Copiii cu cerinte educative speciale. Aspecte teoretico-practice de integrare in societate

7,872 views

Published on

Copiii cu cerinte educative speciale. Aspecte teoretico-practice de integrare in societate
Ghidul prezintă o culegere şi rezultatul lucrului şi eforturilor comune ale experţilor internaţionali şi specialiştilor locali din Moldova şi are drept scop producerea efectelor calitative în activitatea de reabilitare şi incluziunea socială a copiilor cu CES.

Din sumarul ghidului:
I. COPIII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE: ASPECTE DE DEZVOLTARE
II. DEVIERI DE COMPORTAMENT: CAUZE ŞI TRATAMENT
III. REŢINEREA ÎN DEZVOLTARE ŞI TERAPIE
IV. INTEGRA REA SOCIALĂ ÎN MEDIUL DE VIAŢĂ
V. EDUCAŢIA INCLUZIVĂ PENTRU COPIII CU CES: TENDINŢE ŞI PERSPECTIVE
VI. RUBRICA OPINIA SPECIALIŞTILOR
VII. REŢEA ÎN ACŢIUNE

Ghidul a fost elaborat şi coordonat de Reprezentanţa Asociaţiei Obşteşti Hilfswerk Austria în Republica Moldova în cadrul proiectului susţinut de Fundaţia ERSTE “Dezvoltarea reţelei centrelor de reabilitare pentru copii cu CES din Moldova”.

Published in: Education

Copiii cu cerinte educative speciale. Aspecte teoretico-practice de integrare in societate

  1. 1. Ghidul prezintă o culegere şi rezultatul lucruluişi eforturilor comune ale experţilor internaţionalişi specialiştilor locali din Moldova şi are ca dreptscop producerea efectelor calitative în activitateade reabilitare şi incluziunea socială a copiilor cuCES.Elaborat şi coordonat de Reprezentanţa AsociaţieiObşteşti Hilfswerk Austria în Republica Moldova COPIII CUîn cadrul proiectului susţinut de Fundaţia ERSTE“Dezvoltarea reţelei centrelor de reabilitare pentru CERINŢEcopii cu CES din Moldova”Design: Simion Coadă, Mihai Sava EDUCATIVEEditare şi tipar: Bons Offices SPECIALE:Opiniile expuse în acestă lucrare aparţin autorilorşi nu reflectă în mod obligatoriu punctul de vedere ASPECTEal finanţatorului. TEORETICO-500 ex PRACTICE DE INTEGRAREISBN 978-9975-80-521-6 © Hilfswerk Austria International ÎN SOCIETATE
  2. 2. CUPRINSCOPIII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE:ASPECTE DE DEZVOLTARE Cuprins Copiii cu cerințe educative V. EDUCAŢIA INCLUZIVĂ I speciale: aspecte de dezvoltare PENTRU COPIII CU CES:I. COPIII CU CERINŢE TENDINŢE ŞI PERSPECTIVE EDUCATIVE SPECIALE: ASPECTE DE DEZVOLTARE Introducere ........................................................................... 26 Cele mai bune practici din SUA ....................................... 27 Pro bl ema di zabi l i t ăț i i Principiul separării oamenilor cu deficiențe de re- Problema dizabilităţii ............................................................5 stul societății exprimă, pe de o parte, frica acestora Definirea dizabilităţii .............................................................5 Un sistem de cerințe – procese – rezultate în Ca ființă socială, omul este dependent de ceilalți de contaminare, iar pe de altă parte forma de a-și Forme de dizabilităţi..............................................................6 contextul Educației Incluzive............................................ 28 oameni. Această dependență înseamnă, de fapt, transfera propriile eșecuri sociale, politice, econo- Contextul Internațional ..................................................... 28 ajutor, posibilitatea de a comunica și coopera. Acest mice asupra celor ce nu aveau cum să se apere de Bune practici în educaţia incluzivã din Europa ............. 29 lucru dă naștere la sentimentul de apartenență șiII. DEVIERI DE COMPORTAMENT: solidaritate umană, precum și la sentimentul de se- asemenea acuzații. CAUZE ŞI TRATAMENT Incluziunea şcolară a copiilor cu dizabilităţi curitate al individului. În cadrul societăților ce promovează valori reli- în Moldova: com. Peresecina, rl Orhei ........................... 31 Agresiunile ............................................................................ 11 Din categoria copiilor cu CES fac parte atât copiii gioase, deficiențele pot fi interpretate ca pedepse Concluzii .............................................................................. 35 Temerile ................................................................................ 12 cu deficiențe propriu-zise - la care, cerințele specia- pentru păcatele săvârșite, ca semne ale «alegerii» Fobia de şcoală ..................................................................... 13 le sunt multiple, inclusiv educative, cât și copiii fără sau ale «pedepsirii». VI. RUBRICA OPINIA SPECIALIŞTILOR Încrederea în sine ................................................................ 13 deficiențe, dar care prezintă manifestări stabile de În cadrul societății moderne, industriale ce promo- Антонюк Л.И. „Основы психолого – педагогического inadapatare la exigențele școlii. Deci, din această vează valori ale succesului individual și realizărilor Incontinenţă de urină ......................................................... 14 консультирования и сопровождение развития categorie fac parte: Sugerea degetului mare, muşcarea unghiilor ................. 14 personale, deficiența reprezintă un dezastru, o ne- ребенка с нарушением интеллекта ............................... 36 – copiii cu deficiențe senzoriale: vizuale, auditive, norocire, o tragedie personală. Probleme de adormire........................................................ 15 Палазник С.В. „Влияние игры Ticurile .................................................................................. 15 на развитие ребенка” ........................................................ 