UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fo...
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fo...
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fo...
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fo...
UNIUNEA EUROPEANĂ

•

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
...
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fo...
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fo...
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fo...
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fo...
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fo...
UNIUNEA EUROPEANĂ

•

dezvoltarea

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTN...
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fo...
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fo...
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fo...
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fo...
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fo...
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fo...
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fo...
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fo...
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fo...
UNIUNEA EUROPEANĂ

•

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
...
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fo...
UNIUNEA EUROPEANĂ

•

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
...
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fo...
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fo...
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fo...
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fo...
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fo...
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fo...
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fo...
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fo...
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fo...
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fo...
UNIUNEA EUROPEANĂ

medicale

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AM...
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fo...
UNIUNEA EUROPEANĂ

•

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
...
UNIUNEA EUROPEANĂ

•

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
...
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fo...
UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU

Fo...
UNIUNEA EUROPEANĂ

•

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ȘI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
...
Studiu comparativ Regatul Spaniei - Liviu Sevastian Bocii - iunie 2013
Studiu comparativ Regatul Spaniei - Liviu Sevastian Bocii - iunie 2013
Studiu comparativ Regatul Spaniei - Liviu Sevastian Bocii - iunie 2013
Studiu comparativ Regatul Spaniei - Liviu Sevastian Bocii - iunie 2013
Studiu comparativ Regatul Spaniei - Liviu Sevastian Bocii - iunie 2013
Studiu comparativ Regatul Spaniei - Liviu Sevastian Bocii - iunie 2013
Studiu comparativ Regatul Spaniei - Liviu Sevastian Bocii - iunie 2013
Studiu comparativ Regatul Spaniei - Liviu Sevastian Bocii - iunie 2013
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Studiu comparativ Regatul Spaniei - Liviu Sevastian Bocii - iunie 2013

1,225 views

Published on

PROCESELE DE CERTIFICARE A COMPETENȚELOR ȘI DE RECUNOAȘTERE A CALIFICĂRILOR ÎN SPANIA

Autor:
Prof.univ.dr.ing. Liviu Sevastian BOCÎI

2013

Published in: Education
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
1,225
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
4
Actions
Shares
0
Downloads
7
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Studiu comparativ Regatul Spaniei - Liviu Sevastian Bocii - iunie 2013

