Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

9 serghei nikolaevici-lazarev-indrumar-de-supravietuire

3,675 views

Published on

SN Lazarev 9

Published in: Self Improvement
  • After years of suffering from a myriad of symptoms, going from doctor to doctor, with no light at the end of the tunnel, I finally got the relief I dreamed of after following your Yeast Infection No More program... ♥♥♥ http://ishbv.com/index7/pdf
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here
  • About 2 years ago, I developed a severe case of vaginal yeast infection that would not let up. The itching, burning and swelling of my labia were simply unbearable. I have purchased several over-the-counter treatments, including Monistat cream to subside the symptoms. While it worked initially, eventually things wore off and left me with an even worse infection than before. The same goes for the antibiotics I took with the advice of my doctor. I felt horrible. After doing some research online, I guessed I had a yeast infection and purchased your program. The results were almost instantaneous. In less than 7 hours, I felt a tremendous relief. Two weeks later and I became completely free from the unbearable vaginal itching, burning, swelling and discharge. Using your methods, I have kept my chronic yeast infection at bay ever since. No more drugs or OTC�s for me.  http://ishbv.com/index7/pdf
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here
  • I am 31 years old and have had severe Yeast Infection for over 8 years. I have been suffering (yes! really suffering for so long) and I have indeed tried every over-the-counter and prescription that you could think of to treat this horrible disease. My wife also suffered from moderate Yeast Infection for years and we both started your Yeast Infection No More system about 4 months ago and I am so excited to report that we are both free from Yeast Infection. Both of us! For the first time ever. The symptoms are gone...completely! And the overall feeling is unbelievable. Thank you for your help... ■■■ http://scamcb.com/index7/pdf
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here

9 serghei nikolaevici-lazarev-indrumar-de-supravietuire

  1. 1. Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei LAZAREV, SERGEJ NIKOLAEVICÛ Diagnosticarea karmei : Îndrumar de supravietuire 1 Serghei Nikolaevici Lazarev ; trad. : Gavrilà Henter. - Bucure~ti : Dharana, 2004 ISBN 973-86367-2-8 1. Henter, Gavrilà (trad.) 159.961 JTA3APEB C. H. )J;HarHocTHKa KapMl.1. KHHra BOCbM3}/. )],Ha.nor C l{HT<:ITeJl}/MH. CaHKT-nerep6ypr,2oo3 Copyright @ 2003 by S, N, Lazarev Copy~ight @ 2003 by ROVIMED TRADING S.R.L. Toate drepturile rezervate pentru Romania ~iRepublica Moldova. Multiplicarea ~i / sau distribuirea prezentului volum sau a unor fragmente din acesta prin orice mijloace (prezente sau viitoare) este interzisa rara acceptul seris ROVIMED TRADING S.R.L. Drepturile de distributie În strainatate apartin În exclusivitate. EDITURA DHARANA Bucuresti O.P. 53, c.P. 52 Tel: 021-3372424; e-mail: busuioc@Dcnet.ro CopeTta coleetiei: Mihai Marinescu Tipàrit la Combinatul Poligrafic. ('omanda nr. 415H2 Serghei Nikolaevici Lazarev DIAGNOSTICAREA KARMEI ÎNDRUMAR DE SUPRA VIETUIRE, Traducere dln limba rusa GAVRILA HENTER ~ (!: Edltura DHARANA Bucure~tI -:''
  2. 2. CUPRINS CONSULTATIE Consultatie ... ... 7 Lucrul asupra propriei persoane 13 ~tiinta ~ireligia 22 Îmbatrânirea civilizatiei 30 Occidentul ~iOrientul 37 Diverse "'" 41 Sanatatea .. ... ... 48 ~~~~~~~ ~ 25 martie 2003. Afara este 0 zi minunata, soarele stralu- ce~te. Eu ma aflu În birou tinându-ma de cap. Îl simt greu ca plumbul. Mai Înainte Îmi spuneam: nu trebuie sa primesc paci- cnti individuali. Ma conectez ca pentru 0 Întreaga grupa, fara nici 0 pregatire. Schema e aceea~i. 0 pacienta bolnava de can- cer, mi s-a facut mila de ea, am hotarât sa 0 consult. Care este rezultatul? Firesc: ea nu a Înteles deloc ce i-am spus. Acum Îmi crapa capul ~iÎncerc sa trag concluzii. Îmi aduc aminte de telefonul de la Moscova. 0 femeie a diutat telefonul meu ~i rn-a rugat insistent sa 0 consult. Fiica ei moare de cancer. Receptorul I-a ridicat 0 cuno~tinta de-a mea care mi s-a adresat: Relatii , 66 Lucrul asupra propriei persoane 69 Diverse 71 Momente de lucru 84 Cugetare 110 Consultatie 124 Iunie 2003 190 "Noul parametru" 247 Consultatie """"'"'''''''''''''''''''''''' 282 - Îi spui ceva? Sentimentele nu-mi permit sa raspund. Eu dau din cap În mod negativ. Cuno~tintei mele i se ridica sprâncenele.Ghid de utilizare a casetelor , 249 7 ;,
  3. 3. - Poate totu~i Îi spui eeva, Îi moare fiica. - Nu am sa-i spun nimic acestei femei. Iar dincolo, femeia plânge În hohote ~i continua sa ma roa- ge suspinând. Cuno~tinta mea continua sa tina reeeptorui adre- sându-mi 0 Întrebare tacuta. Iar eu cedez. Primesc informatia dupa voce ~i ie~ind În câmpul femeii, Într-o fractiune de secun- da totul devine clar. Este vorba despre 0 ura salbatica fata de barbali. De ce, când? Pot sa nici nu ma uit. - Transmite femeii, - spun eu, - ca pentru Îneeput sa elimine pretentiile fala de barbati. El Îi transmite ei cuvintele mele. Apoi face ochii mari ~i pune receptorul Înapoi. - ~tii ee mÎ-araspuns? - ÎmiÎnchipuÎ- raspund eu. t - Ea a spus: de ce sa iertam aceste lepadaturi ~iticalo~i? - Acum miiÎntelegi de ce nu am vrut sii vorbesc cu ea? Din piicate, la numeroase persoane, toatii energia se consumii pentru a cere, revendica ~iimplora. Salvarea se afla În jurul nostru. Ea existii pretutindeni. Dar noi nu vrem s-o acceptiim, noi eerem ca sii ni se dea, iar când ni se da 0 aruncam la 0 parte ~icerem ceva nou, eeva "eficient". Mii Întorc la telefonul de azi. - Ali fost dumneavoastrii la consultalie? - 0 Întreb pe femeie. - Am fost, dar aeeasta a fost 0 consultatie la telefon. Am citit ciirtile ~im-am uitat la casete. 8 :1 . ~ - Bine, ascultati-mii cu atentie. Tot eeea ee 0 sii viid, am sii vii spun. În câmpul dumneavoastrii exista moartea a doi copii. Din cauza aeeasta aveti probleme puternice În domeniul gine- cologic. Neaceeptare totala a situatiei traumatizante. Zdrunci- narea nivelului material ~i spiritual 0 depii~iti lini~tita, piistrând iubirea. Înjosirea vietii, a dorinlelor, a sperantelor pentru dum- neavoastrii deocamdatii constituie obstacole de netrecut. V-ati dezis de iubirea fatii de sot prin care vi s-au dat supiiriiri ~iÎnjo- siri. V-ati dezis de iubirea fatii de sot pentru cii el nu a cores- puns idealurilor ~i sperantelor dumneavoastra. Dumneavoastra ati simlit depresie, nemultumire fata de soarta ~i lipsa de dorin- la de a triii. Aveli copii? - Da, am un copil. Eu am dat din umeri: poate veni ~ial doilea. - Nu ati Înviitat copilul sii Î~i pastreze iubirea. Pentru el oriee zdruncinare este mortalii. Se va dezice de iubire atât fata de sine cât ~i faii de alii. De aceea suntei bolnavii. Ai Îneles totul? În loc de riispuns - tiicere. Eu am a~teptat un timp, apoi am repetat Întrebarea. În loc de raspuns - 0 pauza Îndelungatii. - A~a, ee am de Iacut, - În sfâr~it s-a Încumetat sii raspunda femeia, - sa miirog? - Dumneavoastrii Înelegei oare ce Înseamna rugiiciunea? Aeeasta nu este cer~irea siinatiltii de la Dumnezeu. Aceasta inseanma nazuinla câtre Dumnezeu ~i unirea cu El. Înseamna pastrarea legaturii cu Dumnezeu atunci când se rupe legatura cu umanul. Înseamnii piistrarea iubirii În oriee situaie de boalii. ,". 9
  4. 4. Înva!a!i-va acest lucru iar apoi, prin rugaciune Înva!a!i-i ~i pe copiii dumneavoastra. - Am cancer uterin, - raspunde femeia, - mi s-a propus chimioterapie, dar nu prea am Încredere În ea. - Chimioterapia Înseamna Înjosirea vie!ii ~i a dorin!elor. Daca nu sim!i!i teama ~idepresie În timpul tratamentului, ea da rezultate minunate. Dar, În cazul dumneavoastra, Întrucat problemele nu rezida În dumneavoastra ci În copii, efectul va fi mai degraba slab. - Eu simt acest lucru, - spune femeia. - Totu~i, spune!i-mi, ce am de facut? Acum tac eu. Deodata am auzit glasu! ei În surdina: - A!i putea sa-i spune!i so!ului meu ce mi-a!i spus ~i mie? Eu am priceput de ce rn-a rugat acest lucru. Ea nu rn-a În!eles pe mine 'de la bun Început ~i nu ma În!elege nici acum. Îmi iau inima În din!i ~isunt de acord. - Bine. Da!i-i receptorul so!ului. - Auzind glasul lui Încep sa explic: - SOfiadumneavoastra acum nu ma aude ~i nu În!e- lege. Ea este plina de terneri ~i framantari. Pentru a ne adresa lui Dumnezeu este nevoie sa eliminam tot ceea ce este uman. Trebuie sa ne eliberam de frica, sa eliminam framantarile ~i sa uitam de regrete. Trebuie acceptat tot ceea ce s-a Întamplat ~i tot ce se va putea Întampla. Trebuie sa va eliberali de ata~a- mentul pentru cei apropia!i, membrii familiei, pentru sine ~i viala proprie ~i sa ramai În singuratate interioara completa. Pentru a ne uni cu Dumnezeu, trebuie sa Întrerupem toate lega- turile, macar pentru 0 perioada scurta. SOfiadumneavoastra nu poate face acest lucru. Încerca!i s-o ajuta!i. Nu va framanta!i pcntru viala ei, elimina!i temerile. Nu va rugali pentru sana- tatea ei, pentru viala ei. Acest lucru poate numai sa dauneze. Ruga!i-va ca ea ~i copiii dumneavoastra sa pastreze iubirea de Dumnezeu atunci cand pierd sanatatea ~i viala. Elibera!i tot ceea ce va leaga de nivelul sentimental, - supararile fa!a de femei, nemullumirea de sine ~.a.m.d. Sa ~tili sa simli!i Divinul care va va Însoli ~iva va Îndrepta. Închid telefonul. Ma doare capul. Am un gol În suflet. Se pare ca trebuie sa ~tiinu numai sa ajuli dar sa ~iprimqti ajutor. Nu este voie sa-I aju!i pe acela care nu este pregatit pentru aceasta. Ajutorul pentru el trebuie sa fie minim altminteri pentru problemele lor 0 sa platesc eu. Nu pot sa scap de obice- iul de a da omului tot ceea ce ~tiu eu. Omului trebuie sa-i dai atat cat poate primi. Trebuia sa-i spun ei: Dumneavoastra a!i renunlat la iubire, a!i Înabu~it-o. Dumneavoastra nu ali Înva(at copilul sa iubeasca. Retrai!i-va viala, Înva(ali-va singura ~i Înva(a!i ~i copiluI. La Dumnezeu nu trebuie sa renun!i nicio- data. [ndiferent la ce nivel s-au rupt legaturile cu lumea, cu viata, cu [ericirea umana, legâtura cu Dumnezeu trebuie sa existe În permanen!a. Continuu sa ma lin de cap, ma uit la curtea interioara invadata de soare: pretutindeni baltoace murdare, gheala, zapada În curs de topire. Mi se adreseaza colaboratoarea. - La dumneavoastra la consultalie vrea sa vina 0 femeie al carei copil mic are 0 tumoare canceroasa, neuroblastom Între rinichi ~i ficat. 10 Il .~'
  5. 5. - Cum 0 cheama pe femeie - Întreb eu. Colaboratoarea mi- a comunjcat. Eu vad În câmpul acestei femei moartea copilului ei. Autoarea - marna. Dependenta ei de nivelurile superioare de dorinte este imensa. Este 0 idealista incorigibila. Critica În permanenta oamenii ~imediul Înconjurator. - Transmite pacientei, - 0 rog eu uitându-ma pe fereastra, - sa elimine judecarea oamenilor. Toti oamenii sunt copii. Noi toti ne Împiedicam ~iÎnvatam sa mergem. Pentru a pastra iubi- rea trebuie sa Înveti sa iube~ti imperfectiunea. Restul afla la consultatie. LUCRUL ASUPRA PROPRIEI PERSOANE Înainte eu, percepând problema, rn-am straduit s-o rezolv deodata ~i am Încercat mintal s-o cuprind În Întregime. În plan subtil a aparut 0 suprasolicitare imensa, care cu timpul putea sa se transfonne Într-o Îmbolnavire grava. Organismul de Îndatii a dat 0 reactie de aparare - a aparut apatia~ilipsadorinteide a se mai ocupa de aceasta problema. Ceea ce Însearnna pierderea oricarui curaj. A trecut un timp. Situaia rn-a Împins din nou spre problema. Fara sa vreau, eu rezolvam 0 mica parte, apoi 0 alta parte, apoi putin mai mult deja pe masura fortelor mele. Dupa aceea, fara nici 0 Încordare ~igraM, eu am rezolvat toata problema. Literalmente la fiecare expunere oamenii Îmi spun unul ~iacela~i lucru: "Am citit toate cartile, am vizionat casete- le video - fara nici un rezultat". Înainte eu raspundeam: - Exista suficiente informatii. Daca altii rezolva cele mai grele probleme, de ce nu pute(i s-o faceti ~idumneavoastra? 12 ,~. 13