40 locomotorii etc, Ce se crede despre persoanele cu deficiențe? – copiii cu deficiențe mintale, Mulți oameni au reticențe față de acestea deoare-III. REŢINEREA ÎN DEZVOLTARE VII. REŢEA ÎN ACŢIUNE – copiii cu tulburări afective (emoționale), ce au o concepție greșită despre ele. Unii știu din ŞI TERAPIE – copiii cu handicap asociat. trecut despre persoanele cu handicap faptul că 06 mai 2011 Seminarul „Orientarea vocaţională – erau cerșetori sau lăutari ori au în acest domeniu o oportunitate pentru viaţa independentă a copilului Întâlnim pretutindeni oameni cu deficiențe. Per- Deficienţele parţiale de capacitate o slabă experiență. Nici una dintre aceste idei nu (nereuşite la învăţătură) ..................................................... 16 cu CES” ................................................................................. 42 ceperea lor socială nu este întotdeauna constantă, ea variază de la societate la societate, furnizând oferă o imagine clară a persoanelor cu deficiențe. Și Deficienţe de concentrare.................................................. 17 10-11 iunie 2011 „Ergoterapia – mediatorul ele sunt oameni ca și ceilalți: unii dependenți, alții important în activitatea de recuperare logopedică semnificații diferite, funcție de cultură și de valo- Deficienţele grafomotorice ............................................... 18 independenți; unii lideri, alții persoane obișnuite; a copiilor cu dizabilităţi” .................................................... 43 rile promovate. Hipnoterapia ........................................................................ 19 unii bogați, alții săraci; unii grași, alții slabi etc. Ca 11-15 iulie 2011 Tabăra de Vară În antichitate se considera că Homer cel orb vede orice persoană, ei sunt produsul unic al eredității Neuropsihologie - Neurofiziologie .................................. 20 „ȚARA FERICIRII“ ............................................................ 44 ce ceilalți nu văd și nici nu înțeleg. Despre evanghe- lor și al mediului și sunt indivizi. Psihologia cognitivă ............................................................ 20 15 septembrie 2011 Vizita Managerilor licul orb din naștere, vindecat, Iisus Hristos spune Centrelor de zi pentru copii cu CES că în aceasta se arată lucrările lui Dumnezeu. Tot Dar și persoanele deficiente, la rândul lor, au douăIV. INTEGRAREA SOCIALĂ la centrele MOTIVAŢIEI .................................................. 48 Evul Mediu este marcat de ideea că deficiențele păreri în ceea ce privește imppedimentul lor: unele ÎN MEDIUL DE VIAŢĂ 21 сентября 2011 Мастер-класс umane reprezintă un semn de «ales» al lui Dum- îl consideră un dezastru, iar altele un simplu incon- «Вышивка как один из методов в реабилитации nezeu sau de «posedat» de diavol. venient. Socializarea in familie ........................................................ 22 детей с особенностями развития» ............................... 49 Jocul ....................................................................................... 25 În cultura modernă europeană repulsia față de октябрь 2011 Центру социально-психологической Definirea dizabilității Integrarea școlară................................................................. 25 реабилитации детей с ОПЖ в Дубоссарах 5 лет ...... 50 acestea este atât de mare, încât nu numai că de- vine imposibilă propoziția «Scoală-te, ia-ți patul Există mai multe perspective de abordare a handi- tău și umblă !», dar om și minune deopotrivă sunt capului ce se concretizează în diferite definiții sau izgoniți la periferia lumii, dacă lumea are așa ceva. modele ale acestuia: COPIII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE: 4 5 ASPECTE TEORETICO- PRACTICE DE INTEGRARE ÎN SOCIETATE
  3. 3. COPIII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE:ASPECTE DE DEZVOLTARE1. Modelul medical. Handicapul este definit ca o rea unui membru, a organismului sau a întregului • Încordarea pronunţată în cute a pleoapelor 5-6 % din copiii născuţi şi rămaşi în viaţă sunt co- boală cronică. mecanism al corpului. • Probabilitate înaltă de carie pii născuţi prematur2. Modelul economic. Pe baza definiției medicale, Încapacitatea fizică este definită ca dezavantaj sau • Rădăcina nasului este largă se consideră că persoanele cu handicap sunt in- • Limbă mare şi lată, salivare abundentă, puterni- Riscurile posibile: restricție în activitate, datorită unei organizații so- capabile de a munci sau a se deplasa, deci sunt ciale ce nu ia în seamă (sau nu o face suficient) per- că reţinere în dezvoltarea vorbirii • Subdezvolatarea organelor, de exemplu plă- neproductive sau mai puțin productive. Handi- soanele cu deficiență fizică, excluzându-le din aria • Ţinerea a patru degete ca o furcă, mâini late mânii sau sistemul nervos capul este, așadar, o boală economică. activităților sociale. • Predispunerea la infecţii • Creşterea redusă în înălţime şi lungime3. Modelul limitării funcționale. Handicapul este • Tulburări ale auzului Concluzia UPIAS este foarte clară: încapacitatea • Predispunerea sporită la infecţii definit ca o deficiență severă, cronică, pro- • Tulburări ale văzului prie persoanei care îndeplinește următoarele sau handicapul fizic reprezintă o formă particulară • Insuficienţă cardiacă: lipsa membranei ce des- a opresiunii sociale. parte camerele inimii, la 33-75 %, mai înainte • Epilepsia condiții: era cauza primară a deceselor • Pareza cerebrală (prin insuficienţă de oxigen, – manifestă o deficiență mentală sau fizică sau Între cele două puncte de vedere prezentate există hemoragie cerebrală) o combinație de deficiențe mentale și fizice; o diferență semnificativă, deși poziția teoretică de • Odată cu vârsta probabilitatea sporită pentru – se manifestă înainte de vârsta de 22 de ani; pe care sunt formulate este în principal aceeași: boala Alzheimer În timpul terapiei intensive, copilul are multe • Lipsa perceperii distanţei experienţe negative, care însă de cele mai multe – pare a continua fără a preciza vreo limită; a) Shearer consideră că societatea trebuie să vrea ori sunt necesare, cum ar fi: durerea, respinge- – reflectă nevoia persoanei