Psihologia Adolescentului

25,214 views

Published on

0 Comments
5 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
25,214
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
10
Actions
Shares
0
Downloads
820
Comments
0
Likes
5
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Psihologia Adolescentului

  1. 1. Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural PEDAGOGIE PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR ŞI PREŞCOLAR Psihologia adolescentului şi adultului Tinca CREŢU 2005
  2. 2. © 2005 Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural Nici o parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă fără acordul scris al Ministerului Educaţiei şi Cercetării ISBN 973-0-04298-5
  3. 3. Cuprins CUPRINS ................................................................................................ pagina 1.PREADOLESCENŢA-STADIUL IEŞIRII DIN COPILĂRIE................................................ 2 Obiectivele unităţii de învăţare nr. 1 .................................................................................... 2 1.1.Preadolescenţa şi trecerea la un nou ciclu şcolar ........................................................ 2 1.2.Transformările biologice şi debutul pubertăţii în preadolescenţă ................................. 5 1.3.Aspecte specifice în manifestarea proceselor senzorial-perceptive de observare şi de reprezentare la preadolescenţi ........................................................... 7 1.4.Particularităţile proceselor cognitive complexe ale preadolescenţilor .......................... 8 1.5.Aspecte specifice în manifestarea proceselor stimulativ şi reglatoare din preadolescenţă.......................................................................................................... 13 1.6.Particularităţile personalităţii preadolescenţilor .......................................................... 16 Rezumatul acestei unităţi de învăţare................................................................................ 19 Recomandări şi comentarii cu privire la probele de autoevaluare ..................................... 21 Lucrarea de evaluare nr. 1 şi modul de evaluare............................................................... 23 Bibliografia minimală ......................................................................................................... 26 2.ADOLESCENŢA-STADIUL UNOR AMPLE TRANSORMĂRI PSIHICE ......................... 28 Obiectivele unităţii de învăţare nr. 2 .................................................................................. 28 2.1.Dominantele în profilul de dezvoltare din adolescenta............................................... 28 2.2.Schimbări în activitatea fundamentală şi în relaţiile sociale ale adolescenţilor .......... 30 2.3.Dezvoltarea biologică a adolescenţilor....................................................................... 32 2.4.Particularităţile capacităţilor senzorial-perceptive, de observare şi de reprezentare ale adolescenţilor şi postadolescenţilor ..................................................... 33 2.5.Gândirea formal-abstractă a adolescentului şi postadolescentului ............................ 34 2.6.Caracteristicile memoriei şi imaginaţiei adolescenţilor şi postadolescenţilor.............. 36 2.7.Comunicarea şi limbajul în adolescenţă şi postadolescenţă ...................................... 39 2.8.Evoluţia afectivităţii, motivaţiei şi voinţei în adolescenţă şi postadolescenţă.............. 40 2.9.Personalitatea adolescentului şi postadolescentului .................................................. 43 Rezumatul acestei unităţi de învăţare................................................................................ 51 Recomandări şi comentarii cu privire la probele de autoevaluare ..................................... 52 Lucrarea de evaluare nr. 2 şi modul de evaluare............................................................... 55 Bibliografia minimală ......................................................................................................... 57 Proiectul pentru Învăţământul Rural i
  4. 4. Cuprins 3.Tinereţea-stadiul de dezvoltare deplină a capacităţilor fizice şi psihice umane...............59 Obiectivele unităţii de învăţare nr. 3...................................................................................59 3.1. Dominantele în profilul de dezvoltare din stadiul tinereţii...........................................59 3.2. Capacităţile senzorial-perceptive şi motrice la tineri..................................................61 3.3. Procesele cognitive complexe şi învăţarea la tineri ...................................................63 3.4. Afectivitatea şi motivaţia – aspecte caracteristice tinereţii .........................................67 3.5. Particularităţile personalităţii tinerilor .........................................................................72 Rezumatul acestei unităţi de învăţare ................................................................................75 Recomandări şi comentarii cu privire la probele de autoevaluare......................................76 Lucrarea de verificare nr. 3 şi modul de evaluare ..............................................................77 Bibliografia minimală ..........................................................................................................79 4.ADULTUL- stadiul maturizării psihice..............................................................................81 Obiectivele unităţii de învăţare nr. 4...................................................................................81 4.1. Dominantele în profilul vieţii psihice a adultului .........................................................81 4.2.Schimbări în plan biologic specifice stadiului adult.....................................................83 4.3.Particularităţi ale sensibilităţii, atenţiei şi motricităţii la adult .......................................85 4.4.Procesele complexe – aspecte caracteristice adulţilor ...............................................88 4.5.Particularităţile învăţării la adult..................................................................................93 4.6.Maturizarea afectivă şi motivaţională a adulţilor .........................................................95 4.7.Principalele particularităţi ale personalităţii adulţilor ...................................................97 Rezumatul acestei unităţi de învăţare ..............................................................................100 Recomandări şi comentarii cu privire la probele de autoevaluare....................................101 Lucrarea de verificare nr. 4 şi modul de evaluare ............................................................103 Bibliografia minimală ........................................................................................................105 5.CICLUL BĂTRÂNEŢII ...................................................................................................107 Obiectivele unităţii de învăţare nr. 5.................................................................................107 5.1. Bătrâneţea cel de al treilea ciclu al vieţii..................................................................107 5.2.Regresiile în plan biologic la bătrâneţe.....................................................................111 5.3.Modificări specifice bătrâneţii în planul sensibilităţii şi al motricităţii .........................114 5.4.Conservări şi regresii ale capacităţilor cognitive complexe la bătrâni.......................115 5.5.Modificări ale afectivităţii şi motivaţiei la bătrâneţe ...................................................119 ii Proiectul pentru Învăţământul Rural
  5. 5. Cuprins 5.6.Schimbări caracteristice în manifestarea personalităţii la bătrâneţe ........................ 121 Rezumatul acestei unităţi de învăţare.............................................................................. 123 Recomandări şi comentarii cu privire la probele de autoevaluare ................................... 125 Lucrarea de verificare nr. 5 şi modul de evaluare............................................................ 126 Bibliografia minimală ....................................................................................................... 128 Bibliografia generală........................................................................................................ 129 Proiectul pentru Învăţământul Rural iii
