Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

RAPORT DE ACTIVITATE ŞTIINŢIFICĂ pentru anul 2015

2,505 views

Published on

RAPORT DE ACTIVITATE ŞTIINŢIFICĂ pentru anul 2015

Published in: Education
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

RAPORT DE ACTIVITATE ŞTIINŢIFICĂ pentru anul 2015

  1. 1. pentru anul 2015
  2. 2. Documentar e ştiinţifică privind formarea vorbitorului cult de limbă română din perspectiva educaţiei europene pentru limbi. Documentare ştiinţifică: Examinarea documentelor de politici educaţionale şi lingvistice existente în Republica Moldova raportate la formarea culturii comunicării. Analiza ştiinţifică a nevoilor de consultanță și asistență metodologică a cadrului didactic în formarea vorbitorului cult de limbă română (vorbitorii nativi şi alolingvi) Analiza şi sistematiza datelor cu privire la nevoile de consultanță și asistență metodologică a cadrului didactic în formarea vorbitorului cult de limbă română EXAMINAREA DOCUMENTELOR DE POLITICI LINGVISTICE ȘI EDUCAȚIONALE, STUDIUL PRACTICII ȘCOLARE PENTRU DETERMINAREA NEVOILOR DE CONSULTANȚĂ ȘI ASISTENȚĂ METODOLOGICĂ A CADRULUI DIDACTIC LA FORMAREA VORBITORULUI CULT DE LIMBĂ ROMÂNĂ. Trimestrul 1 Trimestrul 2 Trimestrul 3 Trimestrul 4 2015
  3. 3. Fundamentarea ştiinţifico-metodologică a noţiunii de vorbitor cult al limbii române T. Callo 1. Formarea vorbitorului cult de limba română prin învăţarea unor discipline în limbă română (elevi alolingvi) (T. Cazacu) 2. Elaborarea Concepției didactice a învățării limbii române de către copii / elevi în instituțiile cu instruire în limbile minorităţilor naţionale din învățămîntul general în corelare cu instrumentele europene de politică educaţională. (A. Popovici) 3. Predarea unor discipline în limbă română (elevi alolingvi) (S. Dermenji- Gurgurov) 1. Strategii de formare-evaluare a competenţei de comunicare în cadrul disciplinei Limba şi literatura română. (M. Hadîrcă) 2. Formarea vorbitorului cult de limba română prin valorificarea didactică a textului. (A. Ghicov) 3. Strategii de dezvoltare a limbajului acţional al elevilor: corectitudine şi normalitate. (M. Suruceanu) 4. Perspectiva curriculară a formării vorbitorului cult. (M. Marin) Design-ul cercetării
  4. 4. Tema individuală: Fundamentarea ştiinţifico-metodologică a noţiunii DE vorbitor cult al limbii române  Elaborarea unei viziuni pedagogice privind necesitatea abordării raportului limbă-vorbire în vederea esenţializării noţiunii de vorbitor cult al limbii române şi ralierii la rigorile europene ale educaţiei pentru limbi prin prisma normativităţii didactice a limbii, funcţionalităţii ei, predării normelor vorbirii în şcoală. Tatiana CALLO Dr.hab., prof.univ, cercetător ştiinţific principal
  5. 5. Funcţionalitatea entităţii de vorbitor cult al limbii române poate deveni realitate în cazul în care vor fi luate ca reper pedagogic următoarele direcţii ale acţiunilor:  Direcţia 1: Ştiinţa pedagogică, în colaborare cu cea lingvistică, urmează să propună şcolii, cel puţin sintetic, reperele pedagogice ale unei lingvistici a vorbirii în şcoală, în acord cu necesităţile imediate şi condiţiile predării.  Direcţia 2: A preda şi a învăţa limba română nu ca o constrângere, ci ca un angajament liber consimţit pentru a putea vorbi în această limbă, ca o atitudine a elevului vorbitor faţă de limbă: dacă vorbeşti incorect, aceasta înseamnă că te dispreţuieşti în primul rând pe tine.  