de îngrijire, trata- și să facă ceva pentru oamenii cu handicap. Intervenţia: rea luminii, gălăgia, tulburarea somnului, puţine ment sau alte forme de servicii (de tip spe- b) UPIAS consideră că ei înșiși trebuie să lupte contacte afecţiune, distorsiunea ritmului dintre zi cial, interdisciplinar sau general) pentru o pentru a obține/impune ceea ce doresc. • Motorică (grosieră şi motorică fină): echilibru: – noapte. perioadă îndelungată sau pentru toată viață, balansarea, legănarea, sărirea trambulinei, să- De aici rezultă consecințele diferite pentru întregul rirea în sus, a sta într-un picior, târârea printr- Construirea nefastă a relaţiilor mamă – copil concepute și aplicate în mod individual. personal care activează în acest domeniu, în sensul un tunel, depăşirea obstacolelor (orientarea în (deseori mama vede copilul în primele zile după4. Modelul psiho-social raportează handicapul la în care este pus în situația de a opta între: naştere, simţindu-se străină de el) spaţiu), cântece de mişcare; ridicarea fasolelor,societate. Problema handicapului este plasată la – a lucra pentru persoane cu handicap, boabelor, jocuri cu degetele, desenarea, plastili- – Şocul şi sentimentul de vinovăţieinteracțiunea dintre persoane și diferitele segmen- – a lucra cu persoane cu handicap. na, joc în nisip… – Teama şi grija pentru sănătatea copilului, ex.te ale sistemului social. Adaptarea nu mai este uni- • Percepţia de sine: Bazin cu mingi, bazin cu cas- pregătirea pentru moartea sau pentru faptul călaterală, nu mai aparține doar persoanei. Din ce în Forme de dizabilităţi tani, cadă cu fasole, masajul cu mâinile, minge copilul se va naşte cu handicapce mai mult, societatea este cea care trebuie să se cu perişori, palparea părţilor corpului şi numi- – Împărţirea turelor de îngrijire între personaladapteze la persoanele care o compun. 1. Sindromul - Down rea lor, oglinda (rolul părinţilor se va exclude)Anul 1981 a fost Anul Internațional al Persoanelor – Greutăţile la nutriţie, probleme de somn, plân- Diferite denumiri: Mongolism – Denumirea veche • Vorbirea: Comunicarea prin Gesturi (CpG),Handicapate, iar scopul său oficial: a ajuta persoa- sul des („copilul care plânge“) (după cutele/faldurile mongoloide la ochi) zicale, cântece, jocuri cu degetele, exerciţii denele cu handicap să se adapteze din punct de vede- Sindromul - Down –: după descoperitorul J. L. H. mişcare a gurii. Exerciţii de suflare a penelor, În continuare pot apărea următoarele probleme:re fizic și psihic la societate. Down (1866) exerciţii de suflare cu paiul în apă, a face balo- • Probleme cognitiveShearer apreciază că problema reală este cea a naş de săpun, a face grimase, a linge Nutella de Trisomie 21 – în baza cromozomului 21 de trei ori • Probleme de vorbiresocietății și nu a persoanei cu handicap, și anume, pe buze, a mânca Soletti (bastonaşe sărate).cât de dispusă este societatea în a-și schimba pro- • Probleme ale citirii Sindromul - Down este unul din cele mai răspândi- • Procese sociale şi de joacă: a învăţa să aştepţi, a • Probleme la atenţie şi concentrarepriile metode și așteptări relativ la integrarea per- te sindroame înnăscute, unde probabilitatea creşte rămâne în joc, a face curăţenie, a împărţi, a obţi-soanei. • Insuficienţă de iniţiativă proporţional cu înaintarea în vârstă a mamei (de la ne, a ceda, a accepta personalităţile altor copii • Tempoul de lucru şi acurateţea muncii esteUPIAS (Union of Physically Impaired Against ca. 35 ani), totuşi 2/3 din toţi copii diagnosticaţi • Independenţa (a încredinţa şi copiilor ceva) a scăzutăSegregation) într-un program publicat la Londra cu sindromul Down sunt născuţi de mame mai ti- pregăti prânzul, spălatul pe mâini, dezbrăcarea nere de 35 ani. • Probleme de acomodare în mediul social cuîncă din 1976, intitulat «Fundamental Principles şi îmbrăcarea, îndeplinirea unor sarcini uşoare maturii şi grupurileof Disability», precizează că handicapații înșiși, te- (aruncă te rog şerveţelul în coşul de gunoi)oretizând asupra propriei lor condiții în societate Simptome: Reflectări: de a retrăi relaţiile pozitiv, atingerifac distincția dintre «deficiență fizică» și situația plăcute • Handicap mintal în diferite grade de manifestaresocială a celor cu astfel de deficiențe, numită «in- • Hipotonie musculară Tonus = încordare muscu- 2. Copiii născuţi prematur Nu trebuie de exclus activităţile de îngrijire alecapacitate» (disability). lară, Hipotonie= încordare musculară slabă. Hi- mamei, ci de a o încuraja (când copilul plânge în Sugarii care au fost născuţi înainte de săptămânaDeficiența fizică este denumită ca lipsa totală sau pertonie = Tonus prea puternic 37 de graviditate sau care au o greutate mai mică braţele mamei şi nu se poate linişti, aceasta slă-parțială a unui membru al corpului sau ca deforma- • Gât scurt şi larg decât 2500 gr. beşte simţul de autoapreciere al mamei). COPIII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE: 6 7 ASPECTE TEORETICO- PRACTICE DE INTEGRARE ÎN SOCIETATE
