si de afaceri sunt infiintate cu scopul de a ajuta noile afaceri sa se consolideze si, prin urmare, sa duca la crearea de noi locuri de munca, facand parte dintr-un cadru strategic-orientat fie teritorial, fie pe o prioritate particulara de politici sau pe o combinatie a acestor factori. Incubatorul vine in sprijinul clientilor sai pentru a depasi barierele legislative, administrative, pentru o formare mai rapida a afacerilor, prin facilitarea procesului de infiintare a intreprinderilor si prin accesul acestora la reteaua de suport comunitar. 5. Infiintarea si dezvoltarea incubatoarelor tehnologice si de afaceri 5.1 Modalitati de infiintare si functionare a incubatoarelor. Avantajele incubarii Ideal este ca incubatoarele sa fie infiintate prin parteneriate intre sectorul privat si cel public, deoarece posibilitatile de atragere a fondurilor private si de realizare de venituri proprii care
  53. 53. sa acopere costurile operationale sunt mai reduse in primii ani de existenta ai incubatoarelor, iar structura parteneriatului trebuie sa reflecte strategiile regionale si sprijinul pentru tehnologie si afaceri. Astfel, autoritatile publice, universitatile, companiile si institutiile financiare din sectorul public si privat joaca un rol important, de catalizatori pentru lansarea incubatoarelor. A existat si o exceptie in cadrul acestui proces, si anume in perioada 1999 - 2000, cand explozia legata de internet a creat mai mult de 300 de incubatoare in SUA si Europa, bazate pe infuzie de capital privat si capital de risc sau fonduri corporative. O data cu reglarea pietei, incubatoarele create in aceasta perioada au cunoscut o cadere brusca a activitatii si a veniturilor, multe dintre incubatoare s-au inchis, altele au revenit la activitatile clasice, cum am fi serviciile de consultanta. In Europa sprijinul public in etapa de infiintare este inca redus in raport cu SUA. O analiza efectuata de catre Centrul pentru Servicii de Evaluare si Strategii (CSES), din Marea Britanie, pentru Comisia Europena – DG Enterprise in anul 2002, arata ca un incubator de afaceri in Europa necesita o investitie de aproximativ 4.000.000 Euro, din care 37% sunt costuri de operare, iar fondurile publice sunt necesare cel putin pentru primele faze de dezvoltare ale incubatoarelor. Conform aceluiasi studiu, costurile operationale ulterioare pentru un incubator sunt de aproximativ 500.000 Euro/an, cea mai mare parte a acestora, 41% fiind legata de cheltuielile de personal, 24% de cheltuielile cu firmele incubate, 22% de cheltuielile de intretinere a cladirii si a echipamentelor, iar aproximativ 13% din totalul costurilor sunt reprezentate de utilitati. Sunt, insa si pozitii puternice care sustin reducerea ulterioara a dependentei de sursele de finantare publice. In prezent 77% din incubatoarele de afaceri europene opereaza pe o baza de organizatie non-profit. Etapele de infiintare a incubatoarelor tehnologice si de afaceri

×