Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

6 serghei nikolaevici-lazarev-trepte-catre-divinitate

1,952 views

Published on

SN Lazarev 6

Published in: Self Improvement
  • Be the first to comment

6 serghei nikolaevici-lazarev-trepte-catre-divinitate

  1. 1. 1 DIAGNOSTICAREA KARMEI Cartea a sasea, TREPTE CATRE DIVINITATE Editura DHARANA Bucure~ti ~ tJ ,, III! IJ. i . ! I I I / '" I I I! ,I ,J~ -
  2. 2. ,,inainte de lectura acestei carti ar fi bine sa liisap deoparte orice supiirare pe Dumnezeu, pe parinp, pe lumea inconjuratoare, pe dumneavoastrii in~ivii ~ipe destin" S. N. Lazarev ,. I , --- II !. ,1
  3. 3. Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale LAZAREV, SERGHEJ NICOLAEVIC Diagnosticarea karmei: Trepte dUre divinitate I Serghei Nikolaevici Lazarev ; trad.:Viorica Odainic ~i Dorin Onofrei. - Bucu~ti : Dharana, ZOOI p. ; em. - (Diagnosticarea karmei; 6) ISBN 973-85007-7-x l. Odainic. Viorica (trad.) II. Onofrei, Dorin (trOO.) 159.961 JlA3APEB C. H. ):HarHoeTHKa KaPMbI. KHHra meeTa..CryneHH K GOJICeCTBeHHoMY. CaHKT-fieTepGypr 2000 Copyright @ 1999 by S. N. Lazarev Copyright @ 2000 by ROVIMED TRADING S.R.L. Toate drepturile rezervate pentru Romania ~i Republica Moldova. Multipliearea ~i/ sau distribuirea prezentului volum sau a unor fragmente din acesta prin orice mijloace (prezente sau viitoare) este interzisa tarn aeeeptul seris ROVIMED TRADING S.R.L. Drepturile de distributie In sWinatate apartin In exclusivitate. Copyright @ 2000 by ROVIMED TRADING S.R.L. Editura DHARANA Bueuresti Departament distributie: Tel: 01-337 24 24; Fax: 01-6446377 e-mail: busuioe@pcnet.ro Redactor: Dorin Onofrei Coperta colectiei: Mihai Marinescu Ilustralie coperta I : Andrei Rublev - Fragment icoan! sec. XV Tehnoredactare : Marian lrimia -Editura Kannat Press Tel: 044-110139, 095-Q74395 e-mail: mi@fx.ro i Serghei Nikolaevici Lazarev DIAGNOSTICAREA KARMEI TREPTE CATRE DIVINITATE Traducere din limba rosa VIORICAODAINIC ~i DORIN ONOFREI Editura .DHARANA Bucure~ti ~ ..-J1---'~. I II !. A. I .:............. -
  4. 4. 1 INTRODUCERE In 1997, cand am terminat de scris cea de-a patra carte, eram convins ca procesul descrierii valorilor umane a ajuns la final. Cu cat ma orientez mai bine in tot ceea ce se cheama fericire umana, cu atat imi este mai u~orsa identific valorile pe care am inceput sa Ie divinizez, de care am inceput sa depind, ca, in fine, sa inlatur aceasta dependentii. Clasificarea era pe deplin incheiata. A~adar, gata cu cramponarile. De acum inainte pot asigura atat propria-mi sanatate cat ~i pe cea a copiilor mei. Cu alte cuvinte, puteam pune punct cercetiirilor mele in domeniul karmei. Oricine putea fi vindecat. Era suficient sa se cerceteze cat mai amanunit ce lIimpiedica sa scape de relaia de dependentii ~i sa se stabileasca modalitatea optima de aciune care sa-I ajute sa-~i schimbe caracterul. A~adar, am terminat cu partea teoretica, ramanea doar cea practica. Simeam ca interesul meu faa de acest subiect incepe sa scada. in primul rand, totul era deja limpede, in al doilea rand, nu banuisem niciodata ca procesul de gandire poate provoca dezgust ~i chiar suferintii fizica. Eram domic sa simt, ~ 7 ,~ , ,.. ..-J I. I, , -
  5. 5. sa revin din nou la pictura. Ceva mai tarziu intentionam sa ma ocup de problema imbatranirii. In to!i ace~ti ani a trebuit sa lucrez neintrerupt la propria mea armonizare, de aceea caracterul ~i starea fizica mi s-au schimbat mult. Totu~i n-am constatat 0 revigorare, 0 intinerire a organismului. Lucrurile au evoluat mai curand in directia opusa. Cu cat ma concentram mai mult asupra procesului mental, asupra in!elegerii ~i a generalizarii, cu atat resimteam mai dureros orice stres ~i cu atat mai activ se desta~urau procesele de imbatranire. Am hotarat sa ma retrag din activitatea de cercetator ~i vindecator, pentru a ma ocupa indeaproape de propria-mi persoana, deoarece, pana atunci, nu dispusesem de timpul necesar pentru aceasta. Intregul lant al valorilor umane fusese redus la cateva verigi. Valorile materiale alcatuiau prima veriga; in ceea ce Ie prive~te, totul este clar. Apoi urmau straturile ce tin de valorile spirituale. Toate valorile spirituale se imparteau in doua ramuri. De 0 parte se situau rela(iile interumane. Dependenta de ele dadea na~tere geloziei. De cealalta parte se aflau aptitudinile ~i intelectul. Dependenta de ele genera trufia. Sa zicem ca descopar la pacient 0 puternica dependenta de planul spiritual, mai exact, de acea zona care tine de relatii. Atunci ii explic ca, pentru a inlatura aceasta dependenta, nu i se cere decat sa-~i gaseasca un alt punct de sprijin. Psihologia moderna ii reco- manda individului sa-~i largeasca sfera de interese. In acest fel, e~ecul suferit intr-un anumit domeniu provoaca mai putine traume, individul putiindu-~i indrepta interesul spre alte zone. Totu~i aceasta schema functioneazil doar la un nivel superficial, cum este cazul contlictelor, supararilor, tradarilor. 8 :'1 1 ~ l- .""'"~ ~ ", . . - Cand insa se ajunge la ~ocuri puternice, cum ar fi, de exemplu, . moartea persoanei iubite, aceia~i psihologi ~i psihoterapeuti se arata a fi ei in~i~i depa~iti de situatie. $i doar intoarcerea la Dumnezeu ii scoate din impasul tara nici 0 sperantil. Cu cat este mai puternica in noi necesitatea iubirii Divine, cu atat mai mica ne este dependenta de iubirea umana ~i distrugerea sau zdruncinarea acesteia nu se mai transforma pentru noi intr-o tragedie. In viziunea mea, omul are in total doua functii de bazil: perpetuarea speciei ~i autoconservarea. Ele se inscriu in tema relatiilor. Pe de alta parte, necesitatea individului de a se dezvolta, de a-~i largi posibilitatile ~i de a stapani lumea inconjuratoare ne trimite la tema aptitudinilor ~i a intelectului. Toate acestea sunt absolut necesare vietii. Atunci insa cand devin un scop in sine, ele dau na~tere dependentei, apoi agresivitatii, ca, in final, totul sa se dezintegreze ~i sa se prabu~easca. A~adar, valorile umane alcatuiesc un ansamblu al materialului ~ispiritualului. Imi propusesem sa obtin 0 eliberare cat mai rapida de valorile matel'iale ~ispirituale. Cu cat ma concentram mai mult asupra acestui obiectiv, cu atat mai mult se accelera scurgerea timpului ~i, la 0 anum ita etapa a acestei accelerari, am obser- vat cum dependenta de valoarea "X" se converte~te in depen- denta de valoarea "Y". Spre exemplu, omul aparent obsedat de bani, pragmatic ~i materialist este, in realitate, motivat de un teribil idealism launtric, iar intensificarea ulterioara a depen- dentei de aspectele spirituale i-ar putea fi fatala. Apoi am constatat ca individul care ~i-a invins gelozia i~i deplaseaza, in subcon~tient, punctul de sprijin pe aptitudini ~i intelect, ~i nicidecum pe iubirea de Dumnezeu, astfel incat in locul 9 .~ I. ;1', , ~ --
  6. 6. geloziei iese la suprafatii trufia. La un moment dat am realizat ca, pe langa aceste trepte ~i straturi ale umanului, mai existii ~i altele, mult mai ample ~i mai profunde, pentru ca, In cele din urma, sa descopar acest nou filon reprezentat de categoria idealurilor, spiritualitatii, nobletii. Ele alcatuiau un strat mult mai subtil ~i mai amplu, care se situa la baza relatiilor ~i a aptitudinilor. Dependenta de acest strat provoca, de obicei, fie 0 dependentii de relatii, fie una de aptitudini. insa, atunci ciind dependenta era deosebit de puternica, gelozia ~i trufia izbuc- neau simultan. Aceasta noua tema a spiritualitiitii, nobletii, idealurilor ~i sperantelor era, In acel~i timp, ~i tema con- tactu!ui cu viitorul. Cu cat este mai ridicat nivelul spiritual al individului, cu cat este mai nobil ~i mai elevat, cu cat mai mult viseazii, cu atat mai mari Ii sunt posibilitiitile de a stiipani viitorul care i se dezvaluie. Trecutul este material, pe cand viitorul este spiritual. Cu cat mai mult viitor este cuprins In sutletul nostru, cu atilt mai pline ne sunt prezentul ~i trecutul. La un individ, aptitudinile ~i intelectul se manifesta cu atilt mai activ, cu cat el este mai nobil ~i mai spiritualizat. Se poate lntilmpla ca aceste calitiiti sa se manifeste abia la nepotii lui. Aceea~i corelatie existii ~i lntre gradul de spiritualizare ~i relatii, acestea devenind mai variate ~i mai armonioase. Tot ce avem ne vine din viitor ~i se materializeazii In prezent, de aceea gradul spiritualiziirii noastre interioare da masura posibi- litatilor noastre In prezent. Cu cat mai muM spiritualizare ~i noblete sala~luie~te In sutletul omului, cu atat mai mare va fi tezaurul, nu numai spiritual, ci ~i material, atlat In posesia urma~ilor lui. Astfel, chiar ~i In cazulln care copiii ~i nepotii lnceteazii a mai fi spirituali ~i nobili, rezervele lor interioare Ie 10 1 ~ .~~ "-'---"~-'~""-'-- , ,.... vor permite, 0 perioada oarecare, sa continue 0 viatii spirituala. Atunci de ce se lntampla de atiltea ori ca urm~ii sa renunte la spiritualitate ~i noblete? Fiindca divinizarea viitorului da na~tere dependentei de el, fapt ce duce la pierderea acestui viitor. Dar, cu un viitor lnchis, pe om 11pa~te primejdia unei boli incurabi!e sau moartea. A~adar, cu cat este mai elevata spiritual itatea, cu atat mai puternica este tentatia de a i se lnchina ~ide a depinde de ea. Prirnele simptome ale dependentei se manifesta prin aparitia unui sentiment de frica pentru propriul viitor ~i pentru viitorul persoanelor apropiate, proiectele ~i visurile devin 0 adevarata obsesie. Apoi neacceptarea dureroasa a tluctuatiilor viitorului, cand proiectele ~i sperantele nu se realizeazii, iar tablou! imaginar al lumii nu se suprapune cu realitatea, scoate la iveala incapacitatea de a accepta prabu~irea idealurilor ~i destramarea planurilor ~i a sperantelor. Tradarea ~inedreptatea venite din partea semenilor ~i a societatii sunt un indiciu al puternicei dependente de viitor. Drept urmare, este grav afec- tata sanatatea, iar destinul poate e~ua complet. De fiecare datii cand examinam persoane bolnave de cancer sau afectate de sterilitate, constatam invariabil ca dependenta lor de idealuri ~i de viitor depa~ea de mai multe ori pragul fata!. A~adar, planul material tine de trecut, eel spiritual - de viitor, iar rntre ele vom a~eza, deo parte, relatiile umane ~i, de cealalta parte, aptitudinile ~i intelectu!. E important sa retraim, episod cu episod, lntreaga viata, acceptilnd umilirea tuturor acestor valori ca pe 0 modalitate de purificare. Trebuie sa ne eliberiim de regretele pentru trecut ~i de temerile pentru viitor. 11 i ,4 , -
  7. 7. II cunoa~tem pe Dumnezeu prin sentimentul de iubire, care nu depinde de nimic. In acel~i timp, orice forma de agresivitate fatAde iubire ne Indeparteazil de Dumnezeu ~i ne cufunda, ~i mai mult, In cele umane. De aceea, primul ucrn care se cere lacut, atunci cand ne analizam retrospectiv viata, este sa inlaturam orice manifestare de agresivitate la adresa iubirii, care se putea exprima printr-un refuz al vietii, prin nemul- tumire de sine ~i de propria soartJi, prin blamarea semenilor ~i suparari legate de ei. Aceasta schema, conceputa pentru a-i ajuta pe oameni, functiona irepro~abil, astfellncat acele neno- roeiri ~i tragedii, care se abiiteau asupra lor, acele situatii complicate, pe care speciali~tii se cazneau sa Ie solutioneze ani in ~ir, i~i gaseau rezolvarea, u~or ~i tiresc, in doar cateva ore. lata, spre exemplu, cazul unei paciente, care imi povestea: - Vadcum tiului meu i se intiimpla lucruri teribile ~i nu sunt in stare sa fac nimic ca sa-I ajut. A avut 0 iubita, dar, cu putin timp in urma, s-a despartit de ea. A suportat foarte greu aceasta ruptura. In momentul de fatA, toate proiectele ~i sperantele legate de serviciu, de afaceri ~i de viata personala i s-au dus de rapa. A pierdut absolut orice control asupra situ- atiei. Mai mult chiar, tiul meu este maestru In arte martiale ~i iata ca, in ultimele luni, a fost atacat de cateva ori in plina strada, dar n-a fost in stare nici macar sa se apere cum trebuie, de parca era legat, nu alta. EI simte ca a ajuns Intr-un punct mort ~is-a apucat de bautura. Luneca tot mai mult in prapastie, iar eu sunt incapabila sa-I ajut cu ceva. lmi sunt suticiente doar cateva secunde pentru a vedea In plan subtil intreaga situatie. - Va sta In puteri sa-i schimbati in numai ciiteva ore 12 7 ~ . -"" destinul, Ii spun doamnei. Toate necazurile enumerate de dumneavoastra pot disparea ca un fum. Vise cere insa sa lucrati serios cu propriul dumneavoastra suflet. Fiul dumneavoastra s-a a~at de idealuri. Inchiderea viitorului depa~e~te la el de 5 ori pragul fatal. In mare masura aceasta este consecinta propriei dumnea- voastra atitudini fatAde viata, caci nu v-ati lasat calauzita de iubirea Divina, ei de idealuri, spiritualitate ~i noblete. Ii dispretuiati pe oamenii saraci cu duhul, adica pe cei lipsiti de aptitudini ~i pe cei nerozi, pe indivizii lara scrupule ~i pe cei necinstiti. lar atunci cand va erau calcate in picioare idealurile, cand erati tradata sau victima a unei atitudini nedrepte, simteati dorinta de a va pune capiit vietii. Pentru a Ie asigura viitorilor copii 0 cantitate cat mai mare de iubire Divina, este necesar ca, inainte de concepere, femeia sa se de~eze de toate cele umane. Dar, cu cat mai putemica este ata~area de valorile umane, cu atiit mai dureroasa este aceasta ruptura. Deta~area se poate produce prin intermediul unor nedreptati venite din partea oamenilor sau, daca nu suntem in stare sa Ie acceptam, prin intermediul bolilor, nenorocirilor ori chiar al mortii. Daca nu ne dam seama ca jignirea venita din partea altei persoane este, de fapt, 0 favoare oferita de Dumnezeu, problemele urmeaza sa tie transferate deja copiilor no~tri, care vor fi supu~i tratamentului prin boli ~i nenorociri. A~adar, retraiti-va de la capat intreaga viatA ~i patrundeti-va de sentimentul ca cele mai stinte valori spirituale nu inseamna nimic in comparatie cu iubirea fatA de Dumnezeu. Acceptati orice umilire sau nedreptate ca pe 0 ~ansa de a va salva copilul, ca pe 0 posibilitate de a realiza 0 schimbare launtrica 13 .'" -'_.w ~ .~ I II !. fi ............... -