Direcţia 3: A studia limba orizontal (ca sistem) şi a învăţa limba vertical (ca vorbire).  Direcţia 4: A dezvolta vorbitorul cult al limbii române pornind de la normele vorbirii, ca normativitate didactică a limbii, ca primă dimensiune a vorbitorului cult.  Direcţia 5: A pune în valoare, atunci când formăm vorbirea elevului, cunoaşterea lui în general. Experienţa cognitivă a elevului este un factor al vorbirii elevului.  Direcţia 6: A învăţa în şcoală nu atât limba, cât faptul cum poţi să creezi în această limbă, cum poţi să semnifici lumea ta şi lumea în general.  Direcţia 7: Implicarea activă a profesorilor de alte discipline şcolare, decât limba română, în semnalarea şi corectarea greşelilor din vorbirea elevilor, acest lucru fiind oficializat în una sau altă formă.  Direcţia 8: Formarea elevului vorbitor pe următoarele dominante de comportament: obişnuinţă, cuviinţă, normativitate, raţiune.  Direcţia 9: Pentru a elimina în procesul educaţional fenomenul elevului invalid verbal şi a-l forma ca vorbitor cult al limbii române, este nevoie de valorificarea consecventă şi sistematică a vorbirii (vorbirea se învaţă doar vorbind), pornind de la normativitatea didactică a limbii, bazată pe principiile: umanismului; antidogmatismului; utilităţii publice; responsabilităţii publice şi coordonatele fundamentale de: congruenţă; corectitudine; adecvanţă (potrivire); oportunitate; exemplaritate; varietate; convenabilitate; deontologie; liberă acceptare. Concluzii Tatiana CALLO
  6. 6. Maria HADÎRCĂ Dr.conf.cerc. cercetător ştiinţific coordonator Studii de analiză şi sinteză: 1. Perspectiva europeană asupra formării-dezvoltării competenţei de comunicare (0,5 c.a.) 2. Modificările de paradigmă în didactica limbii române 3. Analiza nevoilor de consultanţă şi asistenţă metodologică privind FVCLR  Instrumentar de evaluare a nevoilor de consultanţă şi asistenţă metodologică la FVCLR:  Chestionar de evaluare pentru cadrele didactice de LLR  Chestionar de evaluare pentru elevi (clasele IX – XII)  Tabele de înregistrare a datelor  Recomandări privind dezvoltarea curriculumului de LLR din perspectiva FVCLR Tema de cercetare: Strategii de formare-evaluare a competenţei de comunicare în cadrul disciplinei Limba şi literatura română. Obiectivul-cadru pentru 2015: Examinarea documentelor de politică lingvistică și educațională, studiul practicii școlare pentru determinarea nevoilor de consultanță și asistență metodologică a cadrului didactic la formarea vorbitorului cult de limbă română.
  7. 7. Concluzii M. Hadîrcă  1. În cazul R. Moldova, vorbitorului formarea cult de limba română reprezintă nu doar un ideal al educaţiei lingvistice, ci şi o mare problemă determinată de mai mulţi factori (de ordin cultural, social, politic etc.), care poate fi soluţionată numai prin voinţă politică şi cu eforturi comune, antrenînd toate structurile statului, toate nivelurile de decizie şi toate componentele societăţii. 2. Drept urmare, problema formării vorbitorului cult în limba română ar trebui examinată nu doar din perspectivă pedagogică şi apreciată nu doar ca un rezultat al activităţii didactice, ci într-un context mult mai larg, general, incluzînd aici toţi factorii de răspundere (de la nivel familial pînă la cel al politicii statului) şi abordată holistic, astfel încît cultură lingvistică să apară ca un produs al culturii comunicării din familie, comunitate şi societate.
