19.09.2010
    inică,
dum inic , 19 septem brie 2010 h 21:55:12 .
Ne pas cliquer

             1827 - Petrache
                 Poenaru
              (secretarul lui
                  Tudo...
Rom ânia deţine trei prem iere petroliere m ondiale în anul
  1857:
- Prim a ţară din lum e cu o producţie de ţiţei, ofici...
- în anul 1840 prim ele instalaţii de prelucrare a
  ţiţeiului
- În decem brie 1856 începe construcţia “fabricii de gaz”
 ...
1858 - B ucureşti
  - prim ul oraş
     din lum e
   ilum inat cu
 petrol şi prim a
    rafinărie .
1880 - D um itru
                                             V ăsescu -
                                            const...
A stăzi, ingineri britanici, nostalgici ai m otoarelor
   cu abur, şi-au propus să construiască cea m ai
 rapidă m aşină p...
1881 A lexandru
 Ciurcu - obţine un
 brevet din Franţa
   care prevedea
    posibilitatea
zborului cu reacţie.
  1886 A le...
Creşterea producţiei rom âneşti de petrol, s-a cifrat la
- 275 tone în 1857,
- 15.900 tone în 1880, dată până la care num ...
1885 V ictor
     B abeş -
   realizează
prim ul tratat de
bacteriologie din
      lum e.
1887 C. I. Istrati - Friedelina şi
           franceinele.
Studiind derivaţii halogenaţi ai
benzenului, a descoperit o nou...
1895 D ragom ir M .
  H urm uzescu -
     descoperă
   electroscopul.
Tot el a pus bazele
prim ului laborator
de electrici...
1900 N icolae
   Teclu - becul cu
 reglarea curentului
    electric şi gaz.
 "B ecul" său produce
     o flacără m ai
fier...
R om ânia a fost prim a ţară
 din lum e care a exportat
benzină încă din anii 1900.
În 1907, va publica „E ssai sur
                    les problem es biospeologiques”,
                        prim a lucrar...
1906 A ugustin
  M aior - telefonia
       m ultiplă .
a reuşit să transm ită
    sim ultan, pe o
     singură linie
telef...
V ictor Tatin,
 construise în
1879 un m odel
experim ental de
   aeroplan.
- 1906, 18.03 - Traian V uia - cu
avionul cu tren de aterizare pe roţi cu
pneuri , a efectuat epocalul său zbor,
 fiind pr...
1908 Lazăr
 E deleanu - prim a
rafinare în lum e a
     produselor
petroliere cu bioxid
      de sulf.
1908 A cad.
      N icolaie
V asilescu - K arpen
 - „pila K arpen”,
care funcţionează
    neîntrerupt,
   de 100 de ani!
- „pila K arpen”
 funcţionează folosind
    exclusiv căldura
   m ediului am biant.
    D upă aprecierea
profesorului I. S...
1909
 -Tache B rum ărescu obţine
     un brevet pentru un
    elicopter şi un biplan
   m onom otor cu trei elici
   - A u...
1910 iunie - A urel
V laicu - lansează
 prim ul avion din
   lum e fuselat
   aerodinam ic.
1912 a câştigat
                                           cinci prem ii
                                           m em o...
- 1910 Ştefan
  Procopiu - efectul
       circular al
 discontinuităţilor de
       m agnetism .
   - 1921, decem brie
   ...
1910 G h.
   M arinescu -
   tratam entul
paraliziei generale.
1910 - H enri Coandă reuşeşte
 prim ul zbor al unui avion
cu reacţie (fabricaţie proprie).