  8. 8. prin indepartarea de uman ~i prin aspiratia catre Divin. ~i trebuie sa va rugati nu numai pentru fiu, ci ~i pentru nepoti. in plan subtil vi'id0 pata intunecata lipiti'ide fiul dumneavoastra. Este viitorul lui copil. Dar, pentru ca sortii sa-i fie favorabili, sufletullui trebuie sa se purifice. in acest moment, purificarea se realizeazi'i prin umilirea idealurilor ~i a spiritualitatii la tati'il lui. Daca yeti reu~i sa acceptati de bunavoie purificarea retroactiva a sufletului pentru ca, transformandu-va dumnea- voastra in~iva, sa obtineti armonizarea Jauntrica a fiului ~i a nepotilor, procedura de purificare fortati'i va deveni inutila. Cu cat mai putin depinde sufletul nostru de valorile umane, cu atiit mai putin necesari'i ii este purificarea data sub forma de necazuri ~i nenorociri. lar cand parintii reu~esc sa-~i schimbe realmente atitudinea falii de trecut ~i prezent, ei pot asista la 0 transformare nu mai putin reala a prezentului ~i a viitorului, atat in propria lor soartA,cat ~iin cea a urma~ilor. Nu ma mai mir deloc cand, in doar cateva ore, firea ~i soarta copilului se schimbi'i. imi amintesc cum 0 avertizasem in repetate randuri pe 0 cuno~tinlii de-a mea ca fiul ei cel mai mare poate muri. Ea a inceput Sa se roage, sa lucreze la desavar~irea propriei persoane, insa nimic nu se schimba. - ~tii, imi spunea ea, am incercat sa-I familiarizez cumva cu toate astea. Dar, imediat ce-i puneam caseta video cu conferinlele tale, el 0 ~tergea din camera, lipand in gura mare, iar cand incercam sa-i citesc cartile tale, el refuza in ruptul capului sa asculte. - Nu vreau sa fii suparata pe mine maitiirziu, i-am zis, dar fiul tau are tot mai puline ~anse sa supravietuiasca. lar la intrebarea muta din ochii ei am ri'ispuns: 14 1 ~ . _..----- - Ori incepi realmente sa te schimbi ~i-ti convingi pro- priul suflet ca Divinul este mai important decat umanul ~i ca orice fericire umana nu este decat 0 modalitate de a acumula iubire pentru Dumnezeu, ori copilul tau se va imbolnavi ~i va muri, ~iasta in timpul cel mai apropiat. Un timp oarecare, ea n-a schitat nici 0 mi~care, apoi a zis: - Bine, am sa incerc. Seara, ea m-a sunat, dar la inceput nu a putut scoate nici un cuvant, vocea ii era gatuiti'i de lacrimi. Am crezut ca s-a intiimplat cine ~tie ce nenorocire. - ~tii, spunea ea plangand, cu 0 jumatate de ora in urma, fiul meu s-a apropiat de mine cu cartea ta in mana ~i m-a rugat sa-i citesc din ea. - Atunci de ce plangi? - m-am mirat eu. - Fiindca ma simt fericita. A~adar, cercetarile meIe au inceput Sa se contureze. Cu toate acestea, multe dintre afectiunile grave se vindecau ane- voie. Sincer sa fiu, nu inlelegeam de ceo 0 explicatie accep- tabila in cazul pacienlilor gray bolnavi ar putea fi urmatoarea: in vietile precedente, amploarea agresivitalii falii de iubire ~i amploarea nesocotirii legilor supreme a atins cote uria~e. De aceea schimbarile de caracter se produceau foarte lent. 0 a doua cauzii 0 constituia, dupa cat se pare, faptul ci'i,pe langa nivelul idealurilor ~ial spiritualitatii, mai existau ~i altele, mult mai profunde ~i mai ample. Mai tiirziu, dupa ce am analizat in repetate riinduri zeci ~i sute de variante posibile, am ajuns la concluzia ca dupa idealuri urmeazi'i nivelul vointei, iar dupa acesta cel al vielii ins~i. A~adar, lantul valorilor umane se prezenta in felul urmator. 15 ..". '._~-- ".~.. ..-J I If !. IfI .............. -
  9. 9. ~ ~ " -mA..00; ';00~ P""~ 0-"'- "" I. ~=:"l--' niveluri ale iubirii umane ci la urmatoarele, mult mai ample. ' Pornind de la sistem, nu mi-a ramas dedit sa-mi pun intr-o ' ordine perfecta sufletul. Ca sa fiu sincer, nu incercam senti- , mentul satisfactiei depline. Totu~i ~edintele mele cu pacientii I. continuau sa-mi furnizeze, cu fiecare caz mai complicat, noi date pentru meditatie, precum ~i posibilitatea de a merge mai departe cu cercetarile. Apropo, prietenii m-au intrebat odat'i: - Dar sufletul omului poate fi divinizat? - Sincer vorbind, nu ~iu, Ie-am raspuns. Totu~i, daca e sa judecam logic, cea mai mare parte din sufletul nostru, mai exact, cea care nu dainuie ve~nic, se afla in spatiu ~itimp, deci poate deveni obiect de divinizare. Sistemu meu insa nu continea notiunea in cauzii, astfel incat nu-mi ramanea decat sa ridic din umeri. Mai remarcam in cercetiirile mele ~i prezenta unui alt aspect ciudat. EI era legat de viitor. In mod inexplicabil, para- metrul viitorului se arata a fi instabil. in principiu, daca a fost deja inlaturata dependenta de viaii, destin fericit ~i voinii, cu atat mai mult n-ar fi trebuit sa existe cramponari de viitor (adica de principii, visuri, idealuri) ~ide celelalte verigi (relatii sau aptitudini), tara a mai vorbi de valorile materiale. Cu toate acestea, ma confruntam periodic cu cazuri problematice, cand toti parametrii pacientului erau normali, cu exceptia para- metrului viitorului. A~adar, mai exista ~ialtceva in legatura cu tema viitorului, ceva ce 0 alimenta intr-ascuns. Daca nu voi fi in stare sa inteleg de unde provine destabilizarea acestui parametru, inseamna ca nu voi reu~i sa vad nici alte cauze profunde care pot sta la originea afectiunii ~i, in cazuri grave, La inceput veneau valorile materiale, dupa ele - relatiile ~i aptitudinile, apoi - spiritualitatea, nobletea, idealurile, iar ceva mai incolo - vointa, destinul ~i viata. Daca ma eliberez de ata~area de viaii, atunci, ca intr-o reactie in lant mi se diminueazii ~i dependenta de celelalte valori: de vointii, de idealuri etc. Prin urrnare, rugaciunea poate fi forrnulatii astfel: - Doamne, intreaga mea viaii ~i orice fericire umana este 0 modalitate de a acumula iubire pentru Tine. Det~area periodica de toate bucuriile vietii diminueazii, de asemenea, dependenta de cele umane ~i conf~ rugaciunii 0 mai mare greutate. Deci pot fi calculati parametrii a~iirii de fiecare valoare in parte, dar cele mai importante raman viata, soarta, vointa. De ele depind toate celelalte valori. Am.inteles ca diagnosticul care mi-a fost stabilit in 1991 ~i pregatirea pentru moarte nu au fost intamplatoare. in noiembrie '91 m-am intalnit cu viitorul redactor ~i editor al primei mele carti, pe care am finalizat-o in iunie 1993. Era necesar ca textul sa fie pur, intrucat in carte se vorbea despre Divin, iar informatia pe care 0 ofeream era de mare forta ~i gravitate. Astfel incat trairea experientei de plecare din viaii, despiirtirea de tot ce mi-a fost drag ~i, in ultima instanii, de viata ins~i mi-au perrnis sa-mi pun in ordine ~i sa-mi purific sufletul. A~adar, ciclul valorilor umane a fost descris, iar sistemul putea fi considerat finalizat. in concluzie, cauzele oricarei afectiuni puteau fi inlaturate, daca se obtinea eliberarea de . intregul lant al dependentelor de valorile umane. lubirea umana poate avea diferite grade de amploare. Ceea ce ni se cere este sa invaiim sa ne piistriim iubirea de Dumnezeu mai 16 17 /~i ..:............ .~ , ....
  10. 10. ma pot dovedi neputincios. Eram con~tient de acest lucru, dar, oricat am incercat sa sondez terenul, n-am reu~it sa giisesc vreo explicatie pentru aceste situatii. ~i, ca sa fiu sincer, ajunsesem deja la capatul puterilor. Caci toate variatiile pe care Ie vad in deformarea structurilor de camp nu inseamna, in sine, nimic. Importantii este sintetizarea informatiei ~i arti.- cularea ei intr-un sistem coerent. Acest lucru cere foarte multii energie subtila. in cazul dat, popularitatea mea ~i sporirea bunastarii materiale ma expuneau unui pericol din ce in ce mai mare. Nu banuisem inainte cata energie iti rapesc cumpa- raturile, treburile gospodariei etc. Toate acestea necesitii un control permanent al situatiei. Nu mai lucrasem niciodatii piina atunci intr-un asemenea regim. Era, evident, 0 suprasolicitare. De fapt, chiar ~i cartile, fiecare in parte, au fost scrise cu intentia de a indrepta situatii de acest gen. Prima carte a aparut ca 0 con~tientizare a faptului ca felulin care triiim ~i atitudinea noastra unii fata de altii sunt absolut gre~ite. Caci nimeni nu ~tia cu exactitate care este sensu I vietii, care este originea bolilor, in ce fel comportamentul piirintilor se rasfriinge asupra sanatatii ~i a destinului copiilor. Acum acest subiect a devenit 0 moda ~i au aparut 0 multime de autori care il abordeazii. Pe atunci insa era yorba de ceva nou, de 0 descoperire. Ciind am terminat de scris prima carte, am realizat brusc ca sursa principala a bolii trebuie cautata altundeva deciit in divinizarea laturii materiale a vietii. 0 cauza mult mai serioasa 0 putea constitui tendinta de a face din familie ~i din relatiile cu persoanele apropiate, pe de 0 parte, ~idin aptitudini ~i intelect, pc de alta parte, scopul ~isensu I vietii. A~adar, in prima carte scrisesem ca sursa principala a 18 ~ 1 ~ .~, -~.-"-..""".~","."I~. bolilor este inchinarea la cele pamiinte~ti, ml!teriale. Oar s-a dovedit ca problema de capatiii a lumii moderne 0 constituie, de fapt, divinizarea laturii spirituale a vietii. ~i, fiindca prima mea carte (precum, de altfel, ~i urmatoarele) s-a bazat pe pro- priile meIe cercetiiri ~i pe concluzii confirmate de nenumarate ori in practica, efectul ei asupra cititorilor s-a dovedit a fi foarte puternic. Actiunea cea mai importanta a fost insa impulsul desprinderii de cele materiale. lar prin cea de-a doua carte am incereat sa echilibrez mecanismulinvingerii valorilor umane. in alte circumstante a~ fi scris fiecare carte in 5-7 ani. Eram insa con~tient de faptul ca 0 informatie neechilibrata putea fi periculoasa, ~iacest lucru ma indemna sa-mi continuu cautarile febrile. Oupa t~rminarea celei de-a doua carti intentionam sa fac 0 pauza de ciitiva ani. Oar, la un moment dat, am realizat ca mai exista ~i un alt aspect, foarte important, care permitea explicarea multor probleme. Era yorba de divinizarea iubirii pentru 0 altii persoana. Capacitatea de a pastra iubirea de Oumnezeu ~ide a nu cauta vinovati, atunci ciind este umilit cel mai inalt nivel al fericirii umane -iubirea umana -reprezintii capacitatea de a ignora atractia umanului. ~i iata-ma lucriind deja cu pacienti care mi-au citit toate cele trei carti. Constat insa la ace~tia un lucru ciudat: de~i restul parametrilor au fost stabiIizati la cote normale, depen- denta de aspectele spirituale superioare ~i de con~tiintii depa- ~e~te cu mult pragul critic, ceea ce duce frecvent la aparitia sterilitiitii ~i a holilor canceroase. A~adar, informatia s-a dovedit a fi incompletii ~i, in anumite puncte esentiale, sis- temul meu nu Ie putea veni in ajutor suferinzilor. Atunci s-a 19 i If ! A' ..............