  6. 6. Introducere INTRODUCERE Notă de prezentare “Cursul de psihologia adolescentului şi adultului” face parte din pachetul de discipline psihopedagogice şi continuă sarcinile de pregătire a studenţilor începute de Cursul de psihologia copilului. Prin urmare, asigură însuşirea cunoştinţelor de bază referitoare la dezvoltarea psihică de la sfârşitul copilăriei şi până la finalul vieţii. Competenţe: • Amplificarea capacităţii de abordare din perspectiva evolutivă a schimbărilor fizice şi psihice din finalul primului ciclu de dezvoltare umană şi din următoarele două. • Formarea abilităţilor de a analiza interacţiunile variate ale factorilor externi şi interni care explică momentele de vârf ale dezvoltării competenţelor cognitive ale adolescentului sau regresiile ce apar o dată cu înaintarea în vârstă. • Creşterea posibilităţilor de recunoaştere a semnelor dezvoltării psihice şi de fina interpretare şi diagnosticare a evoluţiei normale din fiecare stadiu. • Dezvoltarea capacităţilor de documentare aprofundată în legătură cu cercetările, conceptele şi teoriile referitoare la dinamica vieţii psihice la adult şi bătrân în vederea fundamentării unor căi noi de a-i ajuta să-şi identifice şi să-şi rezolve problemele. Obiectivele cursului După ce se vor studia temele acestui curs, studenţii vor putea să: • explice ideile de bază referitoare la dezvoltarea psihică deosebită din adolescenţă şi postadolescenţă; • să descrie manifestările caracteristice avansului cognitiv special din adolescenţă; • să înregistreze diferite puncte de vedere cu privire la procesele ample şi de profunzime care duc la dezvoltarea deosebită a personalităţii adolescenţilor şi postadolescenţilor; iv Proiectul pentru Învăţământul Rural
  7. 7. Introducere • să rezume aspecte centrale ale constituirii identităţii profesionale, familiale, sociale din stadiul tinereţii; • să explice în ce constă procesul de maturizare psihică din stadiul adult. Abordarea problemelor acestei discipline în lucrările autorilor români şi străini Ca şi psihologia copilului şi cea a adolescenţei a atras atenţia cercetătorilor de foarte mult timp pentru că în acest stadiu al vieţii se produc intense şi ample transformări. S-au scris lucrări speciale destinate adolescenţilor şi s-au dezvoltat apoi cercetări interdisciplinare. Ciclul bătrâneţii a intrat în sfera cercetărilor mai ales în primii ani din a doua jumătate a secolului XX şi numărul lucrărilor şi publicaţiilor a crescut mereu. În jurul anului 1960 au început să se extindă cercetările asupra tinerilor şi adulţilor. Treptat s-au acumulat date de cercetare, concepte, idei, teorii care constituie astăzi corpul de cunoştinţe al acestei discipline. Autori de prestigiu reprezintă astăzi acest domeniu în plan mondial şi în psihologia românească. Dintre cei mai importanţi autori străini care au contribuit în acest domeniu amintim: Stanley Hall (1904), Maurice Debesse (1936), Jean Piaget (1955), E Erikson (1962), R. M. Lerner şi D. F. Hultsch (1983), Vander Zanden (1993), Helen L. Bee (1986) etc. Dintre autorii români relevăm: Ursula Şchiopu (1982), Elena Bonchis (2004), Anca Munteanu (2004), Tinca Creţu (2001). Structura cursului Pentru că însuşirea acestei discipline este precedată de „Cursul de psihologia copilului”, studenţilor le sunt familiare multe dintre conceptele, ideile şi punctele de vedere cu privire la fenomenele generale de dezvoltare psihică şi felul în care trebuie înţeleasă legătura dintre stadii. Cursul cuprinde cinci unităţi de învăţare, patru din ele abordează preadolescenţa, adolescenţa, tinereţea şi adultul iar ultimul tratează în ansamblu ciclul bătrâneţii. Proiectul pentru Învăţământul Rural v
  8. 8. Introducere Prima unitate de învăţare tratează dezvoltarea fizică şi psihică din preadolescenţă. Se insistă asupra aspectelor mai importante cum ar fi transformările biologice şi influenţele lor asupra vieţii psihice, schimbările deosebite în desfăşurarea proceselor cognitive, intensificarea conştiinţei de sine şi structurarea mai bună a imaginii de sine. A doua unitate de învăţare tratează problemele adolescenţei insistându-se asupra dezvoltării cognitive remarcabile, a metamorfozei personalităţii şi parcurgerii crizei de originalitate. Problemele stadiului tinereţii sunt tratate în a treia unitate de învăţare şi se insistă asupra a ceea ce deosebeşte dezvoltarea psihică din acest interval al vieţii faţă de adolescenţă şi postadolescenţă. Totodată, se subliniază aspectele de continuitate în raport cu stadiile anterioare. Dezvoltarea identităţii profesionale, familiale, socio-culturale, a specificului motivaţiei şi afectivităţii sunt aspecte centrale ale traversării acestui stadiu, al tinereţii. Adultul, cel mai lung stadiu al vieţii este complex abordat în a patra unitate de învăţare. Se subliniază mai ales aspecte care demonstrează maturizarea vieţii psihice umane. În ultima unitate de învăţare este abordată bătrâneţea. Se prezintă cele mai importante date de cercetare care pun în evidenţă fenomenele de regresie a capacităţilor fizice şi psihice dar sunt subliniate şi conservările şi se relevă marile posibilităţi de compensare. Acestea ar trebui special aprofundate şi analizate pentru a găsi resursele parcurgerii satisfăcătoare a ultimilor ani de viaţă. Fiecare unitate de învăţare urmăreşte o prezentare cât mai clară şi sistematică a cunoştinţelor. În legătură cu fiecare problemă tratată sunt propuse teme de reflecţie care te invită să aplici pe loc noţiunile şi ideile cursului, fie având în vedere comportamentele celor din jur fie, făcând analize ale experienţelor proprii de viaţă. Un avantaj important pentru însuşirea acestei discipline îl reprezintă rezumatul din finalul fiecărei unităţi de învăţare. Acesta esenţializează aspectele cele mai importante ale dezvoltării psihice vi Proiectul pentru Învăţământul Rural
  9. 9. Introducere din fiecare stadiu, construind o schemă mentală orientativă generală, necesară rezolvării oricăror probleme. Toate unităţile cuprind un paragraf de recomandări şi comentarii în legătură cu temele de reflecţie care asigură orientarea în elaborarea răspunsurilor personale şi totodată, confirmarea lor. În structura fiecăreia din cele cinci unităţi de învăţare ale acestui modul, există o lucrare de verificare. Aceasta cuprinde 10-15 întrebări care cer un răspuns pe care trebuie să-l elaborezi personal. Nu se admite copierea răspunsurilor ci, pe baza, studierii atente a paragrafelor corespunzătoare trebuie să construieşti personal răspunsul. Lucrările de verificare se transmit tutorelui în condiţiile pe care le vei cunoaşte şi care sunt valabile pentru toate disciplinele. Lucrările de verificare sunt însoţite de ghidul de evaluare şi astfel iţi poţi calcula anticipat notele. Notele de la lucrările de verificare reprezintă evaluarea continuă şi dau 30% din nota finală la această disciplină. Nota la examen va reprezenta 70% din cea finală. Principala sursă de pregătire este cursul care ţi se pune la dispoziţie. Totodată, fiecare unitate de învăţare cuprinde recomandări bibliografice, cu selectarea paragrafelor corespunzătoare. Pe baza lor ţi se asigură o lărgire a pregătirii la această disciplină. Considerăm că materialul tipărit sau redactat electronic pe care îl vei primi, are mare accesibilitate, referiri la cazuri concrete, teme de aplicare practice şi orientări bibliografice utile aşa că îţi va fi uşor sa înveţi şi să obţii rezultate superioare. Îţi dorim încredere în reuşită şi tenacitate. Câteva probleme introductive ale Psihologiei adolescentului şi adultului Cursul de psihologia adolescentului şi adultului, aşa cum am mai subliniat, îl continuă pe cel de psihologia copilului. El oferă date, concepte, idei, explicaţii cu privire la evoluţia psihică de dincolo de copilărie până la sfârşitul vieţii. Contribuie astfel, la întregirea Proiectul pentru Învăţământul Rural vii