  6. 6. Apoi mi-am spus: Daca omul nu poate lnseamna ca el nu dorqte launtric. Daca el subcon~tient nu dorqte sa lucreze lnseamna ca nu ln!elege ceva, are 0 atitud;ne ;ncorecta fa!a de sine ~i fa!a de lume. Eu trebuie sa-I ajut. Acum eu Ii sfatuiesc altfel: lncepe!i sa va depa~i!i pe dumneavoastra ln~iva ln mod treptat. Lua!i 0 anume sarcina. De exemplu: azi nu voi gandi l'au despre nimeni. Voi vedea ln toate voin!a Div;na. ChiaI' daca procesul dureaza 0 frac!iune de secunda, ln aceasta exista un lnceput, dezvoltare ~i finalizare. În plan subtil În acesta este inclus trecutul, prezentul ~i vi;torul lntregului univers. Daca or;ce proces are un lnceput ~iun sfâr~it lnseamna ca ~i universul are un lnceput, dezvoltare ~i relntoarcere la punctul de pornire, adicâ are sfâr~it. În fiecare pas al omului se ascunde Întreg~l drum pe care I-a parc urs ~i trebuie sa-I par- curga. Înva!a!i sa face!i un pas ~i atunci yeti parcurge lntregul drum. "Ochii se lngrozesc iar mainile lnTaptuiesc" - spuneau lnainta~ii no~tri. ,,Frica are ochii mari." Ochii, altfel spus con~tiin!a noastra poseda 0 energie prea mica. Pentru rezolvarea oricarei sarcini este necesar ca pentru un anumit timp sa franam con~tiin!a ~i sa ne cuplam la ira!ionalism. A~a cum spun pictorii, 0 pictura trebuie lnceputa cu sentiment, intui!ie ~iterminata cu con~tiin!a ~ipricepere. Eu sTatuiesc femeia care nu poate sa accepte comporta- mentul so(ului ei urmatoarele: - La lnceput sa rezolva!i numai 0 sarcina. Înva!a!i sa va privi!i so!ul ca pe un copil indiferent ce al' fi Tacut el. Dacâ iubirea dumneavoastra nu se lnfraneaza ~i nu se clatina nici 14 pentru 0 secunda atunci pute!i sa trece!i la dialog ~i educa!ie. Pentru multe femei acest lucru se prezinta ln felul urmator: "Eu nu vreau ca el sa bea ~jel nu trebuie sa faca acest lucru". Adica dorinta ei este de neclintit ~i iata ca so!ul trebuie sa se schimbe. Educa!ia lnseamna ajutor acordat altuia. Daca sotul bea lnseamna ca lui Ii este l'au. Deci, trebuie sa te schimbi tu lnsuti ~i sa aju!i sa se schimbe ~i el. Multe femei nici nu-~i lnchipuie dit de u~or este sa schimbi 0 alta persoana dacâ te schimbi ln profunzime pc tine. Trebuie sa faci numai primul pas spre schimbare. Pasul nu spre preten!ii ci spre iubire. În univers nu exista nici motiv n;ci cauza care al' putea sa justifice dezicerea de iubire. Noi le cream singuri pentru noi supunandu-ne În fa!a con~tiintei ~idorintelor. Înainte, cand ln sufletul meu s-a nascut frica, eu am creat situa!ii mai accentuate. Cu dit rn-a cuprins mai puternic senti- mentul fricii, au atat mai mult mi-am lnchipuit situa!ii mai groaznice, de co~mar. Cum judecâ un sol gelos? La mine a aparut sentimentul geloziei, lnseamna ca soria mea ma ln~eala. ~i cu cat este mai putemic ln mine acest sentiment cu atat mai incorect se com- porta soria mea. Acesta este principiul gandirii occidentale. Întrucat con~tiin!a este secundara, lnseamna ca daca a aparut 0 oarecare idee sau sentiment atunci acestea sunt nascute de cvenimente petrecute. În Orient exista 0 alta atitudine fa!a de con~tiin!a lntrucat acolo ea este primordiala. Dacâ omul are În sinea lui 0 oarecare Idee sau un sentiment lnseamna ca neaparat trebuie sa aiba loc un eveniment analog. Daca privim aceasta .~';,. 15
  7. 7. situatie În mod Îngust atunci nu este posibil sa Întelegem daca au dreptate unii sau altii. În plan subtil primordiala este con~tiinta, În plan exterior - situatia. Sentimentul~i con~tiinta constituie situatia. Aici se poate pune semnul egalitatii cu adilugarea unui anumit coeficient. Sentimentul devine situatie iar situatia se transformil În sentiment. Când ne aflam Într-o situatie nefavorabila care provoaca fricii sau suparare iar prin iubire pilstram unitatea cu Dumnezeu atunci Încetam sa fim robii situatiei. Când În suflet apare neÎncrederea În sine, 0 frica incon~tienta, Îndoiala ~idepresia, noi, nazuind ciitre Dumnezeu ~i pastrând iubirea, Încetilm sil depindem de ideile ~i senti- mentele noastre. În aceasta constil esenta dezvoltilrii. În fiecare secunda, noi depil~im dependenta de lumea Înconjuratoare, de dorintele n>astre,de con~tiinta noastra. Dar facem acest lucru nu printr-un salt gigantic ci pas cu pas. "Calea este Învinsa de cel care pil~e~tepe ea", - spuneau anticii. Important este sa nu se opreascil. Acum, Însa, con~tiinta mea trece la probleme zilnice. Intru În birou ~imil interesez de probleme actuale. A sunat 0 femeie. La copilul ei se Înrautate~te brusc situatia. ~i tocmai dupa consultatie. Ba este Îngrozita. Crede ca nu a Tacutce trebuia. Ma a~ez lânga birou ~i formez numiirul de telefon. Aud glasul femeii care Îmi poveste~te despre faptul ca rezultatele analizelor copilului sunt mult mai rele. Doctorii insista sa-I intemeze imediat ~i sil Înceapa un tratament activ. Eu Îmi aduc aminte: copilul sufera de 0 dezvoltare patologica a rinichilor. - Ce sii fac? - Întreabii marna. - Analizele sunt pur ~i simplu Îngrozitoare. - Câmpul copilului este normal, -spun eu, -~i existii 0 Îmbuniitiltire evidentii, are loc pur ~i simplu 0 purificare obi~nuitii. a asemenea purificare are loc atunci când oamenii citesc cilrtile mele sau vizioneazA videocasetele.. De~i eu vii consult prin telefon, credeli-mii, existii suficiente informalii pentru a vii aduce În ordine pe dumneavoastrii ~ipe copil. -:- De fapt enurezisul i-a trecut, - spune cu glas aprobator femeia. - Vedeli dumneavoastril, noi doi conversam de aproxi- mativ cinci minute iar enurc7isul a tcecut. Starea exterioara a copilului s-a Îmbuniltillit. ~i de faptul ca va avea Iex:purificarea eu v-am prevenit. În legiitura cu analizele, va repet Încil 0 datil, nu meritil sa intrali În panicil. Continuali sa lucrali asupra dumneavoastril, vorbiti cu medicii iar peste un timp repetali analizele. Ea ÎmÎ multume~te ~i pune receptorul În furca. Peste câteva zile sunil 0 cuno~tin(à de-a ei ~i Îmi spune ca rezultatele analizelor repetate sunt pur ~isimplu minunate. - M-a mai sunatcineva? - 0 Întreb pe colaboratoare. - A sunat marna fetitei care era sa fie violatii. Starea fetitei s-a Înrilutiltit brusc, se comportii În mod agresiv. .- Ce dore~te marna, - mil minunez eu - ca dintr-o datii, fara chinuri, sa disparii tcate problemele? Pe aceasta femeie 0 deranjeazil propriile sale stereotipuri. A venit la consultatie la vindeciltor, aplatit banii iar vindeciltorul trebuie sa 0 lecuiascil 16 -{' 17
  8. 8. Într-o clipa. Dupa ~edina trebuie sa aiba loc 0 Îmbunatatire clara ~i sustinuta ~i eliminarea problemelor. Ea uita ceea ce a citit În caqile mele: la consultatie pacientul prime~te 0 Îndru- mare, la consultatie are loc accelerarea tuturor proceselor, la consultatie Întreaga murdarie din profunzime se ridica la suprafata. Cu cât dore~te omul mai mult sa se schimbe cu atât mai repede ~i mai u~or se desÎa~oara Însanato~irea. La Început noi purificam sufletul iar În acest caz pot sa aibii loc suferinte fizice. Când noi dorim sa vindecam numai corpul atunci mai bine sa ne adresam unui chirurg. Deci, cum putem sa condam- nam un pacient caruia În decurs de 0 suta de ani medicii i-au confirmat: ,,Eu Îti dau 0 tabletii, praf, plante ~i va avea loc 0 minune, te ~ei vindeca"! ~i cu cât mai mult se dezvolta medici- na, cu atât mai vehement ea convinge despre faptul ca trebuie sa depuna din ce În ce mai putin efort pentru vindecare. Medicina a tratat Întotdeauna numai corpul fara sa Înteleaga ca prin corp noi influentam ~i sufletul. Religia a tratat sufletul ~i prin aceasta a influenat corpul. Înainte religia, pentru a ajuta sufletul, a permis 0 atitudine Îngrozitoare fata de corp Înfrâ- nând necesitatile acestuia ~i câteodata chiar distrugându-l. Azi medicina, pentru a ajuta corpul, patrunde din ce În ce mai activ În structurile suflete~ti, distrugându-Ie. Cre~te pragmatismul iar medicina devine din ce În ce mai mult fara sufle!. Corpul este Însa legat de suflet iar sufletul de corp. În medicina occidentala corpul se situeaza de câteva ori mai presus de ceea ce se nume~te suflet ~icon~tiinta. De dragul sanatatii partii mai mari se poate ajunge la distrugerea partii mai mici. Întrucât con~tiinta este secundara iar corpul este primordial, noi, orice s-ar Întâmpla, trebuie sa salvam corpul, iar dupa aceea salvam con~tiinta. Pentru un chirurg acest rationament este pe deplin acceptabil. Cu cât se va simi mai bine corpul, cu cât i se vor satisface mai mult necesitatile, cu atât mai bine va fi pentru con~tiinta ~isufletul omului. Experienta istorica arata Însa puin mai diferi!. Corpul ~i sulletuI sunt legate dar ele se mi~câ În directii diferite. Daca ridicam 0 ~coalâ, Îmbracam copilul În uniforma ~colara, gasim pedagogi buni aceasta va duce la dezvoltarea lui. Dar daca nu oferim copilului bazele moralitatii care se obine În primul rând prin limitarea dorintelor sale, daca nu-I Învatam sa aiba grija de altii prejudiciindu-se pe sine, atunci principiul fizic, transfe- randu-se asupra celui sufletesc, nu da creaie ci distrugere. Daca omul pa!e~te 0 nenorocire, daca el este bolnav acestea sunt Iegate nemijlocit de starea sufletului sau. Cu boala se poate lupta actionand asupra corpului ~i actionând asupra sulletului. Sanatatea sufleteasca - mai devreme sau mai tarziu Înseamna sanatate fizica. Sanatatea fizica nu Înseamna nici pe departe Întotdeauna un suflet sanatos. Acestea Înseamna urmatorul lucru: pentru a depa~i boala este necesar În primul rand sa ajutam sufletul omului ~iabia apoi corpul sau. Sufletul se purifica prin iubire, prin care noi ne unim cu Dumnezeu ~i prin durerea renuntarii la uman. Atâta timp cât ajutorul dat corpului nu dauneaza sufletului, medicina ajuta. Însâ daca pentru pacient interesele corpului se situeaza pe prim 18 "'4' 19
  9. 9. plan - medicina, fie este neputincioasa, fie dauneaza sufletului. Multi, chiar ~i acum, se roaga pentru sànatate sau sa-~i Îmbunatateasca propria soartà. Atunci se na~te frica pentru propriul corp, pentru propria viatà, apar Îndoielile ~i depresia. Prica ~i a~teptarea sunt strâns legate. Cu cât este mai putemic omul, uitând de suflet, concentrat asupra bunastarii fizice, cu atât mai putemic a~teaptii el Însanato~irea grabnica, cu atât mai mult Încercarea de a se Însanato~i este zadamica. Prica este indicatorul necredintei În Dumnezeu ~ial dezicerii de iubire. Eu le explic pacientilor În felul urmator: Dumneavoastra va yeti putea schimba numai prin renun- tarea la uman ~i trecerea sprijinului la Divin. Adresându-va lui Dumnezeu, dumneavoastra trebuie sa va atlati Într-o stare de singuratate ,interioara absoluta. Lânga dumneavoastra nu trebuie Sa se atle nimeni din cei apropiati. Nu trebuie sa fie nimic din ceea ce va bucura sau din ceea ce va Întristeaza. De aceea, Înainte de a va adresa lui Dumnezeu renuntati la toate, atât cu corpul cât ~i cu sutletul ~i cu spiritul. Când a~teptati un oaspete, arllnjati camera În a~a fel Încât aceasta sa corespunda gusturilor ~i dorintelor acestuia pentru ca el sa poata locui acolo. Sufletul dumneavoastra este 0 camera. ~i pentru ca sa intre Divinul acolo trebuie sa existe iubire. Înseamna ca daca noi dorim Sa ne adresam lui Dumnezeu, În suflet trebuie sa existe sentimentul iubirii. Daca În el domne~te frica, depresia, regretul, contactul nu are loc. Dumneavoastra ati vazut cum se lanseazà 0 racheta? Ea nu poate fi lansata fua combustibil. lar apoi când ea se Înalta pe orbitâ, rezervoarele de combustibil se arunca. Ele Încep sa Încurce. La fel ~i noi. La Început Întelegem ca iubirea de Dumnezeu ne da sanatate, bunastare ~i dezvoltare. Noi nazuim spre Dumnezeu din dorinta de a fi sanato~i, fericiti iar dupa aceea trebuie sa Înceteze sa ne framânte sanatatea ~i bunastarea noastra. Trebuie sa simtim ca unirea cu Dumnezeu Înseamna fericirea suprema. De dragul acestei fericiri nazuim catre El. Pentru a pa~i pe treapta urmatoare noi trebuie sa renuntàm la trecul. Omul Începe sa 1 se adreseze lui Dumnezeu la Început pentru a-~i salva corpul sau iar apoi pentru a-~i salva sutletul sau ~i numai dupa aceea dezvoltarea unitiitii cu Dumnezeu devine 0 necesitate permanenta ~i fericire. leri am fâcut primul pas spre aceasta, azi yom face al doilea, iar mâine al treilea. 20 ';" 21
  10. 10. $TIINTA $1 RELIG1A - Curios - constata interlocutorul meu. - Dori(i sa afla(i mai Illulte despre viatâ? - Cu placere. - Aici În torpedou am 0 carte intitulata "Dianetica". Eu v-a pot vinde imediat. - ;>ide fapt ce este a~a de deosebit În aceasta carte? - Ciind 0 yeti citi, 0 sa va deschida capacita(ile dumnea- voastra ascunse. Yeti putea sa realiza(i liber toate dorintele dumneavoastra. lata ca dumneavoastra merge(i la baie pentru ce? Pentru a obtine 0 placere, nu-i a~a? - FOaJ1e corect, - zambesc eu. - latii, creatorul dianeticii, Habbard, a Întrebat: "Care este cscn(a fericirii umane"? ;>itot el a raspuns la aceasta Întrebare: " Sa simti 0 mica paJ1ede extaz". Iata, În felul acesta, daca yeti citi aceasta carte. yeti trai În permanen(a un extaz Întrucat yeti obline u~or tot ceea ce yeti dori. - 0 sa am mai mul(i bani? - arunc 0 privire nevinovata Prin ce se deosebesc sectele tota/itare de religiile mondiale? Se pare ca dupa comunicarea cu martorii lui lehova cu mi/itantii din secta oamenii lui Muna, Pentrul , a ne restabili, este nevoie de un an ~i jumiftate, atM de puternice sunt influente/e negative. De ce oamenii permit sa lefie omordt sufletul? Cine ajunge in asemenea secte? câtre el. - Vor fi Tara doar ~i poate, -ziimbqte interlocutorul meu. - Voi deveni mai de~tept? - Întreb intrigat. - Natura!. Toate posibilita(ile dumneavoastra latente vor fi deschise. - ;>i0 sa fiu mai sanatos? - Obligatoriu. - raspunde el convingator. - Vede(i, eu vorbesc cu dumneavoastra În timp ce scot din torpedou cartea ~i În acela~i timp conduc ma~ina cu viteza mare. Eu pot sa Cu cateva zile În urma, la Moscova, am oprit ma~ina pentru a putea ajunge În centrul ora~ului. ;>oferul a fost un om comunicativ ~iamabi!. - Dumneavoastra unde merge(i? - rn-a Întrebat cu curiozitate el. - La baie, - am raspuns eu. - De obicei tot ceea ce consideram noi placere, dauneaza sanata(ii dar baia În acest context este 0 excepie: este ~ipliicuta ~iutila. 22 -,'" 23