  11. 11. conturat subiectul pentru cea de-a patra carte. De obicei, inainte de a ma a~eza sa scriu 0 carte ~i dupa finalizarea ei ma confrunt cu necazuri de proportii. Cu cat mai pretioasa este informatia pe care vreau s-o ofer, cu atiit mai puternice sunt zdruncinarile la care sunt supus, pentru a se putea obtine 0 armonizare interioara a cartii. Caci, aidoma unui prunc, cartea poarta in sine informatia despre autor. A~a cum parintii raspund ~i ispa~esc pentru copiii lor, atunci cand nu reu~esc sa Ie educe corect simturile, tot ~a ~i eu dau socoteala pentru fiecare carte scrisa. Fiindca dupa terminarea celei de-a patra carti n-am fost supus unor purificari insemnate, am inteles ca acum, de bine, de rau, lucrurile au intrat pe un fiiga~ normal. Deci ma puteam odihni ~i ma puteam ocupa ~ide altceva. Cu toate acestea, mai ofeream, din cand in cand, consultatii, lucrul cu pacientii ramanand sursa mea principala de informatii. in plus, tineam sa ma conving pe viu de eficienta noHor descoperiri. inaintand incet ~i chinuitor, confruntiind datele ~i diagnos- ticand, am ajuns la concluzia ca tema viitorului, a principii lor ~i idealurilor are dedesubt un alt strat amplu, care este mult mai subtil. EI ne trimite la notiunile de moralitate, iubire umana, la conceptia religioasa ~i, in mod paradoxal, la pro- cesele de imbiitranire. in cele din urma, am ajuns sa inteleg ca acest strat reprezinta de fapt sufletul omului. N-am sa povestesc aici pe larg despre felul cum am ajuns la acest nivel. Pe acest subiect s-ar putea scrie 0 intreaga carte. Ma voi limita doar la 0 descriere aproximativa ~i sumara a drumului parcurs. Mi-am dat seama ca in cartile scrise pana acum am redus toate valorile umane la doua aspecte: material 20 ( ~ J,- .."-""--".''''~'' ~i spiritual. Mai exist,! insa ~i un al treilea concept valorile1ufl sufletului. Am constatat ca toate valorile umane se reduc, in ultima instan(ii, la insa~i notiunea de om, adicii la trup, spirit ~i suflet. Astfel, divinizarea persoanei iubite creeaza 0 depen- denta de suflet, spirit ~i trup, care, la randul ei, determina cramponarea de toate celelalte valori umane. De aceea, per- soana iubitii nu trebuie perceputa ca .? sursa de fericire. Se cuvine sa vedem in ea un aliat, care ne ajuta sa ne apropiem de Dumnezeu ~i sa acumulam iubire Divina. Cu cat mai puternica este dependenta de fiinta iubita, cu atat mai numeroase sunt pretentiile noastre fata de ea. Prin urmare, cu cat mai iertatori ~i mai toleranti suntem cu persoana iubita, cu atat mai putin ata~ati yom fi de idealuri ~i moralitate, de aptitudini ~i relatii, precum ~ide valorile materiale. Aveam de-a face cu 0 informatie noua ~i n-o puteam dezvalui decM dupa ce aplicarea ei practica ~iefectele benefice asupra pacientilor i-ar fi demonstrat veridicitatea. A~adar, trebuia sa-mi revin ~isa-mi continuu cercetarile. lata ciiteva cazuri reprezentative pentru felul in care lucram cu noua informatie. M-am intalnit la Moscova cu 0 cuno~tinta care mi-a povestit 0 intiimplare ciudata: - Ma intorceam cu ma~ina de la vila. Pe ~osea nici tipenie de om, a~a incat am inceput sa accelerez. Deodata, ca din senin, vad cum zboara in parbriz un pietroi zdravan, direct spre capul meu. Doar printr-un miracol am reu~it sa virez putin la dreapta. Geamul a fost facut zob, dar eu am reu~it sa scap teafar. Poti sa-mi explici ce-a fost asta? Timp de ciiteva secunde stau cu ochii inchi~i. reconstituind 21 I II L ,1 ............... ---
  12. 12. Intreaga situatie, apoi Ii zic: - Ai 0 amantiitanara de care e~tiindragostit.Te simti insa complexat din cauza diferentei de varsta. Dar, cu cat mai multe griji ili faei, cu atat mai intens ~i mai rapid se deruleaza programul de autodistrugere. In prima faza, programul este blocat in regiunea capului. La tine insa el s-a declan~at cu 0 viteza atat de mare, incat, in loc de rinita alergica sau migrene, te-ai ales cu pericolul unui traumatism cranian gray. El ma prive~te uluit. - Este absolut adevarat tot ce spui. Dar de ce a fost nevoie de 0 avertizare atat de dura, cat pe-aei sa ma trimita pe lumea cealalta? - Fiindca in campul vostru apare un copil comun. Mo- mentan, n-a~ putea sa-Ii spun daca el va veni pe lume acum sau in urmatoarea viala, dar in clipa de falii are loc formarea lui la nivelul campului. lar un comportament gre~it, mai cu seama pe plan emolional, este periculos pentru el. EI tot nu-~i poate stapani mirarea: - Nu pot sa inleleg, cum de-ai reu~it sa-ti dai seama ~i sa vezi toate lucrurile astea? - Nimic mistic la mijloc, i-am raspuns, programul de autodistrugere se apropie la tine de 500 de unitali. EI apare in legatura cu 0 feme ie, dar alta decat sOliata. In plus, e~ti mereu linta propriului dispret ~i asta se leaga de tema sufletului, la care am ajuns nu demult, mai precis, de acea parte a ei care line de batranele. lata toata mistica! - ~i cum sa ma comport de acum incolo? - Cand e yorba de dragoste, uita de varsta ei ~i de felul cum arata ea. Vreau sa zic ca trebuie, desigur, sa te ingrije~ti ~i 22 1 ~ de propriul tau exterior, dar sa te la~i stapiinit de tot felul de complexe, ca e~ti sarac, sau urat, sau batran, este inadmisibil. Alt caz I-am avut cu 0 pacienta din Israel. - ~tili, sotul meu se poartiiuneori ca un posedat, de parca intra undemonin el. IIpot ajuta cu ceva? - Sigur ca da, i-am zis eu. Ati incercat vreodatii senti- mente de disprel ~i de dezaprobare falii de evreii ortodoc~i? Ea ~i-a mi~cat abia perceptibil umarul: - Nu, niciodatii. Ridic din umeri: - Va mai intreb 0 data: a existat sau nu vreo nemullumire? Femeia cade pe ganduri. - Cum sa va spun, 0 atitudine critica a existat intotdeauna, mi-a raspuns ea, cat despre sotul meu, el nu este credincios. - In viala anterioara, sotul dumneavoastra a fost credin- cios ortodox, am inceput sa-i explic eu, religia i-a permis sa atinga un nivel moral ~i spiritual inalt, iar dumneavoastra ati inceput sa divinizali, la el ~i la dumneavoastra, manifestiirile superioare ale sufletului uman. In ce masura divinizam ceva la persoana iubita, in aceea~i masura ea urmeaza sa piarda lucrul respectiv. Ce este un om sarac la punga ~tim cu totii. Sarac la trup zicem ca este infirmul sau cel cu 0 constitulie astenica. Sarac cu duhul este individullimitat, prost ~i incapabil. Sarac la suflet este ticalosul, nemernicul sau uciga~ul, sau cel ce refuza sa creada in Dumnezeu, sau, cum ii zicem noi, posedatul de diavol. Cu cat mai mult va inchinati sufletului uman, cu atat mai mutt ~i-I pierde sotul dumneavoastra. Dezvoltarea sufletului 23 .~ .,-..I~" .~ I/ !. ;1' , ............... --
  13. 13. nostru este, Intr-o masura foarte mare, conditionata de preceptele ~i de conceptia despre lume date de religie. De aceea blamarea oricarei religii sau a practicantilor unui cult religios intensifica ata~area de suflet, ce ne atrage, noua ~i apropiatilor no~tri, tot felul de nenorociri. Prin urmare, de la dumneavoastra se cere sa va revedeti de la capat Intreaga vialii, InlMurand toate pretentiile launtrice pe care le-ati avut falii de vreo religie. Rugati-va Sa vi se ierte intoleranta falii de cei ce v-au jignit sentimentele religioase. Nu se cuvine sa facem din respectarea preceptelor religioase un scop In vialii. Ca ~i toate celelalte lueruri, ele ne sunt date ca mijloace de acumulare a iubirii de Dumnezeu. Nu este Intiimplator ca Moise a spart tablitele din piatra pe care fusesera sapate cele zece porunci. Daca yeti reu~i sa Invingeti tendinta de a diviniza tot ce tine de religie, precum ~imanifestiirile superioare ale propriului suflet, dadi veli reu~i sa va sustrageti dependentei de aceste valori, sOlul dumneavoastra I~i va recapata din nou sufletul. Imi amintesc de un alt caz curios. 0 femeie tiinara a venit la mine cu 0 singura problema: - Nu mai vreau nimic, a zis ea, parea mi-au disparut toate sentimentele. M-am abrutizat complet, pe toatii linia. - Sentimentele sunt legate de suflet, i-am zis, daca aveti senzatia ca va pierdeli sufletul, atunci, probabil, v-ali cram- ponat rau de tot de el. lar cauza este urmiitoarea: n-ati Incetat niciodatii sa blamati societatea ~istatuI. - De ce atunci n-am fost afectatii de vreo boala? De ce trebuie sa surar In felul acesta? - Daca v-ati fi suparat pe cineva de 0 manierii dura, 24 nelmpacatii, orientata cu precizie, atunci ~i programul de auto- distrugere soar fi Intors tintind cu precizie. Gelozia v-ar fi provocat 0 congestie cerebrala sau probleme cu pancreasul, izbucnirea de ura 'i-ar fi afectat vederea, supararea Indelung rumegata - inima ~i plamanii, obi~nuinta de a critica ~i de a dezaproba de pe pozitiile logicii - ficatul. Supararea dumnea- voastra Insa a fost Indreptatii Impotriva unor grupuri mari de oameni ~i chiar Impotriva lumii Intregi. De aceea, programul de autodistrugere s-a extins pe 0 scara uria~a, blocandu-va, Incetul eu Incetul, nu numai trupul ~i spiritul, ci ~i sufletul. Daca dorili sa traiti din nou bucuria sentimentelor, eliberati-va retroactiv de orice resentiment falii de lume In general, falii de stat ~ifata de grupuri de oameni. 'p - 1 .' ,..-,... !. ,1
  14. 14. CUM LE PUTEM ACORDA SPRIJIN PSIHOLOGIC ELEVILOR DIN CLASELE SUPERIOARE Pentru inceput, sa trecem in revistii acele probleme care pot aparea in fata elevilor din clasele superioare. Pentru a putea solutiona 0 anum ita problema, trebuie sa ~tim cum sa stiipiinim situatia. Cu ciit mai puternicii este dependenta individului de situatie, cu atiit mai reduse ii sunt posibilitiitile de a se realiza ~i de a-~i rezolva chestiunile de importan(ii vitalii. Elevul din cursul superior nu s-a desprins incii din mediul familial, deci ii este necesarii ~i abilitatea de a solutiona acele probleme de comunicare care apar in familie. In pragul absolvirii, tinerii ~i tinerele se pregiitesc pentru 0 activitate independentii sau pentru 0 continuare a studiilor. A~adar, gama posibilitiitilor se diversificii mult, dar, in acela~i timp, cresc ~i responsabilitatile. Prima iubire, stabilirea unor relatii profunde cu persoane de sex opus, toate acestea, privite sub aspect emotional, sunt triiite la cote mult mai inalte deciit 26 '~ i ~ .~ in perioada de adolescentii. Multi dintre tineri vor fi chemati sa-~i satisfacii stagiul militar in armatii, unde volumul solicitiirilor fizice ~i psihice II dep~e~te cu mult pecel cu care s-au obi~nuit in viata civilii. A~dar, sintetiziind multitudinea problemelor care stau in fata elevilor din cursul superior, putem spune cii semnificatia schimbiirilor la care sunt supu~i ace~tia este urmiitoarea: primii pa~i fiicuti in viata indepen- dentii presupun deopotrivii posibilitiiti mult mai mari, dar ~i solicitari psihice pe miisura. Capacitatea tiiniirului de a se realiza in viitor depinde de felul in care el percepe lumea inconjuriitoare ~i reactioneazii la ea, de echilibrul siiu emo- tional. Prin urmare, este necesar sa clarificiim care este con- ditia principalii pentru formarea unei reactii corecte la lumea inconjuratoare, cum trebuie sii fim, pentru a nu depinde de situatie ~i pentru a avea posibilitatea de a depii~i problemele ~i a ne atinge obiectivele propuse? Sa apeliim la cercetiirile asupra sensibilitiitii ca atare. Care este natura emotiilor? Ce sunt simturile noastre? Este sau nu sensibilitatea 0 particularitate exclusivii a organismelor vii? Existii. zeci de teorii asupra originii sensibilitiitii ~i tentative de a-i explica natura. Sa ne formiim acum 0 noua idee despre natura sensibilitiitii, pomind de la cele mai importante descoperiri fiicute de savanti in ultimele secole. In ultim,ii ciitiva ani, omenirea a fost pusa in fata unei grave probleme de etica ~tiintificii. Este yorba de clonarea omului ~i, in general, a oricarei fiinte vii. Voi reaminti cum a fost descoperit mecanismul clonarii. La 0 celulii obi~nuita, spirala geneticii dublii nu se separii. Acest proces poate avea loc doar }', ! 27 IIiio. -
