Traduccion ingrid odgers rumania

590 views

Published on

Traducción de ensayos

Published in: Education
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
590
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
4
Actions
Shares
0
Downloads
2
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Traduccion ingrid odgers rumania

  1. 1. Traducerea Redacţiei “Orizont Literar Contemporan” Rumania Ensayo 1
  2. 2. LITERATURĂ ŞI MARGINALITATE ÎN CHILE ACTUAL de Ingrid Odgers Toloza Traducerea Redacţiei “Orizont Literar Contemporan” Introducere O temă profundă şi vastă marginalizarea, referitor la marginalizarea femeii în literaturachilenă, voi menţiona urmatoarele într-o formă foarte succint: A fost o epoca în literatura noastră naţională când femeile aveau literalmente intersizăparticiparea. Era patrimoniu masculin. O consecinţă naturală a masculinităţii predominantă, fărănicio îndoială, masculinitate care, din fericire, a bătut in declin şi permite intrarea femeii peplaiurile literare. Ca o anecdotă, să zicem, „in illo tempore” se spunea că pana era folosită de către femei doarla pălăriile de damă, nu la scrieri. Lucrurile s-au schimbat favorabil. Şi femeile au intrat cu simţ de răspundere şi talent în galeriile literaturii chilene. Ca preambul şi doar cu gândul de a informa vom menţiona scriitoarele care au deschis drumulîn publicarea cărţilor şi au dat spre cunoştinţă viziunea lor despre viaţă. Panoramele şi istoriileliterare îi dau lui Mercedes Marin Del Solar onorabilul titlu de primă scriitoare. Cu posterioritateapar în această etapă Mariana Cox (Shade), Marta Jara, Marta Brunet, Magdalena Petit, GabrielaMistral, Carmen Abalos, Isidora Aguirre, Margarita Aguirre, Rosa Cruchaga, Winett de Rokha,Delia Dominguez, Inés Echverría (Iris), Isabel Velasco, Carmen Gaete Nieto, María CarolinaGeel,, María Elena Gertner, Ana María Guiraldes, Ester Huneus (Marcela Paz), Emma Jauch,Amanda Labarca, Matilde Ladrón de Guevara, María Cristina Menares, María Monvel, AliciaMorel, Violeta Parra, Violeta Quevedo, Chela Reyes, Elisa Serrano, María Silva Ossa, PepitaTurina, Mercedes Valdivieso, Marta Vergara, Magdalena Vial, Sara Vial, Teresa Wilms, MaríaFlora Yañez, María Elvira Piwonka, Olga Acevedo, Isabel Velasco, etc. Am numit atât prozatoare cât şi poete de adevărat renume, ca o formă de plătă de tributfemeilor care au folosit foarte bine pana... cu mâna. În zilele noastre, se observă un număr crescut de femei, de toate vârstele, care fac incursiuniîn poetică şi în naraţiune cu succes unic şi calitate, deschizând ample perspective pentrudezvoltarea literară. În mod informativ numim câteva scriitoare care aparţin noii generaţii,comparându-le cu cele anterior citate: Elena Castedo, Isabel Allende, Lucía Guerra, AlejandraBasualto, Jacqueline Bacells, Cecilia Beuchat, Ana María del Río, Diamela Eltit, MarcelaSerrano, Pía Barros, Sonia Gonzalez, Lilian Elphick, Andrea Maturana, Heddy Navarro, PazMolina, Astrid Fugellie, Rossana Byrne, Elvira Hernández, Teresa Calderón, Isabel Gómez,Rosabetty Muñoz, etc. Există un număr mare. Câte să mai fie în regiunile din Chile? Doar trei femei au obţinut Premiul Naţional de Literatură: Gabriela Mistral (poezie), MartaBrunet şi Marcela Paz (naraţiune).Dominare masculină fără îndoială. Care dă material pentru a vorbi despre Marginalizarea femeiiîn Litaratura chilenă. 2
  3. 3. Pepita Turina, (Punta Arenas, Chile, 1907-1986), a scris un manifest cu într-un moment: În enciclopedie femeile remarcabile sunt uşor de numărat, în timp ce bărbaţii, descurajator.Condiţiile noastre nu sunt pentru enciclopedii. Doar a TREI scriitoare li s-a acordat PremiulnaCondiţiile noastre nu sunt pentru enciclopedii. Doar a TREI scriitoare li s-a acordat Premiulnaţional de literatură. Dacă mult mai multe o merită, nedreptate, inferioritate cunoscută lanumăr. În toate ţările de pe glob se întâmplă la fel. Se întâmplă cu premiile naţionale şiinternaţionale. În totalul categoriilor premiului Nobel l-au primit sute de bărbaţi şi foarte puţinefemei. Poate câteva au crezut că în 1975, Anul