                     - 1933...
- 1910 Ioan
     Cantacuzino -
       „fenom enul
      Cantacuzino”
    (aglutinarea unor
         m icrobi).
   - 1913-1...
1916 D aniel
D anielopolu -
   acţiunea
hipertensivă a
   digitalei
1918 - G eorge
 Constantinescu -
întem eiază o nouă
     ştiinţă:
   sonicitatea.
1920 ing. G heorghe B otezatu - a calculat
traiectoriile posibile Păm ânt - Lună, folosite la
   pregătirea program elor „...
A urel Perşu
                                            Invenţia care l-a
                                          făcut...
1921 N icolae
Paulescu - descoperă
      insulina.
  Pentru că era un
anti-m ason virulent,
 Prem iul N obel l-au
prim it ...
1922
 C.Levaditi şi
   Sazevac -
  bism utul ca
agent terapeutic
   îm potriva
   sifilisului.
1930
 E lie Carafoli -
avionul cu aripă
      joasă
1952 A na A slan - gerovital H 3
(n. 1 ianuarie 1897, la B răila - d. 20 m ai 1988, la B ucureşti)
D r. M aria G eorgescu, eleva prof. A na A slan
 şi director al institutului cu acelaşi num e, a
     avut o serie de paci...
A nul 1976 a adus un vârf al producţiei
  petroliere - 14,7 m ilioane tone
In 2001 producţia de petrol se cifra la 5,9
  m...
Constantin Pascu a realizat în anul 2000, în
prem ieră m ondială, un aparat care purifică aerul
 în spaţiile de locuit: di...
La salonul invenţiilor de la G eneva (aprilie
 2001), R om ânia s-a clasat pe locul I în
 privinţa num ărului de prem ii o...
U n crater de pe luna poartă num ele lui
Spiru H aret. A ceasta deoarece savantul rom ân
 a dem onstrat ca axa m are a eli...
M ai putem sem nala existenţa unor personalităţi,
  adevăratele vârfuri de talie universală apărute
dintre m inorităţile d...
A lte realizări rom âneşti:
 - Stefan Odobleja - Părintele ciberneticii generalizate .
- Tim işoara - prim ul oraş europea...
- Iulius Popper - inventatorul unui dispozitiv
pentru recoltarea aurului din apa m ării; în plus
   este cel care a dat de...
- A nghel Saligny - construieşte în prem ieră
  m ondială, la B răila şi G alaţi, silozuri din
        beton arm at (pentr...
CD R O M (din sticla) cu o capacitate de stocare
 de 15.000 ori m ai m are decât a unuia obişnuit.
 Pe 5 astfel de CD -uri...
H ackerii rom âni sunt consideraţi printre cei
     m ai buni (şi m ai periculoşi) din lum e.
D istracţia (conform declara...
La olim piada internatională de m atem atică de la
 W ashington (iulie 2001), elevii rom âni au obţinut o
  m edalie de au...
R om ânia este pe prim ele locuri în lum e la…
     exportul de inteligenţă. D e exem plu, la
„M icrosoft”, a doua lim bă ...
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Români celebri

2,046 views

Published on

Romani care au schimbat fata lumii si care sunt o mandrie pentru cei care in ziua de azi se plang de tara in care s-au nascut.