  11. 11. conduc ma~inazilnic doisprezece - cincisprezece ore fàril sil obosesc. Toate acestea demonstreazil silniltate. Eu privesc istovit prin geamul ma~inii Moscova primil- vilraticil. ln acest moment triliesc 0 frânturil de extaz. Intreaga situatie Îmi aminte~te de 0 anecdotil cunoscutil. Când la un rus "nou" Întristat vine În zbor necuratul ~ispune: - "Ce,ti-e raUU? - Nu, mult mai rilu, -rilspunderusul "nou". - Afacerea nu merge, ma~ina zdrilngilne ~inu e nici 0 perspectivil. - Am pentru tine 0 veste plilcutil, -Îi comunicil necuratul. Poti sil prime~ti 0 vilil la Miami, zece milioane de verzi~ori În Elvetia ~i0 ma~inilnouil Mercedes 600 sub fereastril. - A~a-a~a, - se Învioreazil "noul" rus. - N-ai Început rilu. $i ce trebuie sil-ti dau În schimb? Necuratul dil din umeri: - ln schimb sil-mi dai sufletul tilu nemuritor. Rusul "nou" se uitil chiorâ~ ~i suspicios la el ~i se scarpinil la ceaf1i: - Simt cil vrei sil mil tragi pe sfoaril, care e problema? Nu pot silÎnteleg." ln primele douil cilr(i ale meJe am descris situatia legatil de vampiri. Imi amintesc, un prieten mi-a povestit 0 istorie despre 0 femeie care Î~iia periodic parteneri de afaceri numai bilrbati. Le plilte~te bani serio~i, mult mai mult decât se a~teptau ace~tia. Dupil un timp, partenerii de muncil se Îmbolnilvesc ~i mor. ,,Muierea are un temperament turbat, - a observat prietenu meu, - bilrbatii nu rezistil". ,,Aici are loc un ait mecanism, -am rilspuns eu. - Ea ÎÎ ademene~te pe ace~tia cu banii. Sufletul lor Începe sil depindil de ea. Deci se poate vampiriza nu numai sliniltatea ~i soarta ci ~i psihicu ~i capaci- tatea." ,,$i cum. Dumnezeu nu 0 pedepse~te pentru cil ea omoa- ril oamenii?" "Dacil existil acela care este gata sil-~i vândil sufletul Înseamnil cil se gilse~te unul care este gata sil-l cumpere", 'am rilspuns eu. ln interior omul poate fi deschis pe deplin numai lui Dumnezeu. Despre acest ucru se vorbe~te În Vechiul ~i Noul Testament. ubirea de Dumnezeu este mai presus de toate. A te Închina unui om dacil el are bani, dacil e istet ~italentat, dacil e frumos, dacil este rudil, dacil are grijil de tine - asta Înseamnil deja, Într-o oarecare milsuril, vânzarea sufletului tilu. Inseamnil cil acest ucru va fi Înfrânat prin nenorociri, boli ~ialtele. $oferul ma~inii mil sustrage de la aceste idei. - Vedeti dumneavoastril, pe bord am fixate ni~te foi. Vil dilruiesc 0 foaie. Pe ea gilsiti adresa ~i puteti intra În centrul nostru: yeti fi supus unui test ~i vi se va pune un diagnostic. - Caracterul dumneavoastril se va schimba În bine. Ayeti probleme cu caracterul? Deci, sil zicem cil nu vil place propria persoanil. - Desigur cil am. ln primul rând mil irit, -rilspund eu. - ln acest caz eu am pentru dumneavoastril 0 noutate plilcutil, - reactioneazil vioi interlocutorul meu. - Datoritil acestei cilrti dumneavoastril, Într-o perioadil scurtil, yeti putea schimba caracterul dumneavoastril ~i sil deveniti un aIt om. Eu 24 '!' 25
  12. 12. Însumi am fost teribil de iritabiJ, aproape ca ma apuca furia dintr-odata. Acum eu sunt cu totul ait om, lini~til ~i rabdator. - Interesant, - spun eu rasfoind cartea, - foarte inleresant. - Curnramane. cumpâra!i sau nu cartea? - se intereseaza voios ~oferu!. - E cam complical, ~titi dumneavoastra. Eu ieri am muncit mult, ma doare capu!, a~ dori numai sa ajung pana la baie. - Ei bine, cum doriti, - raspunde fara grija ~oferul conti- nuand sa conduca. "Interesanl cum arata campul lui", - ma gandesc eu. ÎI diagnostichez ~i viid 0 imagine curioasa. Coconul encrgetic general nu e rau, nivelul energiei este Înalt. Dar iata ca structurile subtile ale viitorului arata de parca ar fi arate cu tractoru!. Adica acest om bun, placut, traiqte cu iluzii. Transforma~ile proprii, schimbarile au loc la nivelul de suprafata. Are loc arderea resurselor stralegice. Iudecând dupa toate, va rezista un timp oarecare ~i Într-adevar Îi VOl'mcrge bine afacerile, dar apoi, daca nu va gasi elevi care sa arunce asupra lui rezervele strategice ale sufletelor loI', alunci 0 sa-i fie l'au. Daca omul Înceteaza sa praduca ~i doar consuma. el este condamnat indiferent cata energie al' fi acumulat. Cel mai curios lucru este faptul ca deja În ma~ina a Început sa ma doara gingia puternic. $i acest lucru a continuat Înca un timp chiaI' dupa ce rn-am despartit de ~ofer. M-am examinat ~i rn-am minunat: asta Îmi trebuia mie? explozia dorintelor, concentrarea asupra lor. "Sa te gande~ti numai cat de greu este sa depa~e~ti delasarea, neglijenta din noi - zâmbesc eu. - Cu capul Înteleg totul dar sufletul alearga topaind dupa acest om care mÎ-a promis bani, sanâtate,capacitate~isucees". Aceasta situatie mi-a permis sa Înteleg cu ce difera secta de religie. Divinul În am nu se poate distinge, el intraÎn contra- dictie cu umanul atunci cand are loc Închinarea În fata con~ti- intei ~i a dorintei, cand esenta vietii devine fericirea prin Înfâptuirea dorin!elor. Eu Îmi amintesc bine de momentul cand un examinator m-a Întrcbat la optsprezece ani: "Ce Înseamna pentru dumnea- voastrà fericirea?" Mi-am adus aminte cà spunea cineva ca fericirea Înseamna sa te scarpini cand te mânanca, jar eu am proferat un adevar: "Esen ta vie!ii constâ În satisfacerea dorin!elor". El s-a uitat la mine slraniu dar nu mi-a zis nimic. Acum Înteleg de ce. Pentru a percepe Divinul trebuie sa renun!i la con~tiinta ~i dorinta. Religia Înva!a sa depa~e~ti dependen!a de con~tiinta ~i dorinta. Secta, dimpotriva, merge În Întampi- narea dorintei. Cine intra În secta? Oamenii care au 0 depen- denta puternica de uman. Unii au 0 dorinta imensa de a-~i simti superioritatea asupra altora iar În viala ei sunt În permanenta Înjositi. Un ascmenea om se straduie~te sa ajunga fie la 0 ~coala oculta fie la un cerc al contactorilor sau În secta unde el se simte mai În!elept, mai patrunzator decat altii: ,,Eu sunt initiat. eu ~tiu, iar dumneavoastra nu". În loc de depa~irea dependen!ei de con~tiin!a are lac amplificarea acestei dependente. Natural, cu timpul psihicul ~i destinul se destrama. Omul devine În Întregime prizonierul complexelor sale. 26 .-"':~. 27
  13. 13. Ce ÎnseamnA compIexul? ÎnseamnA 0 imensA ~i ascunsA . dependen(A de dorinte ~icon~tiin(A.Unuia Îi este fricAde toate, altul se atU În permanen(A În depresii, al treilea nu este multumit de nimic, al patrulea se supArApe toti, al cincilea este gelos, al ~aselea condamnA. ~i cu cât mai mult se adâncesc complexele cu atât mai greu trece situatia lraumatizantA. Se acumuleazA din ce În ce mai mult emotii negative În suflet. 0 asemenea situa(ie e de nesuportat, ea poate fi opritA prin boalA, prin alcoolism ~inarcomanie. Când omul intrA În sectA nu are emotii negative. Lui i se promit numai emotii pozitive. Omul ÎncearcA acest narcotic ~i se deconecteazA de lume. Se intâmpIA 0 minune, nu mai existA durere, nu mai existA conflicte. Are loc 0 fericire, veselie ~i bucurie neÎncetaUi. ~i omuI nu observA ceea ce se distruge În el, -În structurile subtile, se Închid canalele iubirii. El ~tie un singur Iucru, ca trebuie sA pAstreze sentimentul fericirii. Emotiile pozitive nu se ~tie de ce dispar iar energia este din ce În ce mai diminuatA. ~i iatAcAatunci când el recruteazâ ucenici noi atunci sentimentul de amplificare a fericirii izbucne~te din nou. ,.Acest lucru se Întâmplâ deoarece eu fac 0 faptâ bunâ", - se gânde~te omul. Se lArge~te cercul unor asemenea oameni fericiti, dar omul poate sâ nu ghiceascA faptuI cA el absoarbe energia din sufietuI lor. Ca rezultat, membrii sectei pot fi Împâr(iji În douAgrupe: un numAr mie de vampiri ~i 0 cantitate imensA de donatori. În economie acest lucru se nume~te principiul de piramidA financiarâ. A~ cum vedem, el actio- neazA stmlucit nu numai În economie. Dacâ ie~im În stradA ~i 28 ne uitâm În jur atunci privirea interioarA poate capta 0 imensA ntitate de oameni gata sâ-~i vândA sufletul adicA gata sAseca . Închine banilor, mintii, frumusetii, slavei, renumelui dar nu ~I iubirii. -:"i.' 29
  14. 14. ÎMBÀTRÂNIREA CIVILIZATIEI provoacâ a trepidatie impereeptibila a limbii. Limba este legata de emotiile gusturilor. Copilul palpeaza eu mana, atinge juearia eu limba iar emotia se transforma În idee. Fundamentul dezvol- tiirii umane ÎI eonstituie energia sexuala. Ea, la randul ei, provi- ne din unificarea eu eauza primordiala. Cum are loe procesul de dezvoltare a eivilizatiei? Dacâ tribul traie$te În padure nu Înseamna eivilizatie. Dar atunei cand apare la trib conceptia de lume Înconjuratoare, Întelegerea legilor acesteia, regulile de comportament legate de aceasta conceptie, atunci este vorba deja de 0 anumita eultura $i civiliza(ie. La Început eiviliza(ia prime$te 0 portie de iubire Di vina. $i cineva, percepand unitatea cu Creatorul, Î$i expune conceptia sa despre lume. A$a se na$te religia. Religia arata cum sa te comporti pentru a mentine În timp unitatea cu Creatorul. În primul rand prin Înfranarea umanului În propria dczvoltare. Nu trebuie sa existe irosirea portiei cuvenite din iubirea Divina. Fieeare conceptie religioasa este asemanatoare cu 0 conductii de apa de un anumit diametru. Consumul nu trebuie sa depa$easca acumularea. Pe masura dezvoltarii civilizatiei, rezervorul de apa se mare$te iar diametrul condue- tei se miqoreaza. lar atunei cand eontactul cu Divinul se miqoreaza pana la un anumit minim Înseamna ca a sosit timpul sa moara civilizatia. Concurentul principal al Divinului Î] constituie bazele fericirii umane. Acesta nu este un nive] material, În el exista prea putina energie $i nu spirituala. ei sentimentala. Tocmai Închinarea În fata aspectului sentimental sexual poate duce la Runa ziua stimate Serghei Nikolaevici! În cre~tinism incestul este considerat pacat. Nu demult eu 'm-am conectat la Internet ~i am descoperit 0 multime de pagini tocmai cu asemenea continut. Gare oamenii nu-~i dau seama ce vorbesc, oare ei nu inteleg ca acest lucru este un pacat? Rezervele strategice principale ale energiei omului preeum $i a oricarei alte fiinte vii sunt Îndreptate spre continuarea vietii adica energia principal a este cea sexuala. Eu am scris despre faptul ca În plan subtil sexul $i manearea arata la fel. Daca omul nu are 0 con$tiinta dezvoltata atunci fericirea materiala va fi pentru el inaccesibila. Daca omului i se opresc toate simturile atunci el nu poate sa gândeasca. Eu am amintit de un fapt cu privire la Înghitirea limbii de catre yoghini. Orice idee 30 "":~' 31