  4. 4. COPIII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE:ASPECTE DE DEZVOLTARE3. Dizabilitatea auzului Aparatul auditiv în creier nu a fost folosit sau a fost 4. Dizabilitatea corporală • Lipseşte posibilitatea de diversitate a mişcăriiA recunoaşte zgomotele înseamnă ... puţin folosit până acum, şi când acesta durează o Un handicap sau o dizabilitate în domeniul motori- • Mâna este ţinută în pumn şi este întoarsă / suci- perioadă mai îndelungată de timp, porţiunea aces- cii (mişcării) schimbă viaţa în mai multe moduri: tă în interior sau exterior• Siguranţa: Când copilul plânge şi aude vocea ta a creierului rămâne în urmă. • Dependenţa (spălatul, îmbrăcatul, mâncatul, • Piciorul este întins sau sucit înăuntru mamei, el ştie că ea este aproape. Sună telefonul Zgomotele principale şi cele secundare nu se pot mişcarea înainte,…) • Poziţia în vârful degetelor sau soneria de la uşă şi mama deodată pleacă.• Atmosferă, dispoziţie deosebi – suprasolicitare • Limitele în mişcare, independenţa, Viaţa cotidi- Unele simptome se arată numai atunci când copi- ană, vorbirea cu corpul, bunul simţ (din punct lul începe să meargă, mai târziu acesta este apro-• Perceperea muzicii Nu toţi copii ce poartă aparate auditive sau I.C. în- de vedere al corpului şi psihic), experienţe vizionat cu mijloace ajutătoare (spiţe, încălţăminte• Simţul de siguranţă vaţă limba ! • Tabloul de apariţie• Informaţii (Ordinea zilei: noi mergem la cum- ortopedică, scaunul cu rotile, lingură îndoită, cupă, A învăţa să auzi: un copil fără deficienţe de auz are • Perceperea corpului pahar, stand pentru stat, rolator) părături, mâine vin bunicii, peste două zile este nevoie de circa un an până începe cu vorbirea acti- • Sentimentul de autoapreciere ziua ta de naştere, eu mă întorc într-o oră...) vă. El însă a adunat tot timpul acesta deja impresii Există diferite variante, conform zonei de creier • Limitarea socială• Comunicarea: a aduce mesajul prin cuvinte auditive şi de vorbire. Aproape de acelaşi timp are afectate (o parte a corpului, numai mâinile, numai • Cheltuieli mărite (particularităţile de comportament) nevoie un copil cu aparate auditive, până când el picioarele sau toate extremităţile sunt limitate). • Comunicarea schimbatăLimba se poate numai de învăţat, dacă o şi înţeleg. poate să pronunţe primele cuvine.Obiectele capătă un înţeles. 1. Pareza cerebrală infantilă (PCI) – creierul = Important: Stimularea auditivă: emisferele mari ale creierului, pareză= paraliză Zonele limitate ale corpului trebuie să fie implica-Recunoaşterea deficienţei de auz: se întâmplă deregulă la vârsta de 1 ½ ani sau la efectuarea roent- • Utilizarea melodioasă şi în facete a vocii – ră- Cauzele: prenatal (înainte de naştere), perinatal (în te tot timpul (motivarea pentru lucrul cu ambeleghenoscopieie la noi-născuţi. mân desigur, să nu uităm şi de mimica şi gesti- timpul naşterii, de exemplu insuficienţa de oxigen) mâini) culaţie, să vorbim cu faţa sau postnatal (după naştere, de exemplu accident După posibilităţi de lucrat cu folosirea jumătăţiiChiar şi copii cu dizabilităţi ale auzului trec prin de înot, hemoragie cerebrală)prima fază de lălăit, cu timpul, însă ei „îşi pierd au- • Toate jocurile şi instrumentele ce „sună” şi pot corpului (vor fi activate ambele părţi ale creierului) face un zgomot oarecare, cum ar fi clopoţelul, O pareză cerebrală nu este moştenită şi se compunezul.” Deseori este foarte greu de depistat deficien- sunătoarele, cheile, ... – trebuie de propus un dintr-o viaţă întreagă. Terapiile trebuie să dezvolte Atetozaţele de auz, deoarece acest deficit copii îl compen- strategii şi să găsească căi, cum copilul ar putea săsează prin vederea şi percepţia vibraţiei, fluxurilor timp îndelungat, ca copilul să-şi poată face o în- chipuire aibă o experienţă Copii afectaţi au cele mai mari dizabilităţi în mo-de aer... de exemplu tatăl bate din palme la spatele torică, în plan mintal pot fi normali, până la supra-copilului, sau uşa se închide cu zgomot şi copilul se • De lăsat să producă singur zgomote Formele PCI: Spastica, atetoză, ataxie (tulburările de coordonare) şi formele mixte – sunt atinse (le- inteligenţă.întoarce la izvorul zgomotului, deoarece el a simţit • Să atenţionezi zgomotele şi să le dai o asemăna- zate) diferite zone ale creierului Această tulburare a mişcării vine cu mişcări încete,fluxul de aer a acesteia. re cu vorbirea (telefon, avion,…) • Jocul cu degetele, rima, cântecele Pe lângă problemele de mişcare pot apărea şi alte vermiforme, involuntare, încordate, care de regulăO întârziere a dezvoltării vorbirii poate avea de probleme: se pot observa la degetele mâinilor şi picioarelor,asemenea şi alte cauze şi deseori se lasă aşteptată • Muzica prin difuzoare • Primirea hranei cât şi pe faţă. Atetoza ţine de cele mai multe ori pepână la o examinare a auzului. • Vorbirea însoţită de acţiune • Vorbirea ambele părţi ale corpului, unde apare o poziţie asi-Când handicapul a fost depistat, se vor căuta apa- • păpuşi, „Петрушка” (marionetă) metrică a corpului. Mişcările par bizare. Cu cât mi • Tulburările de percepererate pentru auz cât mai repede posibil. Atunci când • Intervenţia asupra echilibrului şi orientării în mult încearcă copilul să-şi controleze mişcările, cu spaţiu: jocul de-ascunsele, căutarea deşteptăto- • Problemele ortopedice (distorsiunea coloaneinu mai rămâne nimic sau nu este îndeajuns puterea vertebrale, mers în vârful degetelor …) atât mai puţin îi reuşeşte aceasta. Încordarea muş-auzului, care se poate îmbunătăţi, atunci deseori se rului zgomotos, depăşirea obstacolelor în spa- chilor sare de la o limită la alta, adică slăbit şi încor- • Lipsa de experienţă a corpului propriu, cu lu-utilizează aşa numita Coclea – un implant în schimb. ţiu, săritul, trambulina,… dat (hipoton şi hiperton). Copii de cele mai multe crurile şi oamenii, orientarea în spaţiuImportant este ca copilul să poată percepe cu sigu- • Boala ce parcurge cu acces (epilepsia) ori încep să stea în picioare foarte târziu, şi mersul Stimularea comunicării:ranţă domeniul vorbirii, pentru a învăţa limba. • Tulburarea capacităţile mintale (2/3 din copii este repezit, nesigur şi asimetric. • Foi din experienţă: de clarificat şi de prelu-I.C. (Implantul – Coclea): constă dintr-un proce- sunt afectaţi) În terapie se încearcă în primul rând, să se insufle/ crat situaţii cu desene simple sau fotografii (desor mic (în spatele aparatului auditiv) schimbă su- • Tulburări ale auzului şi văzului ofere copilului cât mai multă stabilitate (de a ajun- exemplu 3 paturi pentru 3x dormiri şi în fieca-netele în impulsuri electrice, dintr-un magnet sub re dimineaţă unul se exclude până vine bunelul • Secreţia mărită de