Internaţional al Femeii, vreuna ar devenicâştigatoare a acestei recompense. Nu a fost aşa. Ei guvernează cu atributele lor bărăteşti, hoţii universului feminin pe care l-au cucerit lasândfemeile în neplăcutul domeniu al casei, ai intuiţiei (dreptatea este masculină), ai frivolităţii şisentimentalismului. Iubirile mari şi frumoase sunt private de către domni, ca şi compunereamuzicală, arta la un nivel înalt, filzofia, arta chirurgicală şi mii de alte acrobaţii asemănătoare,unde singurii care pot sări mult şi se pot învârti sunt fiinţele umane de sex masculin. Nimic nu irită mai mult pe scriitoare decat această judecată: „scrie ca o femeie”, adică astaînseamnă că scrie rău, deoarece când se consideră că se face bine se spune: „scrie ca un bărbat”.Ca să se zică scrie că un bărbat însemând să aibe forţă şi valoare literară este inacceptabil, dar„literatura feminină” şi „literatura masculină” sunt clasificări. De notat: Ce se întâmplă cu marginalizarea femeilor în literatura chilenă? Ce se întâmplă cu marginalizarea femeilor în literatura regională? Într-un moment, Gabriela Mistral (Vicuña, 1889- Nueva York, 1957), a spus: „Există un munte de discreditare şi de ridicul în Chile pe femeile care scriem.” MARGINALITATEA 1 Ce este marginalitatea 2 Marginalizare socială 3 Marginalitate în literatură 4 Scriitorul marginal 5 Trăind la margine 6 Soluţii posibile. Concluzii 1. CE ESTE MARGINALITATEA Înainte de această întrebare trebuie să avem în vedere că: Marginalitatea este un fenomen relevant şi fecund, în care se exprimă poetica uneiinsatisfacţii profunde, incomoditatea faţă de mirosul oilor (mirosa al resemnării liniştite a“unuia”, căci unul este astfel), în marginalitate se exprimă sub privirile sale, creativitateainovaţiei potenţiale la “germenele” revoluţiilor urbane (pinguinii noştri). Ceva în comun aubrigada care brăzdează oraşul, perseverenţa întreprinzătorului care deschide pieţe noi, apărătoriidrepturilor care nu sunt chiar drepturi şi artistul care provoacă la limită reacţii de aprobare saudezaprobare. 3
  4. 4. Vocile marginale sunt semne, ne poate determina să arate limitele noastre, exceselenoastre. Ireverenţă este angajamentul.Ultraj şi insuficienţă amortita dupa o conştientizare de zi cuzi sub anestezie. 2 MARGINALIZARE SOCIALĂ Înseamnă excluderea socială sau marginalizare procesul prin care o societate respingeanumite persoane, de la indiferenţă simplu la represiune şi de închisoare. Este, de asemenea, încazul celor care nu, în concordanţă cu valorile şi normele unei societăţi date, automarginals. Otrăsătură comună pentru toate gradele şi tipurile de privare sau marginalizare este dificultateanormală satisfacerea nevoilor secundar. Acest fenomen poate apărea fie urmeze idealurilecomunităţii sau atunci când societatea răspunde la interesele unui grup minoritar puternic.Interesant este, după cum sa menţionat mai sus, excluziunea socială este un proces, nu ocondiţie. Prin urmare, limitele lor schimbare, şi care nu este exclus sau inclus poate varia în timp,în funcţie de educaţie, caracteristicile demografice, prejudecăţilor sociale, practicile de afaceri şia politicilor publice. 3 MARGINALITATE ÎN LITERATURĂ Este cunoscut faptul că dacă nu face parte dintr-un grup de elită, suntem scris de lamarginile. Şi asta, spun asta fără whining, am să-l asume. Cu atât mai mult dacă suntem femei şiaparţin regiunilor. În ceea ce priveşte literatura de specialitate sunt editori şi a universităţilor care dau tonul şicritici. Sunteţi de până la un scriitor, cum ar fi noutatea momentului.Din fericire, ştim că literatura este, prin experienţa de lectură şi prin viaţă. Un scriitor dezvoltălectură, scris şi de experienţă de viaţă. Ştim că atelier scriitor unui scriitor lui, nu în ciudaatelierului sau atelier, astfel cum se menţionează de către un autor mexican James Târgrecent. Scriem, cu sau fără difuzie difuzie, care are sufletul unui scriitor (a) să continue să scrie şihrănit în grupuri, singur, dar nu renunta, continua sa se dezvolte munca sa. Unii, în scopul de alăsa o mărturie a timpului său pe pământ, alţii cu speranţa de a contribui la literatura despecialitate, noi generaţii şi viitoare şi unele mai mult sau mai puţin pentru plăcerea de simpla dea scrie. 