  15. 15. accelerarea dezvoltArii iar apoi la 0 stingere subita. De aceea toate religiile mondiale care au pus bazele civilizatiei au indicat. infrânarea dorintelor sexuale. Aceasta a diminuat dependenta faIAde fericirea umanA~i a intAritcontactul cu Divinul, adicAa mAritlongevitatea civilizatiei. Nu inAbu~irea,ci tocmai infrâna- rea atracfiei sexuale, a permis transformarea ei, a ceea ce noi numim dezvoltarea sentimentelor ~icon~tiintei. Energia care nu se consumA prin sex se indreaptA spre spiritualitate, prin capa- citAti~ilucreazii pentru dezvoltarea omului. Atunci când exista iubire ~i concomitent infrânarea sentimentu!ui sexual, are loc transformarea umanului În Divin. Noi provenim din Dumnezeu, noi niizuim catre El ~i descope- rim in nai Divinul, noi ne intoarcem la Dumnezeu ~i devenim una cu El. În fiecare fractjune de secunda Divinul din noi se transformA În uman. lar umanul, În mod corespunziitor, trece in Divin. Pentru aceasta, Însa, niizuinta ditre Dumnezeu trebuie sa fie mai mare decât niizuinta catre uman, catre bazele acestuia, adica spre sexualitate. În Biblie, pacatul originar se nume~te tocmai sexualitate. Aceasta este riidAcina fericirii umane, este un simbol. lubirea DivinA se transforma in cea umana ~iapare sexualitatea. lata de ce s-au ru~inat Adam ~i Eva cu goliciunea lor. lar ~arpele din povestirea biblica este ales sa ispiteascA pentru ca din timpurile imemoriale ~arpele este simbolul pericolului ~i vicleniei: adica procesul de pierdere a Divinului ~i Închinarea În fata umanului are loc pe neobservate. 32 Parabolele biblice sun! pline de idei colosale ~ide intelegere corecta. În om sunt foarte strans legate sentimentul iubirii ~i rabufnirea atractiei sexuale. În plan subtil, se pare di se poate vedea 0 imagine uluitoare. Noi simtim atractie sexuala fata de orice ne place foarte mult, chiar ~i fata de obiectele neÎnsufle- tite. Dar tocmai factorii Înfranarii ca peretii vaselor nu permit energiei sexuale sa se Împra~tie,ci sa se ridice În sus, transfor- mandu-se În sentimente Înalte ~i con~tiinta dezvoltata. Cu cât omul nu leaga sentimentul iubirii de sexualitate cu atat mai u~or umanul se transforma În Divin. De ce În cre~tinism se vorbe~te În permanenta despre iubirea fra(easca? Deoarece dragostea fata de tata, marna, fa(â de frate ~i sora Înseamna pe de 0 parte deschiderea maxima a sentimentului iubirii ~i transmiterea acestuia, iar pe de alta parte Înfranarea senti- mentului sexuaI. Cu cat mai Înalt este nivelul dezvoltarii omului, cu atât mai amplu devine sufletul acestuia ~i cu atat mai multa energie contine. Închipuiti-va omul care are 0 atitudine incorecta fa(â de lume. Lui i se diminueaza rezerva iubirii ~i a energiei. Corpul Începe sa se destrame. Situatia Împinge omul catre un compor- tament just ~i Întarirea contactelor cu Dumnezeu. Cu dt mai repede se Îmbolnave~te corpul, cu atât mai repede omul Încear- ca sa schimbe ceva in relatiile sale cu lumea. Daca omul va practica exercitii fizice, se va scalda În apa rece, va folosi vitamine, va trece prin cursuri de tratament profilactic ~i de Însanato~ire, corpul poate sa se mentina, dar Întrucat nu exista energle Începe sa se destrame sufletul, poate sa slabeasca ," 33
  16. 16. memoria, se pot stinge capacitatile etc. Cea mai mare amploare energetica 0 detine sufletul nostru, emotiile noastre. Daca omul Î~i va antrena În permanenta mintea, Î~i va dezvolta capacita- tile, Î~i va dUi trupul fara sa aiba 0 atitudine corecta fata de lume, poate sa Înceapa destramarea sufletului lui, adica Începe sa piarda rezervele strategice ~i nu cele tactice. Daca Însa corpul este legat numai de un singur om, atunci sufletul ca notiune strategica este legat de Întreaga civilizatie. În cazul destramarii sufletului se poate trai destul de mult, având 0 sanatate exceptionala ~i chiar 0 soarta buna. Deosebit de multa energie se poate obtine prin destramarea barierelor sexuale. Închipuiti-va 0 asemenea situatie: un om s-a Îmbolna- vit, iar al doilea are 0 sanatate de fier dar acesta a Început sa Înjure, sa tradeze, sa aiba un comportament imoral. AI treilea are 0 sanatate minunata, el nu Înjura pe nimeni, nu tradeaza pe nimeni, dar este amestecat În activitati sexuale, pe deasupra cu elemente patologice. Dar iata ca atunci ciind oamenii din aceasta a treia categorie se Înmultesc acest lucru arata faptul ca i-a ramas putina energie civilizatiei ~i atunci Începe stoarcerea rezervelor strategice. Când sentimentul iubirii viziteaza sufletul nostru, are lac transformarea acestuia În energie. Iubirea ~i energia se afla atât de aproape una de cealalta Încât perceperea fericirii apare ~i atunci când În suflet exista 0 scânteie de energie. Aceasta scânteie poate sa aiba loc nu numai atunci când noi ne atingem de iubire, ci ~i atunci când noi distrugem structura noastra, când se degradeaza sufletul, spiritul ~icorpul. În Sodoma ~i Gomora unul din semnele unei civilizatii muribunde I-a constituit neabtjnerea sexualâ, adicâ sex cu rudele, copiii minori, homosexualitate, Împerecherea cu animalele. Contactul cu Divinul s-a pierdut. Nu exista iubire. Nu exista energie noua. Începe autodistrugerea. Eu Îmi aduc aminte din nou de 0 fraza din Biblie: ,,~i Înca Jin cauza Încalcarii multor legi, În oameni se race~te iubirea". Aceasta corespunde pe deplin timpurilor noastre. Îmi aduc aminte de filmul "Apocalipsa" care a starnit val va. Esenta acestuia se rezuma la 0 singura fraza: "Acest om din punct de ycdere psi hic este complet sanatos, lui i-a luat-o razna sufletul". Daea Înceream sa Întelegem despre ce este vorba În capitolul de Încheiere a Bibliei se deschide urmatorul tablou. Curn va arâta civilizatia pierzand unitatea cu Dumnezeu, privandu-se de iubire, energie ~i În acela~i timp acumuland posibilitâti imense? Cum va arâta civilizatia al carei suflet a [uat-o razna? Ce se va Întampla cu ea? Se deschide un tablou cat se poate de clar: va avea loc autodistrugerea. Cand procesele de acest fel decurg În mod anarhic. atunei putem vorbi de Începutul erizei civilizatiei eontemporane. Daca aceste procese sunt sustinute de arta, morala, Învatatura, internet, se poate vorbi de un proces mult mai profund ~i serios. În consecinta, Într-un timp apropiat se poate a~tepta 0 criza ~i destramarea acelor fenomene care pot recuceri Divinul din noi. Aeeasta perioada de trecere la 0 noua civilizatie prin imposibilitatea de a exista În vechile tipare se observa chiar acum. 34 A 35
  17. 17. Cum va arata aceasta trecere, care va fi nivelul de decadere al corpului, al sufletului ~i al spiritului, cu cat vor dep~i procesele crearii procesele de decadere va depinde de fiecare dintre noi. 36 OCC1DENTUL $1 OR1ENTUL Am citit numai prima ~i a cincia carte a dumneavoastrii. Acum 0 studiez pe a doua. Mii atrage filozofia chinezeascii ~i in special Dao De Jing (Tao Te Ching) ~i FengShui. Nu este un tribut al modei ~i Îlltr-adeviir este interesantii filozofia ~i atrage. ln legiiturii cu aceasta vii pun 0 intrebare: cum trebuie Îlltelese urmiitoarele: "Inteleptul desiivar~it niizuie~te ciitre inactiune?" Cum sa Întelegem in mod practic "inactiunea"? Eu am povestit deja 0 istorie despre faptul ca la un monah a venir ucenicul sau ~i a spus ca este gata sa Îndeplineasca once activitate. La Început monahul i-a propus acestuia sa sadeasca morcovi cu frunzele În jos. Se spune ca Serafim Sarovski a mutat dintr-un loc În altul zilnic 0 stiva de lemne. În !ndia acest >!' 37
  18. 18. lucru se nume~te deta~area de rezultatele muncii. În tinerete eu am Întocmit lista problemelor urgente pe care trebuia sa le Îndeplinesc a doua zi. Lista mea cre~tea treptat ~i se umplea. Când am ajuns la punctul 40 am observat ca am Început sa obosesc ~i sa cad În depresie temându-ma ca nu voi reu~i nimic. Atunci eu am aruncat toate listele hotarând sa vad ce se va Întampla. Nu s-a schimbat nimic. Ceea ce nu trebuia sa fac nici nu mi-am amintit, iar restul rn-a obligat sa rezolv situatia. În conceptia mea activitatea este legata de dorinte, de scop adica de con~tiinta care se Întoaree În permanenta la scop. Cu cât exista mai multa dependenta de rezultatul final, cu atât mai puternic ne temem, ne framântam, ne suparam pe cei care ne Împiedica sa actionam, cadem În depresie daca nu reu~im. De aceea, peptru educarea ueenicilor Ii s-a propus la Început sa Îndeplineasca actiuni fara scop. Aceasta Înlatura dependenta de dorin!e. Daca ac!iunea se savâr~qte fâra ata~ament ea nu dauneaza sufletului ~i se poate numi activitate adica ac!iune care se Înfâptuiqte din exterior ~i nu are loc În interior. Aeeasta permite sa te ocupi de oriee activitate ~i sa pastrezi sentimentul Divinu!ui În suflet. Îmi aduc aminte de un fapt curios. În ~coala iezui!ilor, se pare ca a existat urmatorul test pentru alegerea celor mai buni ucenici. Unui monah tânar i-au stabilit 0 convorbire, sa zicem la ora noua. El a venit din timp ~i a a~teptat. Au trecut cinci, zeee minute dar el nu a fost chemat. A trecut 0 ora, apoi doua, trei. $i În tot aeest timp, pe neobservate, cineva I-a urmarit pe acest monah. Daca a manifestat cel mai mie semn de 38 nemul!umire, suparare, el a fost scos din rândul candida!ilor pentru un loc de raspundere. Cel care se enerveaza, se grabqte, se framanta, nu poate sa indeplineasca 0 sarcina serioasa. La vikingi, Înainte de lupta, osta~ilor Ii se dadea sa bea 0 fiertura de burete pestri!. Con~ti- in<!lor ramânea curata iar frica ~i framantarile treeeau Întrucât disparea dependen!a de dorin(e. În India, in con!inutul Muturii sfinte "soma", În afara de lapte se gasea fiertura de burete pestri!. Înainte de lupta Ii se spunea !uptatorilor: "Tu ai murit deja de aeeea lie nu mai poate sa-Ii fie frica, nu mai poli sim!i ura ~inu te poti framanta. Du-te ~iindeplinqte-!i datoria". S-au franat straturile con~tiin!ei ~i dorin!elor exterioare legate de corp, dar s-au deschis cele interioare, mult mai ample. Pentru a te ocupa de filozofie este necesar sa vezi unitatea ascunsa a tot eeea ce se petrece În lumea Înconjuratoare. Pentru a percepe unitatea cu aceasta este neeesar sa ie~i În plan subtil dezicilndu-te de cele exterioare. De aceea, filozofia adevarata s-a unit Întotdeauna strans cu mistica ~ireligia. Pentru omul din Occident important este organu! care na~te func(ia. Pentru omul din Orient func(ia importanta este aceea care creeaza organu!. De aeeea, pentru filozoful din Occident este interesant felul cum este alcatuit organul, iar pentru cel din Orient cum lucreaza aeesta ~icum este legat de celelalte organe. De aceea, medicina din Occident trateaza numai organul iar cea din Orient se strâduie~te sa echilibreze func(iile Întregului orga- nism, ale tuturor organelor sale. De~i meritele medicinii occidentale ~i orientale precum ~i ale filozofiei sunt de '~ 39
  19. 19. necontestat, cu cat ne dezvoltam mai mult, cu atat mai mult Întelegem ca pentru a vedea unitatea a tot ceea ce se petrece, pentru a trata organismul ca un tot este de mai mare perspec- tiva decat sa ramanem la studiul unor organe separate. Apropo, problema referitoare la ce este primordial functia sau organul, Într-o oarecare masura deja a fost stabilita de psihologul sovietic, Leontiev. În lucrarile sale el a descris urmatorul fapt: daca organismul nimere~te În conditii noi, atunci cateva organe pot sa creeze Împreuna 0 functie noua. ~i ca urmare a acesteia Începe sa se formeze noul organ. Astfel, se poate spune ca sunt corecte ambele expresii. Functia creeaza organul, apoi organul Îndepline~te func!ia. Pentru mine, filozo- fia orientala, strategia ei de În!elegere a lumii, se prezinta ca func!ie, ia,r filozofia ~i medicina occidental a se prezinta ca organ care functioneaza ca ceva ajutator. Principiul inactivita!ii permite deconectarea func!iei secundare ~i Întoarcerea la cea primara adica la aceea care a existat pana la organ, pâna la lumea materiala, acolo unde lumea a fost un punct unit, stralucitor. 40 DIVERSE Cum se poate Înviita metoda dumneavoastrii? Esenta metodei mele consta În dezvoltarea gândirii. Înainte am crezut În mod naiv ca se poate gasi cartea sacra sau se poate iIltra În contact cu 0 oarecare fiin!a extraterestra care Îmi deschide toate tainele universului. Apoi am În!eles cu uimire ca a cunoa~te tainele este jumatatea problemei, trebuie Însa Înteles ce allume ai descoperit. Toate tainele universului sunt dezvalu- ite În jurul nostru. Pur ~i simplu noi nu le observam ~i nu illtelegem esen!a lor. Eu m-am sculat de diminea!a ~i mi-am tumat ceaiul. Am mâncat un sandvi~ ~i am coborât În strada, am eumparat ziarul, am pleeat la lucru. În aceasta situa!ie, ea ~i În orice situa!ie. cel mai neÎnsemnat eveniment de!ine Întreaga taina a universului. Taina se dezvaluie pe masura dezvoltarii noastre. ,{>.. 41