salivă (salivare abundentă) ge la mijloc).piele, un electrod în Coclea (pavilionul urechii) de – fotografia bunelului) Aprovizionarea cu mijloace ajutătoare (materialeacolo impulsurile vor fi retransmise de la nervul Spastica sau hipertonia musculară • Calendar: o oarecare zi va fi luată în cerculeţ, antiderapante la masa de lucru, bare speciale, lin-auditiv spre creier. desenele (de exemplu ziua pentru jocul în grup, Simptome: gură cu mâner mai gros, farfurii mai adânci, şerve-Dacă asigurarea cu aparate auditive a fost făcută cu înotul,…) • Tonusul muscular (încordarea) este ridicat pen- ţele, manşete, spiţe, caschetă, scaun cu rotile, standsucces, copilul mai întâi trebuie să înveţe a auzi. • C. Î. G: vezi exemplele de intervenţie tru o perioadă mai îndelungată de timp pentru stat/scăunel) COPIII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE: 8 9 ASPECTE TEORETICO- PRACTICE DE INTEGRARE ÎN SOCIETATE
  5. 5. COPIII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE:ASPECTE DE DEZVOLTAREImportant: • Încălţăminte speciale (pentru a evita deformă-Poziţii sigure de stat şi şezut cu fixarea necesară (de rile de picior)exemplu scaune speciale, scaune capitonate, scaun • Scaunul cu rotile, scaunul cu rotile electriccu rotile potrivit) Important: Devieri de comportament:Atmosferă liniştită de lucruDe a oferi copilului posibilitatea de a –şi găsi o po-sibilitate de şedere comodă/fixare (de exemplu şe- • Materiale bine capitonate (decubitusul omo- plaţilor, muşchiul gambei, călcâi, coccis) II cauze şi tratament • Siguranţa din toate părţile în scaunul cu rotilederea pe o mână, a se ţine fix de ceva) • Mult aer curat (activează circuitul sanguin şiSchimbarea poziţiei, de aceea că prin starea tot schimbul de substanţe)timpul fiind încovoiat, (scurtarea tendoanelor) • Nutriţie adecvată, pentru a evita suprapondera- Definiție Ag res i u ni l eapare în la coapsă şi genunchi. bilitatea prin activităţi “Probleme în domeniul comportamentului la copii • Fără exerciţii de mişcare şi de întindere – limi- Principiile de recunoaştere - cum se manifestă2. Bolile musculare şi adolescenţi se pot observa la toate etapele vâr- tează procesul de distrucţie agresiunile? stelor şi sunt caracterizate prin încălcări impulsiveCaracteristic pentru o boală musculară este rupe- • A se mişca pasiv dar foarte atent şi/sau agresive a drepturilor altora sau a regulilor Deja la vârsta copilului sugar se pot stabili parti-rea progresivă a fibrelor musculare (în plan primar • A se evita şederea permanentă în scaunul cu ro- sociale importante. Drept exemple sunt comporta- cularităţi (deosebiri) în privinţa ritmului de somneste musculatura scheletului) tile (contracţii!) mentul criminal, comportamentul rebel acasă sau şi stării de priveghere (a fi treaz). Unii copii sunt • Desenul: de utilizat creioane uşoare şi cu grif la şcoală, autocontrolul slab şi atacurile de furie. predispuşi spre accese deosebit de îndelungate deSimptome: moale Devierile (tulburările) de comportament la copiii ţipăt/plâns. La vârsta copilului mic se observă dese-• Pe lână toate acestea nu e afectată nici starea ge- • Când ridicarea scărilor nu poate fi evitată, a aju- ori tulburări de atenţie şi tulburări de hiperactivita- în pre-pubertate sunt determinate ca tulburări de nerală ta la ridicarea din scaun te. Odată cu creşterea vârstei sunt foarte importante descărcare a încordării, şi sunt în general o reacţie• Slăbiciunea lentă a muşchilor • De evitat şezutul la podele la procesul de educaţie inconsistent, certuri în fa- contactele sociale cu cei de aceeaşi vârstă la grădini-• Dezvoltarea întârziată • A se îmbrăca călduros, deoarece copii prin acti- milie sau greutăţi de a se integra la şcoală. Dese- ţă şi şcoală. Copiii cu un model agresiv de compor-• Oboseala rapidă vităţile lor pot răci uşor ori tulburările de comportament sunt o protecţie tament sunt respinşi de cei de aceeaşi vârstă. Aici• Mers deosebit Una din cele mai întâlnite boli musculare este dis- infantilă şi nemăsurată împotriva fricii şi un simţ începe să se manifeste un cerc închis, de aceea că• Căderea deasă şi împiedicarea trofia musculară - Duchenne. Sunt afectaţi aproape scăzut al autoaprecierii.” intrarea în contact printr-o formă agresivă de com-• Neîndemânarea (stângăcia) numai băieţii. portament deseori reprezintă unica posibilitate de (Olness/Kohen, Lehrbuch der Kinderhypnose- a avea o relaţie cu cei de aceeaşi vârstă. Copiii re-• Slăbirea intensă şi decubitus und hypnotherapie (Manual de hipnoză şi hipno- Dezvoltarea motorică: stau în picioare la circa 12 trăiesc respingerea şi frustrările şi sunt percepuţi deProbleme suplimentare: luni, încep a merge de la 16-18 luni. terapie pentru copii), 2001, Pagina 126) lumea înconjurătoare ca cea mai înaltă agresivitate.• Anomalia dentară Mai întâi de toate este afectată musculatura bazi- Tratarea Cauzele - Cauzele agresivităţii• Deformarea cutiei toracice (distrucţii ale mus- nului – mersul „legănat” culaturii intercostale) Un tratament include obiectivul de creare a limitei “Cauzele comportamentului agresiv se bazează de În perioada între 10 – 15 ani copiii nu mai unt în• scolioza coloanei vertebrale – capacitatea de în care copilul poate învăţa să se comporte adec- cele mai multe ori pe factori genetici şi factori con- stare să stea şi să meargă respiraţie redusă vat. În practică terapia este determinată individual diţionaţi de mediu cât şi pe interacţiunea acestora.