4 SCRIITORUL MARGINAL Unii ar putea spune că suntem marginalizaţi, deoarece nu respectă normele de o societate deconsum care ieftineşte marca si statutul socio-economic .-De obicei, când vorbim de scriitori cred marginale:• scriitorii gay•-blestemat sau scriitori francezi• femei-scriitori•-scriitori etno-indian•-scriitori de mediu socio-economic• Scriitorii care se adresează zonelor urbane Fringe (1) Pentru noi, scriitorii (AS), marginali sunt cele ale căror scrieri în mare măsură necunoscut sauignorat complet. Prin urmare, este greu de urmat, sunt necunoscute. Despre cei care fac parte din 4
  5. 5. regiuni. Cu atât mai mult, că putem spune fără ezitare. Ca şi în Chile, faptul de a aparţine uneiregiuni (Bio Bio), şi nu de capital (Santiago), avem, de asemenea introduse în clasificareamarginală (de consum). În general, ne sunt excluse din societate literară, cuvântul marja (margine, pe banca, lamarginea), se spune. Suntem excomunicat din imperiul de scrisori, dominată de grupuriputernice, editori, departamentele guvernamentale, biblioteci şi universităţi. Şi nu uitaţi să ia înconsiderare vacile sacre ale literaturii veşnică, rezidenţi, mai ales în Santiago, capitala Chile, caresunt întotdeauna cel mai în considerare atunci când menţionează literatura cuvântul chilian: amRojas, Uribe, Parra,Zurita. Ei sunt umbrele care să însoţească întotdeauna scriitori în curs dedezvoltare. 5 TRĂIND LA MARGINE Şi ce sunt regulile care există în societate şi are sa ma uit la un scriitor?Standardele stabilite sunt citite la scriitor premiat, cel mai comercializat, cel mai intervievaţi înziare, care are cea mai mare taxa. În cazul editorilor de a publica best-seller-scriitori. Scriitorulcare vinde este faptul că în afară de a avea o lucrare destul de bun are o politică de marketing, oconsultanta in afaceri si imaginea publicitară. Vindem cel care nu are loc în mass-media, la TV,în presă, etc. Pentru a publica şi vinde nevoie pentru a face lobby pentru bani avem nevoie. Apoine-am oprit, deoarece sunt:1. Mass-media influenţează această excludere, nu există nici un sprijin sau considerare (nici unrespect)2. Bibliotecile exclude noi nu se publică în editoriale majore3. Universităţile nu se uita în jos la noi, în studiile lor sau activităţi majore sau importante pentrua nu fi absolvenţi în literatura de specialitate, de asemenea, consideră că acestea au un personalde scriitori. Ei fac cursuri şi să scrie.4. Bibliotecile nu sunt interesaţi în cărţile noastre. Primiţi şi păstraţi-l. Suntem scriitori fărăcabinet.5. Politicile din domeniul educaţiei nu sunt suficiente, deoarece nu există nici un stimulent pentrulectură. Ceea ce nu este suficient6. Munca scriitorului cruci trasee marginal în ţara noastră care spune că terenul de poeţi, dar nuare ca cititorii să ia ca o practica de zi cu zi a comunităţii şi a dialogului.7. Nu există nici o critică, o critică constructivă8. Nu există bani 6.-CONCLUZIE O parte a soluţiei este de a se angaja cu ceea ce este creat, şi nu subordonat, dar ar putea fi, deasemenea, de interes pentru a reconstrui ceea ce trăiesc în prezent taxele de învăţământ ar puteasă ia parte în această lucrare, deoarece acesta este favorabil, fie cine este responsabil nu numaipentru transmiterea de cunoştinţe, ci, de asemenea, la formarea de caracter şi mai presus de toatepreda obiectul, cu excepţia ca un element de producţie sau ca o forţă de muncă, dar trebuie să fieînvăţaţi să se simtă cu toate simţurile şi să fie în concordanţă cu ceea ce face şi ceea ce crede, dinmoment ce trup si suflet nu ar trebui să fie două elemente separate, dar ceva în coerenţa continuă. 5