  10. 10. Introducere cunoştinţelor studenţilor despre dezvoltarea psihică umană, asigură rezerva de cunoştinţe, care să permită desfăşurarea de activităţi didactice şi la celelalte cicluri şcolare sau programe speciale destinate adulţilor, construieşte o perspectivă a dezvoltării care orientează mai bine acţiunile formative de la orice vârstă. Domeniul de cercetare al acestei ştiinţe este constituit de ansamblul schimbărilor ce se petrec în cursul trecerii de la un stadiu la altul, de la un ciclu la altul, începând cu sfârşitul copilăriei în toate planurile vieţii psihice. Obiectul de cercetare este legitatea care guvernează toate aceste transformări psihice. Psihologia adolescentului şi adultului poate fi definită ca acea ştiinţă care cercetează legile şi condiţiile de dezvoltare, maturizare şi chiar involuţie a psihicului uman de la încheierea copilăriei şi până la sfârşitul vieţii. Metodele de cercetare ale acestei discipline sunt aceleaşi ca ale psihologiei copilului dar aplicarea lor prezintă un anumit specific: • metoda observaţiei, aplicată la stadiile de care se ocupă această disciplină, presupune o atenţie deosebită pentru a asigura camuflarea observatorului. Prezenţa acestuia poate influenţa mai puternic conduitele preadolescenţilor, adolescenţilor etc., adică a celor ce se caracterizează prin conştiinţa de sine intensificată. Totodată dincolo de copilărie poate fi utilizată şi autoobservaţia; • metoda experimentală se poate aplica într-o organizare mai complexă decât în copilărie; • metoda anchetei pe bază de chestionar poate fi larg aplicată începând cu jumătatea preadolescenţei; • analiza produselor activităţii are, la aceste vârste un mai larg teren de aplicare. De asemenea, testele ce pot fi aplicate la vârstele de care se ocupă această disciplină, sunt mai variate şi mai complexe. Problemele principale de care se ocupă psihologia adolescentului şi adultului sunt: – descoperirea modalităţilor noi în care acţionează factorii generali ai dezvoltării psihice; viii Proiectul pentru Învăţământul Rural
  11. 11. Introducere – relevarea creşterii importanţei factorilor interni în procesul de dezvoltare psihică, aşa cum ar fi intensificarea conştiinţei de sine sau creşterea capacităţilor autoreglatoare etc.; – evidenţierea transformărilor psihice care dau specificitate fiecărui stadiu şi ciclu; – surprinderea interinfluenţelor multiple şi variate dintre acestea; – aprofundarea înţelegerii naturii sistemice a dezvoltării psihice din fiecare stadiu; – dezvoltarea mecanismelor maturizării psihice şi a exprimării acesteia în atitudini şi comportamente caracteristice pentru fiecare studiu; – înţelegerea mai profundă a fenomenului îmbătrânirii şi identificarea resurselor, fiecărui stadiu din ciclul al treilea al vieţii, pentru a diminua dificultăţile aduse de înaintarea în vârstă; – descoperirea unor legi noi şi elaborarea de noi concepte care să îmbogăţească teoria psihologică generală şi să fundamenteze mai bine activităţile cu personale de diferite vârste. Psihologia adolescentului şi adultului are strânse legături teoretice şi metodologice în primul rând cu psihologia copilului, cu cea genetică şi cu biopsihologia şi de asemenea, cu toate disciplinele fundamentale şi aplicative ale acestui domeniu al cunoaşterii. Proiectul pentru Învăţământul Rural ix
  12. 12. Preadolescenţa – stadiul ieşirii din copilărie Unitatea de învăţare nr. 1 PREADOLESCENŢA – STADIUL IEŞIRII DIN COPILĂRIE CUPRINS 1.PREADOLESCENŢA-STADIUL IEŞIRII DIN COPILĂRIE................................................ 2 Obiectivele unităţii de învăţare nr. 1 .................................................................................... 2 1.1.Preadolescenţa şi trecerea la un nou ciclu şcolar ........................................................ 2 1.2.Transformările biologice şi debutul pubertăţii în preadolescenţă ................................. 5 1.3.Aspecte specifice în manifestarea proceselor senzorial-perceptive, de observare şi de reprezentare la preadolescenţi ........................................................... 7 1.4.Particularităţile proceselor cognitive complexe ale preadolescenţilor .......................... 8 1.5.Aspecte specifice în manifestarea proceselor stimulative şi reglatoare din preadolescenţă.......................................................................................................... 13 1.6.Particularităţile personalităţii preadolescenţilor .......................................................... 16 Rezumatul acestei unităţi de învăţare................................................................................ 19 Recomandări şi comentarii cu privire la probele de autoevaluare ..................................... 21 Lucrarea de evaluare nr. 1 şi modul de evaluare............................................................... 23 Bibliografia minimală ......................................................................................................... 26 Proiectul pentru Învăţământul Rural 1
  13. 13. Adolescenţa – stadiul unor ample transformări psihice 2. PREADOLESCENŢA-STADIUL IEŞIRII DIN COPILĂRIE Obiectivele unităţii de învăţare nr. 1 După ce vor studia această unitate de învăţare, studenţii vor putea: • să rezume aspectele adaptării preadolescenţilor la un nou ciclu şcolar; • să descrie schimbările de ordin fizic ce caracterizează ieşirea din copilărie; • să explice în ce constă trecerea la un nou stadiu al inteligenţei umane; • să identifice caracteristicile cognitive senzorial-perceptive ale preadolescenţilor care susţin procesele de învăţare mai complexe; • să dezvolte ideile cele mai importante referitoare la funcţionarea gândirii; • să înregistreze noul nivel al manifestării memoriei şi imaginaţiei preadolescenţilor; • să rezume cunoştinţele referitoare la limbajul preadolescenţilor; • să explice în ce fel se transformă afectivitatea şi motivaţia preadolescenţilor, deosebindu-i astfel de copilărie; • să dezvolte ideile care se referă la noul nivel al conştiinţei de sine şi la imaginea de sine a preadolescenţilor; • să înregistreze rolurile crescute ale grupurilor de covârstnici în dezvoltarea personalităţii din stadiul preadolescenţilor. 1.1. Preadolescenţa şi trecerea la un nou ciclu şcolar Schimbări în Preadolescenţa face parte din primul ciclu al dezvoltării fiinţei activitatea de umane, adică din ciclul de creştere şi dezvoltare şi corespunde învăţare intervalului de vârstă 10-14 ani. Există diferenţe între cercetători în ceea ce priveşte existenţa acestui stadiu. Unii consideră că cea de a treia copilărie, adică a şcolarităţii mici durează până la 12 ani şi mai departe se desfăşoară adolescenţa şi nu acceptă preadolescenţa ca stadiu distinct. 2 Proiectul pentru Învăţământul Rural
  14. 14. Preadolescenţa – stadiul ieşirii din copilărie Alţii considera preadolescenta un substadiu al adolescenţei. Dar cei mai mulţi autori români consideră preadolescenţa ca un stadiu distinct caracterizat printr-un anumit specific al activităţii de bază învăţarea şi al sistemului de relaţii în care se află integrat elevul. O dată cu intrarea în acest stadiu, cele mai importante schimbări se produc în activitatea de învăţare şi anume: – diversificarea disciplinelor şcolare; – adaptarea gândirii la specificul cognitiv al diverselor solicitări şi mai ales atingerea nivelului de generalizare şi abstractizare cerut; – însuşirea sistematică a noţiunilor ştiinţifice de bază din principalele domenii ale cunoaşterii; – interacţiunea cu mai mulţi profesori şi efortul de adaptare la cerinţele şi stilurile lor diferite de lucru; – creşterea timpului de învăţare acasă şi a responsabilităţilor personale pentru acesta. Având în vedere aceste schimbări se consideră, pe bună dreptate, că intrarea în clasa a V-a este un adevărat prag ce trebuie trecut uneori cu destul efort şi tensiuni. Totodată preadolescenţii se pot angaja, alături de părinţii lor în activităţi de muncă în folosul familiei. De asemenea, participă la fel de fel de evenimente culturale, sunt interesaţi de programele TV, de reviste, cărţi, internet etc. Jocul îşi păstrează încă un loc al său, aproape în fiecare zi, dar este vorba de jocuri complexe cu reguli. Temă de reflecţie nr. 1 Aminteşte-ţi de propria preadolescenţă şi fă un inventar al preocupărilor extraşcolare, stabilind şi o ierarhie a lor, începând cu cea mai plăcută şi mai des realizată. Scrie răspunsul aici. Compară răspunsul tău cu ceea ce se oferă în pag.21 Proiectul pentru Învăţământul Rural 3