  8. 8. Dr. Conf.univ. Adrian Ghicov cercetător ştiinţific Identificarea nevoilor reale de suport metodologic în valorificarea resurselor lingvistice şi literare ale textului pentru formarea unui vorbitor cult de limba română. A defini relaţia text – vorbirea cultă a elevului în termeni analitici este o acţiune epistemică vastă, care face să se prefigureze ideea absenţei în şcoală a unui compartiment de bază, la nivel de subiecţi ai educaţiei. Analiza relaţiei text – vorbirea cultă a elevului, pornind de la recunoaşterea influenţei textului asupra vorbitorului în general şi asupra vorbitorului cult în special, a demonstrat că textul poate fi considerat drept referent pentru actele verbale ale elevilor. Stabilirea liniilor strategice şi a activităţilor metodologice/ tehnologice, ce ar facilita perceperea funcţiei lingvistice a textului literar şi nonliterar, în acelaşi rând sub aspectul corectitudinii vorbirii, trebuie să fie un imperativ al şcolii postmoderne. Vizualizarea textului din perspectiva corectitudinii vorbirii este un factor de prim rang în procesul educaţional, deoarece raportul dialectic dintre aceste două fenomene educaţionale, în cazul dat, nu acceptă nici o „ruptură” între ele, relaţia traducând adecvat deplasarea de la text înspre vorbire. În fapt, elevul cititor, refăcând în gândire traiectul textului, îşi plasează propria vorbire pe poziţii de socializare, care, dată fiind competenţa, presupune un efort mai mic pentru realizarea procesului de vorbire. Printre premisele de bază ale acestei influenţe este specificitatea tipologică a textului şi nivelul de acceptare a lui de către elev. Astfel, ţinând seama de aspectul polifonic al textului literar şi al celui nonliterar în contextul actual al ştiinţei textuale (Adam M.-J., Carnap R., Coşeriu E., Cornea P., Ardeleanu S.-M., Măgureanu A. etc.), constatăm că o influenţă directă, bazată pe valoarea referentului, poate fi doar rezultatul unei analize multiaspectuale a textului, printre care se include şi analiza referenţială a acestuia. Tema de cercetare: Formarea vorbitorului cult de limba română prin valorificarea didactică a textului
  9. 9. Tema de cercetare: Strategii de dezvoltare a limbajului acţional al elevilor: corectitudine şi normalitate Dezvoltarea limbajului elevilor în contextul funcţionalităţii În materialele Conferinţei ştiinţifico- metodică internaţională Limba romănă în contextul dialogului intercultural pedagogic fără frontiere. Chişinău, 24-26.07.2015 p. 48-54), în volum de 6 pagini text Comunicarea şi limbajul elevilor –componente ale educaţiei lingvistice În materialele Conferinţei ştiinţifice internaţionale Şcoala modernă: provocări şi oportunităţi. IŞE, 05-11.12..2015, p. 334-339, în volum de 5 pag de text. Studiul ştiinţific Limbajul acţional al elevilor – orientări preliminare în formarea vorbitorului cult al limbii române, în volum de 6 pag.de text. Maria SURUCEANU, dr. Conf.univ., cercetător ştiinţific
  10. 10. Dr. Tamara CAZACU cercetător ştiinţific coordonator EXAMINAREA DOCUMENTELOR DE POLITICI LINGVISTICE ŞI EDUCAŢIONALE LA NIVEL NAŢIONAL (STRATEGIA 2020, CODUL EDUCAŢIEI, CURRICULUMUL DISCIPLINAR) DIN PERSPECTIVA FORMĂRII VORBITORULUI CULT DE LIMBĂ ROMÂNĂ CA LIMBĂ NONMATERNĂ. STUDIUL 1. CURRICULUMUL DIN PERSPECTIVA CADRULUI EUROPEAN COMUN DE REFERINȚĂ PENTRU LIMBI. STUDIUL 2. STRATEGIA EDUCAȚIEI 2020 STUDIUL 3. CODUL EDUCAŢIEI STUDIUL 4. NEVOILE DE CONSULTANŢĂ ŞI ASISTENŢĂ METODOLOGICĂ A CADRULUI DIDACTIC PENTRU FORMAREA VORBITORULUI CULT DE LIMBĂ ROMÂNĂ (ELEVI ALOLINGVI). Tema de cercetare: Formarea vorbitorului cult de limba română prin învăţarea unor discipline în limbă română (elevi alolingvi)
  11. 11. Concluzii Dr. Tamara CAZACU  Persoanele care nu stăpînesc limba română sau o stăpînesc la un nivel insuficient pierd din competitivitate în obținerea studiilor profesionale, a unui loc de muncă onorabil din cauza lipsei de competenţă lingvistică, de comunicare în limba statului.  Crearea, asigurarea investițiilor motivaţionale pentru însușirea limbii române de către populația școlară alolingvă prin investiții fundamentale în personalul didactic, în special în cel de inspecție, prin valorificarea oportunităţilor oferite de tehnologiile informaţionale, comunicaţionale şi a metodologiilor avansate, prin asigurarea cu manuale şi alte materiale didactice adaptate, sprijinind integrarea sociolingvistică a elevilor alolingvi prin extinderea numărului de discipline şcolare studiate în limba română.  Sistematizarea cerinţelor faţă de procesul de învăţare a limbii române ca limbă nonmaternă în conformitate cu recomandările Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi, raportat la funcţiile limbii române cu statut de limbă oficială cu mediu lingvistic corespunzător.  Definitivarea curriculumului (conform CECRL) într-o formulă clară, funcţională, accesibilă profesorilor, părinţilor, elevilor d.p.d.v. al conţinutului, formei, volumului (învățarea limbii române ca disciplină școlară).
