Ecosisteme informaționale

1,419 views

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
1,419
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
97
Actions
Shares
0
Downloads
6
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide
  • Această prezentare are ca scop înfățișarea unor aspecte care privesc modul în care principalii actori ai scenei informaționale interacționează între ei și cum transformă informațiile acumulate în cunoaștere pentru utilizatori. Totodată dorește a scoate în evidență instrumentele și mediul informațional din care aceștia vin spre structurile infodocumentare pentru a-și completa studiile și pentru a cerceta sursele BG (Before Google).Bibliotecile, Arhivele și Muzeele sunt puse în situația de a-și adapta și regândi poziția în funcție de obișnuințele utilizatorului avizat sau novice, dar care sunt abili în utilizarea surselor de informare primare: Internetul prin instrumentele de regăsire pe care le oferă.
  • Ne vom opri de data aceasta doar la pilonii sistemelor de informare și documentare: bibliotecile, arhivele și muzeele. Pe scurt: BAM-uri.Există o relație între BAM-uri și beneficiarii produselor și serviciilor acestora. BAM-uri devin din ce în ce mai mult instrumente de confirmare a informațiilor care sunt culese de pe Internet. BAM-urile încep să nu mai fie locurile unde informația cea mai actuală poate fi găsită prin consultarea colecțiilor existente. Din ce în ce mai adesea se văd puse în postura de furnizor de servicii de acces.Dar, această poziție de prim instrument poate fi recâștigată prin strânderea legăturilor cu mediul formativ-educativ al utilizatorului. BAM-urile trebuie să se transforme în captatoare ale cunoașterii și să confirme o poziție de conservator și agregator al acesteia.
  • De unde vin utilizatorii? Cu ce sunt obișnuiți deja?În acest moment nu mai constituie o barieră inițierea unui site web sau a unui blog. La școală sau în universitate studenții și elevii accesează resurse educaționale diseminate prin medii virtuale. Cercetătorii accesează cele mai noi lucrări ale colegilor din domeniu prin intermediul depozitelor digitale. Așteptările lor sunt cel mai ades este ca accesul să fie deschis. În multe cazuri studenți și profesori deopotrivă sunt încurajați de a remixa conținutul educațional. Iar multe dintre serviciile electronice cu care utilizatorul s-a obișnuit și este capabil să le mânuiască creativ sunt îndreptate spre acumularea de cunoaștere pe care să construiască experiența. Cu ce poate echilibra BAM-ul tendința naturală a utilizatorului de a se îndepărta de locația fizică și de colecțiile existente? În primul rând prin servicii de referințe puternice și flexibile. Serviciile de referințe într-o perspectivă modernă sunt unicele mijloace prin care un BAM poate contextualiza eficient o ceree de informare prin prisma unei eficiente exploatări a resurselor pe care colecțiile proprii le oferă.
  • La nivel personal dincolo de etapa de căutare a informațiilor mijlocită electronic, există o serie de instrumente „personale” pe care utilizatorul avizat le utilizează spre a-și da o perspectivă completă asupra a ce se întâmplă în propriul domeniu.Folosește instrumente pentru colectarea referințelor bibliografice, are la îndemână instrumente de indexare și regăsire a informațiilor prin constituirea propriei baze de cunoaștere din ceea ce există pe propriile computere și comunică cu ceilalți colegi, punându-le la dispoziție resursele accesare prin intermediul folksonomiilor. Acest specialist „ad-hoc” vine în concurență foarte puternică cu specialistul din BAM-uri.
  • Există o primă direcție care se reflectă cel mai ades în eforturile colaborative ale instituțiilor care își pun în comun colecțiile. Aceasta este aceea de a agrega conținutul în puncte de acces distincte pentru a servi publicul înteresat cu informații relevante despre obiectele digitale care reflectă cel mai ades elemente de colecție.Această direcție necesită eforturi financiare și logistice substanțiale.
  • Utilizatorul vrea toate instrumentele cu care s-a obișnuit să le regăsească într-o formă familiară în produsele și serviciile pe care le dezvoltă BAM-urile.
  • Management, tehnologie, acces și flux de lucruAceste sunt patru coordonate pe care BAM-urile trebuie să le ia în considerare atunci când construiesc serviciile și produsele. Există un balans fin al resurselor alocate pentru a crea un echilibru constructiv într-o limită bugetară din ce în ce mai șubredă. Inevitabil, produsul de informare final trebuie să ia în considerare aceste patru elemente mari care construiesc orizontul de așteptare al utilizatorului.
  • Ecosisteme informaționale

    1. 1. Dedicaceste gânduri celui care a dorit să catalogheze lumea<br />Ecosisteme informaționale<br />Constantinescu Nicolaie<br />arhitect informațional<br />
    2. 2. Biblioteci<br />Arhive<br />Muzee<br />
    3. 3. VLE/LMS<br />Virtual Learning Environments<br />Learning Management Systems<br />CMS<br />Content <br />Management <br />Systems<br />Depozite digitale<br />
    4. 4. Instrumente<br />de management al<br />referințelor bibliografice<br />Instrumente personale<br />de indexare și regăsire<br />Instrumente de bookmarking (folksonomii)<br />
    5. 5. Agregatori de date<br />Agregatori<br />de conținut<br />
    6. 6. Seeing standards: A Visualization of the Metadata UniverseWork funded by the Indiana University Libraries’White Professional Development Awardhttp://www.dlib.indiana.edu/~jenlrile/metadatamap/<br />
    7. 7. BAM-uri<br />UTILIZATORUL VREA TOTUL!<br />
    8. 8.
    9. 9. Specialiști<br />în <br />informare<br />hibrizi<br />(Sheila Corrall<br />Universitatea<br />din <br />Sheffield)<br />
    10. 10. Context<br />Utilizator<br />Conținut<br />
    11. 11. www.kosson.ro<br />

    ×