  15. 15. Adolescenţa – stadiul unor ample transformări psihice Schimbări în Schimbări importante se produc şi în câmpul relaţiilor pe care le sistemul au preadolescenţii în familie, la şcoală şi în afara acesteia. relaţiilor – în cadrul familiei deja nu mai sunt văzuţi ca înainte dar părinţii au încă atitudini ambigui: uneori îi consideră mari şi le transferă unele responsabilităţi, alteori îi consideră tot copii şi le interzic unele activităţi; – în şcoală profesorii îi văd mari şi le asigură condiţii de manifestare a autonomiei şi independenţei mai ales în activităţile extraclasă şi extraşcolare; – se lărgesc considerabil relaţiile cu grupurile informale. Preadolescenţii manifestă o atracţie deosebită faţă de aceste grupuri pe care le caută zilnic şi a căror influenţă creşte întrecând-o uneori pe cea a familiei. Cercetătorii au numit preadolescenţa „vârsta graţiei sociale”. Dezvoltarea deplină a fiinţei nu s-ar putea realiza fără interacţiunea cu grupurile de egali. Temă de reflecţie nr. 2 De ce pentru dezvoltarea deplină a fiinţei umane nu sunt suficiente relaţiile cu adulţii şi cu părinţii, în principal. Scrie răspunsul aici. Compară răspunsul tău cu ceea ce se oferă în pag.21 Grupurile formale şi informare de egali contribuie la continuarea socializării, la creşterea experienţei sociale personale, la autocunoaştere, la clarificarea imaginii de sine etc. 4 Proiectul pentru Învăţământul Rural
  16. 16. Preadolescenţa – stadiul ieşirii din copilărie 1.2. Transformările biologice şi debutul pubertăţii în preadolescenţă Un autor francez, H. Lehalle considera, că: „transformările fiziologice şi morfologice care survin (în preadolescentă n.n) constituie, fără îndoială, evenimentul major al acestei perioade de dezvoltare”. Aspectul cel mai vizibil al transformărilor biologice este Vârful de creşterea în înălţime. Acum se înregistrează un vârf atât la fete cât şi creştere fizică la băieţi care se explică mai ales prin modificări în funcţionarea glandelor cu secreţie internă şi prin programul genetic al fiecăruia. La băieţi, în jurul a 14 ani se produce o creştere de 10 cm iar în restul anilor de 7 cm. Astfel că din toamnă până în primăvară le rămân hainele mici. La fete vârful este la 12 ani cu 9 cm în acel an şi cu 6 cm în restul anilor. Înălţimea medie este la băieţi de 160 – 165 cm iar la fete cu 1 cm – 2 cm mai mică. De asemenea, creşterea în greutate este semnificativă. La băieţi, către sfârşitul stadiului, se atinge în medie 50 kg. La fete încep deja sa se constate efectele modelelor culturale. Ele îşi supraveghează silueta, îşi controlează mereu greutatea, manifestă selectivitate crescută faţă de alimente etc. Există riscul respectării unui regim drastic de slăbire şi unele pot ajunge la anexie nervoasă. Creşterea în greutatea poate fi însoţită de alte fenomene organice: nevoia mai mare de somn, dificultăţi de trecere de la somn la veghe, dureri articulare, apetit crescut. Dar se produc şi unele disproporţionări între părţile corpului şi cercetătorii au numit preadolescenţa „vârsta păianjenului”. Pot apărea unele desincronizări între creşterea oaselor şi creşterea muşchilor care determină pentru o scurtă perioadă de timp, un fel de neîndemânare caracteristică şi dacă aceasta este ironizată de părinţi se ajunge la dezvoltarea unor complexe de inferioritate. Procesele de osificare se continuă în diferite zone ale corpului deşi au acum o mai mică amploare. Cele ce se produc la nivelul feţei pot genera unele dizarmonii care-i pot dezamăgi pe părinţi. Dacă ei Proiectul pentru Învăţământul Rural 5
  17. 17. Adolescenţa – stadiul unor ample transformări psihice şi le exprimă cu voce tare se pot dezvolta, din nou, complexe de inferioritate. Se produc unele schimbări şi la nivelul sistemului nervos. Greutatea creierului este de 1400 gr., iar sub raport funcţional se înregistrează numeroase perfecţionări. Cea mai importantă este ceea ce constată în formarea cu viteză a legăturilor interneuronale şi mai ales organizarea lor ierarhică. Schimbări spectaculoase se petrec în sistemul hormonal: Modificări în • se intensifică funcţia tiroidei care asigură creşterea fizică sistemul spectaculoasă; neuroendocrin • hipofiza acţionează asupra glandelor sexuale; • epifiza şi suprarenalele vor face să se manifeste caracteristicile sexuale secundare; • intrarea în funcţie a glandelor sexuale şi deci debutul pubertăţii; • timusul sau glanda copilăriei, aproape că îşi încetează activitatea. Fazele pubertăţii Pubertatea are trei faze distincte: a). prepubertatea (10 – 12 ani) când se accentuează caracterele secundare; b). pubertatea propriu-zisă (12 – 14 ani) când glandele sexuale intră în funcţie şi încheie, din punct de vedere biologic, copilăria; c). postpubertatea (după 14 ani) când se maturizează funcţia de procreere. Temă de reflecţie nr. 3 Fenomenele pubertare influenţează mai multe aspecte ale vieţii psihice a preadolescenţilor. Din cele de mai jos selectează-le pe acelea influenţate de pubertate, încercuindu-le: a. perceperea figurilor geometrice; b. Imaginea de sine; c. Reprezentarea cifrelor; d. Conştiinţa de sine; e. Gândirea abstractă; f. Dinamica emoţiilor şi dispoziţiilor afective. Compară răspunsul tău cu ceea ce se oferă în pag.21 Condiţiile de viaţă din ce în ce mai bune şi multitudinea Pubertatea prea stimulărilor cu semnificaţie sexuală din mediul ambiant fac să se timpurie sau înregistreze un debut pubertar mai timpuriu în ultimele 3 – 4 decenii. prea târzie. 6 Proiectul pentru Învăţământul Rural
  18. 18. Preadolescenţa – stadiul ieşirii din copilărie Debutul, oricând s-ar produce este însoţit deseori de agitaţie, nelinişte, nesiguranţa de sine etc. Efecte deosebite se înregistrează şi în plan afectiv, generând irascibilitate, explozivitate în manifestarea emoţiilor, instabilitate afectivă etc. Dacă fenomenele pubertare apar mai devreme la unii preadolescenţi, atât la fete cât şi la băieţi, sunt însoţite de accentuate nelinişti şi nesiguranţă, de tendinţe de izolare şi întreruperea relaţiilor de comunicare cu ceilalţi. Dacă pubertatea întârzie îi nelinişteşte mai ales pe băieţi, îi face să creadă că ceva nu-i normal în fiinţa lor etc. În momentul de faţă, există perspective largi de a-i informa pe preadolescenţi despre ceea ce li se va întâmpla şi totuşi declanşarea pubertăţii îi tulbură şi-i face să-şi pună multe întrebări, să aibă nevoie de ajutor. 1.3. Aspecte specifice în manifestarea proceselor senzorial- perceptive de observare şi de reprezentare la preadolescenţi Creşterea În funcţionarea sensibilităţii şi percepţiilor vizuale schimbările sensibilităţii şi cele mai noi şi specifice sunt: percepţiilor • creşte de 2 – 3 ori capacitatea de diferenţiere vizuală; vizuale • creşte câmpul vizual, mai ales cel periferic şi acesta este foarte important pentru perfecţionarea cititului; • creşte analitismul în realizarea percepţiilor aşa că preadolescenţii sunt în stare să sesizeze aspecte de fineţe şi detalii semnificative proprii obiectelor sau comportamentelor oamenilor. Percepţiile auditive au un vârf în ceea ce priveşte auzul muzical Un vârf al în jurul a 10 -13 ani, dar preadolescenţii preferă o intensitate mare a sensibilităţii muzicii şi ritmul ei. Auzul fizic şi cel fonetic ating niveluri foarte bune. auditive la Sensibilitatea chinestezică şi cea tactilă sunt şi mai fine şi se preadolescenţă investesc în activităţi artizanale pe care preadolescenţii le desfăşoară cu plăcere. Proiectul pentru Învăţământul Rural 7
  19. 19. Adolescenţa – stadiul unor ample transformări psihice Temă de reflecţie nr. 4 Arătaţi în ce se pot concretiza abilităţile artizanale ale preadolescenţilor. Scrie răspunsul aici. Compară răspunsul tău cu ceea ce se oferă în pag. 21 Capacităţile de observare ating un nou nivel privind organizarea Capacitate de şi reglarea lor aşa că preadolescenţii le manifestă frecvent în observare laboratoarele şcolare. Elevii de la gimnaziu pot desfăşura independent observaţiile cu condiţia însă ca profesorul să le comunice indicatorii perceptivi după care să se conducă. Reprezentările ating un nivel mai înalt de generalizare în Progresele comparaţie cu stadiul anterior. Se dezvoltă categorii noi de reprezentărilor reprezentări pentru discipline precum geometria, geografia, domeniile tehnice etc. În geometrie gradul de generalizare a reprezentărilor poate fi foarte aproape de cel al noţiunilor. Reprezentările de orice fel se pot organiza cu uşurinţă în jurul unor idei centrale, a unor noţiuni de bază şi pot fi apoi cu uşurinţă actualizate şi transformate în funcţie de sarcinile ce trebuie rezolvate. 1.4. Particularităţile proceselor cognitive complexe ale preadolescenţilor Gândirea Desfăşurarea proceselor de maturizare neurofuncţională cerebrală, cuprinse în programul genetic şi efectul influenţelor sistematice şi de durată, din partea mediului şi educaţiei asigură trecerea la gândirea formală ce are loc în jurul a 11 – 12 ani, deci în cursul preadolescenţei. Caracteristicile de bază ale acestei gândiri sunt: 8 Proiectul pentru Învăţământul Rural