  6. 6. Excluziunea socială, din cauza la oricare dintre originile sale posibile, mereu apare la cei caresufera pierdere sau prejudiciu de a se bucura de drepturile fundamentale, ca indivizi au dreptulla. Excluderea marchează graniţa dintre cei care se bucură pe deplin de drepturile lor şi care suntlipsiţi de o parte din ele, subminează capacitatea acestora de a dezvolta ca indivizi, faţă dedemnitatea ei şi de multe ori riscul propriei vieţi. Este clar că orice excludere este o nedreptate. Nu există nici o excludere care poate veni de laexercitarea justiţiei, atunci când ceea ce apare este prejudiciul adus persoanei, distrugerea fizică,psihică sau morală. În cazul de marginalizare scriitori, limitată în realizarea acesteia, în realizareaartistică. Avem un minister al culturii, dar există o imagine de ansamblu a ceea ce există astăzi înChile, în literatura de specialitate. Materialul de resurse, atenţia este centrată în capitală(Santiago), precum şi scriitori şi câştigătorii, recunoscute prin premii, resurse, materiale sau"pituto" (sin.contactos, clientelism), diferite, de obicei, politicienii. Noile norme de globalizare,şi actorii care scriu, se concentreze pe integrarea pieţelor globale, neglijând nevoile oamenilor căpieţele nu se poate rezolva. Procesul se concentrează mai multă putere şi creşte numărul depersoane marginale în societate. Soluţii posibile: Reformele în domeniul educaţiei, politicii culturale, publicarea de stat difuza în continuare ---În ceea ce priveşte organizaţiile regionale în regiunile am văzut această posibilitate şi a fostimposibil. Oare putem să depăşim marginea? Poate că nu este prea bine să fii marginal, dar nici aşa răunu este. Încă avem capacitatea de a ne autoedita. O valoare orientativă este opţiunea la care aderăcineva: să scriu sau nu scriu? iar dacă scriu, sunt scriitor, “prefer acest tip de viaţă”, deoarece,pentru mine, este acea viată “care merită osteneala de a fi trăită”. (1) Conform cu părerea lui Octav Galindo de la Universitatea Australă, El paseo Ahumada(1983) de Enrique Lihn, Cipango de Tomas Harris, Piedras rodantes de Malú Urriola, Doblevida de Victor Hugo Díaz, spre a nu menţiona decât câteva. Traducerea Redacţiei “Orizont Literar Contemporan”LITERATURA Y MARGINALIDAD EN EL CHILE ACTUALExposición en Centro Cultural de Concepción.Introducción:Tema profundo y extenso el de la marginalidad, respecto a la marginación de la mujer en laliteratura chilena, mencionaré lo siguiente en forma bastante sucinta:Hubo época en nuestras letras nacionales en que las mujeres tenían literalmente vedada suparticipación. Era patrimonio masculino. Una consecuencia natural del machismo imperante, sinduda alguna, machismo que, por felicidad, se ha batido en derrota y permite la entrada de lamujer en las arenas literarias. 6
  7. 7. A modo de anécdota, digamos que en “ in illo tempore” se decía que la pluma era para usarla,por parte de las mujeres, ... en los sombreros femeninos, no en la escritura.Las cosas han cambiado favorablemente.Y las mujeres han ingresado con propiedad y talento en la galería de la literatura chilena.A modo de preámbulo y sólo con el ánimo de informar, mencionaremos las escritoras que hanhecho camino al andar en esto de publicar libros y dar a conocer su visión de la vida. Lospanoramas e historias literarias le dan a Mercedes Marín Del Solar el honroso título de la primeramujer escritora. Con posterioridad surgen en el estrado Mariana Cox (Shade), Marta Jara, MartaBrunet, Magdalena Petit, Gabriela Mistral, Carmen Abalos, Isidora Aguirre, Margarita Aguirre,Rosa Cruchaga, Winett de Rokha, Delia Dominguez, Inés Echverría (Iris), Isabel Velasco,Carmen Gaete Nieto, María Carolina Geel,, María Elena Gertner, Ana María Guiraldes, EsterHuneus (Marcela Paz), Emma Jauch, Amanda Labarca, Matilde Ladrón de Guevara, MaríaCristina Menares, María Monvel, Alicia Morel, Violeta Parra, Violeta Quevedo, Chela Reyes,Elisa Serrano, María Silva Ossa, Pepita Turina, Mercedes Valdivieso, Marta Vergara, MagdalenaVial, Sara Vial, Teresa Wilms, María Flora Yañez, María Elvira Piwonka, Olga Acevedo, IsabelVelasco, etc.Hemos nombrado tanto a prosistas como a poetas o poetisas de cierto renombre, como una formade rendir homenaje a las mujeres que emplearon muy bien la pluma... con la mano.En la actualidad, se nota un creciente número de