  20. 20. Întelegerea evenimentului Înseamna cuprinderea În accla~i timp a trecutului, prezentului ~i viitorului. A prevedea viitorul nu Înseamna Însa ~iÎntelegerea esentei celor Întamplate. Pentru cuprinderea concomitenta a trecutului, prezentului ~i viitorului este nevoie de energie. Cu cat posedam mai multa energie psihica, cu atat mai amplu putem sa gandim. Energia psihica se stinge daca nu este alimentata de iubire. Înseamna ca este imposibila cunoa~terea lumii fiira amplificarea iubirii În sullet. Ne Întoarcem la diagnosticarea mea. Eu viid deformarea structurilor de camp. Cruciulitele, romburile, cateva zeci de situatii. Facand observatii cu privire la deformarile de camp se pot trage concluzii; În cutare ~i cutare situatii are lac deforma- rea campului care poate duce la Îmbolnavire. Daca se anali- zeaza cateva mii de situatii, se poate compune schita comporta- mentului ~i atitudinii corecte fata de lume. Esenta descoperirii mele consta În faptul ca dupa multi ani de cautari concentrate Într-o anumita directie eu am vazut structuri de camp primordi- ale fata de relatia cu obiectul, de~i ~tiinta a afirmat Întotdeauna categoric ca structura de camp este secundara. Descoperind structurile de camp primordiale, eu am observat cu uimire ca deformarea acestora duce nu numai la Îmbolnaviri, ci ~i la distrugerea destinului, a caracterului ~ia psihicului. Eu am Înteles ca nu organul trebuie tratat ~i nici chiaI' Întregul organism a~a cum este la moda acum În medicina. Trebuie tratat destinul omului, psihicul, caracterul ~i corpul acestuia. Veriga principala În toate acestea s-a dovedit a fi caracterul ~i conceptia despre lume a omului. Fara 0 conceptie 42 corecta despre lume nu exista 0 gandire justa. Fara 0 gandire corectâ nu se var na~te emotii corecte. Emotjile incorecte duc la un comporta ment incorect iar apoi la distrugerea destinului, psihicului ~i saniitatii. 0 adevarata descoperire pentru mine a devenit Întelegerea faptului ca emotiile noastre ~i structurile de camp sunt unul ~i acela~i lucru. Însa sentimentele noastre se Împart În doua straturi; de suprafata, care depind de corp ~i de profunzime de care depinde nu numai corpul,ci ~i psihicul ~i destinul. Eu trebuia sà analizez câteva zeci de mii de situatii diferite pentru a crea 0 asemenea viziune. Urmàtoarea descoperire pentru mine a fost urmàtoarea; se poate trata dandu-i omului În(elegerea corectà a lumii. Se pare ca ampla schimbare a viziunii asupra lumii poate trata ~i asemenea boli precum cancerul. Ca atare, conceptia incorecta despre lume poate duce la cele mai grave boli. Cultura occidentalà s-a obi~nuit sà se orienteze spre dezvoltarea materialà. În primul rand 0 locuin!à ~i hranà apoi gandirea ~i ideile. Cultura ràsàriteanà, invers, a vorbit despre prioritatea con~tiintei. Gandurile corecte sunt mai importante decat lacuinta ~i bucata de paine. Lumea oriental à a nàscut idei ~i unele din imensa loI' cantitate, treptat, au devenit putere materiala. Nu demult un om mi-a spus; "Noi, pe plan international, Înelegem cà ne Îndreptàm spre catastrofii. Noi avem totul; bani, tehnologie, putere. dar nu avem idei. Nu ne Închipuim deloc ce se poate face pentru a schimba situatia". Dar lipsa de idei nu constituie principalul pericol pentru omenire. 4; 43
  21. 21. Principalul pericol se ascunde În conceptia incorecta despre lume ~i ne~tiinta de a gândi. Acum 0 suta de ani resursa princi- pala a bogatiei a fost materia prima. Apoi, dupa câtva timp, 0 asemenea bogatie au devenit tehnologiile. Cu douàzeci-treizeci de ani În urma Întreaga lume a observat cu stupoare ca bogatia principala devine informatia. Japonia a aratat clar lumii ca ideile se pot vinde ~i cumpara. Noile idei au devenit 0 resursa de Îmbogatire rapida ~ireala. În acela~i timp lumea a Înteles cu uimire ca ideile pot omorÎ ~i pot distruge mai putemic decât orice anna. ldeile au devenit 0 for(à materiala. ,,Eu doresc ca baioneta sa fie consideratà egala cu pana", - a scris Maiakovski. În Rusia ideile au navalit cu for(à Înca Înainte de revolutie ~i experienta bol~evismului este marturia ~cestui lucru. Cele spuse marturisesc ~i urmatoa- rele: cea mai teribila ~i vicioasa idee este nimica toata În compara(ie cu 0 idee frumoasa ~i neperfectionata ale carei defecte nu se vad. Bol~evicii au demonstrat tuturor ca pentru fericirea generala trebuie distrus statul ca organ al reprimarii. Dar când statul a fost distrus ei au fost nevoi(i sa creeze un aparat represiv mult mai crunl. ldeile neperfec(ionate, neÎntele- gerea legilor mondiale au distrus destinul ~i sanatatea statului iar aparatul represiv a devenit din ce În ce mai mult panaceul putemic salvând organismul de la pieire. La unna urmei, socialismul s-a prabu~il. Au Învatat oamenii sa gândeasca? Urmatoarea experien(à vorbe~te despre contra- riu!. Statul a fost distrus din nou. Însa distrugerea repetata a avut loc nu numai la nivelul fizic ci ~i la cel spiritua!. Au crezut 44 cu totii cu sfintenie ca democratia Înseamna lipsa asupririi rara sa Înteleaga ca democratia poate sa existe numai În conditiile celei mai severe discipline ~i a dictaturii legii. În Occident democratia s-a nascut pentru apararea proprietatii private iar În Rusia, dupa 1917, pur ~i simplu nu exista proprietate privata, ceea ce Înseamna ca nu exista nici apararea drepturilor omului. De aceea, În Rusia postsovietidi nu putea exista democratie. ~i ceea ce s-a numit democratie de fapt a devenit 0 lipsa a legilor. În asemenea cazuri, se Întorc cu totii la mecanismul primitiv, În care cei mai puternici Îi omoara pe cei slabi sau Î~i Însu~esc averea lor. ~i aparitia unui grup de oameni bogati care au acaparat aproape Întreaga bogatie a tarii constituie un rezultat logic al neÎntelegerii a ceea ce Înseamna 0 democratie adeva- rata, de ce a aparut socialismul, ce se petrece azi În lume ~i ce trebuie Tacutpentru ca 0 parte a liderilor care s-a Îmbulzit În fata sa nu-i distruga pe cei rama~i În urma ~i Împreuna cu ace~tia pe ei În~i~i. Conceptia corecta despre lume ~i Întelegerea devin acum mult mai importante decât locuinta ~i bucata de pâine. lar În cautarea unei asemenea Întelegeri noi ne Întoarcem din nou la adevaruri sfinte. Într-un sens nou suna fraza biblica obi~nuita: "Nu numai cu pâine traie~te omul". Din ce În ce mai mult ideile se umplu de for(à iar prin lipsa Întelegerii corecte, creatorii lor sunt Împin~i din ce În ce mai aproape de prapastie. La Începutul secolului trecut, un lucrator necunoscut al biroului de brevetare a scos fonnula: E = mc'. Au trecut aproape treizeci de ani. În principiu, 0 perioada neÎnsemnata ~i a urmat :~. 45
  22. 22. explozia bombei atomice. Explozie care a proclamat ca pana la sinuciderea colectiva a ramas destul de pu!in timp. Dupa circa treizeci de ani, au aparut submarinele atomice, fiecare dintre ele poate distruge Întreaga omenire. S-a schimbat oare prin aceasta con~tiin!a ~i concep!ia noastra despre lume? Nu, ea ramane În urma din ce În ce mai mult fa!a de posibilita!ile noastre. Daca noi nu ne yom schimba, yom muri. Acum, acest lucru Începe sa-I În!eleaga fiecare. Din timpuri stravechi, În Orient s-a subliniat faptul: schimba-te ~i vei putea schimba Întreaga lume. Pentru a te schimba trebuie sa ai idei juste, un comportament just; trebuie sa În!elegi legile dupa care traie~te universul, trebuie sa educi sentimentele tale pornind din iubire ~i bunatate, Omul cu un suflet nedesavar~it nu poate sa se atinga de tainele existen!ei. El piere pur ~i simplu. Medicul cu un suflet nedesavar~it nu aduce foloase pacientului, savantul cu un suflet nedesavar~it va face descoperiri care vor duce la pieirea oamenilor. În ultimii 0 suta de ani omenirea a nazuit sa consume ~i nu sa acumuleze. Faimoasa bucata de paine devine din ce În ce mai importanta. Pentru În!elegerea lumii se consuma din ce În ce mai multa for!a decat pentru ob!inerea painii. Lumea s-a dezva!at sa gandeasca. Filozofii ~i În!elep!ii au disparut. Nimeni nu vrea sa dea, to!i VOl'sa consume. A devenit simptomatica nu numai medicina ci ~i economia, politica ~i filozofia. Daca a aparut 0 problema, ea trebuie Îndepartata. Nu ne-am obi~nuit sa ne Întrebam de ce a aparut problema ~ide ce apari!ia ei este legica. 46 Într-un fel. un profesor a zis: "Eu nu urmaresc sa dau cuno~tin!e studenlilor. Peste ca!iva ani toate acestea se VOl' schimba. Eu Îi Înva! sa lucreze cu aceste cuno~tin!e, Îi ÎnVa!sa judece corect". Noi nu am fost mult timp studen!i ~i profesori buni. Acum ma uit la televizor ~i vad cum Înva!am sa gandim. ~i de la repro~uri superficiale, ura ~i Învinuire care au drept scop Înlaturarea problemelor care ne deranjeaza, noi trecem la În(elegerea legaturii dintre evenimentele care se petree. Nu trebuie sa cautam vinova!i pentru a revarsa asupra loI' supararea, ci trebuie sa ne dezvoltam ~i sa ne schimbam noi În~ine. Aceasta va fi cea mai buna aparare de repetarea grqelilor trecutu!ui. Diagnosticand structurile de camp, eu am Înva!at sa gandesc. Se pare ca organismu! minuscul ~i uria~ul stat traiesc dupa legi comune. Astfel, daca va cuprinde dorin!a sa va Însu~i!i metoda mea, În primul rand Începe!i sa gandi!i. ,'-'!>' 47
  23. 23. SANATATEA Eu sunt programator care de la sine Înseamna diagnosticare. Problemele mele le cunosc mai mult sau mai putin, mtr-un fel sau altul ma desCllrccu ele, chiar daca nu suta la sutd. Dar nu este vorba despre mine ci despre sotia mea iubitd. Cu mai mult de un an În urma cuscrului i s-a ÎnUimplat 0 nenorocire: s-a Îmbolnavit grav de rinichi ~i splina. Cuscrul este militar ~i nu este Înclinat spre giindire religioasa, dar sotia mea, cu atiit mai mult, a hotariit sa-I "salveze" Înfelul ei. A trecut un an de ciind cuscrul tine toate posturile ~i se roaga În fiecare dimineata. El s-a restabilit, slava lui Dumnezeu, defapt e deja sanatos. Dar s-a schimbat caracterul sotiei mele. Vai de mine, nu spre bine. A aparut Încrederea nestramutatd În justetea proprie. Aproape un an nu am acordat acestui fapt 0 importanta deosebita dar acum 48 acest lucru a luat 0 Întorsatura de nesuportat. Parerea ei este de necontestat, hotdriirile ei sunt definitive ~i indiswtabile. Cine este de vina, În cine rezida cauza, În mine sau În ea? În linii generale este ortodoxa care pretin de sa aibd lin statut de religie unica ~i corecta. Va rog sa ne ajutati, numai ciiteva riinduri ne pot ardta calea co recta. Dumneavoastrà probabil cà ai observat cà simptomele paranoide apar la personalitàile ie~itedin comun. De unde apar ele? Problema constà În faptul cà dorinele noastre sunt emoii care cuprind trecutul, prezentul ~i viitorul. Cu cât sunt mai ample sentimentele noastre, cu atât mai mult trec În viitor ~i aceasta Înseamnà cà intuiiile, viziunile spontane, influena asupra lumii Înconjuràtoare se pot dezvolta cu atât mai puter- nic. Cu cât sunt mai ample dorinele, sentimentele omului, cu atat mai Înalt este nivelul energiei ~i cu atât mai mult poate obtine mai mult de la viaiâ. Închipuii-và un om de~tept, capabil, talentat dar În acela~i timp pasiv, timid ~j fricos iar langà el un om mediocru care este neÎnfricat, energic, plin de voinà, cu mândrie excesivà, cu dorine amplificate. Dumnea- voastrà yeti Întelege care din ei va ocupa un post de conducere. Cel de~tept, În cel mai bun caz, va fi adjunctul sau ad interim. Cu cat este mai puternic contactul omului cu viitorul, cu atât mai puternic influenteazà prezentul ~i ÎI dirijeazâ. Multi vindecàtori tocmai a~a (rateazâ. Ei sunt În contact cu planurile subtile pe care le folosesc. Dumneavoastrà Întelegeti cà un <-, ,'; 49
  24. 24. asemenea tratament ajuta corpul dar dauneaza sufletului. Întrucat scopul acestui tratament consta nu În cunoa~terea lumii ~i schimbarea deplina a omului, ci numai În Îmbunatatirea parametrilor fizici. Cand omul 1 se adreseaza lui Dumnezeu prin intermediul iubirii, el mare~te sensibil amploarea sentimentelor sale umane. Atunci poate sa apara posibilitatea de a trata, de a vedea viitorul, pot sa se deschida supracapacitatile. Daca nu exista 0 prioritate dura a iubirii Divine asupra a tot ceea ce este uman, atunci omul atrage pe neobservate supunerea fata de dorinte!e sale, falii de viitor ~i de spiritualitate etc. Un asemenea mecanism este destul de raspandit. lata de unde provine pilda despre Îngerul-diavol care a fost mult mai ,apropiat de Dumnezeu ~i care, tocmai de aceea, a primit 0 explozie mult mai mare a capacitatilor ~i sentimente- lor. El a pierdut legatura cu Dumnezeu, a Încetat sa simta În sine prioritatea Divina ~i s-a renascut În necuratul. Îmi aduc aminte de momentul cand 0 femeie mi-a spus urmatoarele: "Cu cat ma rog mai mult, cu atat mai mult vreau sa Înjur ca un birjar". Ea era ~ocata ~i se considera pierduta. Eu i-am explicat cà acesta este un proces natural. Cu cat nazuim mai puternic spre Dumnezeu, cu atat mai mari eforturi ne sunt necesare pentru a depa~i umanul. Nu oricine are putere sa reziste la aceasta. De aceea, pentru a supravietui ~i a nu decadea sufle- te~te, oamenii care nazuiesc rara cale de Întoarcere catre Dumnezeu ~i-au u~urat sarcina prin renuntarea la bani, la sex, la mancare Îmbel~ugata, la comunicare, s-au retras În manastiri ~i pe~teri. Cand s-a primit portia de Divin, cand aceasta s-a rcvarsat În uman ~i cand s-a elaborat mecanismul depa~irii dcpendentei de fericirea dobandita, atunci aceasta informatie poate fi primita de altii rara pericolul de a pieri. Paranoia a aparut la omul care vede chipurile 0 imagine clara. El Întelege mai bine ce este de racut, el are 0 intuitie mai buna, el calculeaza orice situatie ~i se obi~nuie~te treptat cu faptul ca el are Întotdeauna dreptate, uitand ca adevarata ~i absoluta cunoa~tere se ascunde În sufletul fiecarui omo Întele- gerea corecta ~i clarvazatoare a lumii va ceda Întotdeauna În fata adevarului Divin, se va contrazice totdeauna cu logica Divina Într-o oarecare masura ~iniciodata nu va fi desavar~ita. Prin adresarea catre Dumnezeu, ata~amentul ulterior spre uman poate fi amplificat sau diminuaI. Daca ne adresam lui Dumnezeu pierzand propria dorinta ~i telul, daca am lepadat con~tiinta ~i am simtit lipsa de aparare, atunci Divinul se transforma În uman În mod natural ~ilini~tit. Un uman de acest gen continua sa contina În launtrul sau iubirea simtind În permanenta propriul sau caracter secundar. Însa daca noi ne adresam lui Dumnezeu cu dorinte ~i teluri ascunse, aceasta Înseamna, ca În subcon~tientul nostru umanul este totu~i primordial ~i,ca atare, acesta va Încerca Întotdeauna sa Înabu~e Divinul ~isa devina diabolic. La sotia dumneavoastra, adresarea catre Dumnezeu a fost un mijloc de Înraptuire a dorintelor sale. Scopul a fost viata, sanatatea, dorinta de a-I ajuta pe omul apropiat. Atunci cand ea 1 s-a adresat lui Dumnezeu, amploarea posibilitatilor sale a 50 ','< 51