  12. 12. Tema de cercetare: Elaborarea Concepției didactice a învățării limbii române de către copii / elevi în instituțiile cu instruire în limbile minorităţilor naţionale din învățămîntul general în corelare cu instrumentele europene de politică educaţională.  Elaborarea Concepţii didactice a disciplinei Limba şi literatura română pentru instituțiile cu instruire în limbile minorităților naționale, corelată cu Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi va permite modernizarea documentelor de politici educaţionale, lucru care va spori calitatea procesului de învățare a limbii române.  Formarea vorbitorului cult de limba română este în consens cu politica lingvistică a Uniunii Europene, acea a multilingvismului, şi constituie un obiectiv al Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii predării-învăţării limbii române.  Valorificarea modelelor de formare a vorbitorului cult de limba română (alolingvi) impune necesitatea modernizării conținuturilor la disciplina, în vederea asigurării relevanței pentru interesele copiilor/ adolescenților de astăzi, pentru perspectivele lor de dezvoltare personală, socială și profesională în calitate de cetățeni activi ai Republicii Moldova.  Angela POPOVICI, dr., cercetător ştiinţific stagiar
  13. 13. Dr. Svetlana DERMENJI- GURGUROV cercetător ştiinţific Studiu analitic: Sensuri ale relevanţei procesului de predare- învăţare a limbii române (şcoala alolingvă) în literatura de specialitate. Studiu analitic: Rolul comunicării în menţinerea valorilor unei culturi. Studiu analitic: Rolul comunicării în menţinerea valorilor unei culturi. Tema de cercetare: Predarea unor discipline în limbă română (elevi alolingvi) •Concluzii •Deşi la formarea şi dezvoltarea limbajului contribuie întreg mediul social şi cultural al elevilor alolingvi, un rol deosebit în perfecţionarea exprimării îl ocupă studiul limbii. •Însuşirea noţiunilor gramaticale presupune un grad ridicat de abstractizare şi consider că, datoria profesorului este stabilirea acelor demersuri metodologice care să le facă accesibile elevilor alolingvi. •Finalitatea studierii acestei discipline în școala alolingvă nu o constituie acumularea unui anumit număr de competențe, asigurîndu-li-se o valoare funcţional - practică. A nu ţine seama de acest lucru înseamnă a face de-a dreptul imposibilă însăşi învăţarea normelor gramaticale, deoarece acestea nu pot fi însuşite decât prin procesul aplicării lor în practica exprimării. Rafinarea exprimării, diversificarea şi nuanţarea ei depind de modul de stăpânire a resurselor limbii române, de operaţionalizarea structurilor gramaticale într-o situaţie de comunicare. Descrierea categoriilor gramaticale, efectuarea analizelor sintactice şi morfologice, prezentarea teoretică, toate trebuie subordonate actului praxiologic al comunicării. •În urma analizei chestionarelor am constatat faptul că deficienţele de exprimare, care îngreunează comunicarea verbală, vizează, în general: sărăcia vocabularului, decalajul mare dintre vocabularul activ şi cel pasiv, folosirea neadecvată contextului a unor cuvinte. •Am constatat o axare exagerată pe studiul gramaticii academice și a literaturii în sine, dar nu cu orientare comunicativă. •Elevii-respondenți au constatat necesitatea elaborării unui set de materiale didactice pentru studierea activă, interactivă a limbii române: fișe de lucru, auxiliare didactice, dicționare ilustrate, elaborarea unor materiale audio și video etc.