  15. 15. in celulele sexuale. Cromozomul din celula sexuaJa are posi- bilitatea de a se divide. Savantii au separat cromozomii din celula sexuala ~i au introdus in locullu; un cromozom luat de la 0 celula obi~nuita. Lichidul intracelular a fragmentat cro- mozomul, determinandu-I sa functioneze in regim de inmultire. Prin urmare, orice celula din organism poate produce un nou organism. Inainte se credea cii toate procesele care au loc in celula sunt conditionate de programul stocat in codul genetic al acesteia. Felul in care a actionat lichidul intracelular asupra cromozomului dovede~te insa existenta unui program de inmultire pe langa informatia genetica. Savantii n-au reu~it deocamdata sa explice rostul acestui mecamsm. Mai departe. La inceputul secolului a fost descoperit a~a- numitul paradox Einstein-Podolski-Rosen. lata despre ce este yorba. S-a constatat ca doi fotoni care pornesc din acela~i punct pastreaza 0 anumita legatura reciproca. Actionand asupra unuia dintre ei,. constatam ca reactioneazii ~i celalalt. Altfel spus, se produce 0 conditionare energetica reciproca in spatiu ~i timp. Paradoxul propriu-zis consta in faptul ca aceasta conexiune este instantanee. Viteza acestui impuls poate depa~i de mii ~i milioane de ori viteza luminii. Singura explicatie posibila la care au ajuns savantii este urmatoarea: viteza infinita de interactiune a celor 2 fotoni se poate explica printr-un singur lucru: departiindu-se unul de celalalt in plan fizic, ei i~i piistreazii unitatea in plan subtil, informational, unde notiunea de spatiu ~i timp dispare sau, mai bine zis, se transforma intr-un punct, adica in ceva cu totul diferit. Urmatoarea descoperire. Atunci cand un obiect cosmic se 28 1 ~ .~. -".,~ ~ ~ apropie de noi, liniile spectrului se deplaseaza spre zona violeta. Cand obiectul se indeparteazii, liniile spectrale se deplaseazii spre zona ro~ie a spectrului. In )930, astronomul Doppler a descoperit efectul deplasarii spectrale ro~ii. S-a constatat ca, observat de pe pamant, orice obiect cosmic se indeparteaza de noi cu 0 viteza mare. Totodata, nu exista un punct ,qi;ntralde la care Universul incepe sa se dilate. Dilatarea este uniforma in toate punctele acestuia. Curios lucru, cu cateva decenii inainte de aceasta descoperire, poetul american Walt Whitman a scris un poem, care se rezuma la urinatoarele idei: "Privesc prin geam ~i viid cerul, vad stele Ie ~i Galaxiile, care 0 iau la fuga, risipindu-se ~i departiindu-se tot mai mult ~i mai nmlt de mine". Acel~i Walt Whitman a zis odata: "A~a cum sunt, intreg, nu ma cuprinde spatiul dintre pantofi ~ipalarie". Toata viata lui, el a fost un reporter de mana a doua, care nu compusese niciodata versuri. ~i iata ca a venit 0 zi, in care el a devenit poet, poet genial. Aceasta metamorfozii el 0 descrie astfel: "Intr-o buna zi m-am intins pe iarba, mi-am desfiicut bratele ~i am privit cerul. ~i dintr-o data m-am patruns de sentimentul ca sensu I existentei intregului Univers este iubirea" . In acest fel, prin intermediul simturilor noastre, noi putem primi informatii despre procesele care au loc in Univers, despre evenimentele trecute ~iviitoare. Vom ma; reveni la acest subiect. 29 rf -
  16. 16. r incepiind cu anii "30, Universul a capatat pentru savanti 0 inTati~arecomplet diferitii. in locul tabloului static ~i imuabil aJ lumii a aparut modelul Universului in mi~care, al Univer- sului care pulseaza. Oamenii de ~tiinra au ajuns la concluzia ca Universul s-a nascut dintr-un punct. Acest proces a capatat denumirea de Big-Bang, "marea explozie". Oar acest model ii era deja c~moscut omenirii cu ciiteva mii de ani in urma, fiind reprezentat in filozofia indiana veche. A~adar, inainte de aparitia Universului, spatul, timpul ~i materia erau comprimate intr-un singur punct, posediind 0 natura complet diferita. Fiecare noua descoperire din ultima suta de ani a discreditat mitul despre imuabilitatea reprezentiirilor noastre asupra lumii. Pe la inceputul secolului, fizicienii erau de parere ca descrierea tabloului fizic al lumii este, in principiu, incheiatii ~i poate fi completatii door cu detalii minore. Aparitia mai tiirziu a fizicii cuantice a dat peste cap intreaga imagine a lumii. S-a descoperit ca orice particula este, in acel~i timp, ~i 0 unda. lar in 1906, cu ciitiva ani ,nainte de descoperirea teoriei rela- tivitiitii, Minkowski a ~uns la concluzia ca spatiul, timpul ~i materia alcatuiesc un continuum unitar ~i, intrucat formeaza un intreg, ele pot trece ~i se pot transforma unul in celiUalt. Ciiteva decenii mai tiirziu a fost descoperitii notiunea de particula virtuala. Vidul da na~ere unor particule, care existii ciiteva miliardimi de secunda, dupa care se intore inapoi in nefiinra. Fizicienii ~i-au schimbat punctul de vedere asupra materiei, substantei. A aparut 0 altii definitie a substantei. Ceea ce numeam mai inainte materie s-a dovedit a fi spatiu structurat intr-un anumit fel. 30 1 ~ .. . l""- Oar sa revenim la sensibilitate. Cum poate fi raportata ea la I" originea Universului ~i la procesele care au loc aici? Emotia oricarei fiinte vii reprezintii un program care se reveleaza in timp ~i spatiu. Cu ciit este mai mare amploarea emotiilor, cu atiit mai mari sunt posibilitiitile de care dispune obiectul de a schimba evenimentele din jur ~i de a se adapta lumii incon- juratoare. Fiecare situatie concretii ia n~tere dintr-un punct, dintr-un germen, desr~uriindu-se apai in timp ~i spatiu. ~i indiferent de scara la care evolueaza, ea i~i pastreaza unitatea originara. Cu alte cuvinte, pentru fiecare evenimentexistii ceva asemeni unui embrion, in care este depozitat programul evolutiei ulterioare. Pentru a dirija un eveniment oarecare, 0 situatie, trebuie mai intiii sa Ie modelam. Modelarea poate fi realizata pe doua cdi. Prima - con- fruntarea evenimentelor, care au loe in planul fizic exterior, ~i generalizarea lor treptata, comprimarea intr-un singur punct informational. Cu alte cuvinte, rostul giindirii abstracte al sintetiziirii este de a intoarce evenimentul, dilatat in timp ~i spatiu, la punctul initial. A doua cale de cuno~tere este cea senzoriala. Ea reprezinta 0 interactiune nemijlocitii cu ger- menuI informational primordial. in cazul dat, con~tiinta, analiza, aprecierea nu joaca nici un rol, dimpotriva, ele pot fi 0 piedica in calea cunoa~terii. A~adar, in fiecare dintre noi au Joe in permanenta doua procese opuse. Ratiunea, con~tiinta com- prima spatiul, timpul ~i materia, tinzand sa Ie reduca la un punct. Simturile, la riindul lor, dau n~ere spatiului, timpului ~i materiei, dilatiindu-Ie tot mai mult. Proeesul de pulsare se constatii la toate obiectele din Univers. Intruciit Universul este holografic nu numai in spatiu, ci ~i in timp, rezultii cd in ~ I I ! If. I 31
  17. 17. fiecare secunda este incifrat intreg procesul de aparitie ~i disparitie a Universului. A~adar, cu cat mai ample ~i mai profunde sunt simturile noastre, cu amt mai vasta este intinderea de spatiu ~i timp pe care 0 cuprind acestea. Densitatea informationala a sentimen- tului poate cre~te ~i poate ajunge, in ultima instant1, Sa cuprindii ca amploare intregul Univers. Daca fiecare particula este deopotriva ~i 0 uncia, altfe spus, spatiu, atunci putem afirma ca orice obiect din Univers are 0 natura ondulatorie. Prin urmare, orice obiect ocupa ca volum, in plan subtil, intregul Univers. Astfel, toate obiectele din Univers, deose- bindu-se in mod esential unul de celalalt in exterior, sunt indisolubillegate intre ele in plan ondulatoriu, alcatuind un tot unitar absolut in planul informational primordial. Rezulta cii fiecare obiect contine 0 informatie completil asupra intregului Univers ~i asupra evenimentelor care au loc in el. intrucat omul este, totodati, ~i 0 structura de camp, spatiala, ocupand, in plan subtil, intregul Univers, putem presupune cii principalele programe informationale (dupa ni- velul informational primordial unitar) sunt stocate, in primul rand, in structurile lui de camp ~i, abia dupa aceea, in structurile lui fizice. Existii mii ~i mii de miirturii care dovedesc ca sensibilitatea omului ~i interactiunea lui informationala cu lumea incon- juriitoare continua ~i dupa incetarea functiilor fiziologice, adica in timpul mortii clinice. <:;apacitatea de a vedea, semnalata la indivizi care au orbit, sau comunicarea, atunci cand s-a produs 0 dezintegrare a functiilor creierului etc., dovedesc ca sensibilitatea ~i emotiile noastre sunt, prin natura 32 1 lor, mai intai de toate, ni~te structuri de camp. Prin urmare, pe langa genotipul fizic, al cromozomilor materiali, trebuie sa mai existe ~i un genotip al structurilor de camp. Doar in felul acesta poate fi explicata posibilitatea clonarii, cand lichidul intracelular indepline~te un anum it program, ai carui exponenti materiali nu sunt prezen(i. Or, daca existil un genotip al campului ~i 0 sensibilitate la nivelul campului, atunci putem admite posibilitatea perpetuarii personalita(ii umane dupa distrugerea completa a inveli~ului fizic. A~adar, mitul despre sufletele celor mor(i devine 0 realitate. Vorbim despre am- ploarea emotiilor umane, care cuprinde ~i dirijeazil un anumit volum de spa(iu ~itimp. Dintre toate emotiile, cea mai ampla este sentimentul de iubire. EI este in cea mai mica masura legat de inmmplarile de moment ~i are 0 dependen(il minima fa(il de lumea incon- jllratoare. Cu cat mai inaltil este sensibilitatea omului, cu atat mai amplu ii este sentimentul de iubire ~icu atiit mai mare este volumlll de spatiu ~i timp pe care-I modeleazil ~i stapane~te, dirijandu-I. $i, respectiv, cu amt mai mare poate fi amploarea posibilitiitilor lui intelectuale ~ispirituale. Agresivitatea este 0 forma de aparare. Ea apare atunci cand fiinta vie nu este in stare sa controleze situa(ia in care a fost antrenata. Prin urmare, cu cat este mai mare amploarea iubirii in sufletul omului, cu atat mai pu(ine emotii agresive ii sunt necesare pentru a dirija situatia. Daca, in plan subtil, orice obiect ocupa tot Universul, rezulta ca trebuie sa existe un sentiment de iubire absolut, care sa cuprinda ca amploare intregul Univers ~i sa dea na~tere la tot ce este in Univers. Fiecare obiect din Univers poartii in sine acest sentiment ca pe ~ ..-J." "-T"'" I 33 ~ -
  18. 18. I ".. un program absolut. Prin urmare, atat natura vie, cat ~i cea moarta poseda sensibilitate. De vreme ce natura moarta are sensibilitate, rezulta ca putem admite la ea prezenta unor anumite forme de con~tiintA, intelegand desigur ca amt sensibilitatea, cat ~i con~tiinta se manifesta, la obiectele inanimate, la nivelul campului. Universul s-a nascut dintr-un punct ~i, in pofida noilor forme de spatiu ~i timp, care se nasc permanent, el i~i pastreaza caracterul unitar. Cu cat fiecare om i~i va mari posibilitatile de a pastra ~i de a spori sentimentul de iubire, cu atat mai putin acest sentiment va depinde de circumstantele exterioare, cu atat mai apropiat va fi omul de cuno~terea primordiala, ~i cu amt mai mult vor spori posibilitatile lui de a stapani lumea inconjuratoare ~ide a se dezvolta armonios. Elevii din cursul superior se pregatesc pentru 0 noua viatA, care va evolua la 0 scara mult mai larga decat cea de pana acum. Pe cat de bine vor reu~i ei sa modeleze evenimentele, sa Ie inteleaga, pe atat de bine vor izbuti sa Ie dirijeze. Adaptarea lor va decurge mult mai u~or dacii profesorul ii va ajuta in dezvoltarea metodei de cunoa~tere con~tient-senzoriala. Cunoa~terea se realizeaza, in primul rand, pe cale senzo- rialii, emotionala. In miisura in care profesorul va reu~i sa-i convingii pe elevi cii buniitatea sufleteascii ~i sentimentul iubirii sunt principalele conditii de adaptare la viata incon- juriitoare, in acea masurii vor izbuti tinerii Sa depa~eascii in viitor situatiile dureroase ~i dificile. 0 conceptie eronatii despre lume da na~tere unui caracter gre~it. Un caracter gre~it duce la actiuni gre~ite. Actiunile gre~ite provoacii boli, neno- rociri ~ideterminii inchiderea perspectivelor ~ia posibilitatilor. 34 1 Conceptia despre lume poate fi rezumata la cateva principii de baza: in ce consta sensul vielii? Ce este fericirea? Cum safii fericit? Cum sa te comporli corect in societate ~i infamilie? Cum sa oblii mai multe in viala? Cum sa devii mai bun? Cand adolescentul identifica sensuI vietii cu valorile materiale, sfera lui emotional a se ingusteaza, la fel ~i posi- bilitatile de cuno~tere. EI are din start 0 adaptabilitate scazuta la lumea inconjuratoare ~i, la orice situatie ie~ita din comun, raspunde cu ganduri ~iactiuni agresive. Cand elevul din cursul superior vede scopul ~i sensul vietii in dezvoltarea aptitudinilor ~i a intelectului, spectrul lui emotional devine mult mai larg. De aceea, posibilitatile de a se dezvolta ~i de a se adapta la lumea inconjuratoare, precum ~i nivelul fericirii se situeazii la el cu 0 treapta mai sus. Pierzand pentru moment in fata celui dinmi, el, rara indoiala, va obtine mai multe in viitor. Cu toate acestea, intelectul uman, aptitudinile, logica, indiferent de anvergura lor, sunt legate de stiipanirea ~i dirijarea unui volum redus de spatiu ~itimp. De aceea, in cazul unor procese ample, capacitatea de adaptare a acestui individ nu poate fi mare ~i el este condamnat sii incerce, fatii de oameni ~i fatA de lumea inconjuriitoare, emotii agresive de lungii durata, care decurg lent ~i inexpresiv. Respectiv si amploarea actiunilor agresive este mai mare, iar consecintele acestora sunt ~i mai grave. Astfel de persoane se pot alege cu 35 ~ .~ '_e- ,..p". . - II !. ;f