• Tulburări în circulaţia sangvină şi tulburări di- Ei mor la vârsta cuprinsă între 20 şi 30 ani din cau- pentru fiecare copil / adolescent în parte. În unele Mai ales interacţiunea dintre copil şi mediu par a gestive za musculaturii slabe a inimii. cazuri se lucrează numai cu părinţii sau mai întâi fi răspunzătoare pentru apariţia problemelor de• Aşteptările de viaţă sunt de cele mai multe ori redu- De asemenea este afectată şi musculatura ce ţine cu părinţii şi numai mai apoi cu copilul. Sunt copii, comportament.” (Cicchetti, 1989) “Influenţele ge- se (de asemenea este afectat şi muşchiul cardiac). care într-un grup cu alţi copii cu aceleaşi probleme netice care pot fi părtaşe la dezvoltarea devierilor de respiraţie – greutăţi la respiraţie îşi „măsoară” şi pot schimba mai uşor comporta- de comportament, deseori se manifestă deja într-• Copii sunt împovăraţi de cunoaşterea că ei au În calitate de efect secundar deseori apare defor- mentul lor propriu. un “temperament greoi” (Belsky et al., 1989). o capacitate scăzută de lucru şi aşteptările lor marea coloanei vertebrale. scăzute de viaţă (schimbarea dispoziţiei, parti- Comportamentul agresiv este foarte răspândit la Alte cauze biologice ar putea fi găsite în tulburările cularităţile de comportament). Vezica urinară şi intestinul gros nu sânt afectate de copii şi adolescenţi şi este una din cele mai des în- de percepţie sau deficienţele de prelucrare a exci- deformarea musculaturii. tâlnite motive pentru un tratament terapeutic înMijloace ajutătoare: taţiei celulelor nervoase (enervării, exasperării). Terapie: formarea sensibilităţii, antrenarea respira- copilărie şi adolescenţă. În următoarele compar- Copiii arată des o coordonare motorică şi o doza-• Încălţăminte ortopedică (pentru a crea posibi- timente se prezintă o viziune succintă asupra dez- ţiei, evitarea contracţiilor (mişcarea pasivă), asigu- re a puterii deficientă şi de aceea acţionează brutal litatea de a sta mia mul timp în picioare) voltării comportamentului agresiv. rarea cu mijloace de ajutorare. (grosolan) şi “excesiv”. COPIII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE: 10 11 ASPECTE TEORETICO- PRACTICE DE INTEGRARE ÎN SOCIETATE
  6. 6. DEVIERI DE COMPORTAMENT:CAUZE ŞI TRATAMENTAcest comportament observat din exterior este care pot apărea în decursul unei dezvoltări şi care În timpul terapiei se atrage atenţia primară la sublini- priu al capacităţii, la acest concept ar trebuie să fieinterpretat ca agresiv şi astfel copilului i se pune nu sunt neobişnuite. erea resurselor, pentru a conştientiza la tinerii clienţi luaţi în consideraţie mai muţi parametri de motiv.”ştampila de agresivitate! Factorii de mediu duc punctele lor forte. Scopul terapiei constă în întărirea (Dorsch, 1994, pagina 603)direct sau indirect la apariţia devierilor de com- Particularităţile de recunoaştere şi cauzele conştiinţei proprii şi un trening de comportament înportament. Formele de comportament agresiv a raport cu situaţiile neplăcute. Aceasta poate avea loc Particularităţi de recunoaştere şi cauze • Frica de despărţire şi fobia de şcoalăcopiilor pot fi deseori o chemare de ajutor adresată atât în contact individual cât şi în grup. Aceşti copii sunt mai mult liniştiţi, nu povestesc Acestea pot apărea ca reacţie la o despărţire de per-mediului. Factorii de stres de perioadă scurtă cum aproape nimic sau vorbesc prea încet. Lor le reu- soana de care sunt ataşaţi (la vârsta de grădiniţă,ar fi de exemplu conflictele în familie, divorţurile, şeşte cu greu să-și exteriorizeze sentimentele, fie şcoală primară). Adesea la copiii de vârstă şcolară, Fo bi a de ş co al ăsituaţia financiară grea în familie, conflictele în cer- acestea de bucurie sau tristeţe. În plan non-verbal mai mari şi adolescenţi apare teama de pericolecul de prieteni pot duce la suprareacţii în formă de astfel de copii au un contact vizual foarte mic, ei ameninţătoare / schimbări ce ţin de familie. Particularităţi de recunoaştereagresivitate din partea copiilor. O psihopatologie a deseori se uită fix la un oarecare obiect, şi aratăpărinţilor cum ar fi de exemplu depresiile mamei/ • Tulburările de somn Se vorbeşte de fobie de şcoală atunci când sunt clar foarte des nelinişte motorică. Deoarece astfel detatălui sau alcoolismul se observă ca fiind un factor Coşmarul în timpul nopţii (pavor nocturnus) se vizibile tendinţele de refuz de a frecventa şcoală, copii nu pot să se afirme, ei evită să creeze contac-de stres la copiii şi adolescenţii agresivi. manifestă de regulă la vârsta devreme şcolară şi se fără ca cauza să aibă legătură cu materialul şcolar, te sociale sau să le menţină pe acestea direct. Un caracterizează prin întreruperi (tulburări) ale som- profesorii sau colegii. De cele mai multe ori proble-Un rol de asemenea important ÎI joacă faptul cât şir de retrăiri negative, fie acestea prin forma dede mult posedă singuri părinţii capacităţi sociale. nului. ma constă în frica de a părăsi limitele (părinţii) cu comportament menţionată mai sus în relaţie cu cei care s-au obişnuit. O fobie de şcoală poate apărea din jur sau un şir de retrăiri negative în domeniulCopii care sunt abuzaţi cât şi copiii abuzaţi sexual • Teama de şcoală prin parametrii care au de a face indirect cu şcoala. capacităţii (grădiniţă şi şcoală), duc mai apoi la omanifestă adesea forme de comportament agresive. Când este vorba de teama de şcoală, atunci teama De exemplu, frica de a merge la şcoală cu autobu- este îndreptată spre şcoală. Comportamentul învă- autoapreciere redusă. sul pentru şcoală, deoarece acesta îi aminteşte co-Tratamentul - Tratamentul şi terapia agresiunilor ţătorului, învăţătoarei, aceasta se referă de aseme- pilului de o ambulanţă şi care ar putea probabil fi nea şi la educatoarea de grădiniţă, de asemenea şi Observarea comportamentului şi explorareaLa tratarea comportamentelor agresive trebuie tot legat de amintiri/retrăiri negative. părinţilor: comportamentul colegilor cât şi suprasolicitareatimpul să fie luaţi în consideraţie la alegerea strate- prin materialul şcolar pot provoca teama. Tratarea Observarea în situaţiile de zi cu zi şi chestionareagiilor terapeutice factorii apariţiei, care pot fi clari-ficaţi prin discuţii în detaliu între părinţi şi copil. În Aceste fenomene