  14. 14. Asigurarea calității la nivel de management al cercetării în cadrul sectorului Limbă și comunicare  Coordonarea programei de cercetare ştiinţifică  Coordonarea planurilor individuale  Alcătuirea planului de cercetare al sectorului;  Informarea la tema de cercetare a membrilor sectorului prin remitenţe de cărţi pdf., interviuri video, articole on- line  Participarea la Masa rotundă Proiecte de cercetare ale IŞE, cu reprezentanţii ME. Marin M., moderator  Masa rotundă Evaluarea criterială prin descriptori în învăţământul primar. Marin M., moderator  Elaborarea de sarcini privind activitatea masteranzilor în cadrul stagiului de cercetare  Tema de cercetare: Perspectiva curriculară a formării vorbitorului cult Mariana MARIN, dr. conf.univ., ȘEF SECTOR
  15. 15. Documentare ştiinţifică privind formarea vorbitorului cult de limbă română din perspectiva educaţiei europene pentru limbi. Elaborarea programului de cercetare privind formarea vorbitorului cult de limbă română din perspectiva educaţiei europene pentru limbi Documentare ştiinţifică privind formarea vorbitorului cult de limbă română din perspectiva educaţiei europene pentru limbi. Programul de cercetare privind analiza documentelor de politici lingvistice și educaționale, practicile școlare de succes din perspectiva formării vorbitorului cult de limbă română în raport cu educaţia europeană pentru limbi. Obiectiv: Finalități:
  16. 16. Finalități: 5 Studii individuale. Metode de cercetare: Tabel sinoptic cu prezentarea documentelor de politici lingvistice şi educaţionale elaborate de instituţii ale statului Republica Moldova. Matricea de asociere a gradului de corelare. A fost realizat un studiu de tip focus grup, la 16 aprilie, 2015. Masa rotundă cu genericul Formarea vorbitorului cult de limbă română: realizări, probleme, perspective. Obiectiv: Analiza politicilor educaţiei europene pentru limbi din perspectiva formării vorbitorului cult de limbă română.
  17. 17. Comunicarea (în limba maternă / în limbi regionale / străine) – o competenţă umană fundamentală Cunoaşterea / stăpînirea a 2 – 3 limbi – o precondiţie a vorbitorului cultivat şi a unei comunicări eficiente, care trebuie asigurată în învăţămîntul de bază Grija pentru promovarea şi cultivarea limbii materne, în contextul diversităţii lingvistice, revine exclusiv vorbitorilor ei şi statului naţional. Educaţia europeană pentru limbi Cadrul european comun de referinţă pentru învăţarea, predarea și evaluarea limbilor; Portofoliul European al Limbilor; Recommendation of the European Parliament and of the Council on Key competences for lifelong learning; Memorandum privind învăţarea permanentă etc. Concluzii:
  18. 18. Formarea vorbitorului cult de limba română, în cazul R. Moldova nu doar un ideal al educaţiei lingvistice, ci şi o mare problemă determinată de mai mulţi factori (de ordin cultural, social, politic etc.), care poate fi soluţionată prin voinţă politică şi cu eforturi comune, antrenînd toate structurile statului, toate nivelurile de decizie şi toate componentele societăţii. context mult mai larg, general, incluzînd aici toţi factorii de răspundere (de la nivel familial pînă la cel al politicii statului) şi abordată holistic, atît prin educaţia formală, realizată în cadrul şcolii, cît şi prin cea nonformală şi informală, astfel încît cultură lingvistică să apară ca un produs al culturii comunicării din familie, comunitate şi societate. Concluzii:
  19. 19. Tatiana CALLO Dr.hab., prof.univ, cercetător ştiinţific principal  un vorbitor (adică o persoană care foloseşte limbajul articulat) corect informat;  cu opinii proprii în raport cu valorile socioculturale şi general-umane, care are cunoştinţe corecte, multe, diverse; are un nivel înalt de cultură;  este bine instruit;  care are competenţe de vorbire contextuală;  care vorbeşte plăcut auzului şi care respectă cele 9 coordonate fundamentale ale vorbirii culte şi normele limbii literare.  Identificarea coordonatelor fundamentale: congruenţă; corectitudine; adecvanţă (potrivire); oportunitate; exemplaritate; varietate; convenabilitate; deontologie; liberă acceptare. A fost sintetizat conceptul de Vorbitor cult de limba română Concluzii:
  20. 20. Obiectiv: Analiza ştiinţifică a nevoilor de consultanță și asistență metodologică a cadrului didactic în formarea vorbitorului cult de limbă română (vorbitorii nativi şi alolingvi Finalități: 1. 7 Studii individuale 2. Seminar metodologic 3. Instrumente de evaluare a practicii educaţionale Au fost evidenţiate principalele modificări de paradigmă survenite după adoptarea modelului comunicativ- funcţional de studiere a limbilor ca factor de compatibilizare a educaţiei lingvistice în plan european şi naţional: studierea integrată a limbii şi literaturii; abordarea comunicativă a domeniilor respective; învăţarea limbii ca instrument de comunicare în variantele ei orală şi scrisă; centrarea activităţii de predare-învăţare asupra formării competenţei de comunicare, dar şi unele probleme legate de această modificare (pentru educaţia literară). Concluzii:
  21. 21. Seminare Focus-grup cu profesori de limba şi literatură română Formarea vorbitorului cult de limbă română: probleme, nevoi şi asistenţă.  Sîngerei – Circumscrierea competenţei de comunicare orală în limba română standardelor de eficienţă a învăţării (22.10.2015 – L.T. “Olimp”).  Criuleni – Vorbitorul cult de limbă română. O definiţie de lucru. Aplicaţii. (10.11.2015 – L.T. “B.Dînga”).  Hînceşti – Strategii didactice de evaluare a competenţei vorbitorului cult (11.12.2015 – Gim. Paşcani).  Chișinău, Liceul Teoretic V. Alecsandri  Școala de vară, Liceul Academiei de Științe a Moldovei  Au fost identificate necesităţile de consultanţă şi asistenţă metodologică ale cadrului didactic în ceea ce priveşte formarea vorbitorului cult de limba română
  22. 22. Elaborarea cadrului de referinţă cu privire la nevoile de consultanță și asistență metodologică a cadrului didactic în formarea vorbitorului cult de limbă română (vorbitorii nativi şi alolingvi).