  25. 25. devenit mult mai mare dar lacomia subcon~tienta a Învins iubirea. Salvand sanatatea tatalui sau, ea, Într-o oarecare masura, a daunat propriului suflet. De aceea trebuie sa Întelegeti ca nu pot exista pretentii la Ortodoxie. Eu consider ca pentru Început sotiei trebuie sa i se explice faptul ca sentimen- tul de dreptate proprie absoluta constituie tocmai diavolismul. Dreptatea absoluta presupune cunoa~terea absoluta ceea ce nu Îi este accesibil omului. Numai Creatorul poseda acest lucru. lritarea, condamnarea, incontestabilitatea parerii, duritatea falii de oameni, toate acestea constituie pierderea Divinului ~i triumful umanului. Întorcandu-ne la ortodoxie, va spun: Întru- cat umilinta este una din principalele binefaceri, dumneavoas- tra va yeti putea ajuta sotia nu numai cu vorbe ci ~i prin comportament. Daca În aceste momente dumneavoastra puteti pastra sentimentul iubirii, eu cred ca, cu timpul, sotia se va face bine. Diagnosticul meu este cistitiJ.cronica. În ultimul timp are loc 0 Înrautatire frecventiJ., pur ~i simplu ma urc pe pereti de durere. Timp de doua-trei ore urlu de durere, apoi Încet-Încet Înceteaza. Prima criza a avut loc la 14 ani. Acum eu am 19 ani. fii mama mea a suferit de aceas- ta boala. Dar dupa divortul de tatal meu, acum patru ani ~i jumatate, ea nu a mai avut crize. Cand am fost externata din spitallinde am fost tratata cu un medica- ment puternic, mama iar a facut 0 criza. Efectul medica- mentului a trecut iar eu sunt din nou bolnava. Ce se 52 Îlltiimpla, boala ei s-a transferat la mine? Mama nu a citit cartile dumneavoastra. Ea numai tipa: "parase~te-l" pc flacaul tau ~i nu 0 sa mai ai probleme cu vezica Jlrinara!" Eu nu pot sa-mi dau seama despre ce este vorba. Am Încercat de toate, dar boala nu trece. În rest eu SUNT UN DM FERICIT! Îmi canta sufletull Eu iubesc ~i SJllltiubitiJ.,am 0 activitate Îndragita. Eu am absolvit ce am VTllt. Am 0 multime de prietelli. Eu Îl iubesc pe Dll1llllezeu, iubesc Creatia Lui. Dar aceasta fericire deseori este ÎlltreTllpta de dureri illsuportabile care dureaza ore Îlltregi. Puteti sa-mi dati vrelln sfat? De~i marna dumneavoastra nu a citit cartile mele, ea a reu~it sa capteze legatura dintre boala ~i situa(ie. Vezica urinara, ginecologia este 0 tema a iubirii umane ~i a relatiilor personale. Cu cat mai puternic ne Înclinam noi În fata umanului, cu atat mai activ se cupleaza mecanismul fricii, supararii, geloziei. Daca marna dumneavoastra nu a primit purificarea În tinerete, atunci ~idumneavoastra e putin probabil ca 0 yeti primi prin omul iubit ~i atunci se Îmbolnave~te sau moare copiluI dumneavoastra. În subcon~tientul dumneavoastra e putin probabil ca yeti putea primi durerea de la omul iubit, de aceea, dumneavoastra vi se da durere pentru a trata boala. Puteti sa va despartiti de omul iubit ~i atunci cistita va treee, dar daca acest om v-a fost harazit, atunci despartindu-va, puteti muri. De aceea este mai bine sa rezolvati problema prin schimbarea propriei persoane. '., "'''":~. 53
  26. 26. Nu demult a venit la mine 0 pacienta a carei fiica a avut 0 problema serioasa - insuficien!a cardiaca. Au Tacutopera!ia. Totul s-a desTa~uratminunat. Fiica nu a avut nici 0 complica!ie, iar marna a fost fericita. Dupa doua luni, ea a sim!it 0 umflatura În pieptul ei. Ea s-a adresat medicilor ~i a aflat diagnosticul - cancer. I-au Tacut 0 opera!ie, dar aceasta nu a ajutat-o. Astfel, tumora a trecut În metastaza. Au trecut la chimioterapie. Metastaza s-a extins. Cu aceasta problema marna a venit la mine. Eu i-am explicat ca totul este foarte simplu. Iata ce i-am spus. Durnneavoastra a!i avut 0 imensa inertie de suparare ~i 0 inertie mica de iubire. Iner!ia iubirii s-a diminuat, iar inertia supararii s-a marit pentru ca dumneavoastra v-a!; suparat mult ~i Îndelungat. No!iunea de a 0 ierta pe fiica dumneavoastra nu va este cunoscuta. Când vi s-a Tacut opera!ia, "dându-va suparare", boala a fost Înlaturata. În iubire, chiar ~i În cele mai neÎnsemnate situa!ii, noi expunem Întregul spectru de rela!ii fa(â de lume ~i univers. La fiica dumneavoastra, În cea mai nevinovata situa!ie, a Început sa se dezvolte intens neaccep- tarea lumii. Orice mi~care În univers constituie un conflict al prezentului ~i viitorului. Cea mai lini~tita ~i echilibrata situa!ie are la baza un conflict. Incapacitatea de a depa~i corect conflic- tuI Însearnnâ renun!area la dezvoltare. Dumneavoastra v-a!i privat fiica de posibilitatea de a trece printr-o situa!ie traumati- zanta. Aceasta situa!ie s-a nascut la dumneavoastra. În!elege!i pentru Început ca orice suparare Însearnna oprimarea dorin!ei dumneavoastrà, distrugere de suprafa(â. 54 Fiira distrugere nu exista dezvoltare. Orice supàrare este zalogul dezvoltarii daca dumneavoastra pastra!i iubirea În suflet. Daca nu acceptati supararea ~i Începe!i sà va supara!i din ce În ce mai tare, aceastaÎnseamna ca nu dori!i sàvà schimba!i, nu vrei sa và apropia!i de Dumnezeu. A~adar Înva!a!i-và sà ier!a!i jignirea, iar pentru aceasta Învaa!i sa accepta!i Înjosirea dorin!elor, pàstrând iubirea de Dumnezeu. Noi avem douà tipur; principale de dorin!e: una este legatâ de continuarea vielii. aceasta este dorinp sexuala, cealalta este legatà de apararea vie!ii ~i de dezvoltarea ei ceea ce este impulsul de voin!à ~i de gândire. Repeta!i În permanen!a În sinea dumnea- voastra ca va ve!i supune voin!ei Divine, cà voin!a este secundara. Repeta!i ca atrac!ia sexuala este pentru dumnea- voastra secundara iar !elul suprem ÎI constituie iubirea de Dumnezeu. Limita!i-va periodic voinp, scopurile ~i dorin!ele dumneavoastra sexuale. Învà!a!i sà primi!i orice Înjosire drept salvarea oferita de Dumnezeu. Atunci, orice boalà va constitui posibilitatea de a percepe slàbiciunea umanului, caracterul sau secundar ~i primordialitatea iubirii Divinului. În loc de chinuri, de distrugere va fi 0 durere Îmbucuratoare de crea!ie. Un pacient rn-a Întrebat: "De ce Dumnezeu Îmi da asemeneaneplaceri? Oare eu sunt a~ade rau?" "Nu de ce ci pentru ce, - I-am corectat eu. - Neplàcerile vi s-au dat nu pentru faptul ca sunte!i ràu, ci pentru ca dumneavoastrà sà deveni!i mai bun." Pentru a supravie!ui unei pierderi umane, trebuie sà vedem În orice iubirea Divinà. Când Începi sa În!eJegi prin ce fire invizibile este legata lumea, cum 1 il ! .:::.~'' 55
  27. 27. un lucru provine din eelalalt, atunci Întelegi ca nu exista vinovati. Dacâ nu existâ vinovati, atunci nu exista nici cei cafe au dreptate. Daca nu exista cei care te-au suparat, atunci nu vor fi nici cei care sa se supere. Îndepartati prin pocainta toate supararile pe femei, Învatati Sa pastrati iubirea În momentele când pierdeti ceva, mariti În permanenta inertia iubirii. ~i atunci când yeti Învata sa nu va suparati, Învatati-o ~i pe fiica dumneavoastra sa se roage ~i sa comunice cu Dumnezeu iar atunci boala nu va mai fi neeesara. Ne Întoarcem la autorul notitei. Regiunea pieptului Înseamna suparare, partea de jos a burtii Înseamna dezicere de iubire, lipsa de dorinta de a trai. În cazul În care au apiirut aceste probleme la 14 ani, tocmai În timpul pubertatii, Înseamna ciaproblemele vor exista ~i la viitorii dumneavoastra copii. Încercati sa va purtati cu omul iubit precum cu un prieten, sa uitati pentru un timp de sex. Învatati sa acceptati durerea de la alti oameni drept purificare a sufletului dumnea- voastra. Prin ce suntem legati de lume? Prin sex, mâncare, respiratie ~i con~tiin!ii. Exista tehnici diferite de depa~ire a acestei dependente care pot fi folosite. Vreau sa amintesc Înca 0 data: În sistemul meu se ascunde un mare pericol. Acesta este 0 atitudine pragmatica fata de rugaciune. 1ubirea de Dumnezeu ofera sanatate ~i fericire, dar adresându-ne lui Dumnezeu, noi trebuie Sa uitam de sanatatea ~i fericirea noastra, altfel noi rezolviim problemele apropiate, tactice dar cream pentru noi probleme strategiee ~i mult mai ample. Chiar daca nu va trece deodata durerea, sa nu va fie 56 frica, sa nu cadeti În depresie. Dumnezeu nu va propune drept sarcina un lucru care nu are rezolvare. În fata dumneavoastra sta 0 sarcina ~i esenta aeestei sarcini nu consta În faptul de a dobândi sanatatea ci În faptul ca prin boala sa simtiti În dumneavoastra Divinul. Aceasta sarcina poate fi rezolvata. ~i mai devreme sau mai târziu, 0 yeti rezolva. Puteti sa nu va Îndoiti cà boala va treee. ,.~.-'.-!' 57
  28. 28. ~TIINTA ~I RELIGIA Se spun~ ca Dumnezeu nu da incercari peste puterile tale. Nu ma indoiesc de faptul ca primul biirbat $i prima femeie au fost 0 creatie desavar$ita a Domnului. De aceea postulatul referitor la pacatul originar al femeii nu este adevarat. Cu cM sunt mai perfecte creatiile, cu atat mai mari incercari trebuie Sa suporte. Ceea ce s-a intam- plat cu Adam $i Eva constituie tocmai aceste incercari. Prima incercare afost cea de a trai viata Pamant -. easca. Exista ceva ~om~n $i exista ceva diferit pentru biirbat $i pentru femete. ln scriptura se spune: "Nu judecati". Rezulta ca de la inceput femeia a primit 0 senti~ta definitiva. Eu inteleg ca dumneavoastra scrieti desp~e ceea ce arata in momentul dat cercetarile dumnea- 58 voastra, confirmate pe deasupra de destine umane concrete. Întrebarea este urmatoarea: ce fel de influenta are asupra und asemenea judecati a dumneavoastra (aratata mai sus) parerea (subcon$tienta) a biirbatilor de pe Pamant? Multumesc pentru carti; le citesc, ma straduiesc sa ma descurc. Sunt foarte perseverent. Cel mai interesant lucru este ca mi-am schimbat puternie parerea despre ce inseamna a fi fericit. La drept vorbind, vechile conceptii s-au dus, cele noi inca nu s-au inradacinat clar, dar este sigur ca ele vor fi deja altele. v -ati gândit vreodata de ce tocmai femeile au zburat "pe miitura" În Evul Mediu? De ce inchizitia a omorât sute de femei? De ce cazurile de levitatie spontana au existat tocmai la femei? Femeile deseori au recunoscut În fata lui Dumnezeu ca au zburat ~i au fost arse pe rug. 0 permanenta nazuin(ii spre Dumnezeu, mai devreme sau mai târziu, duce la imense capaci- tati. Nu fiecare poate sa se descurce cu fericirea care ÎI invadea- zii subit. În problema originii omului, eu În general sunt adeptul teoriei lui Darwin. Pur ~i simplu trebuie sa ai 0 atitudine corecta fata de Biblie. Marile adevaruri nu pot veni prin orice explicatie. Atunci când apare la noi ceva nou, noi Încercam sa.1 recunoa~tem pornind de la evenimente vechi schimbând numai legaturile obi~nuite dintre ele. În Biblie se spune ca la Început va apare Antihrist ~i numai dupa aceea Iisus Hristos. El ÎI va Înfiera pe Antihrist pentru 0 : :". 59 , 1