  1. 1. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 3 „CRESTEREA ADAPTABILITĂȚII LUCRĂTORILOR ȘI A ÎNTREPRINDERILOR” Domeniul major de intervenţie 3.3 „Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea initiativelor partenerilor sociali și societatii civile" Titlul proiectului:“Reţeaua Autoritătilor Competente pentru Calificările Profesionale din România (IMI PQ NET România)” Beneficiar: Ministerul Educaţiei Naționale Contract nr: POSDRU/93/3.3/S/53132 2013_03_L28.1_Bocii PROCESELE DE CERTIFICARE A COMPETENȚELOR ȘI DE RECUNOAȘTERE A CALIFICĂRILOR ÎN SPANIA Autor: Prof.univ.dr.ing. Liviu Sevastian BOCÎI, bociis@yahoo.com, 0722519943 Subdomeniul G1: Comitetul Sectorial din Transporturi, Autoritatea Feroviară Româna, CENAFER, Autoritatea Navală Română, CERONAV Subdomeniul G2: Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Autoritatea Rutieră Română, Regia Autonomă Registru Auto Român, Regia Autonomă Autoritatea Aeronautică Civilă Română 1
  2. 2. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 CUPRINS Introducere ........................................................................................................................ 3 I. Procesul de certificare a competenţelor profesionale în Spania................................. 5 I.1 Sistemul de învăţământ ....................................................................................... 6 I.2 Educaţia adulţilor................................................................................................. 11 I.3 Evaluarea şi certificarea competenţelor profesionale dobândite în contexte informale şi non-formale………………………………………………………. I.4 Cadrul Naţional al Calificărilor raportat la Cadrul European al 15 Calificărilor……………………………………………………………………... 20 II. Procesul de recunoaştere a calificărilor profesionale în Spania……………….….. 22 II.1 Cadrul legal şi instituţional al recunoaşterii calificărilor dobândite în alte SM ale UE, SEE şi Confederaţia Helvetică …………………………………... II.2 Profesiile reglementate şi autorităţile competente…………………………..... 22 23 II.3 Statisticile IMI pe profesiile reglementate înregistrate în sistem Spania comparativ cu cele înregistrate de România ..................................................... Concluzii…...…………………………………………………………….……………….. 43 45 Bibliografie…………..……………………………………………..…………………….. 46 INTRODUCERE Studiul de faţă, ca şi alte studii similare de analiză comparativă a proceselor de certificare a competenţelor şi recunoaştere a calificărilor în Italia, Spania, Germania, Danemarca, Marea Britanie si Cehia, constituie unul din rezultatele proiectului „Reţeaua Autorităţilor Competente pentru Calificările Profesionale din România (IMI PQ NET România)” implementat de către Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) in 2
  3. 3. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 parteneriat cu Autoritatea Naţională pentru Calificări (ANC) şi Institutul pentru Politici Sociale (IPS), cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 (POSDRU). Obiectivul general al proiectului „Reţeaua Autorităţilor Competente pentru Calificările Profesionale din România (IMI PQ NET România)” constă în crearea şi consolidarea reţelei IMI (Internal Market Information) pentru calificările profesionale din România (IMI PQ NET), în scopul susţinerii iniţiativei CE privind dezvoltarea Sistemului de informare al pieţei interne, dezvoltarea unei iniţiative comune în acest sens, la nivel naţional, vizând consolidarea capacităţii partenerilor sociali (agenţiile şi organizaţiile guvernamentale, asociaţiile profesionale) de a promova dezvoltarea durabilă, prin crearea unor instrumente adecvate şi a unor canale de comunicare şi consultare reciprocă, în scopul realizării unei comunicări eficiente cu organizaţiile similare din Uniunea Europeană şi Spaţiul Economic European (SEE), prin intermediul platformei IMI. Pentru atingerea obiectivului general, MEN, ca solicitant beneficiar al proiectului, şi-a propus atingerea următoarelor obiective specifice: • OS1 - crearea şi dezvoltarea unei reţele la nivel naţional în scopul sprijinirii implementării Sistemului de informare al Pieţei Interne (IMI), prin consolidarea capacităţii partenerilor sociali, prin crearea unor canale de comunicare şi consultare reciprocă; • OS2 - dezvoltarea şi implementarea unor termeni de referinţă comuni privind standardele de certificare a competenţelor lucrătorilor români şi de recunoaştere a calificărilor profesionale ale cetăţenilor comunitari; • OS3 - implicarea membrilor Reţelei în schimbul de informaţii intermediate de platforma IMI, prin furnizarea de informaţii/date la cererile adresate prin această platformă de către organizaţiile/asociaţiile din UE/ SEE. Pentru realizarea studiilor comparative, experţii metodologici externi ai ANC au cercetat sursele de informaţii de la nivel naţional (ale ţării analizate şi ale României) şi la nivel comunitar (studii comparative realizate la nivelul Uniunii Europene) şi au participat la vizite de studiu în mai multe State Membre (SM) ale UE, în cadrul cărora au avut posibilitatea de a-şi completa munca de documentare prin schimbul de exeperienţă cu reprezentanţi ai Autorităţilor Competente pe diverse profesii reglementate în ţările respective. Scopul final al studiilor realizate în beneficiul membrilor reţelei IMI PQ NET, precum şi al vizitelor de studiu vizează atingerea obiectivelor specifice ale proiectului, de creare a unor canale de comunicare şi consultare reciprocă atât între membrii reţelei naţionale, cât şi între aceştia şi omologii lor din SM ale UE vizitate, de dezvoltare şi implementare a unor termeni de referinţă comuni privind standardele de certificare a competenţelor şi de recunoaştere a calificărilor profesionale (prin preluarea şi adaptarea exemplelor de bune practici cunoscute şi mai bine inţelese cu ocazia vizitelor de studiu), de consolidare a capacităţii membrilor reţelei IMI PQ NET România de a se implica în schimbul de informaţii intermediate de platforma IMI. Studiul comparativ Spania - România se bazează pe documentarea realizată în anul 2012 de către experţii metodologici externi ai ANC, şi pe experiența unei vizite de studiu la Madrid, Spania, în perioada 3
  4. 4. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 21.01.2013 – 26.01.2013, pentru care aducem mulţumiri partenerilor noştri spanioli, reprezentanţi ai următoarelor instituţii: INCUAL (Institutul Național al Calificărilor), IMI España (NIMIC), CIDEAD (Centrul pentru Inovare și Dezvoltare a Învățământului la Distan ță ), Ministerul Educației, Culturii și Sportului, CCOO (Confederația Sindicală a Comisiilor de Muncă), Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Mediului, SEPE (Serviciul Public pentru Ocuparea Forței de Muncă), Fundația Tripartită pentru Ocuparea Forței de Muncă, Ministerul Dezvoltării. I. PROCESUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ÎN SPANIA Procesul de certificare a competenţelor este procesul prin care o instituție acreditată certifică faptul că o persoană are competenţe într-un anumit domeniu, printr-un document care se numeşte certificat (atestat) de competenţă profesională. Un certificat de competență profesională nu este o diplomă de studii, dar certifică faptul că o persoană are un anumit nivel de expertiză într-un anumit domeniu, iar acest lucru îi permite sporirea șanselor la angajare și o credibilitate superioară serviciilor şi produselor pe care le execută. Principiile de bază ale procesului de certificare a competenţelor profesionale sunt următoarele: 4
  5. 5. UNIUNEA EUROPEANĂ • GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 Certificarea competenţelor este un proces opţional şi nu obligatoriu. Cu toate acestea, pot exista politici instituţionale care impun certificarea competenţelor membrilor săi ca o cerinţă pentru a face parte din organizaţia respectivă; • Evaluarea competenţelor profesionale poate fi făcută de aceeaşi organizaţie care a certificat competenţele sau de către altă organizaţie; • În mod general, se certifică competenţa profesională în totalitatea sa şi nu părţi din aceasta; • Certificarea competenţelor profesionale este un proces separat de formarea profesională (adică o organizaţie care prin formare acordă competenţe profesionale nu poate să participe direct la certificarea acestora); • Centrele de formare profesională pot facilita procesul de certificare a competenţelor profesionale prin parteneriate şi acorduri cu organizaţiile de certificare a competenţelor. Un centru sau o instituţie poate certifica competenţe profesionale dacă îndeplineşte următoarele condiţii: • Are proceduri de evaluare şi certificare a competenţelor în concordanţă cu standardele minime de calitate din domeniu; • Procedurile utilizate să fie în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare; • Are acreditare naţională şi/sau internaţională pentru certificarea competenţelor profesionale, care susţine legal certificatele eliberate; • Are implementat un proces de gestiune şi de asigurare a calităţii foarte bine pus la punct; • Certificatele de competenţă profesională (subiect dezvoltat în subcapitolul II.2, pag.32) eliberate să fie recunoscute de alte organizaţii similare. I.1. SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT ȘI DIPLOMELE/CERTIFICATELE DOBÂNDITE ÎN CADRUL ACESTUIA În cadrul Sistemului spaniol de învățământ (a cărui schemă generală este prezentată în figura 1), statuat prin mai multe acte legislative: Legea Organică nr. 2/2006 a Educației. (Ley Orgánica 2/2006 de Educación), Legea organică 6/2001 din 21 decembrie 2001 privind universitățile1 (Ley Orgánica 6/2001 de 21 de diciembre de 2001, de las universidades), unul dintre principiile de structurare a parcursului şcolar pe 1 BOE nr. 307 din 24 decembrie 2001, p. 49400 5
  6. 6. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 durata unui an este acela de a aborda anul şcolar ca un tot unitar, spre deosebire de România, unde anul scolar este divizat în trimestre sau semestre. Sistemul educațional public spaniol se divide în 3 cicluri distincte: 1. Educația elementară: 6 ani de studiu, de la vârsta de 6 ani la 12 ani (clasele I - VI); 2. Educația secundară : 4 ani de studiu, de la vârsta de 12 ani la 16 ani (clasele VII - X); 3. Bacalaureatul (bachillerato): 2 ani de studiu, de la vârsta de 16 ani la 18 ani (clasele XI - XII). După finalizarea educației secundare (la sfâr șitul clasei a X a), elevii pot părăsi școala cu un certificat de absolvire a ciclului secundar sau pot continua educa ția la liceu pentru doi ani și să ob țină titlul de "Bachiller". În cadrul ciclului secundar, cele mai multe obiecte de studiu sunt obligatorii: Știinte Naturale, Știinte Sociale, Educație Plastică și Vizuală, Limba și Literatura Spaniolă, Limbi străine (de obicei Limba Engleză), Matematică, Muzică, etc. În cadrul ciclului de Bachillerato în clasa a XI a obiectele de studiu obligatorii sunt: Limba și Literatura Spaniolă I, Limbi străine I (de obicei Limba Engleză), Filosofia și Educație Fizică iar în clasa a XII a, obiectele obligatorii sunt: Limba și Literatura Spaniolă II, Limbi străine II (de obicei Limba Engleză) și Istoria. În ambele clase de Bachillerato, elevii trebuie să-și aleagă, în funcție de specializarea universitară pe care doresc s-o urmeze, alte 3 obiecte dintre Fizică, Chimie, Biologie, Matematică, Latină, Greacă sau alte obiecte aflate în curricula opțională. Sistemul național de învățământ preuniversitar din România, spre deosebire de cel spaniol, este structurat pe următoarele niveluri2, (vezi schema din figura 2): • educația timpurie (0 - 6 ani), formată din nivelul antepreșcolar ( 0 - 3 ani) și învățământul preșcolar ( 3 6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie și grupa mare; • învățământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare și clasele I - IV; • învățământul secundar, care cuprinde: învățământul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V - IX; învățământul secundar superior sau liceal, care cuprinde clasele de liceu X - XII/XIII, cu următoarele filiere: teoretică, vocațională și tehnologică; • învățământul profesional, cu durată între 6 luni și 2 ani; • învățământul terțiar nonuniversitar, care cuprinde învățământul postliceal. 2 Legea educației naționale nr. 1 din 5 ianuarie 2011, cap. II, secțiunea 1, art. 23, alin. 1, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011 6