  23. 23.  Vorbitorul cult în corelare cu biografia lingvistică (ca parte componentă a Portofoliului European al Limbilor) (Tatiana Callo) - 10 PAGINI  „Educaţia europeană pentru limbi şi educaţia lingvistică în R. Moldova” (Maria Hadîrcă) 25 PAGINI  Formarea vorbitorului cult de limba română prin valorificarea didactică a textului (Adrian GHICOV) 25 PAGINI  Perspectiva curriculară a formării vorbitorului cult. (Mariana Marin) 18 PAGINI  Importanţa limbajului elevilor în formarea / dezvoltarea vorbitorului cult de limba română (Maria Suruceanu) 20 PAGINI  Formarea competenţelor de comunicare în limba română a elevilor alolingvi prin învăţarea unor discipline în limba română. (Tamara CAZACU) 25 pagini  Modernizarea procesului de predare-învăţare-evaluare a a limbii române ca limbă nematernă. (Angela Popovici) 10 PAGINI  Identificarea unor aspecte privind realizarea activităţilor de însușire coerentă a limbii române în instituția de învățământ în care își desfășoară practica pedagogică studenţii stagiari alolingvi. (Dermenji - Gurgurov Svetlana) 10 PAGINI
  24. 24. Formarea vorbitorului cult de limba română - elevi alolingvi Persoanele care nu stăpînesc limba română sau o stăpînesc la un nivel insuficient pierd din competitivitate în obținerea studiilor profesionale, a unui loc de muncă onorabil din cauza lipsei de competenţă lingvistică, de comunicare în limba statului. Crearea, asigurarea investițiilor motivaţionale pentru însușirea limbii române de către populația școlară alolingvă prin investiții fundamentale în personalul didactic, în special în cel de inspecție, prin valorificarea oportunităţilor oferite de tehnologiile informaţionale, comunicaţionale şi a metodologiilor avansate, prin asigurarea cu manuale şi alte materiale didactice adaptate, sprijinind integrarea sociolingvistică a elevilor alolingvi prin extinderea numărului de discipline şcolare studiate în limba română. Sistematizarea cerinţelor faţă de procesul de învăţare a limbii române ca limbă nonmaternă în conformitate cu recomandările Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi, raportat la funcţiile limbii române cu statut de limbă oficială cu mediu lingvistic corespunzător. Definitivarea curriculumului (conform CECRL) într-o formulă clară, funcţională, accesibilă profesorilor, părinţilor, elevilor d.p.d.v. al conţinutului, formei, volumului (învățarea limbii române ca disciplină școlară). Concluzii:
  25. 25. Posibilităţi de intervenţie pedagogică în curricula cuprinse în aria Limbă şi Comunicare abordarea în sistem a proiectării finalităţilor; o proiectare mai echilibrată a acestora (mai puţine competenţe şi mai relevante); o mai bună corelare a procesului de formare a competenţei de comunicare; proiectarea mai explicită a unor contexte de realizare; dezvoltarea sinergică a capacităţilor de ordin înalt (vorbirea literară, comunicarea eficientă, gîndirea critică etc.) Concluzii:
  26. 26. PUBLICAȚII (conform obiectivelor proiectului) manuale/ dicţionare/ lucrări didactice (naţionale / internaţionale) – 8 articole din reviste naţionale: categoria C – 3 articole în culegeri naţionale - 20 articole din alte reviste naţionale - 5