  19. 19. afectiuni cronice incurabile ~i cu 0 serie neintreruptA de necazuri ~i nenorociri. Orice emotie agresiva se va desfii~ura dupa aceea in spatiu ~itimp ca un program de distrugere ~i de nimicire a lumii inconjuratoare. Cu cat se mentine mai mult emotia agresiva, cu atAt mai mare ii este amploarea in timp ~i spatiu ~i cu atilt mai sporita ii este densitatea informationala. Ajungand la saturatie, programul trece de la obiectul fizic la structura lui de camp. Unitatea existentil la nivelul campului face ca programul de distrugere, adica emotia agresiva indreptata impotriva unei alte persoane, sa se intoarca cu 1800 ~i sa inceapa sa-~i distruga propria sursa, cu alte cuvinte, supararea indelung dospita, ura, blamarea, dorinta de razbunare se transforma, mai devreme sau mai tiirziu, intr-un program de autodistrugere, intr-o anihilare fizica lentil sau rapida. A~adar, 0 conceptie despre lume care se axeaza pe valorile materiale sau spirituale poarta in sine inca din f~ germenii agresivitAtii ~iai viitoarelor probleme. Chiar ~i atunci cand individul i~i propune ca scop principal aspectele spirituale cele mai elevate. cum sunt idealurile, moralitatea, etica, iubirea pentru aproape sau pentru 0 comunitate de oameni, cunoa~terea emotionala a Universului ii ramane limitata, deci presupune agresivitate. in masura in care tanarul va intelege ca scopul ~i sensuI . vietii constau, in primul rand, in atingerea acelui nivel de iubire din care a luat na~tere Universul, celelalte obiective secundare se vor putea conecta la scopul principal, iar capacitatea lui de adaptare ~i de cunoa~tere a lumii va putea atinge cote maxirne. 36 1 Cu cat mai ample sunt emotiile iubirii, cu atilt mai sporitA este densitatea informationala a acesteia ~i cu atilt mai subtil este planul la care accede iubirea, apropiindu-se tot mai mult de planul informalional primordial. A~adar, dupa distrugerea inveli~ului fizic al omului, sen- timentul iubirii continua sa existe. Spre deosebire de aceasta, valorile materiale ~i spirituale se pierd 0 data cu imbatriinirea ~i moartea. De aceea, dorinta de a face din acumularea valorilor materiale sau spirituale scopul suprem al vietii poartil in sine, de la bun inceput, premisele unor traume psihice ~iale unui stres imposibil de dep~it. in concluzie, dinamica valorilor noastre materiale ~i spirituale, cum sunt bunastarea materiala, aptitudinile, coe- ficientul intelectual, potenlialul spiritual ~iabilitatea de a dirija lumea inconjuratoare, este conditionata de proporliile sensi- bilitAlii noastre ~i, in primul rand, de capacitatea noastra de a simli iubirea. Cu cat este mai mare dependenta iubirii de aspectele materiale ~ispirituale, de situaliile de moment, cu atilt este mai redus volumul de spaliu ~i timp pe care ea 11poate cuprinde, indepartiindu-se, in consecinli, tot mai mult de cauza pri- mordiala. Dimpotriva, cand omul se axeaza pe iubire ~i blandete ~i nicidecum pe emotiile negative, eliberandu-se treptat de dependenta falil de lumea inconjuratoare, el se apropie de cauza primordiala, capatand astfel posibilitatea de a se dezvolta armonios. Prin urmare, cel ce inabu~a iubirea din considerente materiale sau din cauza principiilor ~i idealurilor, sau chiar dintr-un scrupul moral ~i etic, subordoneaza formele strategice de cunoa~tere a lumii celor tactice. De aceea, mai ~ .~.".--"'.-- '_"'A" !. ;f 37 ............. -
  20. 20. I r- devreme sau mai tarziu, el va e~ua. A~adar, sentimentul de iubire, care ne umple reprezintii 0 valoare in sine ~i reprimarea lui nu justificatii prin nimic. Individul razbunator ~i susceptibil incearca sa stiipaneasca lumea inconjuratoare pornind de la propriile sale principii, de la etica ~i moralitatea sa. Amploarea emotiilor lui se restrange, iar adaptarea la mediu scade. In consecinli, urmeaza un nou val de emotii agresive. Insa, daca va renunta con~tient la dorinta de a se razbuna, de a condamna ~i de a se supara, el va constata ca posibilitiitile lui de cuno~tere ~i de stapiinire a mediului inconjurator devin tot mai mari. A~adar, in masura in care elevul din cursul superior tinde sa cultive bunatatea sutleteasca ~i se concentreaza asupra sporirii sentimentului de iubire, vor spori ~i posibilitatile lui de a controla situatia ~i de a dep~i dificultatile cu care se confrunta, indiferent de anvergura activitatilor sale ulterioare. sutletul, poate fi 1 SITUATIA DE STRES IN, VIATA ADOLESCENTULUI. DEFINITIE ~I TlPOLOGIE Parintele conceptului de ,,sIres", Hans Selye, afirmase candva: "Stresul Inseamna moarte". Insa, dupa mai multi ani de investigatii, el a ajuf!s la 0 definitie total opusa celei dintiii: "Stresul Inseamna viata".. Prin urmare, nu mecanismul stresului ca atare prezinta un pericol, ci atitudinea gre~ita fata de ceea ce numim noi stres. Daca un eveniment oarecare ameninta sa ne puna In pericol, apare 0 stare de stres, care elibereaza rezervele interioare ale organismului, ajutandu-I sa supravietuiasca. Mai Intai de toate, stresullndeamna la actiuni energice, la transformari exterioare sau launtrice. Actiunile energice Intreprinse In plan exterior ne ajuta sa supravietuim pentru moment. Ele reprezinta conditia unei supravietuiri tactice. Schimbarile launtrice Insa lucreaza In contul Supravieluirii strategice, de perspectiva. Studiind coloniile de microorganisme, biologii au observat un fenomen interesant. Intr-o colonie, mutanlii constituie In 39 ~ .¥-.. - .." .~. . .... ;i
  21. 21. medie 2-3% din numarul total. Oe regula, ei prezinta 0 capacitate vitala scazuta. Mai Inainte, ei erau considerati 0 abatere de la programul genetic al comunitiitii. Oar, atunci cand conditiile devin pregnant nefavorabile, numarul mutan- tilor cre~te pana la 30%. Apar specimene care manifesta capacitiiti complet diferite de ale celorlalte microorganisme. Jar cu ajutorullor colonia reu~e~tesa supravietuiasca. Acela~i mecanism poate fi aplicat destul de simplu ~i omului. 0 destabilizare periodica a planului exterior ~i launtric este necesara pentru adaptarea la mediul Inconjurator. Cer- cetarile antropologilor arata ca, In lipsa schimbarilor negative, care se produc periodic pe intinsul planetei, omul n-ar fi evoluat. Dadi olnul ar inceta sa se hraneasca, ar muri, tnSa, abtinandu-se periodic de la mancare, el I~i prelunge~te durata medie de viata. A~adar, stresul este necesar nu numai adaptarii individului la mediul Inconjurator, ci ~i evolutiei lui. Ramane de vazut doar cand stresul este periculos ~i cand este benefic. Exista 3 tipuri de stres. Stresul ca situatie neplacuta In prezent. Stresul ca neacceptare sau regretare a trecutului. Stresul ca teama de viitor. Sa analiziim primul tip de stres. in evul mediul, Invatatul Ibn-Sina a efectuat urmiitorul experiment. EI a legat 0 oaie sanatoasa ~i bine hranita la 0 distanta de 5 metri de un lup. Peste trei zile, oaia a pierit. AI~exemplu. Oaia fata un mielut mort. Organismul Ii este infectat ~i nimic n-o mai poate salva. Atunci i se aduce un miel nou-nascut de la 0 alta oaie. Ea Incepe sa-I hraneasca, se pune pe picioare ~isupravietuie~te. AI treilea exemplu. 0 turma de maimute este speriata de 40 1 urletul sirenei, declan~at brusc. Cuprinse de panic!, ele 0 rup la fuga. insa una dintre maimute este legatii ~i imobilizata. A~adar, ea nu poate nici sa fuga, nici sa faca vreo mi~care. Orept urmare, maimu(a sufera un infarct. Ce s-a intamplat in primul caz? Stresul elibereazii potentialul de apiirare ~itrece organismul pe un regim fOr(at. insa, cand stresul dureazii prea mult, se produce 0 epuizare energetica nervoasa, care poate duce la boala sau moarte. Prin urmare, capacitatea de a ne deconecta la timp Intr-o stare de stres ne permite sa ne piistriim sanatatea ~i forteIe 1recesare dezvoltiirii ulterioare. Oricat ar piirea de ciudat, omul trece prin asemenea situatii mereu, atat doar ca lupul, ca sa zic a~a, se afla la 0 distantii ceva mai mare. Fiecare dintre noi trece prin situatii care amenintii direct sau indirect viata, sanatatea, cariera, bunastarea noastrii. Oaca yom schimba periodic ritrnul vietii, al situatiei in care ne aflam, stresul va Inceta sa mai fie continuu, devenind dozat, ~i din periculos se va transforma in benefic. Cei care sunt pasionati de mar~uri turistice, de plimbari in sanulnaturii, de sport Invatii, In primul rand, cum sa se deconecteze de la starile de stres, de la evenimentele neplacute, legate de familie ~i de locul de munca. Cu alte cuvinte, stresul poate fi dirijat, transformand veninuJ in medicament. Sa presupunem 0 altii situatie: lupul este legat ~i imobilizat, iar oaia este pusa deasupra lui sau este chiar legatii de el. Stresul va trece mult mai repede ~ioaia va supravietui, caci lupul va fi pentru ea nu doar un simbol al mortii, ci ~i 0 fiintii vie, cu blana, miros, mi~cari. La inceput, stresul va fi atat de puternic, Incat cuno~tinta i se va deconecta sau I~i va incetini ~ .~. ., .. ."v~- ~ .~.. ;I , 41 ~ -
  22. 22. activitatea. Pe urma insa atitudinea fata de sursa de pericol se va schimba. Prin urmare, se poate realiza 0 schimbare de atitudine fata de stres §i 0 discreditare a importantei lui. , Daca omul §i-a format 0 atitudine unilaterala fata de stres, socotind ca trebuie sa evadeze sau sa-I anihileze cu orice pret, 0 atare abordare a situatiei poate genera probleme. Imaginati-va ca aveti la serviciu un coleg care va este nespus de antipatic. Nu va puteti da demisia, dar nici nu-i mai puteti suporta prezenta. Daca aceasta situatie va continua mult, ea risca sa va afecteze sanatatea §i starea psihica. Sa pre- supunem acum ca v-ati decis sa abordati problegia in felul urmator: stabiliti ce anume va displace la acest om, apoi va apropiati §i intrati cu el in vorba. Incercati sa aflati cat mai multe despre el §i despre familia lui. Continuati in felul acesta pana dnd veti simti ca in sufletul dumneavoastra ia na§tere un sentiment cald. Inchipuiti-va cum era el mic copi!. Ce nu i-au putut oferi parintii? Imediat ce acest sentiment de caldura sufleteasca va deveni stabil, stresul va disparea. Prin urmare, pastrarea bunatatii suflete§ti, capacitatea de a intreziiri la orice individ §i calitiiti pozitive ne ajuta sa ne schimbam atitudinea fata de stres §i sa-I diminuam. Dar sa presupunem ca lucrurile au evoluat altfel: incercarea dumneavoastra de a stabili un contact cu persoana respectiva a determinat-o sa reactioneze brutal §i chiar sa va injure. Atunci, oricat ar parea de ciudat, veti constata ca sufletul va este cuprins de un sentiment de blandete §i de seninatate, astfel incat, a doua zi, veti putea trece deja cu mai mult calm pe langa ea. De ce s-a intamplat a§a? Explicatia este urmatoarea: v-ati transferat pretentiile de la nivelul de profunzime la cel de 42 " i suprafala. Cu alte cuvinte, ati incercat sa stiipaniti situatia de stres. La fel §i in cazul oii ingrozite: daca aceasta ar fi behait mereu, ar fi putut ramane in viala. 0 permanentii apreciere negativa a situatiei poate duce la aparitia unor afectiuni grave §i la scaderea potentialului creator. Altfel spus, omul poate vedea lupul chiar §i acolo unde acesta nu exista. in concluzie . , rigiditatea in aprecieri, fie ca este vorba de oameni sau de lumea inconjuratoare, fixarea pe aspectele negative ale vietii se pot solda cu 0 stare de stres permanenta la nivelul sub- con§tientului, iar mai mrziu cu afectiuni fizice §i cu dimi- nuarea capacitiitilor spirituale. Sa trecem la cea de-a doua situatie. Organismul animalelor este slabit dupa 0 na§tere dificila. EI este infectat cu toxine §i istovit de sarcina. Se produce 0 destabilizare, nu atilt a planului exterior, cat a starii lui interioare. Organismul viu reprezintii, de fapt, 0 colonie de celule, in care au loc permanent procese distructive §i modificari, insa aceste modificari sunt tinute sub control, fiind grupate dupa anumite functii. Atunci cand proportiile destabilizarii depii§esc capacitatea acestor functii, organismul se imbolnave§te sau moare. In cazul dat, oaia era sortitii pieirii, caci nivelul modificiirilor care s-au produs in organismul ei a depa§it limitele admisibile, sau, folosind terminologia noastra, a depii§it normele admisibile. Oii i se aduce un mielut abia filtat, ceea ce determina 0 poten(are bruscii a mecanismului iubirii §i a afectiunii pentru 0 altii tiinta vie. Drept urmare, proportiile stresului devin surmontabile. De aici tragem concluzia ca rezervele suflete§ti de blandete interioara, de iubire §i caldura determina capacitatea noastra de a invinge stresu!. f .~. - '""M-.'- ~. !. / , 43 ~ -