  7. 7. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 Fig. 1. Sistemul educaţional din Spania Învăţământ obligatoriu și ne-obligatoriu Școlarizarea minorilor, cu vârsta cuprinsă între 6 și 16 ani, este obligatorie și gratuită atât în Spania cât şi în România. În Spania există două tipuri de centre educaţionale: • Centre publice care depind de Autoritatea Publică și care sunt gestionate de către Departamentul de Învăţământ al Guvernului Spaniol. Aceste centre sunt gratuite. • Centre “concertate” care depind de instituţiile religioase sau de organisme private cu care Departamentul de Învăţământ al Guvernului Spaniol are acorduri de colaborare. Centrele educaţionale se pot clasifica în funcţie de ciclul educaţional: • Învăţământ Infantil și Primar în cadrul căruia participă elevi cu vârsta cuprinsă între 3 și 12 ani; • Învăţământ Secundar Obligatoriu (ESO) – participă elevi cu vârsta cuprinsă între 12 și 16 ani; • Învăţământ secundar ne-obligatoriu: Bacalaureat și Pregătire profesională. 7
  8. 8. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 Bacalaureatul este ultima treaptă a Învăţământului Secundar, are caracter voluntar iar durata este de doi ani de studiu, în mod normal între 16 și 18 ani. Învăţământul profesional și tehnic din Spania cuprinde trei cicluri: • Program de calificare profesională iniţială (adresat tinerilor cu vârsta cuprinsă între 16 și 20 de ani care nu se află în posesia diplomei de Absolvent al Învăţământului Secundar Obligatoriu, în urma căruia cursantul obţine un certificat care îi asigură oportunitatea de a accede pe piaţa muncii sau la un ciclu de pregătire profesională de grad mediu, unde va studia discipline tehnice, dar şi de cultură generală, pentru a putea primi certificatul de absolvire a învăţământului secundar obligatoriu); • Ciclu formativ de grad mediu (se adresează elevilor care au absolvit învăţământul obligatoriu de 10 ani și are durata 2 ani – 2000 ore. Astfel, în cadrul acestui ciclu se studiază trei categorii de discipline: tehnice, specifice calificării; management; instruire practică la agentul economic pe o durată de 3 luni la sfârşitul celui de-al doilea an de formare. La finalul ciclului formativ de grad mediu cursantul primeşte diploma de tehnician (técnico), putând să-și continue studiile în două moduri: în ciclu formativ de grad superior, după care pot urma numai studii superioare de profil sau în ciclu superior al liceului, pentru a urma orice formă de studii superioare); • Ciclu formativ de grad superior (se adresează elevilor care au absolvit ciclul formativ de grad mediu sau ciclul superior al liceului. Este considerat învăţământ superior, dar nu este asimilat cu studiile universitare. Are o durată de 2 ani – 2000 ore. În cadrul acestui ciclu se studiază trei categorii de discipline: tehnice, specifice calificării; management; instruire practică la agentul economic pe o durată de 3 luni la sfârşitul celui de-al doilea an de formare. La finalul ciclului formativ absolven ții primesc diploma de tehnician superior, având posibilitatea să-și continue studiile numai la facultăţile de profil 3). În România4 învățământul profesional și tehnic este format din: învățământ profesional, învățământ tehnic și învățământ postliceal. Învățământul profesional și tehnic este organizat, spre deosebire de Spania, pe trei niveluri educaționale: învățământ secundar inferior (ultimii doi ani de studiu ai nivelului ISCED 2, parte a învățământului obligatoriu); învățământ secundar superior (ISCED 3); învățământ postliceal (ISCED 4) Absolvenții care au obținut certificarea profesională pentru o calificare de nivel 1 pot urma clasa a XI-a, anul de completare, care permite obținerea certificării profesionale pentru o calificare de nivel 2. Absolvenții anului de completare, care au obținut certificarea profesională pentru o calificare de nivel 2, pot urma cursurile ciclului superior al liceului. Din punct de vedere al nivelurilor de calificare adoptate în Spania şi România, potrivit Deciziei Consiliului European 85-368-EEC5, învățământul profesional asigură nivelurile 1 și 2 de calificare, corespunzător nivelurilor 2 și 3 EQF. 3 http://www.leonardoprovidence.eu/wpcontent www.tvet.ro 5 http://eur-lex.europa.eu 4 8
  9. 9. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 Fig. 2. Structura sistemului educaţional românesc6 Învăţământul postliceal: şcoală postliceală şi şcoală de maiştri, care reprezintă rute specializate de pregătire cu o durată de 1 – 3 ani, conduce la obţinerea unui certificat de competenţe profesionale de nivel 3 avansat (tehnicieni specializaţi). 6 Country Module - Romania © Nuffic | 2nd edition March 2011 | version 2, August 2012 (Legenda: numărul stânga sus durata în ani; numărul dreapta sus - nivel CNC; săgeţile - transferabilitate; înscrisul în casete - tipul de învăţământ şi documentul de absolvire). 9
  10. 10. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 Studiile universitare în Spania sunt reglementate prin Decretul Regal 1393/20077 din 29 octombrie (modificat prin Decretul Regal 861/2010 din 2 iulie), care stabileşte modul de organizare a învăţământului superior spaniol în conformitate cu liniile generale ale Spaţiului European al Învăţământului Superior (EEES). Studiile universitare de licenţă constituie, ca şi în cazul României, primul nivel de învăţământ superior conform procesului de la Bologna (19 iunie 1999), cu o durată de 3 – 4 ani şi un număr total de credite de 180 – 240 credite ECTS. Studiile universitare de masterat au ca finalitate formarea academică şi de cercetare ştiinţifică, care conduce la obţinerea titlului de master, valabil în toate ţările Uniunii Europene semnatare ale Spaţiului European al Învăţământului Superior (EEES). Aceste studii universitare au o durată de unu sau doi ani universitari şi un număr total de 60 – 120 credite ECTS. Studiile universitare de doctorat în Spania sunt reglementate prin Decretul Regal 99/2011 din 28 ianuarie, având ca finalitate formarea doctoranzilor în cercetarea ştiinţifică avansată. Acestea sunt împărţite în două cicluri: cursuri teoretice cu un număr de cel puţin 60 de credite ECTS şi un ciclu de cercetare ştiinţifică, care se finalizează cu susţinerea publică a unei lucrări de cercetare ştiinţifică originală (teza de doctorat), doctorandul obţinând astfel, titlul de doctor în ştiinţe. Timpul maxim de care dispune doctorandul pentru finalizarea studiilor de doctorat este de trei ani, cu frecvenţă, (sistemul Bologna, adoptat şi de România), având posibilitatea să frecventeze part-time pe o perioadă de cinci ani. De asemenea, doctorandul spaniol poate obţine un ”doctorat european” dacă a realizat cel puţin 3 luni din stagiul de pregătire pentru doctorat, într-o universitate parteneră europeană, teza de doctorat, în acest caz, trebuie prezentată comisiei de susţinere publică (din care face parte obligatoriu un membru din universitatea parteneră), într-o limbă de circulaţie internaţională, alta decât limba spaniolă. Urmărind schemele din figurile 1 şi 2 se observă faptul că sistemele educaţionale din cele două ţări analizate sunt oarecum similare, învăţământul obligatoriu şi gratuit fiind de 10 ani (educaţia elementară şi secundară în Spania şi învăţământ primar şi gimnazial (secundar inferior) în România), studiile liceale se finalizează cu examenul de bacalaureat, iar învăţământul universitar este structurat, în ambele ţări, conform procesului de la Bologna: licenţă, masterat şi doctorat. I.2. EDUCAȚIA ADULȚILOR Educația adulților în cadrul politicilor actuale din domeniul educaţional are următoarele obiective: • dobândirea unei formări de bază, extinderea și reînnoirea permanentă a cuno știn țelor, competen țelor și abilităților și facilitarea accesului la toate tipurile de învă țare ale sistemului educativ spaniol; • 7 îmbunătățirea calificării profesionale sau dobândirea unei pregătiri pentru exercitarea altor profesii; BOE nr. 260 din 30 octombrie 2007, p. 44037 - 44048 10
  11. 11. UNIUNEA EUROPEANĂ • dezvoltarea GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU capacităților Fondul Social European POS DRU 2007-2013 profesionale personale, InstrumenteStructurale 2007 - 2013 în domeniul expresiv, comunicativ, rela ții interpersonale, etc.; • dezvoltarea capacității de participare la via ța socială, culturală, politică și economică, făcând astfel efectiv dreptul său la o cetățenie democratică; • promovarea programelor care corectează (diminuează) riscurile de excludere socială, în mod special din sectoarele mai defavorizate; • răspunderea adecvată la provocările cum ar fi îmbătrânirea progresivă a popula ției, asigurând persoanelor în vârstă oportunitatea de a-și îmbunătăți și actualiza competen țele; • anticiparea și rezolvarea în mod pașnic a conflictelor personale, familiare și sociale. Promovarea egalității efective în drepturi și șanse între bărba ți și femei, precum și analizarea și evaluarea critică a inegalităților dintre aceștia. În general, Educația Adulților, cuprinde diverse activități legate de formare, atât educa ția formală cât și non-formală, și de predare care vizează realizarea de teste specifice sau extraordinare, care permit ob ținerea de titluri academice și profesionale precum și teste de admitere la anumite cursuri. În Spania, educaţia şi formarea pentru adulţi până la nivelul secundar inferior (corespunzătoare a 10 ani de şcolarizare, ISCED 1 şi 2) constă în şase etape. Se adresează persoanelor cu vârsta peste 18 ani care nu şi-au finalizat studiile obligatorii. Cunoştinţele şi aptitudinile corespunzătoare educaţiei primare (primii 6 ani de şcolarizare, ISCED 1) sunt oferite în cadrul unor progame împărţite, în general, în două nivele (deşi unele Comunităţi Autonome au o structură pe trei nivele): alfabetizare şi numeraţie (primul nivel) şi consolidarea aptitudinilor de bază (nivelul doi). Educaţia secundară inferioară pentru adulţi (ISCED 2) este împărţită în trei domenii: comunicare, studii sociale şi ştiinţă şi tehnologie. Fiecare domeniu este organizat în module (módulos). Finalizarea cu succes a tuturor modulelor în toate domeniile corespunde finalizării educaţiei secundare inferioare. Una dintre cele mai mari încercări pentru cursanţii maturi, care ar dori să revină la educaţie şi formare formală, este să reconcilieze angajamentele de învăţare cu alte responsabilităţi, cum sunt obligaţiile familiale şi cele de muncă. Din acest motiv, mulţi adulţi care îşi reiau studiile abandonate caută programe în care constrângerile asupra învăţării (în ceea ce priveşte timpul, locul, ritmul sau metoda de învăţare) sunt minimizate. Atât în Spania cât şi în România cursurile serale şi cu frecvenţă redusă răspund, în parte, acestor cerinţe. În plus, există şi alte moduri de a le oferi cum sunt: învăţământul deschis, educaţia şi formarea la distanţă şi e-learning care sunt în mod particular adaptate necesităţilor adulţilor care îşi reiau studiile abandonate. În majoritatea statelor europene, oferirea învăţământului deschis şi la distanţă până la nivel secundar superior este asigurată mai ales prin inţiative locale (de exemplu: proiecte ad hoc la nivel instituţional) sau activităţi ale furnizorilor privaţi de formare profesională. Măsurile la nivel naţional şi iniţiativele din acest domeniu sunt destul de rare. 11