sunt studiate/examinate prin părinţilor. Aici sunt discutate informaţiile cu pri- Psihologii practicii psihologiei de dezvoltare con- vire la manifestarea unui anumit comportamentaceastă fază folosirea proceselor de testare proiecti- intermediul observaţiilor comportamentului şi de sideră că este foarte important ca şi părinţii să fieve sau a jocurilor terapeutice este de mare ajutor. asemenea în explorare cu părinţii. (agresiunea, timiditatea) cât şi informaţiile despre incluşi (să participe) la terapie. Scopul este de a forma de comportament, care nu se manifestă nici-Urmează să fie luate în consideraţie următoarele evita situaţiile din contextul familiei care condiţi- odată (printre altele pregătirea redusă de a intra înprincipii ale terapiei: onează acel comportament inadecvat. De cele mai contact, lipsa de memorie/neatenţia ş.a.m.d.) cât Tr a t a r e a multe ori o fobie de şcoală poate fi bine tratată în• Predispoziţia terapeutică sistemică: La trata- şi formele de comportament neproblematice (ac- În tratament avem ca scop expunerea/iluminarea decursul a câtorva şedinţe. Foarte util este lucrul tivităţi de lucru şi joc, aptitudini de lucru manual, ment participă întregul mediu (sistem) al copi- relaţiilor, stimularea independenţei copilului, unde cu sugestiile şi desenele, care îşi iau dezvoltarea lor capacităţile sociale ale copilului). lului. resursele lui sunt trezite / întărite. Competenţele din resursele copiilor şi astfel pot purta cu sine so-• Programe de trening pentru părinţi: “Dezvolta- În ceea ce priveşte tratarea copiilor cu o autoapreci- sociale ale copilului sunt susţinute şi dezvoltate luţionarea problemelor date. rea treningurilor pentru părinţi porneşte de la ere scăzută, sunt importante în general informaţiile ideea că părinţii joacă un rol important la apa- astfel. Aceasta poate avea loc atât în contact indivi- despre condiţiile biologice, sociale şi de asemenea riţia şi menţinerea problemelor de comporta- dual cât şi în grup. Î n c re d e re a î n s i n e culturale. ment a copiilor lor.” Unii copii şi adolescenţi se simt nesiguri în situaţii Lipsa încrederii în sine, nesiguranţa socială sunt• Tratamentul centrat (orientat) spre copil: Co- sociale ce sunt neobişnuite nemijlocit în afara fa- în strânsă legătură cu temerile. Aceste temeri pot Tratarea - tratarea în grupuri şi individual piii trebuie să înveţe să dezvolte şi să exercite miliei. fi atât de masive, încât acestea pot duce la izolare. Tratamentul se desfășoară în grupuri sau în contact alternative la formele de comportament agresiv Problemele de autoapreciere au ca urmare dese- Aceast lucru este parţial condiţionat genetic, însă individual. În centrul atenţiei sunt conştientizările în situaţii critice. Se folosesc toţi paşii posibili ori comportamentul incompetent, reţinerea (sfii- parţial are și cauze psihodinamice. Mulţi copii înva- de comportament nesigur în contextul social cât şi atât în seturi individuale cât şi în grup. tul), timiditatea şi nesiguranţa. Copiii nesiguri din ţă capacităţi sociale adecvate fiind membrii diferitor sensibilizarea percepţiei pentru situaţiile între oa- grupuri sau asociaţii şi învaţă aici cu suportul altor punct de vedere social se evidenţiază prin compor- meni sau în interacţiuni. În continuare se merge laTe m e r i l e tamentul lor verbal şi non-verbal. copii şi a celor maturi. Alţii rămân însă foarte timizi aşteptările unei forme anumite de comportamentFrica de despărţire la copiii mici, teama de întune- şi se retrag/închid. Greutăţile lor se manifestă mai Definiţie: “Aici este vorba de ‘putere/autoritate’, din partea anumitor persoane (părinţi, prieteni ...).ric la vârsta preşcolară şi începutul vârstei şcolare, pronunţat atunci când în continuare are loc un stres un sentiment de siguranţă de a învinge greutăţile. Desigur este vorba de prelucrarea alternativelorfrica la adormire: toate acestea sunt simptome, social, cum ar fi de exemplu schimbarea şcolii. Aceasta nu se poate de lămurit prin conceptul pro- pentru comportamentul nesigur. COPIII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE: 12 13 ASPECTE TEORETICO- PRACTICE DE INTEGRARE ÎN SOCIETATE
  7. 7. DEVIERI DE COMPORTAMENT:CAUZE ŞI TRATAMENTTulburări de obişnuinţă la copii sunt de exemplu timp cu enurezisul.” (ICD-10, Clasificarea Interna- parvine de regulă de la părinţi, atunci când obser- Ti cu r i l eobişnuinţele de tuse (tic [nărav] de tuse), enurezis, ţională a tulburărilor psihice, 1993, Pagina 318) vaţiile şi lămuritul de genul „desigur” nu ajută ca Ticurile sunt mişcări temporare, repetate stereoti-sugerea degetului mare, encoprezia, muşcarea un- copiii să renunţe la aceste obiceiuri. pice sau tonuri ale copilului, care se pot manifestaghiilor, scoaterea firelor de păr, gângăveala, somn- Tratarea Înainte de terapie are loc un lucru comun (cola- într-un mod întâlnit rar sau aproape neîntrerupt.ambulismul ş.a.m.d. Obişnuinţa este atât de auto- La începutul tratamentului “incontinenţei de uri- borare) intensiv cu părinţii. În exploraţie, istoriamatizată la momentul remiterii, încât posibilele nă” este esenţial de examinat motivele (cauzele). personală a copilului stă în centru. Astfel se pun Principiile de recunoaştereînţelesuri emoţionale iniţiale sunt pierdute pentru Atunci când tinerii pacienţi sunt examinaţi de întrebările:copil. (Lehrbuch der Kinderhypnose- und hypno- Un tic se poate arăta (manifesta) ca tuse, grohăit, medicii pediatri sau de medicii neurologi pentru • În ce situaţii apare comportamentul? grimasa convulsivă a feţei, dar de asemenea şi tre-therapie, (Manual de hipnoză şi hipnoterapie pen- copii, şi se poate exclude o cauză medicală, începetru copii) pagina 164) • Există astfel de situaţii, în care la copil nu se ma- sărirea umărului. Ticurile se aseamănă cu mişcări construirea relaţiilor cu terapeuta. nifestă aceste