  29. 29. mie de ani. Sa Încercam sa ne Închipuim, pornind de la Apocalipsa, ce poate sa Însemne acest lucru? Mai degraba, În viata reala, aceasta va arata În felul urmiitor: În decursul câtorva secole va exista prioritatea de necontestat a iubirii Divine fata de pasiunile ~i dorintele umane nu numai În con~tiintii, ci ~i În sentimente. Cum poate arata un spirit male- fic? Acesta a fost cel mai de~tept ~i mai frumos dintre Îngeri. Prin el trebuie cel mai clar exprimata esenta umanului. Motiv pentru care el s-a dezis de Divinul din sine. Toate valorile se rezuma la con~tiinta ~i dorinta. Astfel, ne Închipuim un om orbitor de frumos, natural, tânar, din cale afara de de~tept ~i incredibil de sensibil. ,.Diavolismul reprezinta genialitatea rara iubire". Dar iata Ca sensibilitatea spiritului malefic ~i creierul sunt atât de imense, Încât au devenit pentru el mai importante decât iubirea Divina. De minte deja am vorbit, sa trecem la sensibilitate. La femei sensibilitatea este incomparabil mai Înalta decât la barbati. Pentru a na~te, femeia trebuie sa se concentreze asupra vietii ~i ~ continuarii ei, ceea ce Înseamna sexualitate ~i sensibilitate. lnseamna Ca spiritul malefic trebuie Sa fie femeie. Apropo, culoarea neagra produce asociatii Întunecate, Înseamna ca spiritul malefic trebuie sa fie blond. În mod cert, necasatorit. Rezulta - Antihrist cu chip de femeie. 0 blondina, tânara, frumoasa, cu sensibilitate imensii, dar dacii exista dependentii de con~tiinta ~i dorinte atunci trebuie sa existe neÎnfrânarea sexuala, condamnarea deschisa sau ascunsa a altor oameni. Ea poate sa nu condamne În mod deschis dar poate sa-i provoace pe altii sa condamne sa se Închine În fata frumusetii ~i sexuali- ta(ii. Se pune problema: cum poate oare ea sa atraga dupa sine masele de oameni? Ea poate sa fie sotia sau amanta unui politi- cian renumit, de care depinde soarta omenirii. $i cu cât ea ÎI leaga pe el mai puternic de fericirea umana, cu atât mai sinuci- ga~e trebuie sa fie hotarârile lui politice. Vi se pare chipul lui sufieient de convingator? Sa Încercam sa cautam 0 alta aetivita- te. Cum se poate influenta un grup mare de oameni, obligându- i pe neobservate sa se Închine În fata eapaeitatilor ~i a sexua- litatii? Riispunsul este simplu: arta. Ea exercita cea mai puternica influenta tocmai asupra subcon~tientului. Nu demult am avut un caz curios. Pacientei, a carei stare a fost destul de buna, i s-au Îmbolnavit copiii ~i nepotH ~i a ie~it la suprafata programul de autodistrugere. - Pe dumneavoastra, cu câteva zile În urma, v-a jignit ~iv- a Înjosit omul iubit. Dumneavoastra nu ati putut sa suportati deloc acest lucru, - i-amexplicat eu ei. - Nimic asemaniitor, totul a fost normal. Eu nu am Înteles nicicum de unde a apiirut acest puternic val negativ. lar apoi, din Întâmplare, În timpul convorbirH, a devenit clar ca ea s-a uitat la 0 transmisie În care i-a placut foarte mult 0 cântareatii. Eu am modelat situatia ~i am ramas uluit. Închinarea launtricii În fata Întelepciunii, frumusetii ~i sensibilitatii il ata~eaza puternic pe om de baza dorintelor ~i practic, deodata, rabufne~te programul de autonimicire. Mi-am adus aminte deodata de porunca biblica: sii nu-ti faci idoli. 60 '". ~. 61
  30. 30. Deci, sa ti-I Închipui pe Antierist În chip de blondina frumoasa, necasatorita ~i sensibi/a, este complicat. Pentru mine este complicat sa-mi Închipui ca va veni Hristos, se va a~eza pe tran ~i va j udeca pe fiecare. Pentru mine este compl icat sa-mi Închipui spiritul malefic cu coada ~icopite. Dar daca renuntâm la forme ~i Încercam sa Întelegem continutul, atunci tablou! va arata oarecum altfel. Hristos a ~tiut ca El va fi rastignit ~i va trece prin moarte. De aceea, atunci cand El a spus "Eu" este putin prababil ca s-a identificat cu corpu! sau a~a cum facem noi de obicei. ,,Eu-I" lui se poate identifica prin sentimentul iubirii cu CreatOrul, a acelei iubiri care continua sa existe dupa degradarea corpului, dupa degradarea sufletului. Cand El a spus: ,,Eu ma Întorc", mie mi se pare ca El a subÎnteles ca se Întoarce sentimentul iubirii la toti oamenii, iubire care este mult mai importanta decat sentimentalismul, capacitatea, intelectu! ~ibunastarea materiala. Pentru a percepe prioritatea iubirii, trebuie sa ne convingem de imposibilitatea existentei noastre În regimul de Închinare fata de sexualitate, capacitati ~i bani. Legea negarii negatiei. Pentru a trece În cel de-al doilea nivel trebuie sa se nasca imposibilitatea existentei În primul nivel sau con~tientizarea acesteia ~i nâzuinta catre cel de-al doi/ea. Cu cat este mai puternica nazuinta con~tienta cu atat mai stihinie ~i mai putin dureras va fi procesul trecerii. Dar atat timp cat noi ne adancim În divinizare, arta lucreaza dupa principiul rnalefic: doriti sa obtineti placerea sentimentu- lui sexua!? Paftiti. Dumneavoastra doriti sa va Înfranati sexualitatea? În nici un caz, acesta este daunator pentru sanatatea dumneavoastra. "Uitati-va, cat suntem de frumo~i ~i sexi, - trambiteaza din toate parti le reprezentantii artei. - Priviti dit de multi bani avem. Noi va Îndeplinim toate dorintele." ~i nu numaÎ reprezentantii artei. Un preot american, Înecându-se de fericire, comunica faptul ca 1 s-a adresat lui Hristos, i-a ccrut un "mercedes" ~idupa un timp oarecare acest "mercedes" i-a aparut. Atitudinea de lacomie fata de iubire ~i fata de Dumnezeu conduce la germenii diavolismului. Cu cat ne concentram mai mult asupra sexualitatii, capacitatilor ~i banilor, cu atat mai lacomi devenim În iubire. De aceea eu cred ca Antihrist este tocmai sexualitatea neÎnfrânata, tipatoare, a reprezentantilor artei, Îndeosebi a femeilor. Arta trebuie sa Iccuiascii, dar deocamdata, În majoritatea cazurilor, ea ajuta sa murim. Daca Înainte medicul trata cauzand durere ~i convin- gandu-te sa 0 accepti, acum el se apleaca politieos În fata pacientului: - Va este rau? Nu vreti sa traiti? Poftim va rog ,,~treangul". Numai sa platiti bâni~orul. "Gestul Înseamna mi~carea sufletului", - a spus ~aliapin. Arta constituie demonstrarea frumusetii suflete~ti prin corp. Sufletul se purifica prin iubire Divinâ ~iprin durere. De ce În Grecia antica adorau tragedia, În care a existat neaparat atât iubire, cât ~ipierderi? 0 asemenea arta a purificat sufletul ~i a condus la catarsis. Arta actuala demonstreaza nu sufletul, ci corpul. În loc de catarsis, spectatorii obtin satisfactia sexuala. Noi nu putem trai tara bani ~i tara valori materiale. Dar nai nu 0 sa avem niciodatâ materialul dacâ nu vom avea 62 , ,~ .{o;. 63 l',1 ! Il '1 i i , !
  31. 31. capacitati, intelect, legi dezvoltate, adica valori spiritual Valorile spirituale vor degenera rara un potential sentimen adica dezvollarea sentimentului ~i a dorintelor duc la Înflorirea con~tiintei ~i bunastarii materiale. Dar sentimentalismul ~i dorinta noastra se usuca ~i degenereaza daca nu exista unirea cu Divinul. Daca volumul iubirii din suflet se diminueaza, dacA' noi trânam iubirea prin temeri, depresie, suparari, incapacitate de abtinere, dorintele noastre vor deveni stapânii no~tri, iar noi robii lor. Robul tericirii sentimentale va ti robul tericirii spirituale ~i materiale. Daca privim esenta dezvoltarii umane, noi ajungem din nou la un conflict ~i0 contradictie rara de care dezvoltarea este imposibila. Impulsul cel mai mare de dezvoltare trece prin iubirea ta(A . de temeie În care exista Întotdeauna sexualitate. Dar, În acela~i timp, cel mai mare pericol apare atunci când sexualitatea devine mai importanta decât iubirea. Femeia trebuie sa aduca pe lume copii ~i de aceea ea nu trebuie sa moara. Barbatul, invers, pentru a-~i salva copiii, deseori trebuie sa-~i ri~te viata, de aceea În subcon~tient, barbatul se concentreaza mai putin asupra vietii, asupra dorintelor, ~i de aceea lui Îi este mai u~or sa perceapa logica Divina. Aceasta nu este 0 superioritate ~i nu este daunator barbatului ~i temeii, aceasta Înseamna diviziunea muncii. Femeia se dezvolta prin continuarea vietii, iar biirbatul prin pierderea ei. De aceea, barbatul are un Început intormatio- nal puternic iar temeia are sensibilitatea. De ce temeile nu devin filozofi? Pentru a abstractiza trebuie sa te deta~ezi de toate. Deta~area de con~tiinta, dorinte ~i via(A -nseamna moarte. Daca omul nu e gata sa moara, el niciodata, devine un filozot adevarat. Teza cu privire la pacatulnu . A . i inar al temeii constituie Într-adevar vaccmarea Impotnvaor g 'bTt'!"Închinarii În tata principiului teminin, adica a sensl. '.' a Il. Pacatuirea presupune sa lucrezi imens asupra propnel tale persaane. Întrucât temeia este mai putemic legata de viata, atunci ~i torta pentru a depa~i dependenta de sexuahtate, darinta ~i viata trebuie sa fie de câteva ori mai mare. Pentru aducerea pe lume a copiilor, natura i-a dat temeii Înjosirea care a ajuta sa perceapa Divinul din propria persoan~. ~ic~u~I~nar constituie distrugerea periodica a vietii, a donntel, mJoslrea sentimentului sexual. Înainte de ciclul lunar ~i În timpul acestuia, multe temei se simt toarte rau ~ifizic ~imoral. Cu cât este mai mare dependenta.de dorinta ~i de viata, alltel spus cancentrarea asupra pàcatului originar, cu atât mai riiu se simte femeia. Iar atât timp cât femeia na~te, alttel spus continua viata si se concentreaza asupra ei, eu cred, ca ele vor avea În permanentà probleme pentru a saiva iubirea Divin~ din pr~p.riul suflet ~i probleme pentru depà~irea dependentel de tenclrea umanii. 64 :~.,... 65
  32. 32. RELATII Dragoste nâmparta§ita!!! Cum sa ma comport? De ciitiva ani iubesc un barbat Însurat. El nu §tie acest lucru §i este indiferent fata de mine. Procedez oare just renuntiind la relatii/e cu el continuand totu§i sa-l iubesc? Unde se afla granita dintre smerenie §i renunta- rea la dOrinte? Judecand dupa faptul ca sanatatea me~ s- a Înrdutatit pu ternie (În zilele acestea am suportat 0 operatie), eu nu ma Îndrept catre Dumnezeu. Care este gre§eala mea În situatia data?, . Închipuiti-va un animal care a mancat. apoi a Început sa se OCupede aClul sexual. Apoi sa ne Închipuim pe noi, omul, care am facut acela~i lucru. Care este diferenta? În principiu, este unul ~iacela~i lucru. Dar la om, În afara de tema dorintelor ~ia satisfacerii imediate, se conecteaza ~i notiunea de frumusete, 66 . al'e adica ener gia dorintelor de a actiona asupracoOlUniC , , . Ita-r'l i Daca omul nu se va abtine, nazuind spre sentImen-dezvo . - .Ite În care rezida iubire mai mare: el se transforma Înte Ina , . 1 Nu de mult 0 fata mi-a scris 0 notim: "Eu doresc saanima. . - at arta iubirii ~i ma Întreb: cine ar putea sa ma Învete maitnV , bine, un barbat sau 0 femeie?" Probabil ca a avut În vedere sexul. Sexul ~i mancarea, din punct de vedere energetic, constituie unul ~iacela~i lucru. În acest caz regulile sunt destul de simple: sa nu transformam acest lucru În scop ~i sa nu ne grabim. Când comparam sexul cu mâncarea putem sa ne Închipuim urmâtorul tablou. Este foarte important un bucatar bun, adicâ amploarea ~i adâncimea sentimentelor noastre. Are importanta amenajarea restaurantului În care noi mânc!m,.ceea cc Înseamna raporturile noastre de reciprocitate, mgnJlrea reciproca. Este importanta atmosfera În care mâncati. lar apoi cum introduceti În gura Iingura este ultimul lucru. Important În aeest caz este sa nu ne grâbim, sa nu ne sâturâm peste mâsurâ ~isa ne gândim cine este alaturi. Deci, abtinerea de la dorintele ~i sentimentele noastre animalice ne face pe noi oameni dar iubirea Înseamna de asemenea sentiment pe care nu este de dorit sa-I Înfrânam sau sa ne abtinem de la el. Nu este permis sa le conducem pe acestea ~i sa Încercam sa ni le supunem. De aceea, dacâ dumneavoastra iubiti ~i recunoa~teti acest lucru fata de omul iubit, Încercati sa va Întâlniti cu el. Daca refuzâ, suferiti. Pur ~i simplu câteodata un refuz al unei actiuni care ajuta sa dezvaluiti sentimentele dumneavoastra constituie de fapt '., '.'o!<." 67
  33. 33. Înabu~irea sentimentelor de iubire. Nu trebuie sa ne fie frica de sentimentul iubirii ~i sa avem complexe din cauza acestuia. Daca omul iubit nu va devine amant, Încercati sa fiti pur ~i simplu prietena cu el. Prietenia Înseamna dragoste tara sex. De aceea vreau sa subliniez din nou - sa nu va fie ru~inede senti- mentele dumneavoastra ~i sa nu va fie frica de ele. Urmati-le ~i supuneti-va lor. Daca veti fi Înjosita, credeti-ma ca aceasta va trece numai prin dorintele durnneavoastra tara sa se reflecte asupra iubirii. Este imposibil sa Înjose~ti, sa superi iubirea. LUCRUL ASUPRA PRO PRIEl PERSOANE Eu am primit raspuns de la dumneavoastra la notitele mele: "Sa nu condamnam niciodatd, sa nu ne fie frica de viitor, sa lucram un an de zile asupra propriei persoane". Ca rezu/tat, sotul s-a intors la mine, dar totul mi-a devenit intrucatva indiferent. Am primit 0 munca foarte bine plittitd, dar nu am nici cea mai mica dorinta sa ritstorn muntii pentru aceasta. Sunt complet indiferenta fata de tot. Mi se pare ca acesta este rezu/tatul activitittii dupa sistemul dumneavoastra. Cred ca aveti dreptate. La dumneavoastra iubirea a fost foarte mult legata de dorinte. De aceea, când ati Început sa va deziceti de ata~ament, În acela~i timp v-ati dezis ~ide dragoste. Tema renuntiirii totale la omenire a avut lac deja În lndia 68 '"',,:* 69
  34. 34. antica. La Început, renuntam la toate, apoi În aceasta pustietate Începem sa percepem ce va muIt mai important deciit fericirea anterioara. Pe urma nai Întelegem cà renuntarea Înseamnà mijlocul de a percepe unitatea cu Creatorul. Procesul de renun(are s-a realizat, a Început procesul de nazuinta ~i percepere a iubirii În suflet. lar apoi noi, treptat, ne Întoarcem la fericirea umana, continuând sa pastram unitatea cu Creatorul, sustinând În permanenta sentimentul iubirii. A~adar, nu va framântati În mod deosebit. Procesul de "tocire" al sentimentelor constituie un fenomen legic ~i se manifesta la multi, ~i anume la cei care sunt prea ata~ati de uman. Repetati În sinea dumneavoastra ca pastrati iubirea de Dumnezeu În momentul pierderii umanului. lar când v-ati pregatit pentru acest sentiment, el va veni la dumneavoastra. 70