  12. 12. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 În Spania, învăţământul formal la distanţă este administrat de Ministerul Spaniol al Educaţiei prin Centrul de Inovaţie şi Dezvoltare a Educaţiei la Distanţă (Centro para la Innovación y Desarrollo de la Educación a Distancia – CIDEAD). Centrul acoperă diverse programe formale şi calificări (de la nivel primar, la cel secundar superior), precum şi un program de formare a profesorilor în domeniul învăţământului la distanţă. În plus, unele Comunităţi Autonome au înfiinţat centre speciale pentru educaţia la distanţa a adulţilor care acoperă şi diverse programe şi calificări formale (de la nivelul primar, la cel secundar superior). Modalităţile alternative de furnizare a programelor de învăţământ superior cuprind, de obicei, învăţământul deschis şi la distanţă şi învăţământul sprijinit prin tehnologie informațională. În Spania, the Open University (Universidad Nacional de Educación a Distancia – UNED) a fost creată la începutul anilor 1970 şi în prezent are mai mult de 160 000 studenţi. Această instituţie de învăţământ superior, cea mai mare din ţară, oferă 26 programe de învăţământ superior şi peste cinci sute de cursuri de formare profesională continuă. Proiectul AULA MENTOR8 Proiectul MENTOR a început să se dezvolte în anul 1990, iar în anul 1992 s-au deschis primele aule. AULA MENTOR este un sistem educaţional de învățare la distan ță, destinat persoanelor adulte, care constă în: • O platformă informatică de învățare pe care sunt postate conținuturile cursurilor și celorlalte activită ți didactice (seminarii, etc.), care permit urmărirea evolu ției cursantului; • Un profesor specializat în tematica cursului, tutorele, care răspunde la întrebările cursantului, revizuind, în același timp, exercițiile și activitățile acestuia; • O persoană responsabilă de aula virtuală, administratorul, care face orientarea și înscrierea cursan ților și se ocupă efectiv de administrarea aulei. Dacă cursantul dispune de computer de generația solicitată poate să urmeze cursul din propriul domiciliu (de acasă). Evoluția numărului cursanților înmatriculați în AULA MENTOR, în perioada 1997 – 2012 este prezentată în tabelul următor, observându-se o tendinţă de creştere a numărului utilizatorilor acestei platforme: Anul 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 8 Numărul de cursanți 2.994 5.356 9.354 13.449 16.215 18.541 18.495 21.638 Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Numărul de cursanți 23.459 25.236 25.274 23.900 25.031 25.578 24.528 22.972 www.aulamentor.es 12
  13. 13. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 Obiectivele AULA MENTOR: A. Punerea la dispoziție a acestor cursuri populației care nu are posibilitatea de a participa la cursuri în aulă, din diverse motive (zonele rurale, program de lucru, probleme de familie, persoane private de libertate, etc.); B. Menținerea unui pachet de cursuri care să asigure actualizarea con ținuturilor atât în ceea ce prive ște domeniul profesional cât și necesitățile dezvoltării profesionale a cursantului. Modalități de atingere a acestor obiective: • Localizarea aulelor Mentor în locuri puțin accesibile sau unde nu există o altă alternativă de formare profesională care să dețină echipament adecvat; • Stabilirea măsurilor de securitate (siguran ță) speciale pentru colective cum ar fi persoanele private de libertate din penitenciare; • Numărul de cursanți pe tutore limitat: maxim 45 de cursanți pe tutore; • O taxă lunară moderată: 24 €; • Implicarea altor instituții în elaborarea și punerea în aplicare a cursurilor Aula Mentor (autorități locale, ONG-uri, și alte organisme ministeriale); • Tutorii, implicați în acest proiect ( AULA MENTOR), se află într-un continuu proces de pregătire și actualizare a cunoștiințelor profesionale; • Administratorii de aulă orientează cursan ții în func ție de necesită țile acestora de formare și detectează cererile de pe piața de muncă din regiunile în care se află AULA MENTOR; • Ministerul Educației, Culturii și Sportului din Spania a marcat prioritățile în funcție de nevoile politice: ocuparea forței de muncă, dezvoltarea personală, dezvoltarea competen țelor digitale, etc. În România, Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 (art. 357) menţionează pentru prima dată nevoia de a crea un sistem care să asigure formarea iniţială şi dezvoltarea continuă a profesioniştilor din educaţia adulţilor. Această nevoie se bazează pe faptul că, în acest moment, sistemul românesc de calificare din domeniul educației adulților este unul lacunar, divizat de mecanisme incoerente de certificare şi reglementare care nu iau în considerare diversitatea domeniului şi a statuturilor profesionale, a experienţei, a sarcinilor şi a rolurilor îndeplinite de către educatorii de adulţi. 13
  14. 14. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 Efortul de a realiza designul unui astfel de sistem naţional de profesionalizare a practicienilor din educaţia adulţilor este însă extrem de complex şi presupune numeroase dezbateri şi analize într-un cerc cât mai larg, care să poată lua în considerare contextul naţional şi european, sistemele existente, practicile şi experienţele deja implementate, precum şi opiniile diferitelor categorii de actori implicaţi. Acestor nevoi de dezbatere, explorare şi design a unor viziuni cu privire la profesionalizarea practicienilor din educaţia adulţilor şi-a propus să răspundă proiectul Sistem de Profesionalizare a practicienilor din educaţia adulţilor - ProALPs9. Acest proiect este finanţat de Comisia Europeană în România. Concluzii: • Statele europene (Spania, România, etc.) se confruntă cu provocări extrem de diferite în sporirea cunoştiinţelor educaţionale ale populaţiei adulte; • Nefinalizarea educaţiei secundare inferioare poate reprezenta o barieră semnificativă pentru adulţii care se alătură programelor care conduc la calificări de nivel secundar superior; • Multe state (inclusiv Spania) oferă adulţilor care îşi reiau studiile abandonate oportunităţi de a dobândi calificări formale prin diverse opţiuni de studiu flexibile; • Sistemele de învăţământ superior variază în mod semnificativ în ceea ce priveşte receptivitatea acestora faţă de adulţii care îşi reiau studiile abandonate; • Majoritatea statelor europene au introdus măsuri financiare pentru a sprijini participarea celor mai vulnerabile grupuri în educaţia şi formarea formală. Este, însă, important de reţinut faptul că, deşi certificatele şi diplomele referitoare la diferite calificări rămân adesea valabile pe durata vieţii profesionale a unei persoane, cunoştinţele, aptitudinile şi competenţele necesare pe piaţa muncii şi în societate în ansamblu evoluează rapid. Prin urmare, certificările şi calificările formale, odată dobândite, sunt insuficiente pentru a asigura inserţia profesională continuă pe parcursul întregii vieţi. Cu alte cuvinte, finalizarea unei calificări formale trebuie privită în prezent mai degrabă drept un pas pe scara educaţiei permanente decât un scop în sine. I.3. EVALUAREA ȘI CERTIFICAREA COMPETENȚELOR PROFESIONALE DOBÂNDITE ÎN CONTEXTE INFORMALE ȘI NON-FORMALE Necesitatea recunoașterii și certificării calificărilor profesionale obținute (dobândite) pe căi non formale de învățare, sau prin intermediul experienței în muncă, se face, în special, pentru grupuri determinate, cum ar fi: • Tineri care abandonează școala și se incorporează (dacă reu șesc) în pia ța muncii. Spania se confruntă cu acest fenomen, un procent de 33% dintre tineri abandonează școala. România este, de asemenea, afectată 9 www.proalps.ro 14
  15. 15. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 de abandonul școlar, în anul 2007 (anul aderării la Uniunea Europeană), 19,2% dintre tinerii români abandonând școala (în condițiile în care media UE 2710 este de 14,8%). Acest fenomen afectează negativ structura și calitatea pieței muncii europene; • Angajații adulți nu posedă calificări profesionale certificate (aproximativ 14 milioane dintr-o populație de 46.148.605 locuitori), adică 58,2% din populația activă11; • Spania depășește cu 4 – 5 % media europeană (22%) în ceea ce privește numărul persoanelor cu studii superioare, în timp ce numărul persoanelor cu studii medii este mai mic cu 15% decât media europeană (România are un procent de 11,2% persoane cu studii superioare). Procedura de recunoaștere este una care are drept scop certificarea competențelor profesionale indiferent de modalitatea prin care au fost dobândite. În cadrul INCUAL s-a căutat ca această procedură să fie cât mai simplă și accesibilă oricărui angajat indiferent de nivelul de calificare, cu scopul de a reduce procentul de 58,2% din populația activă care nu are certificare oficială a calificării profesionale. Principalele obiective și beneficii ale procesului de certificare a competențelor profesionale sunt: • Promovarea învățării pe parcursul (durata) întregii vie ți; • Obținerea unei mai bune transparențe a pie ții muncii făcând vizibile calificările profesionale ale angajaților din acele sectoare care necesită angaja ți califica ți; • Favorizarea coeziunii sociale, deoarece aceasta îmbunătă țe ște șansele indivizilor sau grupurilor defavorizate pe piața muncii; • Facilitează mobilitatea profesională și geografică a cetă țenilor, pentru a oferi un mai mare transfer al competențelor profesionale între țări. În conformitate cu art. 3.5 din Legea Organică nr. 5/2002 a Calificărilor și Formării Profesionale (La Ley Orgánica 5/2002, de las Cualificaciones y de la Formación Profesional), unul dintre obiectivele SNCP (Sistemul Național al Calificărilor Profesionale - Sistema Nacional de Cualificaciones Profesionales), este evaluarea și certificarea, în mod oficial, a calificărilor profesionale, indiferent de modul de dobândire a acestora (vezi schema din figura 3), iar în schema din figura 4 este prezentat procesul de recunoaștere a competențelor dobândite prin experien ța profesională. 10 11 http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home MECD 2011 - El Aprendizaje Permanente en España 15
  16. 16. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 Fig. 3. Traseul formativ pentru certificarea competențelor profesionale 12 Guvernul spaniol a stabilit, în conformitate cu art. 8.4 din Legea Organică nr. 5/2002 a Calificărilor și Formării Profesionale (La Ley Orgánica 5/2002, de las Cualificaciones y de la Formación Profesional), cerințele și procedurile pentru evaluarea și certificarea competen țelor profesionale prin elaborarea Real Decreto no. 1224/200913. Procedurile reglementate în Real Decreto no. 1224/2009 constau dintr-un ansamblu de acțiuni care vizează evaluarea și recunoa șterea competen țelor dobândite prin experien ța în muncă sau prin alte căi non-formale de formare profesională. Cerințele pentru participarea la acest proces de evaluare și certificare a competențelor profesionale dobândite prin experiența în muncă sunt următoarele: • Naționalitate spaniolă, rezidență comunitară (cetă țean al unui stat membru al UE) sau autorizație de muncă în spațiul UE; • Vârsta minimă de 18 ani pentru Unități de Competență de nivel 1, și de 20 ani pentru nivelurile de calificare 2 și 3 (vezi schema din figura 4); • Experiență în muncă și/sau formare profesională în legătură cu competen țele profesionale pe care vrea solicitantul să le certifice: 3 ani, cu un minim de 2000 de ore lucrate în ultimii 10 ani pentru UC de nivelul 2 sau 3, și 2 ani experiență în muncă și minim 1200 de ore lucrate pentru UC de nivelul 1; • Numărul de ore de formare profesională: 300 ore în ultimii 10 ani pentru UC (unități de competență) de nivelul 2 sau 3 și 200 ore pentru UC de nivelul 1. 12 www.educacion.gob.es/educa/incual Real Decreto no. 1224, de 17 de julio de 2009, de reconocimiento de las competencias profesionales adquiridas por experiencia laboral, BOE no. 205 de 25 de agosto de 2009, p. 72704 – 72727 (Decretul Regal nr. 1224 din 17 iulie 2009, privind recunoaşterea competenţelor profesionale dobândite prin experienţa în muncă) 13 16
  17. 17. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 Fig. 4. Recunoașterea calificărilor profesionale dobândite prin experiența profesională 14 Fazele procesului de certificare a competențelor profesionale dobândite prin experiența în muncă, în Spania, sunt următoarele (vezi diagrama-flux a candidatului pentru certificarea competen țelor profesionale din figurile 5a şi 5b). • Consiliere (ajutorul dat aspirantului pentru: a-și autoevalua competen ța; completarea traseului formativ; prezentarea documentelor justificative). Această fază continuă cu recomandarea dată de consilier, în funcție de situație, fie să continue procedura (consilierul elaborează un raport pozitiv), fie să mai aprofundeze competențele printr-o nouă perioadă de formare (consilierul elaborează un raport negativ); • În situația în care consilierul a elaborat un raport pozitiv urmează faza a doua: evaluarea competenței profesionale, utilizând diverse metode de verificare a competen ței profesionale a candidatului, la nivelul da calificare stabilit, dintre care se pot aminti: situații de muncă reale sau simulate ; interviuri; probe standard; observarea candidatului la postul său de lucru. Rezultatul acestei faze se va exprima prin: competență profesională demonstrată sau competență profesională nedemonstrată; • Dacă rezultatul este pozitiv (competență profesională demonstrată) urmează faza a treia a acestui proces și anume: certificarea propriu-zisă a competenței profesionale , care constă în recunoașterea publică și oficială a competenței profesionale demonstrată de candidat. 14 www.educacion.gob.es/educa/incual 17