  27. 27. Colaborarea ştiinţifică Ministerul Educaţiei Universitatea de Stat din Moldova Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă Universitatea A. I. Cuza Iași UNICEF Moldova Universitatea Aurel Vlaicu din Arad, Revista Educaţia Plus, categoria B+ Universitatea Liberă Internațională din Moldova ULIM Revista științifico- metodică Învățătorul Modern Asociaţia Germană pentru Educaţia Adulţilor. Academia Diplomatică din Viena Instituții de Învățământ preuniversitar din republica Moldova
  28. 28. Colaborarea cu instituţiile de învăţămînt superior în aspect didactic 7 teze de masterat la proiectul cercetării 4 cursuri universitare: Cultura comunicării; Teoria formarii competentei de audiere; Didactica limbajului; Didactica lecturii 1 Stagiu de cercetare pentru disciplina de masterat didactica disciplinelor filologice
  29. 29. Organizare de evenimente Masa rotundă Formarea vorbitorului cult de limbă română: realizări, probleme, perspective, 16 aprilie 2015 Şcoala de vară a cadrelor didactice române de pretutindeni, Academia de Științe a Moldovei, Liceul Academiei de Științe a Moldovei, 24 -26 iulie, 2015. Noaptea cercetătorilor europeni, ediția, 2015 Training de dicţie, 24 iulie 2015. Master class: Lecţii publice de limbă română și educație civică. 24 iulie 2015. Focus grup cu cadrele didactice şcolare, metodişti în cadrul Seminarului Republican cu specialiştii responsabili de disciplină din teritoriu privind Organizarea procesului educațional la disciplina Limba si literatura romana pentru anii 2015-2016. LT A.Puşkin, Chişinău, 14.08.2015. Seminarul instructiv- metodic Formarea vorbitorului cult de limbă română în contextul transdisciplinarităţii LT Vasile Alecsandri, mun. Chișinău 27.10.2015 Concurs Internaţional Limba Română - dialog intercultural pedagogic fără frontiere Master class Arta de a vorbi frumos
  30. 30. Noaptea cercetătorilor europeni, ediția, 2015  Soft  Perspectivă: Baterie de teste
  31. 31. Participări la Conferințe 1. Conferinţa Ştiinţifică Internaţională “Şcoala modernă: provocări şi oportunităţi” din 5 - 7 noiembrie 2015 2. Conferinţa Ştiinţifică Internaţională Perspectivele și problemele integrării în spațiul european al cercetării și educației, Cahul, 2015, 3. Conferința Internațională Europe - Eurasia Leadership Conference. Comunicarea Dialog intercultural pedagogic fără frontiere. Austria, Academia Diplomatică din Viena 4. EVALUAREA CRITERIALĂ PRIN DESCRIPTORI: PROVOCĂRI ȘI OPORTUNITĂȚI. Simpozion Pedagogic Internațional, 5 decembrie 2015 5. EVALUAREA CRITERIALĂ PRIN DESCRIPTORI ÎN ÎNVĂŢĂMÎNTUL PRIMAR. Masă rotundă. 5 aprilie 2015 6. Proiectul „Limba română – de la limbă de stat la limbă de comunicare în UTA Găgăuzia”, 1-6 iulie 2015. Universitatea Dunărea de Jos, Galaţi, Romania. 7. Seminar de instruire Predarea limbii romane ca limba străina, organizat de Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați in Republica Moldova 06.05.15 8. Simpozionul Internaţional „UNIVERSUL ŞTIINŢELOR”. Ediţia a VI-a din 6.09.2015. Iaşi, România. 9. Colocviul Internaţional de Ştiinţe ale Limbajului E. COŞERIU. Ediţia a 13, Dinamica limbilor şi literaturilor în epoca globalizării, 16-18 octombrie 2015 10. Sesiune Ştiinţifică Anuală a Institutului de Cercetări “Acad. Ion Haulica”, secţiunea: Comunicarea interdisciplinară, un necesar fundamental al lumii contemporane. Iaşi, 23 octombrie 2015 11. Proiectul „Limba română – de la limbă de stat la limbă de comunicare în UTA Găgăuzia”, 1-6 iulie 2015. Universitatea Dunărea de Jos, Galaţi, Romania.