Published in: Education
  • Be the first to comment

Români celebri

  1. 1. 19.09.2010 inică, dum inic , 19 septem brie 2010 h 21:55:12 .
  2. 2. Ne pas cliquer 1827 - Petrache Poenaru (secretarul lui Tudor V ladim irescu) - este inventatorul stiloului (tocul rezervor).
  3. 3. Rom ânia deţine trei prem iere petroliere m ondiale în anul 1857: - Prim a ţară din lum e cu o producţie de ţiţei, oficial înregistrată în statisticile internaţionale de 275 tone. - A u urm at : - Statele U nite ale A m ericii in 1859, - Italia 1860, - Canada in 1862 si - Rusia in 1863.
  4. 4. - în anul 1840 prim ele instalaţii de prelucrare a ţiţeiului - În decem brie 1856 începe construcţia “fabricii de gaz” din Ploieşti, pe num ele lui M arin M ehedinţeanu. - Petrolul oferit de fraţii M ehedinţeanu pentru ilum inatul public la 8 octom brie 1856 avea calităţi incontestabile: incolor şi fără m iros, ardea cu o flacără lum inoasă, de intensitate şi form ă constantă, fără fum şi fără să lase cenuşă sau com puşi răşinoşi în fitil
  5. 5. 1858 - B ucureşti - prim ul oraş din lum e ilum inat cu petrol şi prim a rafinărie .
  6. 6. 1880 - D um itru V ăsescu - construieşte autom obilul cu m otor cu aburi. A utom obilele cu benzină au apărut în lum e în anul 1896. Înaintea lor au fost cunoscute însă pe plan m ondial câteva autom obile acţionate cu abur, între acestea fiind şi un m odel construit la Paris.
  7. 7. A stăzi, ingineri britanici, nostalgici ai m otoarelor cu abur, şi-au propus să construiască cea m ai rapidă m aşină propulsată de un astfel de m otor
  8. 8. 1881 A lexandru Ciurcu - obţine un brevet din Franţa care prevedea posibilitatea zborului cu reacţie. 1886 A lexandru Ciurcu - construieşte prim a am barcaţiune cu reacţie
  9. 9. Creşterea producţiei rom âneşti de petrol, s-a cifrat la - 275 tone în 1857, - 15.900 tone în 1880, dată până la care num ai Rom ania si SU A figurau în statisticile ţărilor producătoare de petrol. - 250.000 tone în anul 1900 şi a ajuns la - 1.783.947 tone în anul 1914.
  10. 10. 1885 V ictor B abeş - realizează prim ul tratat de bacteriologie din lum e.
  11. 11. 1887 C. I. Istrati - Friedelina şi franceinele. Studiind derivaţii halogenaţi ai benzenului, a descoperit o nouă clasă de coloranţi, pe care i-a num it franceine. Pentru această ă invenţie i s-a acordat M edalia de aur la E xpoziţia Internaţională de la Paris, în 1889. A izolat din plută o substanţă nouă, friedelina.
  12. 12. 1895 D ragom ir M . H urm uzescu - descoperă electroscopul. Tot el a pus bazele prim ului laborator de electricitate din ţară
  13. 13. 1900 N icolae Teclu - becul cu reglarea curentului electric şi gaz. "B ecul" său produce o flacără m ai fierbinte decât B ecul B unsen şi deci este superior acestuia
  14. 14. R om ânia a fost prim a ţară din lum e care a exportat benzină încă din anii 1900.
  15. 15. În 1907, va publica „E ssai sur les problem es biospeologiques”, prim a lucrare im portantă dedicată biospeologiei din lum e. D upă aceea, va iniţia un program internaţional de cercetare num it „Biospeologica” care să studieze fauna peşterilor, la început ca o activitate privată, dar în 1920, înfiinţează la Cluj prim ul Institut Speologic din lum e. E m il Racoviţă
  16. 16. 1906 A ugustin M aior - telefonia m ultiplă . a reuşit să transm ită sim ultan, pe o singură linie telefonică de 15 km , 5 convorbiri fără ca sem nalele să interfereze.
  17. 17. V ictor Tatin, construise în 1879 un m odel experim ental de aeroplan.
  18. 18. - 1906, 18.03 - Traian V uia - cu avionul cu tren de aterizare pe roţi cu pneuri , a efectuat epocalul său zbor, fiind prim ul în lum e care a construit şi a zburat cu un avion m ai greu decât aerul. A paratul său decolând exclusiv prin forţa m otorului, fără vreo forţă exterioară să-l lanseze. - 1925 Traian V uia - generatorul de abur cu ardere în cam eră închisă şi cu vaporizare instantanee
  19. 19. 1908 Lazăr E deleanu - prim a rafinare în lum e a produselor petroliere cu bioxid de sulf.