  18. 18. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 Fig. 5.a. Diagrama-flux a candidatului pentru certificarea competențelor profesionale în Spania În România, evaluarea și certificarea competen țelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale, a fost reglementată prin Ordinul nr. 4543/468 din 23 august 2004, pentru aprobarea Procedurii de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale obţinute pe alte cãi decât cele formale ( emitent: Ministerul Educaţiei şi Cercetării nr. 4.543 din 23 august 2004 și Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei nr. 468 din 8 septembrie 2004)15, și Ordinul nr. 3329/81 din 23 februarie 2005, pentru modificarea și completarea Procedurii de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale obţinute pe alte cãi decât cele formale. 15 Monitorul Oficial nr. 903 din 5 octombrie 2004 18
  19. 19. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 Fig. 5.b. Diagrama-flux a candidatului pentru certificarea competențelor profesionale 16 în Spania Câteva dintre motivele evaluării și certificării competențelor profesionale, dobândite pe căi non formale sau informale de învățare, sunt: • Evaluarea competențelor profesionale este foarte potrivită pentru persoanele care au experien ță într-un domeniu și nu au calificarea necesară; • Evaluarea competențelor profesionale este un proces rapid și eficient și nu necesită participarea la un curs de formare; • Certificatul este eliberat foarte rapid (cu costuri minime), fiind recunoscut na țional și în statele Uniunii Europene, deținerea acestuia fiind un avantaj la angajare. Astfel, prin art. 5 al anexei Ordinului nr. 4543/468 din 23 august 2004, se stabilesc caracteristicile procesului (procedurii) de evaluare a competenţelor profesionale obţinute pe alte cãi decât cele formale: 16 http://www.todofp.es/dctm/todofp/acreditacion-de-competencias/instrumentos/guia-persona-candidata.pdf 19
  20. 20. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 • este voluntar; • se raporteazã la standardul ocupaţional/standardul de pregãtire profesionalã: evaluarea competenţelor se efectueazã în raport cu criteriile de realizare descrise în standardul ocupaţional/standardul de pregãtire profesionalã; • se desfãşoarã în timp şi spaţiu: în sistemul de evaluare bazat pe standarde ocupaţionale/standarde de pregãtire profesionalã, colectarea dovezilor de competenţã rezultã din aplicarea metodelor de evaluare în diferite contexte şi la momente diferite; • este independent de procesul de pregãtire profesionalã: evaluarea pe baza standardelor ocupaţionale/ standardelor de pregãtire profesionalã permite recunoaşterea competenţelor dobândite pe alte cãi decât cele formale; • se finalizeazã, pentru fiecare unitate de competenţã, cu rezultatul "competent" sau "încã nu competent". I.4. CADRUL NAȚIONAL AL CALIFICĂRILOR DIN SPANIA RAPORTAT LA CADRUL EUROPEAN AL CALIFICĂRILOR În scopul promovării învățării pe tot parcursul vie ții și a mobilită ții persoanelor, Cadrul European al Calificărilor Profesionale (EQF), stabilește opt niveluri de calificare care acoperă întreaga gamă de calificări de la învățământul obligatoriu la niveluri mai ridicate academice și profesionale. În prezent, conform raportului CEDEFOP din august 2010 privind concordanţa dintre cadrele naţionale ale calificărilor (CNC) din statele membre ale UE şi Cadrul European al Calificărilor, Spania se află, din ianuarie 2009, în plin proces de dezvoltare şi implementare a unui CNC centrat pe învăţarea pe tot parcursul vieţii, bazat pe rezultatele învăţării. Cadrul Spaniol al Calificărilor din Învățământul Superior ( MECES – Marco Español de Cualificaciones de la Enseñanza Superior) va fi structurat pe patru niveluri înalte de la 5 până la 8 (tehnician superior, licență, masterat și doctorat), primele patru niveluri de calificare fiind destínate completării educației de bază, învățământului post-obligatoriu ( ESO) și oportunităților de formare profesională, astfel încât să fie compatibile cu cele din structura Sistemului Naţional al Calificărilor Profesionale şi Formare Profesională. Dezvoltarea CNC în Spania se bazează pe legi şi decrete, prin care se definesc şi se reglementează subsisteme de formare profesională şi de educaţie, remarcându-se următoarele: • pentru calificări obţinute prin educaţie formală (fără studii universitare): Legea nr. 2 din 2006 a educaţiei (Ley Orgánica de Educación, LOE); Legea nr. 5 din 2002 privind calificările şi formarea profesională (Ley Orgánica de las Cualificaciones y de la Formación Profesional, LOCFP); Decretul Regal nr. 1538 din 2006 privind stabilirea formării profesionale în cadrul sistemului general de educaţie; 20
  21. 21. UNIUNEA EUROPEANĂ • GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 pentru calificările obţinute prin învăţământ superior: Legea Universităţilor - Legea nr. 6 din 2001, revizuită de Legea nr. 4 din 2007 - (Ley Orgánica 6/2001, de 21 de diciembre, de Universidades, revisada por Ley Orgánica 4/2007, de 13 de abril, de Universidades); Decretul Regal nr. 1393 din 2007 privind modul de organizare al educaţiei în universităţi; Decret Regal privind emiterea de către universităţi a suplimentului la diplomă; • pentru competenţe profesionale: Decretul Regal nr. 1224 din 2009 privind recunoaşterea competenţelor profesionale dobândite prin experienţa profesională. În Spania, începând din 2011, Ministerul Educaţiei împreună cu partenerii sociali au început implementarea politicilor de formare profesională continuă, conform EQF, punându-se accentul pe rezultatele învaţării în toate contextele (formal, informal şi non-formal), recunoscându-se următoarele aspecte: • importanţa certificării competenţelor dobândite (indiferent de context), cu impact asupra creşterii competitivităţii resursei umane; • necesitatea învăţării pe tot parcursul vieţii. I. PROCESUL DE RECUNOAŞTERE A CALIFICĂRILOR PROFESIONALE ÎN SPANIA 21
  22. 22. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 II.1. Cadrul legal şi instituţional al recunoaşterii calificărilor dobândite în alte SM ale UE, SEE si Confederatia Helvetica17 Sistemul general se aplică profesiilor care nu sunt reglementate de norme specifice de recunoaştere şi anumitor situaţii în care titularul calificării profesionale nu îndepline ște condiţiile prevăzute în alte sisteme de recunoaştere. Acest sistem se bazează pe principiul recunoaşterii reciproce, fără a aduce atingere aplicării unor măsuri compensatorii în cazul în care există diferenţe semnificative între formarea dobândită de persoana în cauză şi formarea necesară în statul membru gazdă. Măsura compensatorie poate lua forma unui stagiu de adaptare sau a unei probe de aptitudini. Solicitantul are posibilitatea de a alege între cele două măsuri, dacă nu există o derogare specifică în acest sens. În cazul în care accesul la exercitarea unei profesii sunt reglementate în statul membru gazdă, şi anume sunt condiţionate de deţinerea unor titluri de calificare profesională specifice, autoritatea competentă din statul membru în cauză acordă accesul la profesia respectivă şi la exercitarea acesteia în aceleaşi condiţii care se aplică resortisanţilor săi. Cu toate acestea, solicitantul trebuie să deţină o calificare profesională dobândită în alt stat membru care să ateste un nivel de formare cel puţin echivalent cu nivelul imediat inferior celui necesar în statul membru gazdă. Pe de altă parte, în cazul în care accesul la o profesie nu este condiţionat de deţinerea unor titluri de calificare profesională specifice în statul membru al solicitantului, pentru accesul la profesia în cauză într-un stat membru gazdă în care aceasta este reglementată, este necesar să se facă dovada, pe lângă calificarea respectivă, şi a exercitării cu normă întreagă a profesiei pe o perioadă de doi ani în decursul ultimilor 10 ani. Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, din 7 septembrie 2005, privind recunoaşterea calificărilor profesionale, distinge cinci niveluri de calificări profesionale (sistem adoptat atât de Spania cât şi de România şi prezentat în tabelul 1): • atestat de competenţă eliberat de o autoritate competentă din statul membru de origine, care certifică fie că titularul a dobândit cunoştinţele generale corespunzătoare unei formări la nivel de învăţământ secundar sau liceal, fie că a urmat cursuri de formare profesională care nu fac obiectul unui certificat sau al unei diplome, fie că a trecut un examen special fără formare prealabilă, fie că are o experienţă profesională de trei ani (attestation of competence); • certificat care corespunde unui ciclu de studii liceale tehnice sau profesionale, sau cu caracter general, completat de o formare profesională (certificate attesting the completion of a secondary course); • diplomă care atestă absolvirea unor cursuri de formare la nivel de învăţământ postliceal cu o durată de cel puţin un an sau a unor cursuri de formare care pregătesc pentru un nivel comparabil de responsabilităţi şi funcţii (diploma post-secondary education); • diplomă care atestă absolvirea unor cursuri de formare la nivel de învăţământ postliceal sau universitar cu o durată de cel puţin trei ani şi de cel mult patru ani (diploma of post-secondary level 3 – 4 years); 17 http://europa.eu/legislation_summaries/internal_market/living_and_working_in_the_internal_market 22
  23. 23. UNIUNEA EUROPEANĂ • GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 diplomă care atestă absolvirea unor cursuri de formare la nivel de învăţământ postliceal sau universitar cu o durată de cel puţin patru ani (diploma of post-secondary level more than 4 years). Statul membru gazdă poate condiţiona recunoaşterea calificărilor de îndeplinirea de către solicitant a unei măsuri compensatorii (o probă de aptitudini sau un stagiu de adaptare de cel mult trei ani) în următoarele trei cazuri: • durata formării este mai scurtă cu cel puţin un an decât cea necesară în statul membru gazdă; • formarea a acoperit discipline semnificativ diferite faţă de cele incluse în titlul de calificare necesar în statul membru gazdă; • profesia, aşa cum este definită în statul membru gazdă, include una sau mai multe activităţi profesionale reglementate care nu există în cazul profesiei corespunzătoare din statul membru de origine al solicitantului şi necesită o formare specifică care acoperă materii semnificativ diferite faţă de cele incluse în formarea solicitantului. II.2. PROFESIILE REGLEMENTATE ŞI AUTORITĂŢILE COMPETENTE Institutul Național al Calificărilor (Instituto Nacional de las Cualificaciones - INCUAL)18, a fost înființat prin Decretul Regal nr. 375 din 5 martie 1999 (Real Decreto 375/05.03.1999). Este instrumentul tehnic, care sprijină Consiliul General al Formării Profesionale (Consejo General de Formación Profesional) pentru a atinge obiectivele Sistemului Național al Calificărilor și Formării Profesionale (Sistema Nacional de Cualificaciones y Formación Profesional). Institutul Național al Calificărilor (Instituto Nacional de las Cualificaciones - INCUAL), este structurat pe patru domenii funcționale (vezi schema din figura 6). Prin Legea Organică nr. 5/2002 a Calificărilor și Formării Profesionale (La Ley Orgánica 5/2002, de las Cualificaciones y de la Formación Profesional), i se atribuie INCUAL responsabilitatea de a defini, elabora și actualiza permanent Catalogul Național al Calificărilor și Catalogul Modular al Formării Profesionale (el Catálogo Nacional de las Cualificaciones Profesionales y el Catálogo Modular de Formación Profesional). Organul director al Institutului Național al Calificărilor este Consiliul General al Formării Profesionale (Consejo General de Formación Profesional), (vezi schema din figura 7), chiar dacă depinde în mod organic de Secretariatul General al Educației (Secretaría General de Educación) din cadrul Ministerul Educației, Culturii și Sportului (Ministerio de Educación, Cultura y Deporte) , conform celor stabilite în Decretul Regal nr. 1553/20.06.2004 (Real Decreto 1553/2004) și Legea nr. 1/1986 (Ley 1/1986), modificată Legea nr. 19/1997 (Ley 19/1997), prin care s-a creat Consiliul General al Formării Profesionale (Consejo General de Formación Profesional) și Legea 14/2000 (Ley 14/2000). 18 www.educacion.gob.es/educa/incual/ice_incual.html 23