  23. 23. Persoanele inraite, inveninate, care au mereu tendinta de a-~i inabu~i sentimentele calde, prietenoase, W mic~oreazA posibilitatile de adaptare ~i de cuno~tere a lumii incon- jurntoare. Mai devreme ori mai mrziu, agresivitatea interioara, reprimarea iubirii ~i bunatatii suflete~ti Ie va afecta nu numai sanatatea fizica, ci ~i pe cea psihica, diminuandu-Ie aptitu- dinile ~i potentialul creator. in lagarele de concentrare, unde oamenii erau supu~i unui stres permanent, primii care piereau erau criminal ii, dar ~i oamenii inraiti ~i disperati. Ultimii mureau aristocratii ~i credincio~ii, adica acei oameni, pentru care bunatatea sufleteasca, pastrarea rezervelor interioare de iubire constituiau un principiu de bazA. In decursul mai multor ani, oamenii de ~tiinta americani s-au zbatut sa elucideze cauzele durerilor acute in zona abdo- menului la copiii mici de numai cativa ani. Au fost examinate cateva mii de cazuri. S-a constatat ca, in perioada sarcinii ~iin cea premergatoare ei, viitorii parinti au manifestat nervozitate ~i ingrijorare excesiva. Cu alte cuvinte, emotiile negative, stresul pe care nu au putut sa-I dep~easca parintii in intervalul de timp mai sus mentionat se transmit copiilor lor, ampli- ficandu-se la ace~tia. Cercetarile intreprinse de autorul lucrarii de fata au demonstrat pe baza a sute de exemple ca pana ~i starile de stres din copilarie ~i adolescentii, care n-au fost dep~ite, pot influenta negativ caracterul, sanatatea ~i soarta urma~ilor. A fost descoperit un nou mecanism de autoreglare: daca indi- vidul se concentreaza asupra sentimentelor de iubire ~i blandete, retraind imaginar de zeci de ori toate situatiile de stres, atat in sufletul lui, cat ~i in eel al copilului se produc 44 ~ schimbari benefice de profunzime. Aplicand acest mecanism, parintii i~i pot ajuta copiii, sporindu-Ie considerabil capacitatea de depa~ire a situatiilor de stres. ~i nu numai atal. Am asistat de multe ori la vindeearea copiilor bolnavi fizic sau psihic, drept urmare a efortului de armonizare interioara fiicut de parintii lor. in cazul unui stres de nedep~it, boala functioneazA ca un adjuvant. Afectiunea fizica sau psihica destabilizeazA echi- librul organismului. Un anumit tip de stres elimina alt tip de Sires. Deei se produce 0 inlocuire a unui tip de stres cu altul. Pe fondul bolii, orice stres dispare, fiind dep~it de mai mull. A~adar, capacitatea de a invinge orice stres, sporirea bunatatii suflete~ti, disponibilitatea de a oferi celor din jur caldura sufleteasca - prin vorbe, comportament, grija fata de ei - toate acestea, acumulandu-se in subcon~tient, ne modeleazii carac- terul, ajut8ndu-ne ulterior sa scapam de multe boli. Sa trecem la eel de-al treilea caz. Fiinta vie se deosebe~te de obieetul inanimat prin reactia pe care 0 are fata de mediul inconjurator. Orice schimbare a mediului inconjurator ne pro- voaca emotii, fie pozitive, fie negative. A~adar, rasuna urletul sirenei. Acesta destabilizeaza starea psihica a maimutei, amenintiind ~i cu 0 destabilizare in plan fizic. Pentru a piistra starea de confort interior, maimutele 0 iau la fuga. insa, daca maimuta nu poate face nici 0 mi~care, stresul continuu ii provoacii emotii de frica, urn ~i dorinta de a evada din viatii. Aceste emotii agresive, negative au provocat infarctul. Cum stau lucrurile intr-un mediu uman? Sa presupunem ca doi indivizi au fost jigniti pe nedrepl. Primul i~i expune obieetiile, incercand sii modifice starea ~ .~. .. .".' fA~ ;f 45 ~ ----
  24. 24. lucrurilor. Cu cat mai numeroase Ii vor fi tentative Ie ~i cu cat mai energic va cauta el sa stabileasca motivele celor Intiimplate, cu atat mai putine emotii negative se vor isca In sufletul lui. Celalalt nu face decat sa se supere, refuzand sa actioneze, cu alte cuvinte, Incremene~te In aceasta stare. in consecinta, el se poate alege cu 0 afectiune fizica. A~adar, depa~irea stresului depinde de cat de energici suntem, de capacitatea noastra de a transforma emotia negativa In actiune. Cercetarile de ultima ora ale oamenilor de ~tiinta americani In problema longevitiitii au aratat ca exista doi factori care se Intrunesc la indivizii cu 0 durata exceptionala a vietii: bunatatea sufleteasca ~i activitatea intensa. Tocmai acestea sunt calitatile necesare depa~irii cu succes a starilor de sIres. Emotia agresiva, supararea este 0 Incercare de autoaparare. E ca 0 dorinta de a anihila obiectul stresului. Daca individul va fi Invatat cum sa se apere, supararea ~i urmarile unui sIres nedep~it Ii vor afecta Intr-o miisura mai mica sufletul. Sa presupunem ca, Incercand sii-mi cumpar un apartament, am fost tras pe sfoara. Daca nu voi ~ti cum sa actionez, ma voi umple de necaz ~i ura. Dar daca ma familiarizez cu legislatia, consult un jurist, apelez la prieteni, ca sa aflu cum se procedeazii Inasemenea cazuri, apararea mea se transforma Intr-un sistem de actiuni judicioase. Ea Inceteazii sa mai fie 0 emotie agresiva periculoasa. Mai exista ~i un alt aspect important. Dad voi lua In calcul din timp toate variantele dezagreabile posibile, atunci, chiar ~i In cazul aparitiei unei situatii neprevazute, voi reu~i sa dep~esc mult mai u~or starea de stres. A~adar, una dintre premisele depa~irii stresului este pregatirea pentru el! 46 1 f .~ Vom fi pregati!i din timp sa Infruntam 0 situa!ie de stres ~i sa 0 ~~pa~im, dadl 0 yom include In existenta noastra ca pe 0 condl!le necesara dezvoltiirii. Atunci cand, la Paris, solda!ii lui Petru I, Infierbanta!i dupa 0 'baie de aburi, s-au aruncat In apa prin sparturile Tacute In ghea!ii, parizienii au crezut ca ei vor sa se sinucida. Pe fondul unei stari suflete~ti de seniniitate ~i bucurie, apa rece ca gheata, aparent periculoasa, actiona ca un leac. in Rusia, 0 tradi!ie bll1e statornicita interzice certurile~i Injuraturile In sauna, Dac~ ~mul vine sa faca baie de aburi Intr-o dispozi!ie proasta, Irasclbtla, el se poate Imbolnavi:' Cu un secol In urma, naufragia!ii nu supravietuiau mai mult de cateva zile, iar autopsia ulterioara ariita ca ei au murit de foame. Astiizi, cand oamenii au aflat ca abstinenta alimentara poate fi benefica ~i ca existii metode speciale p~ntru !inerea unel cure de foame, s-a constatat ca 20, 40, 50, 70 de zile de abstinen!ii nu provoaca 0 epuizare excesiva. S-a' remarcat u~l11atorullucru: daca, In timpul curei de foame, omul Incepe sa se enerveze sau sa se Ingrijoreze, cura trebuie Intrerupta neintarziat, Intruciit ea devine daunatoare sanatatii. Incapacitatea de a depa~i 0 stare de stres are un efect de rezonan!ii asupra tuturor celorlalte situa!ii de stres. Multe p~rsoane, ciocnindu-se de 0 situatie insurmontabilii ~i Ineer- cand emo!ii agresive (iar, pentru adaptarea noastra la mediu acestea sunt du~manul numarul unu), Tara sa-~i dea maca; seama de acest lucru, Incep sa manifeste emo!ii similare In orice altii situa!ie. Astfel, dacii cineva, de piIda, ~i-ajudecat aspru parin!ii, va mal1lfesta acee~i atitudine ~i fa!ii de alti oameni. Deseori L ;f 47 ............... -
  25. 25. I r sursa de stres 0 reprezin!! conceptia noastra despre lume. Oaca ne aflam mereu in cautare de vinovati, fiira indoiala ca yom fi cople~iti tot timpul de emotii agresive, fapt ce ne va diminua adaptabilitatea. in epoca abolirii cultului personali!!tii, oamenii au capatat acces la adevarul despre evenimentele dramatice din trecut. intreaga tara se afla intr-o stare de stres. Orept reactie, s-a incercat aruncarea tuturor vinilor asupra unui singur conducator al statului: Stalin. Au izbucnit emotiile agresive, dispretul, blamarea, ura. Mai tArziu, aceas!! stare de stres, care nu a putut fi dep~itA, a atras dupa sine urmari negative. insa cei mai putin miopi dintre istorici afirmau ca Stalin nu poam nici 0 vina. Caci, spre exemplu, unul dintre liderii posibili, Trotki, fusese un om mult mai crud. lar Stalin, dupa cum s-a dovedit, nu s-a abatut intru nimic de la principiile elaborate de Lenin. Atunci a pomit un val de invinuiri la adresa lui Lenin. Informatia despre acesta s-a dovedit a fi ~i mai ~ocanta. Apoi s-a constatat ca Lenin, in principiu, a actionat in conformitate cu programul trasat de Marx ~i Engels in operele lor. Abia in zilele noastre, multi incep sa inteleaga ca nu imperfectiunea unui individ sau a unui grup anum it de oameni este responsabiJa de nenorocirile prin care a trecut (ara. Cauza rezida in imperfectiunea doctrinei comuniste insa~i, deci ~i a reprezentarilor noastre despre lume ~ioameni. "Nu exista oameni, exista idei " - spuneau vechii indieni. A~adar, 0 conceptie coree!! despre lumea inconjuratoare ~i impulsul sustinut de a cunoa~te lumea constituie premisele depa~irii starilor de stres care se produc la scara mare. Studierea inceputurilor filozofiei ~i religiei ne ajuta sa 48 ~ ~_.~.-. ~ ..."..~ . _..~. invingem tendinta receptarii unilaterale a lumii ~ia situaliilor. Ceea ce credem acum ca ar fi daunator, maine se poate dovedi benefic. 0 atare abordare ne ajuta sa punem capat emoliilor negative ~i sa pastram in orice situalie blandelea sufleteascii., atat de necesara dep~irii starilor de stres. Omul se deosebe~te de animal prin capacitatea sa de a giindi abstract. Memoria ne permite ca, analizii!ld eveni- mentele trecutului ~i urmarile lor prezente, sa facem gene- raliziiri, care ne dezvolta conceptia despre lume ~i sporesc adaptabilitatea noastra la ea. Imaginatia ne permite sa modelam viitorul. Cu cat mai activ lucreazii imaginatia noastra, cu cat cream mai multe modele imaginare. cu aliit mai bine ne orien!!m in timpul prezent ~i cu atat suntem mai pregatili pentru viitor. Oar stresul poate fi generat nu numai de intamplarile prezente. Uneori, el se poate ascunde ~i in spateIe trecutului sau in viitor. in cazul in care trecem printr-o situalie neplacutii in prezent, putem totu~i sa incercam s-o modificam sau sa ne schimbam atitudinea fata de ea. insii, daca aceastii situatie apartine trecutului, ne este deja imposibil sii mai schimbam ceva ~i atunci nu ne ramane altceva decat sa revenim asupra atitudinii noastre fata de ea. Dacii ne menlinem emotiile, stiiruind in dorinla de a schimba situatia, ~i regretam trecutul, neacceptandu-I, apare 0 suprasolicitare psihica. Atunci ciind omul munce~te mult timp in conditii de suprasolicitare fizicii sau psihicii, beneficiind totodatii de foarte puline emolii pozitive, stresul rezultat se poate dovedi imposibil de depa~it, putand duce la urmari grave. Fixarea unui obiectiv imposibil de realizat ~i dorinta aprigii de a-I atinge due la distrugere 49 - ;f