  20. 20. 1908 A cad. N icolaie V asilescu - K arpen - „pila K arpen”, care funcţionează neîntrerupt, de 100 de ani!
  21. 21. - „pila K arpen” funcţionează folosind exclusiv căldura m ediului am biant. D upă aprecierea profesorului I. Solom on, preşedinte al Societăţii Franceze de Fizică - V asilescu-K arpen "a inventat pila de com bustie cu o jum ătate de secol înainte ca oam enii să ajungă pe Lună datorita ei".
  22. 22. 1909 -Tache B rum ărescu obţine un brevet pentru un elicopter şi un biplan m onom otor cu trei elici - A urel V laicu face, la B inţinţi, prim ele încercări cu planorul - G eorge A rion proiectează un avion cu elicea cuplată direct la m otor.
  23. 23. 1910 iunie - A urel V laicu - lansează prim ul avion din lum e fuselat aerodinam ic.
  24. 24. 1912 a câştigat cinci prem ii m em orabile (1 prem iu I si 4 prem ii II) la m itingul aerian de la A spern, A ustria. Concursul a reunit , între 23 şi 30 iunie 1912, 42 piloţi din 7 ţări, dintre care 17 din A ustro-U ngaria, 7 germ ani, 12 francezi printre care si Roland G aross, cel m ai renum it pilot al vrem ii, un rus, un belgian, un persan şi rom ânul V laicu.
  25. 25. - 1910 Ştefan Procopiu - efectul circular al discontinuităţilor de m agnetism . - 1921, decem brie Ştefan Procopiu - Fenom enul Procopiu (depolarizarea lum inii)
  26. 26. 1910 G h. M arinescu - tratam entul paraliziei generale.
  27. 27. 1910 - H enri Coandă reuşeşte prim ul zbor al unui avion cu reacţie (fabricaţie proprie). - 1933 H enri Coandă - aerodina lenticulară (farfuria zburătoare) - 1938 H enri Coandă - efectul Coandă - 1938 H enri Coandă - discul volant
  28. 28. - 1910 Ioan Cantacuzino - „fenom enul Cantacuzino” (aglutinarea unor m icrobi). - 1913-1916 Ioan Cantacuzino - vaccinare a antiholerică (m etoda Cantacuzino)
  29. 29. 1916 D aniel D anielopolu - acţiunea hipertensivă a digitalei
  30. 30. 1918 - G eorge Constantinescu - întem eiază o nouă ştiinţă: sonicitatea.
  31. 31. 1920 ing. G heorghe B otezatu - a calculat traiectoriile posibile Păm ânt - Lună, folosite la pregătirea program elor „A pollo” (al căror părinte a fost sibianul H erm an O berth); el a fost şi şeful echipei de m atem aticieni care a lucrat la proiectul rachetei „A pollo” care a dus prim ul om pe Lună (ca un fenom en de sincronicitate A pollo a fost unul dintre G em enii D ivini… )
  32. 32. A urel Perşu Invenţia care l-a făcut celebru a fost un „A utom obil de form ă aerodinam ică cu patru roţi m ontate înăuntrul form ei aerodinam ice”. Brevetul a fost obţinut în G erm ania la 19 septem brie 1924, cererea de brevetare fiind adresată la 13 noiem brie 1922.
  33. 33. 1921 N icolae Paulescu - descoperă insulina. Pentru că era un anti-m ason virulent, Prem iul N obel l-au prim it canadienii F. B anting şi J.R .J. M cLeod pentru această descoperire
  34. 34. 1922 C.Levaditi şi Sazevac - bism utul ca agent terapeutic îm potriva sifilisului.
  35. 35. 1930 E lie Carafoli - avionul cu aripă joasă
  36. 36. 1952 A na A slan - gerovital H 3 (n. 1 ianuarie 1897, la B răila - d. 20 m ai 1988, la B ucureşti)
  37. 37. D r. M aria G eorgescu, eleva prof. A na A slan şi director al institutului cu acelaşi num e, a avut o serie de pacienţi celebri: Charlie Chaplin, Leonid B rejnev, Iosip B roz Tito, J.F.K ennedy, Charles de G aulle, preşedinţii Suharto şi Ferdinand M arcos, generalul A ugusto Pinochet (1993), prinţul A gacan (cu soţia), contele O livetti, contesa Z w arow skzy, Caudia Cardinale etc.
  38. 38. A nul 1976 a adus un vârf al producţiei petroliere - 14,7 m ilioane tone In 2001 producţia de petrol se cifra la 5,9 m ilioane tone, iar în 2004, la 5,6 m ilioane tone .
  39. 39. Constantin Pascu a realizat în anul 2000, în prem ieră m ondială, un aparat care purifică aerul în spaţiile de locuit: distruge bacteriile din aer, reţine praful şi fum ul de ţigară, atm osfera devenind „ca în salină sau pe litoralul m arin”. Instalarea acestui aparat costa atunci doar 480.000 lei!…