mujeres, de todas las edades, que incursionan enla poemática y en la narrativa con singular éxito y calidad, abriendo amplias perspectivas para sudesarrollo literario. A modo de información, nombramos algunas escritoras que pertenecen a lanueva generación, comparándolas con las anteriormente citadas: Elena Castedo, Isabel Allende,Lucía Guerra, Alejandra Basualto, Jacqueline Bacells, Cecilia Beuchat, Ana María del Río,Diamela Eltit, Marcela Serrano, Pía Barros, Sonia Gonzalez, Lilian Elphick, Andrea Maturana,Heddy Navarro, Paz Molina, Astrid Fugellie, Rossana Byrne, Elvira Hernández, TeresaCalderón, Isabel Gómez, Rosabetty Muñoz, etc.Existe un gran número. ¿Cuánto más en las regiones de Chile?Sólo tres mujeres han obtenido el Premio Nacional de Literatura: Gabriela Mistral (poesía),Marta Brunet y Marcela Paz (narrativa).Predominio masculino sin duda. Que da para hablar sobre la Marginación de la mujer en laLiteratura chilena.Pepita Turina, (Punta Arenas, Chile, 1907-1986), manifestó en una ocasión:En la enciclopedia las mujeres sobresalientes son fáciles de contar, mientras que los hombres,para qué descorazonarse. Nuestras condiciones no son para enciclopedias. A sólo a TRESescritoras se les ha concedido el Premio nacional de literatura. Si muchas más lo merecen,injusticia, notoria inferioridad en número. En todos los países del orbe sucede lo mismo. Sucedecon los premios nacionales e internacionales. En la suma de las categorías del Nobel lo hanrecibido cientos de hombres y poquísimas mujeres. Quizás unas cuantas creyeron que en 1975,Año Internacional de la Mujer, alguna se haría acreedora a ese galardón. No fue así.Ellos gobiernan con sus atributos varoniles, ladrones del universo femenino del que se hanapoderado dejando a las mujeres el fastidioso dominio del hogar, de la intuición (la razón esmasculina), de la frivolidad y del sentimentalismo. Los grandes y bellos amores son privativosde los caballeros, al igual que la composición musical, el arte a gran nivel, la filosofía, lacirugía-arte y miles de otras acrobacias parecidas, donde los únicos que pueden saltar alto ypiruetear son los seres humanos de sexo masculino. 7
  8. 8. Nada irrita más a las escritoras, en general, que oír este juicio: “escribe como mujer”, ya que esosignifica que escribe mal, porque cuando se considera que lo hace bien se dice: “escribe comohombre”. Que se diga escribe como hombre para significar que se tiene fuerza y valor literario esobjetable, pero “literatura femenina” y “literatura masculina” son clasificaciones. HACONSIDERAR.¿Qué pasa con la marginación de las mujeres en la literatura chilena?¿Qué pasa con la marginación de las mujeres en la literatura regional?En una ocasión, Gabriela Mistral (Vicuña, 1889- Nueva York, 1957), dijo:“Hay una montaña de desprestigio y de ridículo en Chile echada sobre las mujeres queescribimos”LA MARGINALIDAD1.-Qué es la marginalidad2.-Marginacion social3.-Marginalidad en la literatura4.-El escritor marginal5.-Vivir al margen6.-Posibles soluciones-conclusión1.-QUÉ ES LA MARGINALIDADAnte esta pregunta, tiendo a pensar que:La marginalidad es un campo altamente relevante y fecundo, en ella se expresa la poética de lainsatisfacción profunda, la incomodidad al olor de las ovejas (ese olor a resignación tranquilizadadel “uno” …porque uno es así), en la marginalidad se expresa a su vez, la creatividad de lapotencial innovación o el “gérmen” de las revoluciones ciudadanas (nuestros pingüinos). Algo encomún tiene la brigada que raya la ciudad, la perseverancia del emprendedor que abre mercadosinimaginables, los defensores de los derechos que aún no son derechos y el artista que provoca allímite de conmover o repugnar.Las voces marginales, son señales, provocaciones que nos muestran nuestros límites, nuestrosexcesos. Es la irreverencia con compromiso. Indignación e intolerancia a la sensibilidadadormecida por una cotidianeidad anestesiada.2.-MARGINACION SOCIALSe entiende por exclusión o marginación social el proceso por el que una sociedad rechaza aunos determinados individuos, desde la simple indiferencia hasta la represión y reclusión.También se da el caso de quienes, por no concordar con los valores y normas de una determinadasociedad, se automarginan. Característica común a todos los grados y tipos de marginación es laprivación o dificultad para la normal satisfacción de las necesidades secundarias. Este fenómenose puede producir ya sea por seguir los ideales de la comunidad o bien cuando la sociedadresponde a los intereses de un grupo minoritario poderoso. 8