  24. 24. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 Fig. 6. Structura Institutului Național al Calificărilor Fig. 7. Structura Consiliului General al Formării Profesionale19 Se observă faptul că președenția acestui consiliu este asigurată de ministrul educa ției, iar vicepreședenția este formată din 72 consilieri după cum urmează: 17 consilieri ai administrației centrale, 17 consilieri ai Comunităților Autonome, 19 consilieri ai organizațiilor empresariale (angajatorilor) și 19 consilieri ai organizațiilor sindicale. Sistemul Național al Calificărilor și Formării Profesionale (Sistema Nacional de Cualificaciones y Formación Profesional - SNCFP), este un ansamblu de instrumente și acțiuni necesare pentru promovarea și dezvoltarea ofertelor de formare profesională prin intermediul Catalogului Na țional al Calificărilor Profesionale. De asemenea, promovează și dezvoltă evaluarea și certificarea competen țelor profesionale 19 www.educacion.gob.es/educa/incual 24
  25. 25. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 corespunzătoare acestor oferte de formare profesională, astfel încât să favorizeze dezvoltarea profesională și socială a persoanelor cu scopul de a răspunde necesită ților sistemului productiv. Structura unui sistem al calificărilor și formării profesionale care are la bază competența profesională, și care ia în considerare feedback-ul sistemului productiv este prezentată în figura următoare (vezi figura 8). Fig. 8. Structura unui SNCP bazat pe competențe profesionale Catalogul Național al Calificărilor Profesionale (Catálogo Nacional de Cualificaciones Profesionales - CNCP)20, este unul dintre instrumentele Sistemului Na țional al Calificărilor și Formării Profesionale (SNCFP), stabilite prin Legea Organică nr. 5/19.06.2002, a Calificărilor și Formării Profesionale, pentru a integra în acesta toate ofertele de Formare Profesională. În Catalogul Național al Calificărilor Profesionale (Catálogo Nacional de Cualificaciones Profesionales - CNCP), a cărui metodologie de elaborare este prezentată în figura 9, sunt înscrise calificări/profesii reglementate, pe ”familii” și niveluri profesionale (vezi tabelele 1, 2 şi figura 11). În România, actualmente, există 95 de profesii reglementate prin Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, din 7 septembrie 2005, privind recunoaşterea calificărilor profesionale, în timp ce în Spania există 174 de profesii, iar numărul profesiilor reglementate comune este de 67 (vezi tabelul 3). Catalogul Național al Calificărilor Profesionale (Catálogo Nacional de Cualificaciones Profesionales), are ca și asociat Catalogul Modular al Formării Profesionale (Catálogo Modular de Formación Profesional), compus din module formative, care, împreună, servesc ca și referin ță pentru Formarea Profesională, atât pentru cea inițială, dependentă de sistemul educațional cât și pentru formarea continuă (vezi schema din figura 10). 20 www.educacion.gob.es/educa/incual/ice_CualCatalogo.html 25
  26. 26. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 Catalogul Național al Calificărilor Profesionale (Catálogo Nacional de Cualificaciones Profesionales - CNCP), constituie baza pentru elaborarea ofertei formative care să conducă la ob ținerea de titluri de formare profesională, de certificate (atestate) și a ofertei formative modulare asociate unei unită ți de competență, precum și a altor oferte. Formarea profesională cuprinde ansamblul de acțiuni formative care au drept scop îndeplinirea (exercitarea) calificată a diverselor profesii, accesul la o slujbă (post) și participarea activă la via ța socială, culturală și economică, care va permite actualizarea permanentă a competen țelor profesionale. Aceasta include formarea profesională inițială dată de sistemul educaţional, ac țiunile de inser ție și reinser ție pe pia ța muncii a persoanelor active și formarea continuă desfă șurată în cadrul întreprinderilor. Fig.9. Metodologia de elaborare a Catalogului Național al Calificărilor Profesionale – etape 21 Relația între Sistemul Național al Calificărilor și Formării Profesionale (Sistema Nacional de Cualificaciones y Formación Profesional), oferta formativă a formării profesionale ini țiale (din sistemul educaţional) și oferta formativă a formării profesionale continue (pentru persoanele implicate în pia ța muncii), este stabilită prin următoarele legi: Legea Organică nr. 2/03.05.2006, a Educației (Ley Orgánica 2/2006, de 3 de mayo, de Educación); Legea nr. 56/16.12.2003, a posturilor de lucru, (Ley 56/2003, de 16 de diciembre, de empleo); Legea nr. 5/19.06.2002, a calificărilor și formării profesionale (Ley 5/2002, de 19 de junio, de las cualificaciones y de la formación profesional). 21 www.educacion.gob.es/educa/incual 26
  27. 27. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 Fig. 10. Asocierea Catalogului Național al Calificărilor Profesionale cu Catalogul Modular al Formării Profesionale Autorităţile din domeniul educaţional și al muncii vor stabili, de comun acord, consultând în prealabil Consiliul General al Formării Profesionale (Consejo General de Formación Profesional), indicatorii și cerințele minime de calitate ale ofertei formative impuse prin CNCP, care garantează aspectele fundamentale ale unui Sistem Integrat de Formare. Autoritatea Statului, după o consultare prealabilă a Consiliului General al Formării Profesionale (Consejo General de la Formación Profesional), decide titlurile și certificatele, atestatele de competen ță care constituie ofertele de formare profesională care vor fi incluse în Catalogul Național al Calificărilor Profesionale (Catálogo Nacional de Cualificaciones Profesionales). Tabelul 1. Nivelurile de calificare ale profesiilor din Spania 22 Nivel de calificare Competențe Evaluare și Certificare 1 Competență într-un număr restrâns de activităţi simple, în cadrul proceselor Certificat (certificado) standardizate. Cunoștiințe și abilități limitate. 22 Competențe în anumite activități care pot fi desfășurate în mod independent. Certificat de Abilitatea de a folosi instrumente și tehnici. 2 competență http://www.educacion.gob.es/educa/incual 27
  28. 28. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 Cunoașterea fundamentelor tehnice și științifice ale procesului corespunzător activității desfășurate. Competență în activități din domeniul tehnic care pot fi 3 (certificado de competencia) desfășurate în mod independent. Responsabilitate în supravegherea tehnică și de specialitate a activităților. Înțelegerea fundamentelor tehnice și științifice ale Titlu (titulo) activităților și proceselor. Competență într-o gamă largă de activități cu caracter complex. Rezolvarea unor situații folosind diferite tehnici: științifice, economice sau de 4 organizare. Responsabilitate pentru activitatea de supraveghere și alocarea de Titlu (titulo) resurse. Capacități de inovare prin planificări ale acțiunilor, de dezvoltare a proiectelor, a proceselor, a produselor sau a serviciilor. Competență într-o gamă largă de activități complexe executate cu mare 5 autonomie. Rezolvarea unor situații cu caracter diversificat, care sunt Titlu (titulo) imprevizibile. Planificarea acțiunilor și proiectarea produselor, proceselor sau serviciilor. Responsabilități de manager. Din tabelul 2 reiese faptul că INCUAL (Spania), chiar dacă a adoptat 5 niveluri de calificare profesională (vezi schemele din figurile 11, 12 şi 13), utilizează, ca şi România, doar 3 dintre acestea, sectoarele predominante pe nivel de calificare fiind: • Nivelul 1: Maritim - Pescuit (Marítimo – Pesquera) și Textile, Confecții și Piele (Textil, Confección y Piel) – 9 calificări profesionale; • Nivelul 2: Agrară (Agraria) și Activități Fizice și Sportive (Actividades Físicas y Deportivas) – 23 calificări profesionale; • Nivelul 3: Textile, Confecții și Piele (Textil, Confección y Piel) – 21 calificări profesionale. Pentru exemplificare, în Spania, sectorul Transport este prezent în mai multe familii profesionale (2 – Maritim-pescuit (Marítimo - Pesquera); 12 – Transport și Întreținerea Vehiculelor (Transporte y Mantenimiento de Vehículos); 14 – Construcții și lucrări civile (Edificación y Obra Civil); 22 – Comerț și Marketing (Comercio y Marketing)), și la diferite niveluri de calificare, în timp ce în România situația nu este similară, în sensul că sectorul Transporturi este clar definit cu calificări profesionale și profesii reglementate din toate modurile de transport existente (rutier, feroviar, aerian, maritim (comercial)). PROFESII REGLEMENTATE PE FAMILII PROFESIONALE ȘI NIVELURI DE CALIFICARE Tabelul nr. 2. Profesii reglementate pe familii profesionale și niveluri de calificare Familia profesională Agrară (Agraria), AGA Pescuit maritim (Marítimo - Pesquera), MAP Industrii alimentare (Industrias Alimentarias), INA Chimie (Química), QUI Imagine personală (Imagen Personal), IMP Sănătate (Sanidad), SAN Numărul profesiilor reglementate Nivelul 1 Nivelul 2 Nivelul 3 6 23 17 9 21 10 2 17 8 1 12 16 2 3 9 1 5 13 Total 46 40 27 29 14 19 28
  29. 29. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 Securitate și mediul ambiant (Seguridad y Medio Ambiente), SEA Fabricație mecanică (prelucrări mecanice) (Fabricación 1 1 13 13 12 14 26 28 Mecánica), FME Instalare și întreținere (Instalación y Mantenimiento), IMA Electricitate și electronică (Electricidad y Electrónica), ELE Energie și apă (Energía y Agua), ENA Transport și întreținerea vehiculelor (Transporte y Mantenimiento 1 3 1 6 6 12 5 20 11 16 10 6 18 31 16 32 de los Vehículos), TMV Industrii extractive (Industrias Extractivas), IEX Construcții (edificii și opere civile) (Edificación y Obra Civil), EOC Sticlă și ceramică (Vidrio y Cerámica), VIC Lemn, mobilă și plută (Madera, Mueble y Corcho), MAM Textile, confecții și piele (Textil, Confección y Piel), TCP Arte grafice (Artes Gráficas), ARG Imagine și sunet (Imagen y Sonido), IMS Informatică și comunicații (Informática y Comunicaciones), IFC Administrație și gestiune (Administración y gestión), ADG Comerț și marketing (Comercio y marketing), COM Servicii socio-culturale și în folosul comunită ții ( Servicios socio- 3 5 4 4 9 3 0 1 2 2 3 12 13 5 10 18 16 3 7 2 2 6 3 6 5 4 21 12 15 15 11 15 18 18 24 14 18 48 31 18 23 15 19 27 culturales y a la Comunidad), SSC Hotele și turism (Hostelería y Turismo), HOT Activități fizice și sportive (Actividades Físicas y Deportivas), AFD Arte și artizanate (Artes y Artesanías), ART 6 1 1 8 23 11 12 8 13 26 32 25 TOTAL 78 286 300 664 Fig. 11. Calificări profesionale pe familii profesionale23 23 http://www.educacion.gob.es/educa/incual 29
  30. 30. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 Fig. 12. Definirea unei calificări profesionale Fig.13. Structura unei unități de competență24 24 http://www.educacion.gob.es/educa/incual 30
  31. 31. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 Fig.14. Structura unui modul formativ25 Calificarea profesională26 este un ansamblu de competențe profesionale, semnificative pentru pia ța muncii, care pot fi dobândite printr-o formare profesională modulară sau prin alte tipuri de formare, precum și prin intermediul experienței în muncă 27. Schema prezentată în figura 12 confirmă definiția anterioară, calificarea profesională fiind caracterizată de unită ți de competen ță ( UC1, UC2, ..., UCn), a căror structură este redată în figura 13, obținute printr-o serie de module formative ( MF1, MF2, ..., MFn), cu o structură similară celei prezentate în figura 14. Din schema prezentată în figura 13 rezultă structura unei unități de competență (UC): identificare (denumire, nivel, cod, etc.), realizări profesionale (RP1, RP2, ..., RPn), context profesional (medii de producție, produse și rezultate), informații utilizate/generate. În figura 14 este redată structura unui modul formativ pentru cazul unei formări profesionale asociate: identificare (denumire, nivel de calificare, unitatea de competență asociată, cod alfanumeric, număr de ore), capacități (criterii de evaluare, capacități a căror dobândire trebuie să se facă în mediul de lucru real), conținuturi, parametrii de context (spații de lucru și instalații utilizate; profilul formatorului, etc.). Certificatul profesional este instrumentul de recunoaştere oficială a calificărilor profesionale din Catalogul Național al Calificărilor Profesionale în domeniul gestionării for ței de muncă, care certifică pregătirea pentru desfășurarea unei activită ți pe pia ța muncii și formarea profesională necesară pentru dobândirea competențelor prevăzute în Decretul Regal nr. 395 din 23 martie 2007 (el Real Decreto no. 395 25 http://www.educacion.gob.es/educa/incual Raquel Rodríguez López, 2012, El Catálogo Nacional de Cualificaciones Profesionales 27 Decretul Regal 1224 din 17 iulie 2009, publicat în BOE din 25 august 2009 26 31