  40. 40. La salonul invenţiilor de la G eneva (aprilie 2001), R om ânia s-a clasat pe locul I în privinţa num ărului de prem ii obţinute şi pe ţ ă ţ ş locul II (dupa R usia) ca num ăr de invenţii prezentate. A dică a luat prem ii pentru toate cele 62 de invenţii prezentate (22 prem ii I; 18 prem ii II; 22 prem ii III)!!
  41. 41. U n crater de pe luna poartă num ele lui Spiru H aret. A ceasta deoarece savantul rom ân a dem onstrat ca axa m are a elipsei pe care se deplasează Păm ântul în jurul soarelui este de o m ărim e variabilă, creând prem isele de bază ale astrofizicii m oderne.
  42. 42. M ai putem sem nala existenţa unor personalităţi, adevăratele vârfuri de talie universală apărute dintre m inorităţile din R om ânia, în toate dom eniile. U n exem plu de prim rang: prof. H erm an O berth, un sas din Sibiu, considerat părintele navigaţiei spaţiale”şi, de asem enea, profesorul lui W erner von Braun, şeful program ului rachetelor am ericane Saturn”.
  43. 43. A lte realizări rom âneşti: - Stefan Odobleja - Părintele ciberneticii generalizate . - Tim işoara - prim ul oraş european cu ilum inat stradal cu energie electrică (noiem brie 1884). - G riogore A ntipa savant naturalist, inventatorul dioram elor (1912). - Ion A garbiceanu - prim ul laser cu gaz (heliu-neon) cu radiaţie infraroşie (1962). - D um itru D aponte - inventatorul m odalităţii de proiectare a film ului în relief.
  44. 44. - Iulius Popper - inventatorul unui dispozitiv pentru recoltarea aurului din apa m ării; în plus este cel care a dat denum iri rom âneşti unor locuri din Ţara de Foc (Sinaia, U reche, Lahovary, R osetti). - A urel Persu - a stabilit că autom obilul cu cele m ai corecte form e aerodinam ice trebuie să fie proiectat având form a unei picături de apă, în cădere. G eneral M otors precum şi Ford au făcut propuneri pentru achiziţionarea patentului.
  45. 45. - A nghel Saligny - construieşte în prem ieră m ondială, la B răila şi G alaţi, silozuri din beton arm at (pentru poduri). -E liza Leonida Z am firescu - prim a fem eie inginer din lum e. - Sm aranda B răescu -una din prim ele fem ei paraşutist din lum e, deţinătoare a m ai m ultor recorduri m ondiale în dom eniu. -- D r.fiz. E ugen Pavel, de la Institutul de Fizică A tom ică de la M ăgurele, a realizat un
  46. 46. CD R O M (din sticla) cu o capacitate de stocare de 15.000 ori m ai m are decât a unuia obişnuit. Pe 5 astfel de CD -uri poate fi stocată întreaga B ibliotecă a A cadem iei R om âne, iar inform aţiile ar putea rezista 5.000 de ani!!! În noiem brie 1999, inventia a fost prem iată cu m edalia de aur la Salonul M ondial al Invenţiilor - B ruxelles E uropa, iar autorul doreşte cu orice preţ producerea de serie în R om ânia. D ar forurile din R om ânia întârzie la nesfârsit form alităţile.
  47. 47. H ackerii rom âni sunt consideraţi printre cei m ai buni (şi m ai periculoşi) din lum e. D istracţia (conform declaraţiei lor, ei nu fură inform aţii, ci doar doresc sa îşi dovedească valoarea) celor 5 m agnifici de la R ăsărit a obligat CIA să trim ită o delegaţie la B ucureşti. Printre site-urile sparte de ei: U S A rm y, U S A ir Force, U S N avy, N A SA , Coast G uard, departam ente federale, etc.
  48. 48. La olim piada internatională de m atem atică de la W ashington (iulie 2001), elevii rom âni au obţinut o m edalie de aur, doua de argint si trei de bronz. E i sunt din G alati, A rad, V âlcea si Constanta. Participarea la olim piade internaţionale de m atem atică şi fizică : 500 de elevi din 83 de ţări M ihai M anea, m edaliatul cu aur (din G alaţi) avea, la 18 ani, un palm ares im presionant: m edalii de aur tim p de trei ani consecutiv la internaţionale şi B alcaniadă. Fireşte, el a fost racolat im ediat de am ericani, optând pentru U niversitatea din Princetow n (SU A ).
  49. 49. R om ânia este pe prim ele locuri în lum e la… exportul de inteligenţă. D e exem plu, la „M icrosoft”, a doua lim bă vorbită este rom âna, iar la N A SA m ulţi dintre specialiştii de prim rang sunt tot rom âni…

×