  9. 9. Es interesante mencionar que, como dicho anteriormente, la exclusión social es un proceso, nouna condición. Por lo tanto sus fronteras cambian, y quién es excluido o incluido puede variarcon el tiempo, dependiendo de la educación, las características demográficas, los prejuiciossociales, las prácticas empresariales y las políticas públicas.(Inválidos, la tercera edad, los enfermos)3.- MARGINALIDAD Y LITERATURAEs sabido que si no se pertenece a un grupo elite, quedamos escribiendo desde la marginalidad.Y esto, lo digo sin gimoteos, tenemos que asumirlo. Con mayor razón si somos mujeres ypertenecemos a regiones.En el plano de la literatura son las editoriales y las universidades las que marcan las pautas y lacrítica. Son los que levantan a un escritor como la novedad del momento.Afortunadamente nosotros sabemos que la literatura se hace por medio de las experiencias de lalectura y por medio del vivir. Un escritor se desarrolla por la lectura, la escritura y la experienciade vida. Sabemos que un escritor es escritor con taller, sin taller o pese al taller, como manifestóun autor mexicano en la Feria de Santiago recientemente. Escribimos, con difusión o sindifusión, el que tiene alma de escritor(a) seguirá escribiendo y nutriéndose en grupos, a solas,pero no se dará por vencido, persiste en elaborar su obra. Unos, con el propósito de dejartestimonio de su paso por la tierra, otros, con la esperanza de aportar a la literatura, a las nuevasy próximas generaciones y algunos más o menos por el mero placer de escribir.4.-EL ESCRITOR (A) MARGINAL-¿QUIÉN ES?Algunos pueden decir que somos marginales pues No seguimos las normas de una sociedad deconsumo que envilece con la marca y el estatus socio-económico.-Generalmente cuando se habla de escritores marginales se piensa en:• los escritores homosexuales• -los escritores franceses o malditos• -las escritoras mujeres• -los escritores de etnias- indígenas• -los escritores de bajo nivel socio-económico• Los escritores que abordan espacios marginales de las urbes (1)Para nosotros, los escritores(AS) marginales son aquellos cuyos escritos apenas se conocen ó seignoran totalmente. Por lo tanto, cuesta seguirlos, son desconocidos. Pasa con los quepertenecemos a regiones. En mayor medida, eso podemos afirmarlo sin dudar. Pues en Chile, elhecho de pertenecer a una región (BìoBìo), y no a la capital (Santiago), también nos inserta en laclasificación de marginales (prescindibles)En general, somos los excluidos de la sociedad literaria, la palabra al margen (al borde, en laribera, al filo), lo señala. Somos los excomulgados del imperio de las letras, dominadas porgrupos de poder, editoriales, ministerios, librerías y universidades. Y no olvidemos considerar alas eternas vacas sagradas de la literatura, residentes, en su mayoría, en Santiago, la capital deChile, que son siempre los más considerados a la hora de mencionar las palabras literaturachilena: tenemos Rojas, Uribe, Parra, Zurita. Son sombras que siempre acompañarán a losescritores emergentes. Por decirlo de alguna manera 9