  20. 20. Preadolescenţa – stadiul ieşirii din copilărie • desprinderea de concret prin creşterea capacităţilor de abstractizare şi generalizare şi astfel preadolescentul poate folosi corect noţiuni mai abstracte, mai depărtate de sursele lor iniţiale, concrete; • preadolescentul poate să gândească bine şi dacă informaţia Trecerea la este prezentată în formă verbala. În acest caz gândirea acţionează gândirea asupra prepoziţiilor pe care le pune în fel de fel de relaţii logice; formală • se dezvoltă operaţii de gradul al doilea şi astfel procesarea informaţiei este mai complexă. Pot să desfăşoare generalizări ale generalizărilor, abstractizări ale abstractizărilor etc.; • însuşesc numeroşi algoritmi generali dar şi alţii specifici pentru fiecare disciplină şcolară aşa cum ar fi cel al extragerii rădăcinii pătrate dintr-un număr; • reversibilitatea este deplină şi fiecare operaţie va forma o unitate cu inversa şi cu reciproca sa şi astfel controlul logic în gândire va spori. Acţionează o logică implicită. Reversibilitatea se referă la realizarea unei operaţii şi apoi aplicarea alteia ajungându-se, datorită acesteia, la punctul de pornire şi controlând corectitudinea; • tipul de raţionament specific este cel deductiv iar cel inductiv se perfecţionează foarte mult; • gândirea lucrează cu noţiuni ştiinţifice de bază, organizate în sisteme proprii fiecărei discipline şcolare. Temă de reflecţie nr. 5 Compară noţiunile cu care operează gândirea preadolescentului cu cele specifice şcolarilor mici. Scrie răspunsul aici. Compară răspunsul tău cu ceea ce se oferă în pag.21 Proiectul pentru Învăţământul Rural 9
  21. 21. Adolescenţa – stadiul unor ample transformări psihice Gândirea cauzală este mai amplă şi mai profundă dar legată de fiecare categorie de fenomene, mai ales cele de ştiinţele naturii, fizică, chimie. Nivelul general al gândirii din acest stadiu influenţează semnificativ toate celelalte procese cognitive şi, mai ales, activitatea de învăţare. Memoria Memoria devine Înregistrează, la rândul ei un vârf de dezvoltare. mai activă, mai • Noul nivel şcolar beneficiază de un volum crescut al memoriei. eficientă Totodată, cerinţele şcolare stimulează şi amplifică acest parametru funcţional al memoriei. • Acelaşi mare număr de solicitări şcolare face să crească şi mai mult caracterul activ şi voluntar al memoriei elevilor de gimnaziu. • Aşa cum s-a relevat prin cercetări, la 11 – 13 ani memoria spontană atinge un vârf care exprimă marile disponibilităţi cerebrale din acest stadiu. Aceasta favorizează toate procesele memoriei: întipărirea, păstrarea, actualizarea. • O altă interesantă particularitate constă în faptul că preadolescenţii încep să memoreze mai uşor laturile abstracte şi generale ale cunoştinţelor, ceea ce nu era posibil în copilărie. • Preadolescenţii au o atitudine mai activa faţă de păstrare şi conştientizează valoarea repetărilor şi au iniţiative personale în realizarea lor. • Reproducerea întrece recunoaşterea, dar ea nu se depărtează prea mult de organizarea iniţială a materialelor din momentul în care a fost întipărit. Acest aspect este caracteristic majorităţii preadolescenţilor. 10 Proiectul pentru Învăţământul Rural
  22. 22. Preadolescenţa – stadiul ieşirii din copilărie Temă de reflecţie nr. 6 Completează frazele de mei jos care se referă la particularităţile memoriei preadolescenţei. Intrarea în adolescenţă înseamnă.....................volumului general al memoriei. Preadolescenţii încep să memoreze mai......................laturile ........................................şi.............................ale cunoştinţelor. Cu privire la importanţa repetărilor preadolescenţii au atitudini mai........................................şi astfel ei au.........................în realizarea lor. Compară răspunsul tău cu ceea ce se oferă în pag.22 Metamemoria • Totodată, preadolescenţii reuşesc să-şi cunoască unele particularităţi ale propriei memorii şi le pot apoi folosi cât mai bine ca să facă faţă cerinţelor şcolare. Prin urmare, dispun de metamemorie. Imaginaţia Exuberanţa Imaginaţia preadolescenţilor este apreciată ca manifestându-se imaginativă a amplu în contextul expansiunii cognitive generale care preadolescenţilor caracterizează acest studiu. Se vorbeşte de exuberanţa imaginativă a preadolescentului. • Imaginaţia reproductivă este mult antrenată în însuşirea diverselor cunoştinţe dar este ferită de deformările întâlnite la şcolarii mici (aceştia modernizau imaginea lor asupra unor locuri prea îndepărtate sau asupra trecutului istoric). • Imaginaţia creatoare este mai bine relaţionată cu gândirea dar poate încă să alunece, din când în când în fantezie. Temă de reflecţie nr. 7 Cum se explică aceste alunecări în fantasticul gratuit? Scrie răspunsul aici. Compară răspunsul tău cu ceea ce se oferă în pag.22 Proiectul pentru Învăţământul Rural 11
  23. 23. Adolescenţa – stadiul unor ample transformări psihice • De cele mai multe ori imaginaţia creatoare a preadolescentului se investeşte în activităţi artistice sau în cele artizanale. Procesele cognitive complexe sunt favorizate de un nivel ridicat al limbajului. Antrenarea într-o activitate şcolară bogată, lecturile particulare, Însuşirea contactul mai amplu cu mass-media, comunicarea intensă cu egalii complexă a limbii sunt factorii cei mai importanţi ai dezvoltării deosebite a limbajului din acest stadiu. • Astfel se înregistrează o creştere remarcabilă a vocabularului pasiv, până la 14 000 de cuvinte la 14 ani ceea ce înseamnă o amplificare sensibilă a competenţei lingvistice. Prin urmare, ei înţeleg tot felul de mesaje şi pot apela la multe surse de informare. Semnificaţiile cuvintelor sunt mai precise şi multe dintre ele au ca nucleu noţiuni ştiinţifice. • Vorbirea are un debit foarte apropiat de al adulţilor, este fluentă, conţine propoziţii şi fraze bogate şi unitar organizate. Structurile verbale se deosebesc după contextul în care se desfăşoară. În clasă tind să atingă exigenţele limbi literare. Între colegi se bazează pe jargonul şcolar pentru care există, la această vârstă, o preferinţă specială şi, de asemenea, apelează la superlative, într-un mod caracteristic pentru preadolescenţi. Temă de reflecţie nr. 8 Care crezi că trebuie să fie atitudinea profesorului faţă de jargonul şcolar? Scrie răspunsul aici. Compară răspunsul tău cu ceea ce se oferă în pag. 22 • Nu mai sunt probleme de pronunţie, sau, cel puţin aşa ar trebui să fie. • Mijloacele neverbale de comunicare sunt folosite în mod adecvat. 12 Proiectul pentru Învăţământul Rural
  24. 24. Preadolescenţa – stadiul ieşirii din copilărie • Limbajul scris prezintă următoarele particularităţi: creşte viteza de scriere, aproape de trei ori faţă de a şcolarului mic, dar treptat. Se evidenţiază stilul personal al scrisului. Se însuşesc explicit şi complet normele gramaticale şi ortografice care ar trebui să regleze perfect scrisul. Temă de reflecţie nr. 9 De ce totuşi se găsesc foarte multe greşeli gramaticale şi ortografice la unii elevi? Scrie răspunsul aici. Compară răspunsul tău cu ceea ce se oferă în pag. 22 • Se însuşesc modele variate de exprimare în scris. Se pot obţine rezultate noi în elaborarea compoziţiilor şi pot folosi mai bine mijloacele poetice ale limbi materne. 1.5. Aspecte specifice în manifestarea proceselor stimulative şi reglatoare din preadolescenţă • Prima remarcă pe care o facem referitoare la viaţa afectivă a preadolescenţilor se referă la faptul ca măcar şi pentru o perioadă scurtă de timp aceasta este direct influenţată de fenomenele pubertare. Se constată uşor o iritabilitate, instabilitate, explozivitate caracteristice manifestării emoţiilor şi care se pot afla la baza unor conflicte cu părinţii. • Apoi trăirile emoţionale ale preadolescenţilor sunt mult mai Viaţa afectivă mai bogate şi mai nuanţate datorită varietăţii activităţilor şi relaţiilor intensă şi mai realizate de ei. De exemplu, trăieşte mai nuanţat şi mai profund diversificată succesul şi eşecul pentru că propriul eu este mai implicat în obţinerea acestora. Bucuriile şi tristeţile sunt legate de fel de fel de competiţii dar şi de calitatea relaţiilor cu profesorii şi colegii. Proiectul pentru Învăţământul Rural 13