  32. 32. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 de 23 de marzo de 2007). Un certificat profesional configurează un profil profesional în țeles ca un ansamblu de competențe profesionale identificabile în sistemul productiv și recunoscut și pre țuit pe pia ța muncii. Certificatele profesionale vor avea caracter oficial și recunoa ștere pe tot teritoriul na țional spaniol, fără de care nu se poate exercita profesia reglementată respectivă, și se eliberează de către SEPE (Serviciul Public pentru Ocuparea Forței de Muncă - Servicio Público de Empleo Estatal) și de autoritățile competente din Comunitățile Autonome. Modulele formative care au o durată mai mare de 90 de ore se pot diviza (împărți) în Unități Formative (vezi schema din figura 15), care nu pot avea o durată mai mică de 30 de ore. În general, numărul maxim de unități formative, în care se poate împăr ți fiecare modul formativ, este trei. Fiecare unitate formativă va include datele de identificare, capacită ți, criterii de evaluare și con ținuturi. Unită țile formative, care se vor regăsi în fișa formativă a cursantului, vor fi certificabile întotdeauna când vor fi respectate cerințele de calitate pentru predare și evaluare ale modulului formativ de care apar țin unită țile formative respective. Parcurgerea (absolvirea) tuturor unităților formative definite pentru modulul de formare îi va da dreptul cursantului la certificarea modulului formativ, respectiv a unită ții de competen ță corespunzătoare. În mod excepțional, și atunci când este necesar, certificatul profesional poate colecta mai pu ține unități decât cele definite în calificarea profesională de referin ță din Catalogul Na țional al Calificărilor Profesionale. În ambele cazuri, unitatea de competen ță constituie unitatea minimă recunoscută pentru obținerea unui certificat profesional. Modulele formative ale certificatului profesional vor fi cele prevăzute în Catalogul Modular al Formării Profesionale. 32
  33. 33. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 Fig. 15. Structura unui certificat de competență profesională Repertoriul Național al Certificatelor Profesionale este ansamblul certificatelor profesionale ordonate sectorial în cele 26 de familii profesionale actuale, în concordanță cu Anexele I și II ale Decretului Regal nr. 1128 din 5 septembrie 2003, prin care s-a reglementat Catalogul Na țional al Calificărilor Profesionale (el Real Decreto no.1128 de 5 septembre de 2003, por el que se regula el Catálogo Nacional de las Cualificaciones Profesionales), modificat prin Decretul Regal nr. 1416 din 25 noiembrie 200528 (el Real Decreto 1416/2005, de 25 de noviembre, por el que se modifica el Real Decreto 1128/2003). Cu ajutorul informaţiilor din anexele 1(L28.1_Spania_Bocii_anexa 1_profesii reglementate Spania) şi 2 (L28.1_Spania_Bocii_anexa 2_profesii reglementate Romania) ale acestui studiu, în tabelul 3 este prezentată analiza comparativă sintetică a profesiilor reglementate atât în Spania cât şi în România. Tabelul 3. Analiza comparativă sintetică a profesiilor reglementate din Spania și România Profesii reglementate comune Numărul Domeniul Spania Alergología, Anatomía patológica, Anestesiología y Reanimación, Angiología y cirugía vascular, Análisis clínicos, Aparato digestivo, Bioquimica clínica, Cirugía del aparato digestivo, Cirugía general y del aparato digestivo, Cirugia oral y maxilofacial, Cirugía ortopédica y traumatología, Cirugía pediátrica, Cirugía plástica, estética y reparadora, Cirugía torácica, Cardiología, Dermatología médico-quirúrgica y venereología, Electrorradiología, Endocrinología y Profesii nutrición, Estomatologia, Farmacología clínica, medicale Geriatría, Hematología y hemoterapia, Inmunología, Licenciado en odontología, Medicina del trabajo, Medicina física y rehabilitación, Medicina interna, Medicina nuclear, Medicina preventiva y salud pública, Microbiologia y parasitología, Medico de familia, Nefrología, Neumología, Neurocirugía, Neurofisiologia clínica, Neurología, Obstetricia y ginecología, Oftalmología, Oncología radioterápica, Otorrinolaringología, Pediatría y sus áreas específicas, Psiquiatría, Radiodiagnóstico, Reumatología, Titulo de licenciado en Medicina, Urología. Profesii 28 Farmacéutico (Ministerio de Educación, Cultura y România profesiilor Alergologie şi imunologie clinică, Anatomie patologică, Anestezie şi terapie intensivă, Cardiologie, Chirurgie generală, Chirurgie pediatrică, Chirurgie plastică microchirurgie reconstructivă, Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Dermatovenerologie, Endocrinologie, Farmacologie clinică I, Gastroenterologie, Geriatrie şi gerontologie, Hematologie, Medic specialist medicină de familie, Medicina muncii, Medicină de laborator, 46 Medicină internă, Medicină nucleară, Medic dentist, Nefrologie, Neurochirurgie, Neurologie, Obstetrică-ginecologie, Oftalmologie, Oncologie medicală, Ortopedie şi traumatologie, Otorinolaringologie, Pediatrie, Pneumologie, Psihiatrie, Psihiatrie pediatrică, Radiologie-imagistică medicală, Recuperare, medicină fizică şi balneologie, Reumatologie, Sănătate publică şi management, Urologie Farmacist (Colegiul Farmaciștilor) 1 BOE no. 289, 03.12.2005, p. 39854 - 39855 33
  34. 34. UNIUNEA EUROPEANĂ medicale GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 Deporte) Medic dentist (Colegiul Medicilor Profesii medicale Licenciados en odontología (Ministerio de Educación Cultura y Deporte) Dentiști), Specialist în Chirurgie dento- 3 alveolară, Specialist în Ortodonţie şi Ortopedie dento-facială Enfermero/a diplomado/a, Matrona/Asistente Profesii obstrético (Ministerio de Educación, Cultura y medicale Deporte) Profesii Biólogo (Ministerio de Educación, Cultura y medicale Deporte) Asistent Medical Generalist, Moașă (Ordinul Român al Asistentelor Medicale 2 și Moașelor) Biolog (Ordinul Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor din Sistemul de 1 Sănătate) Continuare tabel 3 Profesii reglementate comune Numărul Domeniul Spania Arhitecţi şi profesii din domeniul construcţiilor Profesii din domeniul asistenţei sociale Arquitecto, Arquitecto (derechos adquiridos) (Ministerio de Educación, Cultura y Deporte) România profesiilor Arhitect, Arhitect (Drepturi dobândite) 2 (Ordinul Arhitecților) Diplomado en trabajo social (Ministerio Asistent social (Colegiul Național al de Trabajo y Asuntos Sociales), Psicólogo Asistenților Sociali), Psiholog (Colegiul (Ministerio de Educación, Cultura y Psihologilor din România) 2 Deporte) Profesii legate de turism, Guía de turismo (Ministerio de Industria, activităţile de Turismo y Comercio) agrement şi Ghid de turism (Ministerul Dezvoltării 1 Regionale și Turismului) sport Abogado (Procurador) (Ministerio de Profesii din Justicia), Traductores/as – Intérpretes domeniul juridic (Ministerio de Asuntos Exteriores y Cooperación) Avocat (Uniunea Națională a Barourilor de Avocați), Traducător/interpret autorizat 2 (Ministerul Justiției) Profesii legate de Profesor de formación vial (Ministerio Instructor de conducere auto, Profesor de transportul del Interior) terestru Profesii din Diplomado en ciencias empresariales y domeniul profesor mercantil (Ministerio de finanţelor Profesii din Economía y Hacienda) Auditor de cuentas, Diplomado en Contabil autorizat, Expert contabil domeniul ciencias empresariales y profesor (Corpul Experților Contabili și Contabililor finanţelor mercantil (Ministerio de Economía y Autorizați) legislație rutieră (Autoritatea Rutieră 2 Română) Consultant fiscal (Camera Consultanților Fiscali) 1 2 34
  35. 35. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 Hacienda) Veterinario Veterinary Surgeon Alte profesii (Ministerio de Educación, Cultura y Profesii din Deporte) Profesor de educacion secundaria y domeniul bachillerato Profesor în învăţământul secundar educaţiei şi (Ministerio de Educación, Cultura y (Ministerul Educației Naționale) formării Deporte) (Colegiul Medicilor Veterinari) 1 1 TOTAL 67 Din analiza comparativă sintetică, prezentată în tabelul 3, rezultă faptul că Spania şi România au 67 profesii reglementate comune: 53 profesii medicale (există destul de multe diferenţe în ceea ce priveşte autorităţile competente ale acestora: 46 – Ministerio de Sanidad y Consumo şi 7 - Ministerio de Educación, Cultura y Deporte); 2 profesii din sectorul arhitecţi şi profesii din domeniul construcţiilor; 2 profesii din domeniul asistenţei sociale; 1 profesie legată de turism, activităţile de agrement şi sport; 2 profesii din domeniul juridic; 2 profesii legate de transportul terestru; 3 profesii din domeniul finanţelor; 1 profesie din domeniul educaţiei şi formării; 1- alte profesii. În continuare, se prezintă o analiză a profesiilor reglementate, considerând ca şi criteriu comparativ numărul de profesii reglementate (pe sectoare) comune Spaniei şi României, cât şi numărul de cereri pe sistemul IMI între cele două state analizate. A. Sectorul: Profesii medicale (Medic - Medico) Cadrul legal al recunoaşterii calificărilor profesionale din sectorul profesii medicale dobândite în alte state membre ale Uniunii Europene este constituit din acte normative prezentate în lista bibliografică 29. Recunoaşterea profesiei: Medic În conformitate cu art. 24 al Directivei 2005/36/CE, aliniatele (1), (2) şi (3 a, b, c,d), admiterea la formarea de bază în medicină presupune posesia unei diplome sau a unui certificat (de obicei diploma de bacalaureat), care să permită accesul într-o universitate de medicină. Formarea de bază în medicină cuprinde în total cel puțin șase ani de studii sau 5 500 de ore de instruire teoretică și practică asigurate de o universitate sau sub supravegherea unei universități. Formarea de bază în medicină oferă garan ția că persoana în cauză a dobândit următoarele cunoștințe și competențe: • cunoștințele corespunzătoare despre științele pe care se bazează medicina și o bună în țelegere a metodelor științifice, inclusiv a principiilor de măsurare a func țiilor biologice, evaluarea datelor stabilite științific și analiza lor; • cunoștințele corespunzătoare despre structura, func țiile și comportamentul persoanelor sănătoase și bolnave, precum și relațiile dintre starea de sănătate și mediul social și fizic al fiin ței umane; • cunoștințele corespunzătoare despre disciplinele și practicile clinice care i-a oferit o imagine coerentă a afecțiunilor mintale și fizice, a medicinii din perspectiva profilaxiei, diagnosticului, terapiei și reproducerii umane; 29 Reperele bibliografice:1, 2, 3, 4, 6, 8, 9, 10, 11, 12, 14, 15, 16, 17, 18, 22, 24 35
  36. 36. UNIUNEA EUROPEANĂ • GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 experiență clinică utilă în spitale sub supraveghere corespunzătoare. Recunoaşterea automată a titlurilor de calificare pe baza coordonării condiţiilor minime de formare profesională acoperă următoarele profesii: medici, asistenţi medicali generalişti, medici stomatologi, medici veterinari, moaşe, farmacişti şi arhitecţi 30. În scopul recunoaşterii, directiva prevede condiţiile minime de formare profesională pentru fiecare dintre aceste profesii, inclusiv durata minimă a studiilor. Titlurile de calificare conforme cu directiva emise de statele membre sunt enumerate în Anexa V. Aceste titluri de calificare le permit titularilor să îşi exercite profesia în orice stat membru. Directiva le permite statelor membre să autorizeze formarea cu frecvenţă parţială pentru toate aceste profesii, cu condiţia ca durata totală, nivelul şi calitatea acesteia să nu fie inferioare formărilor continue pe bază de program integral. Fără a aduce atingere drepturilor specifice dobândite pentru profesiile în cauză, chiar în cazul în care titlurile de calificare pentru aceste activităţi profesionale deţinute de resortisanţii statelor membre nu corespund tuturor cerinţelor de formare descrise, fiecare stat membru trebuie să le recunoască drept dovadă suficientă. Cu toate acestea, aceste calificări trebuie să ateste absolvirea unor cursuri de formare care au început înainte de datele de referinţă prevăzute în Anexa V şi trebuie să fie însoţite de dovada că titularul lor s-a dedicat activităţilor în cauză cel puţin trei ani consecutivi în cursul ultimilor cinci ani. B. Sectorul: Profesii legate de turism, activităţile de agrement şi sport (Ghid de turism – Guía de turismo) La nivel naţional activitatea turistică din Spania este reglementată prin Real Decreto 39/2010, de 15 de enero, por el que se derogan diversas normas estatales sobre acceso a actividades turísticas y su ejercicio (Decretul Regal nr. 39 din 15 ianuarie 201031, prin care se abrogă normativele statale cu privire la activităţile turistice şi exercitarea acestora). Condiţii de acces : • cetăţenia unui stat membru al UE, sau a unor state care au un acord de reciprocitate cu Spania, pe această chestiune; • deţinerea unei calificări de nivel superior de turism, o diplomă sau o licenţă universitară sau o formare profesională în Informare şi comercializare turistică; • în cazul calificărilor străine este necesară recunoaşterea corespunzătoare de către Ministerul Educaţiei, Culturii şi Sportului (Ministerio de la Educación, Cultura y Deporte); • cunoştinţe de limba spaniolă. Examenul de limbă străină 30 Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005, privind calificările profesionale (capitolul III) 31 BOE no. 30 de 4 de febrero de 2010 36