  32. 32. Activităţi adiacente impact național și vizibilitate a proiectului
  33. 33. Participări la emisiuni televizate și radio în contextul proiectului de cercetare Emisiunea TV / Radio Tematica intervievării Numele, prenumele intervievatului Publika, emisiunea Pregătirea BAC Lecţie televizată cu elevii: Recomanrări de rezolvare a testelor pentru evaluările finale externe la limba română, elevi alolingvi, 45 min. Cazacu Tamara СТС, Bună dimineaţa, Interviuri Pregătirea BAC, Lecţie televizată cu elevii: Recomandări de rezolvare a testelor pentru evaluările finale externe la limba română, elevi alolingvi 40 min. Cazacu T. Publika News Dezbateri cu privire la Programul national de imbunatatire a limbii romane elevilor cu instruire in limbile minoritatilor nationale. Popovici Angela Televiziunea Națională Moldova. Emisiunea Bună dimineaţa! 24 iulie 2015, partea I. O școală de Vară cu profesori, vorbitori culți de limbă română. Marin M. Jurnal TV. 26 iulie, 2015. Limba română nu are frontiere. Marin M. Interviu pentru online media NewMaker Realizările şi perspectivele de însuşire eficientă a limbii de stat de către populaţia şcolară alolingvă, august, 2015. Cazacu T. Televiziunea Națională Moldova. Limba română trebuie să aibă o lege prin care să fie protejată. Radio Moldova. Hadîrcă M. TVR Moldova O Școală de vară pentru cultivarea limbii române. Marin M. Radio Național FM. Învăţătorii români de pretutindeni se vor întâlni la Chișinău. Marin M. Radio Moldova. Radio vacanţa. Cartea de pe raftul literaturii universale: Mark Twain Ghicov A. Radio Moldova. Programe Invitaţie la succes. Ghid radiofonic de pregătire a bacalaureatului la limba şi literatura română Ghicov A.
  34. 34. Colocviu științific Vasile Flueraș  Flueraș Vasile, doctor în științele educațieiRomânia, Universitatea Babeș Bolyai, Cluj Napoca  Scopul vizitei l-a constituit participarea la Şcoala de vară „Limba română în contextul dialogului intercultural pedagogic” desfăşurată în perioada 24 – 26 iulie 2015, la Chişinău, Republica Moldova în cadrul căreia profesorul V. Flueraş şi-a lansat cartea „Prolegomene la o posibilă teorie a competenţei. O propunere teoretico-aplicativă” (2014). Autorul a prezentat evoluţia conceptului de competenţă, şi-a expus viziunea asupra instruirii axate pe formarea de competenţe şi a curriculumului dezvoltat din perspectiva competenţelor-cheie, a descris oportunităţile şi provocările oferite de această nouă perspectivă de abordare a educaţiei, contribuind, prin demersul său explicativ şi interpretativ, la o mai bună înţelegere a unui concept fundamental, care avansat spre starea de paradigmă educaţională.
  35. 35. Grupul Vorbitorul cult de limbă română  2039 DE MEMBRI  Diseminarea rezultatelor proiectului de cercetare ştiinţifică *Strategii pedagogice ale formării vorbitorului cult de limbă română din perspectiva educaţiei europene pentru limbi*, realizat în perioada 2015-2018 la IŞE, Chişinău, Republica Moldova
  36. 36. Rubrica Profesorul - vorbitorul cult în Revistele Învățătorul Modern și Grădinița modernă
  37. 37. Perspective imediate  Elaborarea modelului transdisciplinar de formare vorbitorului cult de limbă română.  Promovarea instrumentarului metodologic de comunicare eficientă în limba română.  Elaborarea standardelor culturii comunicării la nivelul educaţiei lingvistice pentru gimnaziu, liceu.  Elaborarea standardelor Standarde de performanţă la nivel de curriculum, pentru fiecare disciplină în parte.  Elaborarea unui livret de formare-evaluare a competenţei de comunicare pe baza standardelor culturii comunicării  Elaborarea scrisorii metodice în colaborare cu ME.  Realizarea Atelierelor de discuţii şi dezbateri în cadrul Conferinţei ştiinţifice internaţionale a IŞE.  Realizarea Unui posibil Cod de responsabilitate lingvistică a elevului .  Intensificarea colaborării cu Institutul de Filologie al AȘM și anume cu Centrul de Lingvistică al AȘM în contextul proiectelor de cercetare aplicativă.

×