  25. 25. Adolescenţa – stadiul unor ample transformări psihice Temă de reflecţie nr. 10 Constată că la unii elevi poate apărea o stabilă şi mai generalizată teamă de şcoală. Care crezi că sunt cauzele ei? Scrie răspunsul aici. Compară răspunsul tău cu ceea ce se oferă în pag.22 Noi investiţii • Preadolescenţii fac pentru prima dată investiţii afective afective semnificative, extrafamiliale în relaţiile de prietenie şi pot trăi concomitent un fel de complex de vinovăţie faţă de părinţi. Temă de reflecţie nr. 11 De ce crezi că apare acest complex de vinovăţie şi cum va reuşi preadolescentul să se elibereze de el ? Scrie răspunsul aici. Compară răspunsul tău cu ceea ce se oferă în pag.22 • Se dezvoltă sentimente noi cum ar fi cel de prietenie cu cei de aceeaşi vârstă şi de respect şi preţuire faţă de profesori. Temă de reflecţie nr. 12 Prin ce se deosebesc prieteniile preadolescenţilor de cele ale şcolarilor mici? Scrie răspunsul aici. Compară răspunsul tău cu ceea ce se oferă în pag.22 14 Proiectul pentru Învăţământul Rural
  26. 26. Preadolescenţa – stadiul ieşirii din copilărie • Se amplifică posibilităţile de reglare a comportamentelor emoţional-expresive, cu excepţia fenomenelor de înroşire şi paloare. Motivaţia pentru • Preadolescenţii sunt mai conştienţi de emoţiile şi sentimentele învăţare este lor şi fac mai frecvent legătura cu acceptorii morali, adică se mai eficientă confruntă cu modelele şi normele morale asimilate, în primul rând, de la părinţi. Structurile motivaţionale care se manifestă în preadolescenţă sunt mai ales: • motivaţia extrinsecă mai valoroasă pentru învăţare; • se intensifică motivaţia intrinsecă a învăţării; interesele cognitive devin mai intense şi mai selective; • încep să fie implicate în învăţare şi în alte activităţi – trebuinţele de autoevaluare şi autorealizare; • interesele culturale se amplifică şi preadolescenţii devin fani ai vedetelor din muzică şi sport; • atracţia faţă de grupurile de egali este maximă; • interesele pentru lectură sunt prezente, dar, la generaţiile actuale, nu sunt foarte intense; Varietatea • interesele de colecţionare se manifesta la unii preadolescenţi intereselor dar acum colecţiile devin mai valoroase faţă de cele din şcolaritatea mică; • începe să se manifeste, tot mai mult, interesul pentru viaţa interioară personală. Temă de reflecţie nr. 13 Alege din cele enumerate mai jos trei cauze care explică scăderea interesului pentru lectură la preadolescenţi, încercuindu-le: a. nu ştiu să citească uşor şi bine; b. Îi deranjează caracterele prea mici ale literelor; c. Au prea multe preocupări în timpul liber şi rămâne timp puţin pentru lectură; d. Nu sunt suficient de stimulaţi de cei din jur; e. Nu li se par interesante cărţile de literatură; preferă jocurile pe calculator care li se par mai atractive; g. preferă programele TV care li se par amuzante. Compară răspunsul tău cu ceea ce se oferă în pag.22 Proiectul pentru Învăţământul Rural 15
  27. 27. Adolescenţa – stadiul unor ample transformări psihice Creşte puterea Componenta cea mai importantă a mecanismelor reglatoare voinţei este voinţa. În ceea ce priveşte voinţa preadolescenţilor, aspectele cele mai importante sunt următoarele: • dacă şi-au fixat deja scopul sunt mai capabili să-l urmărească pe acestea şi să reziste tentaţiilor; • sunt mai antrenaţi în a îndeplini scopurile până la capăt; • este mai bine dezvoltată funcţia de frână a voinţei; • voinţa începe să se investească şi în activităţi autoformative, autoeducative. Temă de reflecţie nr. 14 Ce fel de activităţi autoformative crezi că iniţiază preadolescenţii? Scrie răspunsul aici. Compară răspunsul tău cu ceea ce se oferă în pag.22 1.6. Particularităţile personalităţii preadolescenţilor Alături de factorii fundamentali ai dezvoltării psihice (ereditatea, mediul, educaţia), personalitatea preadolescentului este puternic influenţată şi de intensificarea conştiinţei de sine şi a capacităţii de autodeterminare şi autoformare. Aspectele cele mai importante ale dezvoltării personalităţii în preadolescenţă sunt: • particularităţile temperamentale se manifestă într-o relaţie mai strânsă cu cele caracteriale. În majoritatea situaţiilor temperamentul este subordonat caracterului, dar numai situaţiile extreme pot proba Nou nivel în tăria acestei legături; structurarea şi • aptitudinile sunt mai bine dezvoltate şi se exprimă în rezultate exprimarea remarcate la nivelul şcolii şi localităţii. aptitudinilor 16 Proiectul pentru Învăţământul Rural
  28. 28. Preadolescenţa – stadiul ieşirii din copilărie Temă de reflecţie nr. 15 Care sunt domeniile în care se manifestă aptitudinile preadolescenţilor? Scrie răspunsul aici. Compară răspunsul tău cu ceea ce se oferă în pag. 23 Preadolescenţi sunt interesaţi să-şi cunoască aptitudinile şi de aceea se consideră că în acest stadiu este începutul identificării vocaţionale. • Caracterul continuă să se dezvolte, dar se accentuează tendinţele spre o autonomie şi o independenţă mai largă. Acest fapt poate crea conflicte cu părinţii şi poate declanşa deja, la unii Autonomia preadolescenţi, criza de originalitate. morală a • Conştiinţa morală a preadolescentului se află în faza de preadolescentului început a autonomiei morale, adică atitudinile şi comportamentele nu mai sunt orientate de imperativele morale parentale ci de convingeri morale în curs de formare. • Preadolescenţa se caracterizează prin intensificarea conştiinţei de sine datorită mai ales următorilor factori: a) transformările biologice intense; b) schimbarea atitudinilor celorlalţi faţă de preadolescenţi; c) capacităţile cognitive crescute care le permit să înţeleagă, mai mult şi mai bine, ceea ce se referă la propria fiinţă. Unul din efectele intensificării conştiinţei de sine constă în modificări la nivelul imaginii de sine. • Eul fizic este puternic reliefat în structura imaginii de sine. Schimbări la Adică preadolescentul tinde să-şi cunoască atât calităţile cât şi nivelul imaginii defectele fiind alternativ încântat şi dezamăgit de sine dar încercând de sine deja să optimizeze această latură a fiinţei lui. Această accentuată orientare către sine a fost numită de autori psihanalişti, narcisism preadolescentin. Proiectul pentru Învăţământul Rural 17
  29. 29. Adolescenţa – stadiul unor ample transformări psihice Temă de reflecţie nr. 16 Care crezi că sunt aceste încercări de optimizare a eului fizic la preadolescent? Scrie răspunsul aici. Compară răspunsul tău cu ceea ce se oferă în pag. 23 • Eul social este într-un mare proces de schimbare datorită creşterii atracţiei spre grup şi a importanţei acestuia pentru dezvoltarea psihică generală a preadolescentului. Acesta ajunge treptat să-şi cunoască locul în grup şi reputaţia de care se bucură şi poate fi foarte anxios datorită faptului că grupul l-ar putea respinge sau izola. • Eul spiritual este, de asemenea, în progres, preadolescenţii îşi dau seama de unele însuşiri ale atenţiei, memoriei, gândirilor. Nu mai interiorizează necondiţionat părerile părinţilor, ci caută să se cunoască singuri mai bine. Dacă desfăşoară activităţi autoformative îşi propun să optimizeze şi eul spiritual. • În preadolescenţă începe să se cristalizeze idealul de viata. În acest stadiu apare orientarea spre viitor şi prospectarea acestuia. De fapt, cei din jur pun des întrebări cu privire la ce va dori preadolescentul să facă în viitor şi astfel, treptat el însuşi va gândi, va începe să viseze la viitor şi va căuta deocamdată, modele ale acestei dimensiuni a vieţii sale, la cei din jur: părinţi, fraţi, surori, personalităţi recunoscute într-un domeniu nou, vedete. Pe această bază începe să se cristalizeze pentru prima dată un ideal, care are însă următoarele particularităţi: a) este, mai degrabă, o preluare de modele de la alţii, acestea fiind expresii concrete şi accesibile a ceea ce îşi doreşte, dar nu sunt potrivite total propriei fiinţe; 18 Proiectul pentru Învăţământul Rural