  37. 37. UNIUNEA EUROPEANĂ • GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 în cazul calificărilor străine este necesară recunoaşterea corespunzătoare de către Ministerul Educaţiei, Culturii şi Sportului (Ministerio de la Educación, Cultura y Deporte); • cunoştinţe de limba spaniolă. Examenul de limbă străină Direcţia Generală a Turismului nu va solicita examen de limba străină persoanelor care aduc dovada că au studiat limba în ţara lor de origine. De asemenea, vor fi scutite de examenul pentru limba oficială a ţării de origine persoanele care au studii secundare în ţara lor de origine şi persoanele care deţin următoarele tipuri de certificări: • Competenţă în limba engleză de Ia Universitatea Cambridge; • Competenţă în limba engleză de Ia Universitatea Michigan; • Test de limba engleză ca limbă străină TOEFL (Test of English as a Foreign Language); • Diploma medie a Institutului Goethe din München sau o diplomă superioară a aceluiaşi institut; • Certificat de capacitate a Şcolilor oficiale de limbi străine; • Certificat de nivel de limbă italiană (CELI - Certificare a cunoştinţelor de limbă italiană); • Diploma de studii de limba franceză (DELF - Diplôme d’Etudes en langue française). Exercitarea profesiei de Ghid de turism, în Spania, este legiferată pentru fiecare provincie, regiune sau comunitate autonomă. În România, actul normativ, care stă la baza atestării ghidului de turism, este Ordinul Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului nr. 637/2004 32 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile şi criteriile pentru selecţionarea, şcolarizarea, atestarea şi utilizarea ghizilor de turism. Ghidul de turism este persoana care, în baza certificatului de calificare şi a atestatului, poate asigura desfăşurarea în bune condiţii a programelor turistice. Formarea profesională a ghizilor Formarea profesională a categoriilor de ghizi de turism se poate realiza: • în cadrul sistemului naţional de învăţământ; • în cadrul sistemului de formare profesională a adulţilor. Planurile şi programele de pregătire pentru calificarea în meseria de ghid de turism se elaborează de către unităţile care organizează cursurile de calificare şi specializare, în condiţiile legii. Specializarea profesională pentru categoria de ghid de turism naţional sau ghid de turism specializat se realizează numai pentru persoanele care deţin certificat de calificare de ghid de turism. Atestarea ghidului de turism Atestatul de ghid de turism este documentul eliberat de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, prin care se confirmă capacitatea profesională a persoanelor fizice calificate în profesia de ghid de turism de a exercita activitatea în una dintre categoriile de ghizi de turism. 32 Monitorul Oficial al României nr. 534 din 15 iunie 2004 37
  38. 38. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 Profesia de Ghid de turism este reglementată în Spania, cu următoarele asemănări şi deosebiri faţă de România: • În ambele ţări există cerinţa, pentru persoanele care solicită autorizarea sau recunoaşterea, de a avea cetăţenia unui stat membru al UE33 (în accepţiunea Directivei 2005/36/CE), iar pentru Spania sunt acceptate şi state care au convenţii de reciprocitate; • În general calificările necesare în cele două ţări sunt de nivel 5 EQF, însă pot fi şi de nivel superior (6 EQF); • Procedurile de autorizare şi recunoaştere sunt în mare parte asemănătoare, însă, Spania, solicită examen de limbă, atât spaniolă, cât şi specifică regiunii autonome în care urmează a se exercita profesia respectivă. C. Sectorul: Profesii din domeniul asistenţei sociale (Asistent social - Diplomado en trabajo social) Documentația necesară pentru recunoaşterea profesiei de asistent social în Spania: • Cerere conform modelului care se găseşte pe site-ul Ministerului Sănătăţii, Servicii Sociale şi Egalitate (Ministerio de Sanidad, Servicios Sociales e Igualdad 34); • Copia actului de identitate națională, pașaport sau un document care să certifice faptul că de ține cetățenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene; • Copie a actelor de studii obţinute în statul gazdă; • Documente însoţitoare ale actelor de studii care să certifice: durata studiilor şi descrierea acestora (suplimentul la diplomă); • Certificarea autorității competente din statul membru de origine sau de provenien ță care atestă faptul că persoana în cauză este un profesionist, şi care nu are interdicţie la exercitarea profesiei de asistent social ("Certificat de Good Standing"); • Certificat de la autoritatea competentă din statul membru de origine sau de provenien ță care certifică faptul că titlul prezentat îi permite practicarea profesiei în țara de origine și, îndeplineşte condi țiile prevăzute în Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi Consiliului, din 7 septembrie 2005, privind recunoaşterea calificărilor profesionale; • Certificat, care să ateste conținutul specific al practicării profesiei de asistent social, emis de către autoritatea competentă, pe baza căruia a exercitat profesia, cu normă întreagă (full time), cel puţin doi ani în ultimii zece, în statul membru care a eliberat titlul, în cazul în care în statul de origine nu este reglementată această profesie. 33 34 prin stat membru se înțelege orice stat membru al UE, alte state membre ale SEE și Confederația Elvețiană http://www.msps.es/profesionales/formacion/recoTitulosEuro/otros.htm 38
  39. 39. UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 Aceste documente emise în alte state membre ale Uniunii Europene trebuie să fie înso țite de traducerea oficială în limba spaniolă. De asemenea, documentele necesare trebuie să fie transmise în copii autentificate de un notar public pe baza documentului original. Formularul de cerere pentru recunoașterea profesiei de asistent social, reglementată atât în Spania cât şi în România, în conformitate cu Directiva 2005/36/CE, împreună cu documenta ția prezentată mai sus, se depun direct la sediile centrale sau locale ale Ministerului Sănătăţii, Servicii Sociale şi Egalitate (Ministerio de Sanidad, Servicios Sociales e Igualdad), sau prin oricare alte mijloace prevăzute în art. 38.4 din Legea 30 din 26 noiembrie 1992, privind regimul juridic al administrațiilor publice și al procedurii administrative comune. În România profesia de asistent social poate fi exercitată de persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii35: • este cetăţean român sau cetăţean al altui stat membru al Uniunii Europene; • are studii de specialitate în asistenţă socială; • este înregistrată în Registrul Naţional al Asistenţilor Sociali din România; • nu se găseşte în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege. Asistentul social îşi poate desfăşura activitatea numai după aprobarea cererii de înscriere ca membru în Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali din România. Aprobarea cererii duce în mod automat la înregistrarea în Registrul Naţional al Asistenţilor Sociali din România şi la eliberarea avizului de exercitare a profesiei. Documentele necesare aprobării cererii sunt: • diploma de licenţă obţinută în cadrul unei instituţii de învăţămât superior cu program de studiu în domeniu, durata studiilor 3 ani, acreditată conform legii; diploma de asistent social echivalată conform legii sau diploma de asistent social eliberată sau recunoscută în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene, în unul dintre statele aparţinând Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţiană; • documente medicale; • certificat de cazier judiciar; • declaraţie pe propria răspundere că nu se află în situaţii de incompatibilitate cu statutul de asistent social. Profesia de Asistent social este reglementată atât în Spania cât şi în România, procedura de recunoaştere a acesteia fiind caracterizată prin următoarele: • condiţii aproximativ similare privind cetăţenia persoanelor care solicită autorizarea sau recunoaşterea calificării profesionale necesare exercitării profesiei de asistent social (cetăţean al unui stat membru al UE, iar pentru Spania sunt acceptate şi state cu care are convenţii de reciprocitate) 35 http://www.birouldeconsiliere.ro 39
  40. 40. UNIUNEA EUROPEANĂ • GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 condiţii similare privind actele de studii necesare pentru exercitarea profesiei de asistent social (diploma de licenţă obţinută în cadrul unei instituţii de învăţămât superior cu program de studiu în domeniu, durata studiilor 3 ani, acreditată conform legii, nivelul de calificare superior: 6 EQF); • ambele state solicită certificarea autorită ții competente din statul membru de origine sau de provenien ță care să ateste faptul că persoana în cauză este un profesionist, şi care nu are interdicţie la exercitarea profesiei de asistent social ("Certificat de Good Standing"). D. Sectorul: Arhitecţi şi profesii din domeniul construcţiilor (Arhitect - Arquitecto) Formarea ca arhitect36 Formarea ca arhitect constă fie în patru ani de studii pe bază de program integral, fie în șase ani de studii, dintre care cel puțin trei ani pe bază de program integral, într-o universitate sau într-o institu ție de învățământ comparabilă. Această formare trebuie atestată de reu șita la un examen la nivel universitar (examen de diplomă). Formarea la nivel universitar, a cărei componentă principală este arhitectura, trebuie să men țină un echilibru între aspectele teoretice și practice ale formării în arhitectură și trebuie să asigure dobândirea următoarelor cunoștințe și competențe: (a) capacitatea de a concepe proiecte arhitecturale care să corespundă atât cerin țelor estetice, cât și cerin țelor tehnice; (b) cunoștințe corespunzătoare despre istoria și teoriile arhitecturii, precum și despre arte, tehnologii și științe umane conexe; (c) cunoștințe despre arte frumoase ca factori ce pot influen ța calitatea conceperii proiectelor arhitecturale; (d) cunoștințe corespunzătoare despre urbanism, planificarea și tehnicile aplicate în procesul de planificare; capacitatea de a înțelege relațiile dintre oameni și crea țiile arhitecturale, pe de o parte, și crea țiile arhitecturale și mediul lor, pe de altă parte, precum și capacitatea de a în țelege necesitatea de a armoniza creațiile arhitecturale și spațiile în funcție de necesită țile și scara umană; (e) capacitatea de a înțelege profesia de arhitect și rolul său în societate, în special prin elaborarea de proiecte ținând seama de factorii sociali; (f) cunoștințe despre metodele de cercetare și de pregătire a proiectului de construc ție; (g) cunoștințe despre problemele de proiectare structurală, de construc ție și de inginerie asociate proiectării clădirilor; (h) cunoștințe corespunzătoare despre probleme fizice și tehnologii, precum și a func ției construc țiilor, astfel încât să le doteze cu toate elementele de confort interior și de protec ție climaterică; (i) capacitatea tehnică care să îi permită să conceapă construc ții care să îndeplinească cerin țele utilizatorilor, respectând totodată limitele impuse de buget și de reglementările în domeniul construc țiilor; 36 Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului, din 7 septembrie 2005, privind recunoaşterea calificărilor profesionale (art. 46), JO L 255, 30.09.2005. 40

×