  26. 26. fizica sau spirituala. Suprasolicitarile psihice sunt mult mai periculoase dedit cele fizice. De~i se acumuleaz! pe neobservate, efectele lor sunt resimtite 0 perioada mult mai indelungata de timp ~i se pot prelungi pentru ani ~izeci de ani de zile. Pana la Sigmund Freud se credea ca emotiile dispar tara urma, atunci cand dispare factorul care Ie-a provocat. Cercetarile efectuate de Freud, lung ~i de altii au aratat ca emotiile umane au 0 structura complex! cu mai multe niveluri. Exista emotii de suprafat!, care reactioneaz! la evenimentele din jurul nostru, ~i existii emotii de profunzime, a caror existent! n~i macar nu 0 banuim, de~i importanta lor poate fi mult mai mare decat a celor de suprafat!. Freud a descoperit ca emotiile noastre au 0 inertie colosala. Disparand la suprafata, ele continua sa existe ani in ~ir in subcon~tientul nostru. Inertia emotiilor este necesara functionarii meca- nismului memoriei. lar tara 0 memorie dezvoltatii este imposibil mecanismul gandirii. La baza gandirii sta meca- nismul compararii a doua sau mai multe marimi in spatiu ~i timp. Cand nu suntem in stare sa evaluam situatia, sa 0 analiziim ~i sa 0 comparam, are loc franarea proeesului de gandire. Psihologii din Uniunea Sovietica au efectuat urmatorul experiment. Mainile unui voluntar au fost cufundate in ghips, care a fost lasat sa se intiireasca, apoi prin fata lui au trecut prietenii ~i rudeIe. Omul n-a fost in stare sa-i recunoasca. S-a constatat ca procesul de recuno~tere, de sintetizare, adica procesul gandirii, este indisolubillegat de proeesul emotional. Cand are loe procesul recunoa~terii, degeteIe mainilor omului 50 4 f .~. -, n'~"'-_..~- ~. tresar de parca ar pipai fetele celor apropiati sau orice alt obiect pe care 11 prive~e el. Aceste concluzii, ca ~i ideea acestui experiment, au aparut dupa ce a fost observat urmatorul fenomen. in timpul celui de-al Doilea Ruboi Mondial, in spitalele din spatele frontuIui erau adu~i geni~ii raniti. De regula, ace~tia i~i pierdeau in urma exploziei mainile ~i vederea. De~i starea lor psihica era normal!, iar creierul nu Ie era afectat de traumatisme, dupa cateva zile la geni~ii raniti erau semnalate tulburari ale vorbirii. Aceste tulburari erau destul de per- sistente. Dar, daca pacientului i se modela din oasele radiale un fel de cle~te, cu ajutorul cilruia sa poata simula mi~carile din degete ~i pipai obiectele, vorbirea i se restabilea destul de repede. Din cele expuse mai sus se poate trage urmatoarea concluzie: mecanismul de baz! al memoriei se afla in sentimentele ~i emotiile noastre. Memoria rationala nu se poate dezvolta tara 0 memorie emotionala. Toate emotiile noastre sunt legate de lumea inconjuratoare, permi(iindu-ne adaptarea la ea. in ultima instanta, ele se rezuma la emotiile care stau la baza instinctelor noastre. Amploarea acestor emotii depa~e~te cu mult 0 singura viat!. Ele se transmit din generatie in generatie, iar volumul de spatiu ~i timp pe care 11 cuprind depa~e~te cu mult amploarea emotiilor de moment. Fara astfel de emotii de amploare ~ide foarte lunga duratii este imposibila adaptarea, atat de necesara, la mediul inconjurator, caci procesele momentane sunt 0 reflectare a proceselor de lunga durata. Prin urmare, pentru ca orice entitate vie sa se poata adapta, este necesar ca straturile care stau la baza ;f 51 ~ ---
  27. 27. memoriei emotionale sa reactioneze la Intregul Univers. Trebuie sa existe. 0 emotie prin intermediul careia orice entitate vie poate sa primeasca informatiaprivitoare la toate procesele care au loc In Univers. De la aparitia tuturor forme lor vii ~i pana In prezent, aceasta emotie trebuie sa fie continua, iar activarea ei maxima trebuie sa aiba loc In momentul constituirii structurilor informationale ~i fizice ale entitatii vii. Aceasta emotie nu poate fi alta decat sentimentul iubirii. in viata oricarui organism viu existii doua perioade de manifestare a acestei emotii. Prima, cand are loc formarea structurilor informationale ale viitoarei entitati, ~ia doua, cand se formeazii structurile fizice ale acesteia. La animale, peri- oadele respective poarta denumirea de jocuri nuptiale, urmate apoi de Imperechere. Cu dit omul resimte mai profund iubirea, cu cat 0 cultiva ~i 0 pastreazii mai mult, marindu-i inertia, cu atiit mai mari Ii sunt posibilitiitile de a cunoa~te ~i de a se dezvolta In aceasta lume. Cu alte cuvinte, sentirnentul iubirii poate fi numit prin- cipala sursa informationala pentru toate fiintele din Univers. Evenimentele se produc pe toate planurile: In Univers, In Metagalaxie, in galaxia noastra, dar ~iinjurul nostru, pe 0 razii de numai ciitiva metri. i;)i toate sun!, in egala miisura, importante. Se deosebesc doar prin intervalele de timp diferite. Pentru a-~i asigura supravietuirea inveli~ului fizic sau pentru a-~i apiira teritoriul vital, fiinta vie este pusa periodic in situatia de a se comporta agresiv. Oamenii de ~tiin(ii au constatat un fapt paradoxa. Dintre toate emotiile instinctuale, cele agresive se potolesc cel mai greu. De aici, psihologii au 52 ,~ 1 ~ .~ tras concluzia ca, la om ~i la celelalte fiinte vii, principalul instinct este cel al agresiunii. in realitate, agresivitatea este 0 modalitate de adaptare prin procese rapide, de scurta duratii. in masura In care omul se axeazii pe un astfel de mecanism, el i~i blocheazii accesul la adaptarea strategica. Cu alte cuvinte, priviti din perspectiva unei ample desfii~uriiri temporale, indivizii care manifestii un grad sporit de agresivitate ~i lipsa de bunavoin(ii sunt neviabili. Atunci cand persistii prea mult timp, emoti ile agresive Incep sa disloce ~i sa distruga sentimentul iubirii. in felul acesta, se produce 0 Intrernpere a contactului cu procesele informationale din Univers, iar acest lucrn duce la boala ~i la moarte. Cu alte cuvinte, daca sentimentul de bliindete ~i iubire trebuie sa aiba 0 inertie maxima, sentimentul de iritare, agresivitatea, comportamentul dur trebuie sa aiba 0 inertie cat mai mica. Atunci ~i adaptarea la lumea Inconjuratoare decurge In mod firesc. Sa revenim la trecut. Daca individul apreciazii negativ situatia care se deruleaza In prezent, avem de-a face cu 0 emotie agresiva de scurta durata, ciici orice apreciere negativii conecteazii mecanismul agresivitatii. Aprecierea critica agre- siva a unei situatii de moment reprezinta un pericol, totu~i unul nu prea mare. Dacii apreciem negativ un grup de oameni, statui sau Intreaga omenire, chiar ~i 0 scurta conectare a mecanismului agresivitatii poate fi periculoasa pentru siinatatea psihica ~i fizica. insa, daca apreciem emotional negativ evenimentele trecutului, adica dispre(uim, condam- niim, regretam, agresivitatea fata de iubire cre~te de sute ~i mii de ori. Respectiv scad ~i posibilitiitile noastre de adaptare ~i atunci orice stres devine imposibil de depa~it. II !. ;1' 53 .:............. ...-
  28. 28. I r De aceea emotiile negative legate de evenimentele tre- cutului, in cazul in care nu ne schimbam atitudinea fat1i de respectivele situatii, poate sa ne diminueze considerabil capacitatea de adaptare in prezent. Sentimentele de frica, neincredere provoaca stresul care de regula este legat de evenimentele ~i situatiile din viitor. Influenteaza oare aceste emotii starea noastra fizica ~i psihica? Sa luam ~i sa analizam separat sentimentul fricii. De regula, acest sentiment este legat de amenintarea directa a vietii, adica, ea tine de procesele rapide ~i de scurt1i durata. Leopardul se napuste~te asupra maimutei ca s-o s~ie ~i s-o devoreze. La maimuta apare sentimentul fricii. Aceasta este indisolubil legata de sentimentul urii ~i de dorinta de a nimici leopardul. In principiu, orice sentiment de frica ascunde in sine ura ~i dorinta de a nimici obiectul care a provocat frica. De aceea, ingrijorarea sporitA, teama de viitor sunt sentimente agresive instantanee, care au crescut in proportii de 1000 de ori. Individul care se teme de viitor se distruge pe sine nu mai putin activ dedit cel care regreta ~i blestema propriul trecut. A~adar, una dintre conditiile principale pentru de~irea stresului 0 reprezint1i atitudinea corect1i, din punct de vedere emotional, fata de lumea inconjuratoare, fat1i de evenimentele trecutului ~i ale viitorului. Organismul elevului din cursuI superior se pregate~te pentru 0 schimbare deplina a ritmului de viat1i. Este posibila despartirea de parinti, in vederea continuarii studiilor intr-o institutie de invat1imant superior sau a satisfacerii serviciului militar. EI i~i ia ramas bun de la mediul ~colar. Regimului destul de calm ~i de masurat al vietii de ~colar ii ia locul 54 1 ~ . -" schimbarea brusca a situatiei la facultate sau la locul de munca. Majoritatea tinerilor urmeaza sa faca armata, unde suprasolicitarile fizice ~i morale sunt inevitabile. La ace~i varstA de 15 - 18 ani are loc, de obicei, ~i prima intiilnire cu dragostea. Elevul din cursul superior se pregate~te pentru 0 viata de sine st1itAtoare,el va trebui sa-~i apere ~i sa-~i sustina propriile interese, sa depuna efort pentru a-~i atinge scopul propus, iar, in unele cazuri, el va trebui sa faca fat1i ~i conflictelor. Primii care-i pot veni in ajutor in aceast1i perioada sunt parinti i. Daca parintii adopt1i 0 pozitie corect1i, ajutiindu-~i copilul, dezvoltand nu numai relatii parinte~ti, ci ~i de prie- tenie, apropiindu-se de el ca de un egal, atunci, in orice situatie de stres, acesta Ie va simti sprijinul, ceea ce-i va .intAri sistemul nervos ~i-i va largi posibilitatile. Insa, daca p1irintii incearca sa inabu~e cu asprime orice Ii se pare gre~it in comportamentul copilului, crezand ca in felul acesta instituie ordinea, ei nu fac dedit sa-i aduca acestuia un prejudiciu, caci ii restrang considerabil capacitatea de adaptare, oferindu-i doar un singur model de comportarnent, care, in acceptiunea lor, este corect. Pedagogia inseamna efort permanent, picatura cu picatura, nicidecum 0 galeat1idintr-o data. Cand parintele cauta sa inte- leaga care sunt, de fapt, necesit1itile copilului, aceasta com- pasiune ~i participare efectiva (care nu exclude catu~i de putin critica actiunilor gre~ite) se dovede~te a fi cu mul! mai salutar1i dedit orice predica rostita pe un ton moralizator. Cand piirintele nu dore~te sa inteleaga ce i se intiimpla copilului, multumindu-se doar sa ridice intre ei doi un zid de exigente, el iI cufunda pe acesta intr-o stare de sires greu de depa~it. 55 " '''.''A'' - .. , ;I
  29. 29. Copilul ineeteaza sa mai fie ghidat de sentimentul de iubire ~i prietenie falii de parinti, dimpotriva, elcauta un punet de sprijin doar in sine insu~i. Acest lueru du.ce Ie egoism ~i la eruzime falii de eeilalti oameni. Cand parintele line sa-~i demonstreze in toate situatiile superioritate a fata de eopil, el ii suprima aeestuia eea mai eficienta dintre posibilitalile de invingere a starii de stres, care consta in rnentinerea bliindetii ~i a iubirii in sutlet. Umilirea copilului, afi~area propriei supe- rioritati nu sunt nici proeedee pedagogi~, nici metode de educatie, ele nu reprezinta altceva decat 0()axare gre~ita pe propria foqa, inteligenta ~i importanta. Cu cat copilul este mai protejat launtric fata de stres, avand 0 mar:e inertie a iubirii ~i blandetii, cu atiit este mai greu de dirij at. Nu-i mai poti porunci, trebuie deja sa tratezi cu el ca de 18 egalla egal. Multi parinti vor sa vada in propriul lor copil no un prieten, caruia trebuie sa-i arati consideratie, ci un sclav obligat sa depinda de ei. in loe de iubire ~i blandete, ei se aleg eu senzalia propriei superioritati ~i importante. ~i atunci tot pr~sul educational se rezuma exclusiv la intarirea dependentei copilului fata de parinti, precum ~i la dorinta de a face din el copia exacta a propriei personalitati. Oar, pentru a se ob~:ine acest lucru, in sufletul lui trebuie distrus obstacolul cel TImi mare, care este sentimentul iubirii ~i al bliindelii. Fiecare parinte simte dorinta de a-I face pe copil Sa depinda de el. in masura in care va rezista acestei tentatii, tara a-i fi tearna Sa apara in oehii copilului, in anumite momente, slab ~i vu I nerabil, el va reu~i sa-i cultive copilului, in loe de frica ~i i nveninare, iubire ~i blandele, care-I vor ajuta mai tiirziu sa tina piept incercarilor ~i sa oblina cat mai multe in vialii. 56 i f .~ CONTROLUL ASUPRA SITUATIEI, ;f in ultima vreme mi se intiimpla ceva ciudat: imi este zadarnicita orice tentativii de a dirija mersul evenimentelor. Dupa 0 scurta analiza mi-am dat seama cii acest lucru nu poate fi decat salutar pentru mine. Caci, imediat ce ma angajam in eeva, dorinta de a tine intreaga situalie sub control cre~tea ca 0 avalan~ii. Urma neintarziat 0 explozie de iritare, iscata din orice fleac. Pacientii imi miirturiseau deseori dorinta venita ca din senin de a lovi sau chiar de a baga cutitul in cineva (daca se intiimpla sa-I tinii in mana in acel moment). Am trecut ~i eu prin asemenea stari. Acum inteleg cii este yorba de dorinla exageratii de a-i dirija pe allii ~i de a nimici pe oricine nu se supune. Atund cand te axezi pe propria ta voinlii ~i dorinlii, uili de vointa Divina. latii de ce in budism una dintre eonditiile obligatorii pentru obtinerea iluminarii este renuntarea la dorinte. Prin urmare, eeea ee se cuvine sa dezvoltiim in noi este capacitatea de a ne simti secundari ~i 57 ~