  35. 35. sau. lar apoi, când vad acela~i fenomen la pacient, eu descriu cautarile mele de mai multe luni precum ~i problemele În câteva fraze. lata de ce, pentru a vorbi cu convingere despre rezultatele diagnosticarii, eu trebuie pe de 0 parte sa prelucrez sute de variante, iar pe de alta parte sa fiu Într-o stare determinata. Apropo, azi am probleme pe care nu le pot Înca rezolva. Eu am seris despre faptul ca rn-au durut rinichii. Nu ~tiu din ce motive aceasta a fost legata de tema dorin(elor, de~i problemele cu rinichii la mine au fost Întotdeauna legate de nemul(umirea de destin. Mai multe luni eu am Încercat sa În(eJeg ca ceea ce eu am considerat mândrie s-a dovedit a fi gelozie. ~i totul nu a dat nici un rezultat atunci când. eu am Încercat sa captez problemele programate cu rinkhii. Întotdeauna am ajuns la ultimele trei vie(i. ~i deodata s-a nascut un mode!. DestinuJ este dorinta de ampJoarea mai multor vieIL Treptat, a Început sa patrunda În(elegerea situa(iei. Eu am putut sa pastrez sentimen- tul iubirii În condi(iile oricarei zdruncinari, dar se pare ca aceasta s-a referit la emo(ia de Ja dimensiunea unei singure vie(i. Când a Început zdruncinarea la dimensiunea câtorva vie(i, a Început renuntarea la iubire, agresiune ~i depresie. Însa cu mintea am În(eles acest lucru, dar cu sentimenteJe nu am putut sa ma descurc, adica atunci când mi-au dat 0 zdruncinare puternica a bazelor mele din profunzime, eu rn-am prabu~it imediat. Când am În(eles acest lucru, durerea de rinichi a trecut. Un anumit timp rn-am sim(it normal, iar apoi am observat ca se pun În mi~care straturi cu dimensiunea a zece- cincisprezece vieti. În consecin(a, trebuiau sa Înceapa probleme cU sanâtatea. lar ele au Început ~i continua ~i În ziua de azi. Daca Înainte Încheieturile genunchilor au scâr(âit, acum ele padie ~itrosnesc. În acest caz am avut mai multe variante. Prima explica(ie: ccrcetarile mele nu sunt juste ~i sunt periculoase. În al doilea rand: ceva nu e corect În cercetarile mele, iar oamenii Îmi citesc cartile, acest lucru are influen(a asupra lor ~i eu trebuie sa raspund pentru tot. În al treilea rând: la copiii mei Începe perioada Îndragostirii, relatii de dragoste, ~i toate momentele fricii ~i depresiei mele din tinerete acum apar În subcon~tientul lor, iar eu trebuie sa Închid toate negativele pe care le transmit copiilor, nepo(ilor ~i stranepo(ilor. În al patrulea rând: modul incorect de viala. Eu rn-am obi~nuit sa manânc peste masura. Apropo, atunci când am plecat la odihna În mod special, la sanatoriul militar din Kislovodsk, acolo unde se face tratament cu namol, mie mi s-au Tacut tot felul de analize. Rezultatele - ca la un prune. Hemoglobina 160, tensiunea 120/80, numai colesterolul este deosebit de crescut, dar aceasta este legata de tema dorintelor. Baile de namol ~i terebentina nu rn-au ajutat deloc, chiar mi-au Tacut rau. În legatura cu aceasta a aparut urmatorul mode!: mi-au ridicat ~tacheta pentru ca informa(iile mele sa dea mai multe posibilita(i pentru purificare. Eu am Încercat sa modelez, pentru a afla În ce dimensiune se va ivi zdruncinarea emotiilor În viitorii douazeci-treizeci de ani, adica În perioada de tranzitie la 0 noua situatie. Am reu~it sa ob!in 0 scuturare posibila În dimensiunea a cincisprezece vie!i. Pe 72 .::~~..fJ.~ 73
  36. 36. oricine am examinat În mod seleetiv, În medie, la om, posibiIitatea maxima de a accepta destabilizarea emotiilor are 0 dimensiune de zece vieti. Ca atare, se poate presupune ca acest proces la scara Întregii omeniri va avea loc destuI de dureros. A~a cum ma diagnostichez eu, pastrarea sentimentelor de iubire poate sa dureze În cazul clatinarii dorintelor cu amplifi- care pâna la douazeci de vieti. Poate ca aceasta este mai mult 0 autosugestie ~i eu exagerez putin din dorinta de a vedea ceva mai bun? Dar starea mea psihologica s-a Îmbunatâtit sigur. A Început sa apara senzatia de zbor de durata care Înainte nu a existat. Înca 0 explicatie posibila: la seminarul din 2000 ml s-a Tacut rau. Eu a~ fi putut sa nu stabilesc diagnosticul acelora care au participat la seminar dar mi-a fost incomod, Întrucât oamenii aveau sperante. În comparatie cu alti clarvazatori, diagnosticarea Îmi absoarbe multa forta ~i câteodata apar suprasolicitari aproape de limita. Pe de alta parte explozia cardinala În dezvoltare are Ioc tocmai prin supraÎncarcari mortale, cu conditia ca acumularea energiei iubirii sa fie suficient de mare Încât sa-ti permita sa supravietuie~ti acestora. Dupa prima zi de seminar, eu rn-am trezit noaptea cu sentimentul ca mor. Câteva ore rn-am rugat ~i mi s-a parut ca rn-a lasat. A doua zi i-am examinat totu~i pe toti. Eu am supravietuit dar sentimentul de extenuare a ramas. Pericolul Încarcarii psihice consta În faptul ca acesta are influenta chiar ~i peste mai multi ani. Am scurtat consultatia Întrucât spre sfâr~itu] ei a aparut 0 durere fizica. 74 În legatura cu aceasta a aparut Înca un mode!. Eu nu conduc coreet eonsultatia, Înseamna ca apararea mea se perforeaza, iar eu iau asupra mea problemele pacientilor. Întrucât ]ucrez la un nivel deosebit de profund, problemele pacientilor se transfera la mine cu esenta lor cu tot, aceasta fiind concentrarea asupra dorintelor. Înseamna ca În mine se amplifica tema geloziei În mod subcon~tient, ceca ce afecteaza problema Încheieturilor. Poate ca vorbesc prea mult În timpul consultatiilor? Poate se recomanda sa pun diagnosticul de doua ori, la Începutul ~i la sfâr~itul consultatiei? Poate ca eu În general nu mai am voie sa primesc pacienti? Înca un mode!. Redactarea unei carti este mai importanta decât 0 consultatie Întrucât În acest caz eu pot ajuta un numar mult mai mare de oameni. Trebuie sa Încetez sa mai primesc oamenii la consultatie, sa Încep sa scriu carti, ceea ce ~i fac În principiu. Mai este 0 varianta. Peste câtva timp pot deveni celebru ~i 0 data cu aceasta bunastarea materiala pentru care eu nu sunt pregatit. ~i aceasta Într-un mod adecvat va avea influenta asupra sanatatii mele. Mai este 0 Idee curioasa. Pe masura ce eu Încerc sa ating Divinul, gradul de renuntare la uman În etapa respectiva trebuie sa fie mult mai mare, pe când eu ma gândesc la reparatia vilei, schimbarea locuintei etc. Iata 0 varianta buna: eu Îi sfatuiesc pe toti cum sa se comporte corcct ~i cum sa lucreze asupra propriilor persoane, iar eu Însumi acord acestui lucru 0 atentie ~i un timp minime. Se pot enumera Înca zeci de ipoteze, dar nu doresc sa obosesc cititoru!. Principalul lucru este ca sufletul este mai ,:~::~~- 1 d 75
  37. 37. u~or, sentimentul iubirii a devenit 0 realitate mai mare decât Înainte. Eu sper ca va treee timpul ~i problemele noastre de zi cu zi var gasi 0 rezolvare frumoasa ~i eleganta. Pâna atunci ma straduiesc sa-mi revizuiesc relatiile cu lumea Înconjuratoare, cu oamenii ~icu mine Însumi. Ma pregatesc pentru un nou mod de viata. Apropo, iata Înca ceva. Se poate sa fie 0 explicatie curioasa. Când am Început sa scriu cartea, mi-au conectat reportofonul. S-au a~ezat lânga mine câtiva oameni ~i eu am Început sa le povestesc despre informatiile pe care le primesc. Deodata, am observat cu uimire cum câmpul loI' a Început sa se deformeze În mod periculos. Atunci eu am ~ters din memoria loI'tot ce am spus, Întelegând ca ei nu pot fi conectati În mod direct la sursele deinformatie. La Început eu trebuie sa prelucrez tot ceea ee am aflat singur ~i numai dupa aceea sa transmit altora informatiile adecvate. În ultima vreme mi-a aparut sentimentul ca a transmite suta la suta informatia pe care 0 obtin este deosebit de periculos. Oamenii nu pot suporta purificarea care este necesara prin obtinerea aeesteia. Astfel informatia trebuie data voalat pentru ca omul nepregatit sa poata primi 0 mica parte ~i sa 0 prelucre- ze cu sucees. Cu cât este mai mare pregatirea noastra de a rezolva 0 sarcina, cu atât mai mica este Îndoiala, nesiguranta care Împiedica descoperirea iubirii, ~i cu atât mai mare este Încrederea În faptul ca vor fi exacte ~icorecte concluziile. Generalizam: eu trebuie sa am andoieli atunci când realizez diagnosticarea. La exterior acest lucru na~te mai multe variante 76 care permit sa emitem zeci ~i sute de modele. Launtric, eu nu am dreptul la Îndoieli. Aeestea nasc frica, nesiguranta În propria persoana ~i pierderea energiei. Atunci când eu lucrez În acela~i timp pe doua nivele, adica În interior asupra Divinului, iar În exterior asupra umanului, atunci se na~te Întelegerea. Ce este indiferenta umanii? Dacii aceasta este un program periculos, atunci ce loc ocupii in sistemul dumneavoastrii? Iubirea ofera sentimentul unitatii. În cadrul Divinului, noi suntem uniti În mod absolu!. În plan subtil, noi suntem la Îneeput uniti cu natura vie ~i moarta, ne ridicam pe un plan mult mai grosier ~i simtim 0 unitate absoluta a tot ce este viu. Noi am ie~it dintr-un punct ~i ne Întoarcem la el. $i cu cât deschidem mai mult individualitatea fiecarui om, cu atât mai puternic el trebuie sa nazuiasca spre con~tiinta colectiva, spre unitate. De Îndata ce caracterul individual precumpane~te În mod deosebit nivelul unitatii. Începe decaderea personalitatii. Iata de ce educarea con~tiintei colective la copii ~i la societate constituie problema sanatatii fiziee ~isupravietuirea individului În societate În perspectiva. Daca macar 0 data omul a trait sentimentul iubirii, simte În aceasta stare unitatea cu Întreaga lume. În acest moment el simte ca dorintele personale, nazuintele, scopurile ~i valorile, pot deveni periculoase când se lupta cu dragostea ~ise dezic de unitate. Principiul unitatii permite atragerea celor slabi catre cei ,:.:;.{t.' 77 i' 1 l' i l' Il l, 1
  38. 38. putemici. Fara aceasta, dezvoltarea civilizatiei este imposibila. Con~tiinta individuala se na~te din cea colectiva. Indiferenta Înseamna dezicerea de iubire ~i de sentimentul uniunii cu altii. Acest lucru se poate numi boala. Exista doua puncte de vedere În legatura cu modul În care trebuie sa ne comportam fata de omul suferind. În conformitate cu punctul de vedere oriental, aceasta este karma lui, omul a meritat acest lucru ~i el nu trebuie ajutat. Se pare ca din acest motiv În India saracilor nu Ii se da nimic. În conformitate cu punctul de vedere occidental care, Într-o mai mare masura izvora~te din bazele cre~tinismului, cel care sufera trebuie ajutat. ~i Într-o opinie ~i În cealalta exista probleme, dar În acela~i timp În ambele punte de vedere exista un adevar. Compatimindu-se ~i ajutându-se unii pe altii, oamenii se dezvolta rapid ~i se realizeaza un schimb de informatii. Dar compatimirea interioara duce la faptul ca omul ia problemele bolnavului asupra sa. Daca suferintele ~i neplacerile omului sunt determinate de gre~elile privind conceptia despre lume ~i de un caracter urât, atunci cu cât prime~te mai amplu ajutorul, cu atât mai rau devine caracterul lui ~i mai gre~ite conceptiile despre lume. Punctul de vedere oriental care este izbavit de sentimentele launtrice contribuie la aparitia separarii ~i frâneaza dezvoltarea. Nu Întâmplator În India, au existat un timp atât de Îndelungat castele. Tu e~ti sarac, aceasta este soarta ta. Trebuie s-o Întelegi ~i sa nu invidiezi pe cei bogati, nu Încerca sa schimbi statutul tau. A~a cum se obi~nuie~te sa se spuna, adevarul este la mijloc. Daca ne exprimam mai exact, atunci adevarul nu se afla Între doua contradic(ii ci deasupra lor. Daca Încercam sa unim gândirea orientala ~i cea occidentala, un nou punct de vedere, probabil, va arata În felul unnàtor: boala, problemele, nenorocirile omului constituie rezuItatul starii sale interioare ~i a sufletului imperfect. Dar trebuie ajutat. Însa ajutorul trebuie sa fie corect. În primul rând trebuie sa acordam ajutor sufletului omului, ajutor pentru formarea caracterului sau, a conceptiei sale iar apoi a corpului sau. Pentru a deveni indiferent trebuie sa omorâm iubirea din suflet. Dar deseori indiferenta constituie rezultatul compasiunii ~i a grijii exagerate fata de altii. Atunci când noi nu ajutam sufletul, adica nazuinta lui spre Divin, când pentru noi ajutorul reprezinta numai desTatarea dorintelor ~i bunastarii umane, a(unci Încep sa se razbune pe noi pentru ajutor iar compasiunea nu 0 data se transforma În indiferenta. Concluzia e simpla: pentru a nu deveni indiferenti trebuie sa avem capacitatea sa vedem Divinul În fiecare om ~i sa ajutam În primul rând acest Divin. Atunci noi yom fi În stare sa vedem când este nevoie sa ajutam Înveli~ul omului, când e permis ajutorul ~icând e interzis. Pentru a vedea Divinul În celalalt om trebuie sa Învatam sa vedem Divinul din noi, pentru aceasta În orice conditie a situatiei de viata nu este permis sa ne dezicem de iubire, sa 0 subapreciem ~isa Încercam sa 0 dirijam. 78 .::;,;fJ.' 79

×