  30. 30. Preadolescenţa – stadiul ieşirii din copilărie b) idealul rămâne relativ instabil, preadolescentul încercând noi variante; c) este adesea departe de posibilităţile sale şi deci, fantezist; d) este elaborat unilateral, adică se referă doar la viitorul şcolar şi profesional. Cu toate imperfecţiunile sale, idealul îndeplineşte un rol important în descoperirea propriilor posibilităţi şi în orientarea propriilor energii şi capacităţi. De aceea, formarea idealului de viată trebuie să fie un obiectiv al programelor instructiv-educative desfăşurate cu preadolescenţii. În ceea ce priveşte personalitatea în ansamblu, preadolescenţii încep să fie interesaţi de unicitatea şi originalitatea acesteia. În aceste condiţii se accentuează aspectele diferenţiale în dezvoltarea şi manifestarea personalităţii. Ele trebuie luate în consideraţie în vederea tratării diferenţiate şi individualizate a elevilor şi pentru stimularea continuă a preocupărilor lor pentru autoeducaţie. Rezumatul acestei unităţi de învăţare După parcurgerea acestei unităţi de învăţare, trebuie să reţii următoarele idei: • Preadolescenţa este stadiul ieşirii din copilărie şi corespunde intervalului 10-14 ani. Trecerea de la ciclul primar la cel gimnazial înseamnă schimbări importante în învăţare: mai multe discipline şcolare, eforturi mari de abstractizare şi generalizare, interacţiunea cu profesori diferiţi, învăţare independentă crescută. Se produc schimbări importante şi în relaţiile cu ceilalţi: familia are atitudini încă ambigui şi-l consideră când copil, când preadolescent, profesorii nu-l mai tratează ca pe un copil, grupul formal are anumite aşteptări. Proiectul pentru Învăţământul Rural 19
  31. 31. Adolescenţa – stadiul unor ample transformări psihice • În acest stadiu se produc mari schimbări biologice: vârf de creştere în înălţime, perfecţionarea sistemului nervos şi a analizatorilor, modificări în sistemul neurohormonal, cu deosebire, intrarea în funcţiune a glandelor sexuale, parcurgându-se următoarele etape: prepubertară în care se accentuează caracterele sexuale secundare; pubertară – intră în funcţie glandele sexuale şi postpubertară ce se desfăşoară în adolescenţă. Aceste schimbări fizice influenţează afectivitatea, conştiinţa de sine, imaginea de sine. • Se perfecţionează capacităţile senzorial-perceptive şi cele de observare. Acestea devin mai bune, asigură diferenţieri corecte şi precise. Observaţia se poate desfăşura independent dar cu condiţia transferării către preadolescenţi a indicatorilor de urmărit. • Capacităţile de reprezentare se dezvoltă foarte mult: creşte gradul de generalizare, se formează categorii noi de reprezentări, se produce organizarea acestora în jurul noţiunilor şi ideilor importante. • În acest stadiu se trece de la gândirea concret operatorie la cea formală, adică adolescentul poate prelucra informaţii chiar dacă acestea nu mai sunt oferite de contactul direct cu obiectul, ci sunt exprimate verbal. Se dezvoltă operaţiile de gradul II, raţionamentul deductiv, algoritmi de lucru etc. Se dobândeşte deplina reversibilitate în gândire. • Memoria preadolescentului se perfecţionează prin: dezvoltarea proceselor de memorare, creşterea ponderii celei logice şi voluntare şi a reproducerii faţă de recunoaştere. • Se înregistrează un fel de exuberanţă imaginativă ca expresie a progresului mental general, însă nu are legaturi stabilizate şi perfecţionate cu gândirea şi poate aluneca în fantezii gratuite. • Limbajul se perfecţionează: creşte vocabularul, corectitudinea structurilor verbale, îmbogăţirea acestora şi adaptarea lor în situaţii diferite de comunicare. Apare atracţia foarte mare către jargonul şcolar. 20 Proiectul pentru Învăţământul Rural
  32. 32. Preadolescenţa – stadiul ieşirii din copilărie Afectivitatea preadolescenţilor este influenţată de fenomenele pubertare şi poate să prezinte instabilitate, iritabilitate şi expozivitate în manifestarea emoţiilor. În acelaşi timp, afectivitatea este bogată şi diversă. Se dezvoltă capacităţi de reglare şi stăpânire a conduitelor emoţional-expresive. • Se dezvoltă structuri motivaţionale noi şi complexe cum ar fi interese cognitive, culturale şi de grup, trebuinţe de autoafirmare şi autorealizare, idealul de viaţă. • Personalitatea preadolescenţilor este puternic influenţată de schimbările biologice, de cele privind activitatea de învăţare şi principalele relaţii cu ceilalţi, se consolidează aptitudinile şi multe însuşiri caracteriale (sunt în mare schimbare doar cele privind autonomia şi independenţa) şi se cristalizează mai bine imaginea de sine chiar dacă aceasta rămâne relativ instabilă. Recomandări şi comentarii cu privire la probele de autoevaluare Îţi recomand ca după ce ai încercat să rezolvi probele de autoevaluare să citeşti şi recomandările şi sugestiile cuprinse în acest paragraf. Întrebarea nr. 1 Trebuie să faci un efort de reamintire. Este de ajuns dacă notezi ierarhizându-le cinci preocupări de atunci. Întrebarea nr. 2 Atunci când cauţi răspunsul la aceste întrebări să te gândeşti că în relaţia cu adultul copilul, preadolescentul, adolescentul se simt în inferioritate şi nu-şi pot manifesta pe deplin toate disponibilităţile. Întrebarea nr. 3 Trebuie să alegi b, d, f. Întrebarea nr. 4 Poţi folosi propria experienţă sau poţi discuta cu unul-doi preadolescenţi. Întrebarea nr. 5 Ca să le compari, să te gândeşti că cele ale preşcolarilor sunt aproape în întregime empirice iar la şcolari apar cele ştiinţifice chiar dacă sunt elementare. Proiectul pentru Învăţământul Rural 21
  33. 33. Adolescenţa – stadiul unor ample transformări psihice Întrebarea nr. 6 Prima propoziţie se completează cu „creşterea”. A doua propoziţie se completează cu „uşor, abstracte şi generale”. A treia propoziţie se completează cu „active şi contribuţii”. Întrebarea nr. 7 Chiar din ce ai studiat a rezultat că legăturile imaginaţiei cu gândirea sunt încă puţin consolidate şi totodată, preadolescenţii având o conştiinţă de sine intensificată, tind să ajungă la exagerări. Nu acţionează bine factorii de echilibru cum ar fi experienţa de viaţă şi chibzuinţa. Întrebarea nr. 8 Profesorul să nu-l accepte în comunicarea din clasă dar să-l tolereze într-o anumită măsură pentru că este o altă expresie a dorinţei de independenţă. Întrebarea nr. 9 Trebuie avut în vedere motivaţia pentru învăţare şi gradul scăzut de consolidare a deprinderilor ortografice şi gramaticale. Întrebarea nr. 10 Cauzele trebuie constatate în: relaţia cu părinţii, relaţia cu profesorii cu aspiraţiile şi capacităţile proprii. Întrebarea nr. 11 Trebuie avut în vedere durata foarte mare a relaţiei cu părinţii şi dragostea puternică pentru ei. Dezvinovăţirea poate începe chiar cu manifestarea îndoielilor în dragostea părinţilor. Întrebarea nr. 12 Trebuie să ai în vedere că preadolescenţii îşi aleg prietenii după calităţile lor, apoi sunt conştienţi de ce este prietenia şi se implică puternic în această relaţie. Întrebarea nr. 13 Trebuie alese următoarele cauze: c, f şi g. Întrebarea nr. 14 Poţi folosi amintirile personale din acest stadiu. Dar să ştii că băieţii încep cu perfecţionarea calităţilor fizice, iar fetele cu păstrarea siluetei. 22 Proiectul pentru Învăţământul Rural
  34. 34. Preadolescenţa – stadiul ieşirii din copilărie Întrebarea nr. 15 Să ai în vedere propria experienţă. Întrebarea nr. 16 Trebuie să subliniezi preocupările pentru vestimentaţie, pentru tunsori şi coafuri, pentru accesorii vestimentare. Lucrarea de evaluare nr. 1 şi modul de evaluare 1. Care este locul preadolescenţei în cadrul ciclului de creştere şi dezvoltare? (Preadolescenţa face trecerea de la copilărie la adolescenţă. Este ieşirea din copilărie.) 2. Ce schimbări se petrec în activitatea de învăţare prin trecere de la ciclul primar la cel gimnazial? (Înmulţirea şi diversificarea disciplinelor şcolare, însuşirea sistematică a noţiunilor ştiinţifice de bază, interacţiunea cu mai mulţi profesori, învăţare independentă crescută.) 3. Ce alte activităţi, în afara celei de învăţare, mai desfăşoară preadolescenţii? (Jocuri cu reguli arbitrare, vizionări de spectacole muzicale şi sportive, vizionare de program TV, activităţi de muncă alături de familie în beneficiul acesteia.) 4. Care sunt cele mai importante modificări organice la preadolescenţi? (vezi paragraful corespunzător) 5. Ce schimbări se produc la nivelul sistemului neuroendocrin? (Intensificarea activităţii tiroidei, hipofiza acţionează asupra glandelor sexuale, epifiză şi suprarenale vor face să apară caracterele sexuale secundare, timusul îşi încetează activitatea, intră în funcţie glandele sexuale.) 6. Care sunt etapele pubertăţii şi cum se manifestă? (prepubertară, pubertară, postpubertară.) 7. Ce influenţe au fenomenele pubertăţii în plan psihic? (Asupra afectivităţii, controlului de sine, imaginii de sine.) 8. Ce este specific în manifestarea capacităţilor senzorial- perceptive şi de observare la preadolescenţi? (Văzul: creşte capacitatea de discriminare, câmpul vizual periferic, analitismul percepţiilor; auzul; vârf în manifestarea acestei capacităţi la 13 ani, sensibilitatea diferenţială foarte bună.) Proiectul pentru Învăţământul Rural 23