  10. 10. 5.- ¿POR QUÉ SE VIVE FUERA DE LAS NORMAS ESTABLECIDAS?= ¿POR QUÉ SEVIVE AL MARGEN?Y ¿Cuáles son las normas establecidas existentes en la sociedad y que tiene que observar unescritor?Las normas establecidas son leer al escritor más premiado, el más marketeado, al másentrevistado en los diarios, el que tiene el más alto cargo. En el caso de las editoriales publicar alos escritores que más venden. El escritor que vende es el que aparte de tener una obramedianamente buena tiene una política de marketing, la asesoría de una empresa de imagen ypublicidad. Vende el que tiene cabida en los medios, en la TV en la prensa, etc. Para publicar yvender necesitamos lobby, para ello requerimos dinero. Entonces estamos fuera porque:1. Los medios de comunicación influyen en esta marginación, no hay apoyo ni consideración (nohay respeto)2. Las librerías nos excluyen por no ser publicados en editoriales grandes3. Las universidades no nos contemplan en sus estudios ni actividades mayores o de importanciapor no ser graduados en literatura, consideremos además que ellos tienen un cuerpo docente deliteratos. Hacen clases y escriben.4. Las bibliotecas no se interesan en nuestros libros. Los reciben y los guardan. Somos escritoressin vitrina.5. Las políticas de educación no son suficientes pues no hay incentivo a la lectura. Lo que hay noes suficiente6. La obra del escritor recorre caminos marginales en nuestro país que se dice tierra de poetas,pero carece de lectores que la asuman como un ejercicio cotidiano de comunidad y diálogo.7. No existe la crítica-la crítica constructiva8. No hay dinero6.-CONCLUSIONUna parte de la solución es comprometerse con lo que se crea y no subordinarse, pero tambiénpodría ser de interés reconstruir los cánones con los que actualmente se viven por lo que laeducación podría tomar parte en esa labor, puesto que es propicia que sea ella quien se encargueno sólo de la transmisión de los conocimientos sino también de la formación de carácter y quesobretodo enseñe al sujeto a no ser como un elemento de la producción o como una fuerza detrabajo, sino que se le debe enseñar a sentir con todos sus sentidos y a ser coherente con lo quehace y con lo que piensa, puesto que el cuerpo y el alma no deberían de ser dos elementosaislados sino algo en continua coherencia.La exclusión social, debida a cualquiera de sus posibles orígenes, produce siempre en quienes lapadecen una pérdida o una lesión del disfrute de los derechos fundamentales que como personasles corresponden. La exclusión marca la frontera entre quienes gozan en plenitud de sus derechosy quienes se ven privados de una parte de ellos, con menoscabo de sus capacidades de desarrollocomo personas, agravio de su dignidad y, con frecuencia, peligro de su propia vida.Es claro que toda exclusión es una injusticia. No hay exclusión que pueda proceder del ejerciciode la justicia, cuando lo que produce es el daño de la persona, su destrucción física, psicológica omoral. En el caso de los escritores la marginación, los limita en su realización personal, en surealización artística. Tenemos un ministerio de cultura pero No hay una visión global de lo que 10
  11. 11. existe hoy, en Chile, en literatura. El recurso material, la atención se centraliza en la capital(Santiago), y en los escritores ya galardonados, reconocidos, gracias a premios, a recursosmateriales o “pitutos” (sin.contactos, amiguismo), diversos, generalmente políticos. Las nuevasreglas de la globalización, y los actores que las escriben, se centran en la integración de losmercados globales, descuidando las necesidades de las personas que los mercados no puedenresolver. El proceso concentra aún más el poder y acrecienta el número de marginales en lasociedad.POSIBLES SOLUCIONES concretas:*Reformas en Educación, políticas culturales, editorial estatal, incrementar la difusión regional--- En relación a organizarnos en las regiones ya hemos visto esa posibilidad y ha sido imposible.¿Podremos algún día salir del margen? Tal vez no sea lo mejor ser marginales, pero no es tanmalo. Aún podemos autoeditar.Un valor orientador es la opción que el habitante de un país toma ante una disyuntiva: ¿escribo ono escribo?, y sigo escribiendo, soy escritora, “prefiero este tipo de vida”, porque para mí, contodo, es la vida “que vale la pena vivir”.Ingrid Odgers Toloza(1): Según estudio de Oscar Galindo de la Universidad Austral, El paseo Ahumada(1983) deEnrique Lihn, Cipango de Tomas Harris, Piedras rodantes de Malú Urriola, Doble vida deVictor Hugo Díaz, por mencionar algunos. 11

×