  30. 30. r, vulnerabili, ~i nu puterea de a stApani lumea. Le explic adesea pacientilor mei ca dorinta de a dirija mersul evenimentelor in planul exterior stimuleazi'i dezvoltarea ~i largirea posibi- litatilor, pe cand dorinta de a conduce lumea in plan subtil, launtric provoaca boli ~imoarte. Discutam nu demult cu 0 cuno~tintii despre problemele cu care se confrunta un amic de-al nostru comun. - I-a crescut nivelul trufiei, a fost parerea mea, i s-a creat impresia ca Ie este superior celorlalti. Aceasta va duce, mai devreme sau mai tiirziu, la un e~ec pe toatA linia. Pentru acuratetea eXperimentului, propun sa alcatuim 0 listAde patru persoane, inclusiv noi doi, ~i sa Ie examinam pe rand nivelul trufiei. - Primul, am zis, la acesta, totul pare sa fie in regula. La al doilea era evident un nivel sporit al trufiei. - AI treilea ? - m-a intrebat amicul meu. - La acesta se anuntii un deznodamant fatal, am zis. Nivelul trufiei nu-i Iasa nici 0 ~sa de supravieluire. L-am examinat ~i pe al patrulea. Parametrul trufiei se afla, de bine, de rau, la cote acceptabile. Numarul doi era amicul nostru comun care avea 0 multime de probleme. tar numarul trei m-am dovedit a fi chiar eu. [mediat am in(eles cum stau lucrurile. Incepusem sa abordez in subcon~tient palierele care tineau de alte lumi ~i care erau mult mai ample. Un an intreg m-am tot rugat, pentru a ma elibera de cramponarile de spiritualitate, aparute in unna contactului cu patru lumi. Uneori, in timpul diagnosticarii se strecurau programe de nivelurile 7 - J3, cu toate ci nu era yorba decat de 0 diagnos- ticare superficiala, de 0 citire a infonnatiei de la aceste 58 1 niveluri, ~i nicidecum de 0 interactiune. Pe cand, in cazul interactiunii nemijlocite, energetice, e~ti antrenat intr-un proces asemanator celui in care, in loe de 0 rubia, te alegi cu un milion. Nici nu realizezi ca nivelul trufiei tale a explodat, transfonnandu-se imediat intr-un program de autodistrugere. Omul nu reu~e~te sa controleze dorinta de a-i strivi pe ceilalli sau de a se nimici pe sine. Mai tiirziu el i~i pune capat zilelor sau se stinge de vreo boala grea, tara a mai apuca sa deslu~easca motivele celor intamplate. Mi-am dat seama ca am la dispozitie putin timp. Unica ie~ire din situatie este sa fug, sa ma tiirasc in continuare spre Divin, simtindu-i tot mai mult prezenta in propriul meu suflet. Daca voi invata sa renunt pana la capat la detinerea oricarui control asupra situatiei, daca ma voi lepiida de dorinle, proiecte ~i sperante, voi ca~tiga timp suplimentar ~i voi reu~i sa supravietuiesc. ~ . ~ ,¥-- ,.¥ ~ ;1 i
  31. 31. r . ERORI DE DIAGNOSTICARE La 27 noiembrie ma trezesc lent ~i privesc prin geam. Astiizi e timp frumos, sunt 10° sub zero. Crengile copacilor ~i peretii caselor sunt ro~ii de lumina soarelui. la~i am un acces de tuse. Am lacut guturai ~ibron~ita intr-o forma severa indata dupa lansarea celui de-al cincilea volurn. Nu m-am simtit rau niciodata inaintea vreunei prelegeri, de aceasta data insa, cu 0 ora inainte de lansarea care a avut loc la 21 noiembrie, mi s-a lacut rau, sa-mi vina grealii, nu alta. Totul plutea. Simteam ca amploarea informatiei pe care vreau s-o ofer depa~~te posibilitatile mele de mentinere a situatiei sub control. - Toate sunt in voia Domnului, ma gandesc 'eu, daca are sa mi se mai dea vreun semn, am sa contramandez lansarea cartii. Dar, inainte de inceputul prelegerii, totul pare a se domoli. La sfii~itul prezentarii insa vocea mi-e deja ragu~it8, iar a doua zi ma simt bolnav. Ceva s-a umit din loe la prima conferinlii, s-au pus in mi~care straturi importante. Derulez din 60 .~ . ~ nou tot mersul prelegerii ~iimi amintesc momentele - cheie de la care a lnceput totul. AI treisprezecelea nivel de desta- bilizare. In cazul meu, aceasta tema este in desla~urare de multa vreme ~i programul de autodistrugere se accelereaza. Problemele legate de vedere ~i de sistemul urogenital se amplifica, iar eu, ca ~i pana acum, nu pot face nimic. Imi vin In minte frazeJe pe care Ie-am rostit la conferinlii. - Dacii v-ajignit 0 persoana apropiata, iubita, iar dumnea- voastra incercati falii de ea sentimente de gelozie, ura sau dispret, toate acestea se transforma, cu timpul, intr-un program de autodistrugere ~i sunt blocate in zona capului. Daca traiti lntr-o societate cople~ita de probleme, identificarea vinovatilor este un lucru mai dificil. Nemultumirea nu izbucne~te, ci moc- ne~te mereu; in acest caz, programul de autodistrugere este stopat la nivelul intestinelor. Daca insa constantele noastre se naruie nu din cauza unei anumite persoane sau a unui grup de persoane, ci din cauza modificarii energeticii Pamantului sau a Soarelui, programul de autodistrugere care a izbucnit este blocat in zona I-ei chakre, adica prin dereglarea functiilor sistemului urogenital. san ale rectului, prin tumori sau leziuni In aceasta zona, prin impotenta sau sterilitate. Cu alte "cuvinte, omul nu banuie~te ca a lnceput destabilizarea valorilor lui spirituale de profunzime. far organismul poate provoca in subcon~tient 0 explozie de agresivitate, de nemultumire, apoi programul de autodistrugere Ii va nimici I-a chakra, care adaposte~te principalul centru de dirijare informationala. Un fapt interesant: iertarea, adica pastrarea iubirii, sau iritarea, ca agresiune impotriva iubirii, se declan~eazii inde- 61 ~ '''-1'''''' ~ I L I
  32. 32. pendent de vointa ~icon~tiinta noastra, dar sunt determinate de experienta noastra anterioara. Ai reu~it sa ierti persoana iubitii, care te-a ofensat - vei reu~i sa pastrezi iubirea ~i sa supra- vietuie~ti In pofida influentelor destabilizatoare care acti- onem la cea mai mare adancime. Daca ai fost gelos, ai urat ~i ai dispretuit, agresivitatea ~i, mai apoi, programul de auto- distrugere te ucid In mod automat, iar tu nici nu banuie~ti macar lucrul acesta. "Energetica noastra coincide tot mai putin cu energetica Pamantului ~i a Soarelui, explic eu, iar revenirea la armonie se va produce prin destabilizarea valorilor umane ~i, respectiv, prin cre~terea cantitatii de iubire la scara Intregii omeniri," Azi omenirea poate pastra iubirea Divina In conditiiJe osciliirii valorilor de pana la al cincilea nivel, adica a valorilor care cuprind cinci lumi. In viitorul cel mai apropiat, structurile spirituale pot fi destabilizate pana la al treisprezecelea nivel, adica pana la un nivel care dep~e~te de trei ori posibilitiitile noastre. In aceastii Imprejurare este posibil sa nu survina catastrofe cu caracter global. Pur ~i simplu va fi blocatii functia de reproducere ~ifemeile vor Inceta sa aduca pe lume copii. Este adevarat ca programul de autodistrugere poate ie~i la suprafa(ii, inclusiv prin catastrofe ~i riizboaie. In acest caz vor supravietui cei care au Invatat sa pastreze iubirea In conditiile unei destabiliziiri de proportii. De pilda: e~ecul total pe linia destinului, prabu~irea financiarii au drept rezultat oscilatii pana la al treisprezecelea nivel. Jignirea primei iubiri, 0 Indragostire nefericitii provoaca destabilizare pana la nivelurile nouiisprezece -douiizeci ~iunu. Sa prezentiim toate acestea Intr-un limbaj simplu. Un tiinar 62 ~ ~ ~ s-a Indragostit pentru prima oara ~i a Incercat un sentiment de iubire de proportii uria~e fata de 0 fata. Drept raspuns, aceasta I-a tradat, I-ajignit ~ia plecat cu altul. in pofida umilirii iubirii umane, el a reu~it s-o pastreze pe cea Divina, In primul rand, fiindca avea mai multa iubire Divina, atoate-iertatoare, absolut independenta, decat iubire umana, dependenta, timorata ~i susceptibila. Acest tiinar va putea supravietui cataclismelor viitoare, sociale ~i planetare. Daca Insa cineva a cedat de la prima iubire, va ceda In acela~i mod In orice situatie viitoare, Taraa banui macar lucrul acesta. Dat fiind specificul muncii mele, eu analizez structurile subtile In care sunt ascunse evenimentele viitoare. Mie mi se Intampla acum ceea ce Ii se poate Intiimpla altora In viitor. Oscilarea celor treisprezece niveluri ale mele are loe chiar acum. Se amplifica programul de autodistrugere, iar eu nu pot face nimic. Comit erori de diagnosticare, atunci ciind sunt interesat de rezultate. Cu cat sunt mai interesat, cu atat mai mici sunt ~ansele de a obtine informatia exacta ~i esentiala. In cel mai bun caz Imi parvine informatie de mana a treia, nelnsemnata. De aceea, atunci cand am un necaz sau 0 nenorocire mare, nu vad ~i nu Inteleg nimic. Am un singur obiectiv: sa pastrez iubirea ~i sa nu caut vinovati. Capacitatea mea de a vedea informatia esentiala ~i de a Incadra totul Intr- un sistem depinde tocmai de masura In care izbutesc sa faca fata acestei Incercari. Mai Inainte credeam ca metoda ~i conceptia mea ma vor face invulnerabil. Apoi am Inteles ca dorinta de a fi invul- nerabil reprezenta pentru mine principalul pericol. Credeam ca iau informatia, s-a dovedit Insa ca Imi este oferita. Am fost pus 63 ~~~. - ,..." ,._* .~ ;f ~ -
  33. 33. In fata ciitorva situatii. Eram absolut lipsit de aparare, nimic nu functiona, totul s-a prabu~it. Din nou trebuia sa ma agat de sentimentul iubirii - singura constanta, iar prin intermediul ei mi se restabileau capacitatea de a vedea, de a analiza ~i Intregul meu sistem. ~i iata-ma iar~i Intins In pat ~i privind cerul matinal. Hlrlitul din pieptul meu nu mai contene~te. ~tiu ca bron~ita aceasta poate trece In doua zile, Tara vreun medicament, problema Insa nu va disparea. Nu pot ajunge la 0 Intelegere clara a fenomenului destabiliziirii de la primul pana la al treisprezecelea nivel. El este legat de trufie, de un destin fericit. Este yorba ~i de lipsa dorintei de vialii, manifestata atunci cand totul se prabu~ea, transmisa copiilor ~i nepotilor. Dar eu am trecut deja de atatea ori prin toate situatiile dificile ale vietii Inlaturand nemultumirea, pastrand iubirea. Atunci de. , ce au intervenit acestea din nou cu 0 asemenea fortii? In ultimele doua zile am Incercat de cateva sute de ori sa analizez ce se Intampla, dar tot n-am obtinut 0 claritate deplina. Deocamdata, una dintre principalele cauze este maturizarea copiilor mei ~iproblemele lor viitoare, pe care soarputea sa nu fie In stare sa Ie depa~easca. Fiica mea tu~e~te de mai bine de doua luni. Acest fapt se afla In legatura cu sup1irariledin viitor falii de barbati. Pentru mine, situatia este extrem de simplii. - Vei avea suparari legate de alti oameni, Ii spun, nu rell~e~ti sa Ie faci fata de pe acum. Aceasta Ii poate lovi pe copii tai, de aici ~i tllsea, adica stoparea supararii pana la aparitia ei. Poarta-te corect, schimba-te. TlIsea trebllie sa treaca. Dar aceasta, din cine ~tie ce motive, nu trece. Probabil, eu 64 ') i ~ ..-J sunt totu~i cauza. Imi amintesc de anul 1971, cand mi se prabu~isera toate planurile ~isperantele de a avea 0 cariera reu~ita. Socoteam ca am acceptat acest lucru cu un calm desavar~it. Se pare Insa ca suparari pe toata lumea ~i lipsa dorintei de vialii au existat, ~i Inca Intr-un grad destul de Inalt. Nu ~tiu de ce, acele emotii profunde Incep acum sa iasa la suprafalii cu 0 vitezii ~i 0 amploare ameninliitoare. Incepe 0 perioada foarte periculoasa. Cativa ani In urma, Intr-o buna zi, am zis In gluma: - Odinioara, noi Ii dispretuiam ~i Ii uram pe cei care ne ofensau ~i ne Injoseau, acum Invaliim sa-i iertam pe cei care ne-au calcat In picioare sentimentele cele mai sfinte. Va veni odata ~i vremea cand Yom visa sa ne jigneasca cineva, dar lucrul acesta nu se va Intiimpla. Atunci Yom plati pentru lipsa noastra de perfectiune, cu boli ~i moarte. Pentru mine, dupa cat se pare, a ~i venit vremea aceea. Fara motive vizibi Ie, eu Incep sa ma dezintegrez. Neca- zurile care s-au abatut, In ultimul timp, ca 0 avalan~a asupra mea, In mod evident, nu sunt de ajuns ca sa ma aduca la normal. Imi amintesc discutia cu un contactor. Privind concentrat drept Inaintea sa, el spunea: - Am fost proprietarul unei firme cu capital mix!. Capi- talul fix se afla In Occident, pentru a facilita activitatea. Cred ca va dati seama, statui rus s-a comportat ~i se comportii ca un escroc ordinar. Ei bine, eu nu numai ca am condus aceasta firma, ci am ~i format oameni de afaceri serio~i. Fiecare dintre ei ruleazii mari sume de bani. ~i, deodata, Incep sa se ocupe de mine baietii a~tia din Cosmos. Ei mi-au interzis In general sa I I I. ,1 65 ......

×