  35. 35. Adolescenţa – stadiul unor ample transformări psihice 9. Ce se poate spune despre reprezentările preadolescenţilor în ceea ce priveşte gradul de generalizare şi organizarea lor? (Apar reprezentări cu grad foarte mare de generalitate; reprezentările se organizează în jurul noţiunilor cheie şi a ideilor centrale.) 10. În ce constă trecerea la gândirea formală? (Desprinderea de concret şi dobândirea unor mari capacităţi de abstractizare şi generalizare, apar operaţiile de gradul II şi reversibilitate deplină, se însuşesc numeroşi algoritmi.) 11. Care sunt particularităţile memoriei preadolescenţilor? (Volum crescut, mai activă, se memorează mai uşor laturile abstracte şi generale ale cunoştinţelor, se conştientizează valoarea repetărilor). 12. În ce constă exuberanţa imaginativă a preadolescentului şi cum se explică? (Exuberanţa imaginativă se exprimă în uşurinţa elaborării de imagini şi idei noi. Este favorizată de creşterea generală a capacităţilor cognitive din acest stadiu.) 13. Caracterizează limbajul preadolescenţilor? (Creşterea vocabularului şi a debitului şi fluenţei verbale, fraze bogate, unitatea discursului verbal, mijloacele neverbale folosite adecvat.) 14. Care sunt aspectele caracteristice pentru afectivitatea preadolescentului? (Viaţă afectivă bogată şi variată, prietenii puternice şi stabile, sentimente noi, reglarea conduitelor emoţional expresive.) 15. Care sunt schimbările în planul motivaţiei în preadolescenţă? (Motivaţie extrinsecă mai evoluată pentru învăţare, motivaţie intrinsecă intensificată, interes pentru grup, joc, lectură, manifestări culturale şi sportive, pentru colecţii.) 16. De ce se intensifică, în mod special, conştiinţa de sine la preadolescenţi? (Sunt trei factori principali a) modificările biologice; b) modificarea atitudinilor şi cerinţelor celor din jur; c) capacităţi cognitive crescute.) 24 Proiectul pentru Învăţământul Rural
  36. 36. Preadolescenţa – stadiul ieşirii din copilărie 17. Cum se structurează imaginea de sine la preadolescenţi? (Eul fizic puternic reliefat şi trăirea încântării sau dezamăgirii faţă de acesta; eul spiritual dominat de însuşirile care asigură rezultatele şcolare bune şi foarte bune; eul social foarte tensionat de calitatea relaţiilor cu grupul informal.) 18. În ce constă dezvoltarea aptitudinilor în stadiul preadolescenţei? (Dezvoltarea aptitudinilor se exprimă în rezultate importante, remarcate la nivelul unităţii şcolare.) 19. Care sunt însuşirile caracteriale ale adolescentului care tind să se manifeste mai puternic? (Autonomia şi independenţa.) 20. Care sunt particularităţile idealului de viaţă al preadolescentului? (Este rezultatul preluării simple a modelelor, instabil, uneori fantezist, unilateral elaborat.) Se acordă câte un punct pentru răspunsurile corecte de la următoarele întrebări: 1, 3, 6, 9, 12, 15, 16, 18, 19, 20. Se acordă câte două puncte pentru răspunsurile corecte de la următoarele întrebări: 2, 4, 5, 7, 8, 10, 11, 13, 14, 17. Totalul maxim este 30 puncte. Punctele obţinute de fiecare se vor împărţi la 3 şi va rezulta o notă în scara de la 1 la 10. Când vor fi şi 50 sutimi se va rotunji nota în favoarea studentului. Lucrarea trebuie elaborată personal (fără a se copia din cărţi) şi transmisă tutorelui. Va fi de maximum 4 pagini. Proiectul pentru Învăţământul Rural 25
  37. 37. Adolescenţa – stadiul unor ample transformări psihice Bibliografia minimală – BONCHIŞ ELENA, Psihologia vârstelor, Edit. Universităţii din Oradea, 2004, pag. 279-282. – CREŢU TINCA, Psihologia vârstelor, Edit. Credis, Bucureşti, 2001, pag. 276-280. – DEBESSE M. (coord.), Psihologia copilului de la naştere la adolescenţă, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1970, pag. 296-303. – MUNTEANU ANCA, Psihologia copilului şi adolescentului, Edit. Augusta, Timişoara, 1998, pag. 236-238. – OSTERRIETH P., Introducere în psihologia copilului, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976, pag. 154-160; – PIAGET J. INHELDER BARBEL, Psihologia copilului, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, pag. 111-118. – ŞCHIOPU URSULA, VERZA E., Psihologia vârstelor, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995, pag. 224-226. 26 Proiectul pentru Învăţământul Rural
  38. 38. Adolescenţa – stadiul unor ample transformări psihice Unitatea de învăţare nr. 2 ADOLESCENŢA – STADIUL UNOR AMPLE TRANSFORMĂRI PSIHICE CUPRINS: 2.ADOLESCENŢA-STADIUL UNOR AMPLE TRANSORMĂRI......................................... 28 Obiectivele unităţii de învăţare nr. 2 .................................................................................. 28 2.1.Dominantele în profilul de dezvoltare din adolescenta............................................... 28 2.2.Schimbări în activitatea fundamentală şi în relaţiile sociale ale adolescenţilor .......... 30 2.3.Dezvoltarea biologică a adolescenţilor....................................................................... 32 2.4.Particularităţile capacităţilor senzorial-perceptive, de observare şi de reprezentare ale adolescenţilor şi postadolescenţilor ...................................................... 33 2.5.Gândirea formal-abstractă a adolescenţilor şi postadolescenţilor .............................. 34 2.6.Caracteristicile memoriei şi imaginaţiei adolescenţilor şi postadolescenţilor.............. 36 2.7.Comunicarea şi limbajul în adolescenţă şi postadolescenţă ...................................... 39 2.8.Evoluţia afectivităţii, motivaţiei şi voinţei în adolescenţă şi postadolescenţă.............. 40 2.9.Personalitatea adolescentului şi postadolescentului .................................................. 43 Rezumatul acestei unităţi de învăţare................................................................................ 51 Recomandări şi comentarii cu privire la probele de autoevaluare ..................................... 52 Lucrarea de evaluare nr. 2 şi modul de autoevaluare........................................................ 55 Bibliografia minimală ......................................................................................................... 57 Proiectul pentru Învăţământul Rural 27
  39. 39. Adolescenţa – stadiul unor ample transformări psihice 2. ADOLESCENŢA-STADIUL UNOR AMPLE TRANSORMĂRI PSIHICE Obiectivele unităţii de învăţare nr. 2 După ce vor studia această unitate de învăţare, studenţii vor putea: • să rezume schimbările ce se produc în cursul adolescenţei în activităţile şi relaţiile acestora şi ce efort de adaptare se cere; • să enumere dominantele profilului de dezvoltare din adolescenţă pentru a explica însemnătatea acestui stadiu pentru dezvoltarea generală a omului; • să identifice principalele progrese ale proceselor cognitiv senzoriale, din acest stadiu; • să dezvolte ideile care arată că în adolescenţă se atinge un vârf caracteristic pentru specia umană, în ceea ce priveşte inteligenţa şi gândirea; • să rezume clar cunoştinţele care se referă la memoria şi imaginaţia adolescenţilor şi postadolescenţilor; • să explice cum se petrec schimbările importante din viaţa afectivă şi din structurile motivaţionale ale adolescenţilor şi postadolescenţilor; • să identifice componente noi ale personalităţii care se formează în adolescenţă; • să descrie criza de originalitate a adolescentului şi să-i arate importanţa pentru transformarea generală a personalităţii. 2.1. Dominantele în profilul de dezvoltare din adolescenta Adolescenţa şi postadolescenţa încheie primul ciclu al dezvoltării umane. Mai ales adolescenţa, a fost şi a rămas în atenţia cercetătorilor şi a fost timp îndelungat investigată. Acest stadiu care este cuprins între 14 şi 20 de ani şi este urmat de post adolescenţa până la 25 de ani, implică schimbări de ordin psihic atât de numeroase şi importante încât unii autori l-au considerat o a doua naştere. (J.J. Rouseau). Alţii i-au remarcat 28 Proiectul pentru Învăţământul Rural

×