automatisme? „normale”, însă ele nu sunt voluntare. Deseori se La început copilului şi părinţilor li se dau informaţii ajunge la o îngrămădire a ticurilor, aceasta are locTratarea Principiul terapiei noastre este de asemenea lucrul “statistice” privind problema şi cât de des se întâl- de cele mai multe ori, atunci când copilul încearcăCa condiţie importantă pentru un lucru încununat cu resursele. Trebuie să fie dezvoltat un tablou po- neşte aceasta. Copilul primeşte date despre corelaţia să împiedice mişcările. Ticurile de scurtă durată sau zitiv: Ce se schimbă, când obişnuinţa nu mai estede succes este clarificarea motivării, dacă copilul dintre alimente - mai ales băutul, funcţiile digestiei temporare se întâlnesc adesea în copilărie şi pot dis- prezentă? Cu copiii se lucrează des într- un set deeste gata să renunţe la obiceiurile prezente sau nu. şi rinichilor, vezica urinară, sfincter şi datele creie- părea în decursul a câtorva săptămâni sau luni. jocuri terapeutice cu împărţirea părţilor - „părţile/Pentru aceasta este important de clarificat dacă mai rului ca centru de coordonare. În timpul terapiei O înrăutăţire a ticurilor poate fi observată, atunci cotele”. În centru stă lucrul creativ şi orientat/cen-există o boală secundară. Aceasta înseamnă, că co- generale se construieşte autonomia prin formarea când copilul este nervos. Până la circa 10% din bă- trat spre copil.pilul a căpătat prin obişnuinţă inconştient mai mul- analogiei şi căutarea resurselor, astfel încât motiva- ieţi sunt atinşi de ticuri, la fete se întâlnesc în gene-tă putere. În astfel de cazuri se recomandă de a lucra ţia copilului să fie aceea, ca el să preia răspunderea ral mai puţin. În cele mai multe cazuri există o îm-cu sistemul, sau de a coopta (implica) un terapeut Pro bl eme de ado r mi re bunătăţire spontană şi nu este nevoie de o terapie. pentru succesul propriu. O însoţire faptică, neutrăde familie. “ (Olness/Kohen, Lehrbuch der Kinder- din partea părinţilor şi din partea psihologului ce Somnul este ceva, ce se întâmplă de la sine. Nimenihypnose- und hypnotherapie, (Manual de hipnoză efectuează terapia este cea mai bună cale pentru nu poate adormi intenţionat sau dormi prea mult. Cauzeleşi hipnoterapie pentru copii), 1993 pagina 164). auto-reglare şi astfel prin motivare de a abandona Somnul nu poate fi făcut sau impus cu forţa, de ace- Despre cauzele ticurilor nu se ştie prea mult, foarteÎn cazul când forma de comportament manifestată (renunţa) simptomul. Pe lângă aceasta părinţii sunt ea este esenţial de format un „fundament” cores- des sunt acestea într-un context familiar. Pe lângăar putea fi un simptom al unei tulburări fizice de sfătuiţi şi susţinuţi să schimbe sau să renunţe la punzător pentru un somn bun şi sănătos. Totodată aceasta stresul şi presiunea sunt componente im-bază, este numaidecât necesar ca copilul să fie exa- structurile „dăunătoare” de relaţii sau de asemenea trebuie să fie discutați de la bun început factorii de portante de apariţie. Aici se aplică terapia psiholo-minat îndeajuns din punct de vedere medical. la obişnuinţe, care au loc în cadrul familiei. influenţă cum ar fi frica de moarte, ameninţările şi gică. Copiilor trebuie să le fie intermediate com- visurile ce se repetă şi revin din nou şi din nou, şi petenţele, cum ei pot mai bine să se descurce cu astfel de a forma o bază sănătoasă pentru somn. presiunea şi stresul.I n co nt i n e nţ ă d e u r i n ă S u g e re a d e g e t u l u i m a re, m u ş c a re a u ng hiilo r Tulburările de somn sunt deseori cauzate de tul-Nu este întotdeauna clar care este motivul urinării burările interne cum ar fi de exemplu gândurile Terapiainconştiente/necontrolate. Pe lângă componenta Ambele obiceiuri sunt foarte răspândite printre stresante de a înlătura ceva ce provoacă frică. De Esenţial în acest domeniu este colaborarea cu pă-fiziologică ar trebui tot timpul să se considere şi copii. Ele servesc primar pentru ocolirea situaţiilor asemenea şi o dorinţă excesivă de a forţa un somn rinţii. Importantă este terapia în legătură cu sfiala şipredispoziţia emoţională a copilului. Diagnoza ar emoţionale stresante. Aceste obiceiuri pot fi chiar bun, are rezultate inverse deseori. Factorii fizici deficitul de atenţie. Copilul are nevoie de siguran-trebui să se pună după o clarificare exactă a faptu- stimulatoare şi necesare pentru concentraţie, însă (durerile, imboldul/simţul de a te urina, senzaţia ţă mai ales în cadrul familiei, pentru ca el să poatălui dacă un enurezis sau o tulburare emoţională de cu timpul ele devin automatism. În cele mai multe de greu la stomac/umplere sau foame), influenţele lăsa aceste mişcări. Aceasta înseamnă că familia nucomportament duc la urinarea necontrolată. La cazuri aceste obişnuinţe se pierd odată cu trecerea externe (frig/cald) cât şi neregularitatea petrecerii ar trebui să amintească tot timpul copilului / ado-copii în vârstă de până la 5 ani de obicei nu se dia- timpului. zilei determină în repetate rânduri odihna. lescentului despre aceste mişcări. Atrăgând atenţiagnostighează incontinenţa de urină. copilului la un tic poate mări greutăţile lui sau să Terapia Scopul fiecărei consultaţii trebuie să fie acela de a împiedice debarasarea de acestea.Particularităţile de recunoaştere crea condiţiile pentru un somn bun. Aceasta temă Dorinţa de a începe un tratament apare de cele mai Despre cauzele ticurilor nu se ştie prea mult, foarte trebuie să fie discutată cu familie în permanență,“Dacă un enurezis (incontinenţă de urină) este le- multe ori, atunci când se arată vizibil vătămările, dar de asemenea în timpul şedinţelor individua- des sunt acestea într-un context familiar. Pe lângăgat de o (altă) tulburare emoţională sau de com- cum ar fi deformaţiile cronice a lojei unghiulare le cu copilul. Se va încerca de a crea ritualuri de a aceasta stresul şi presiunea sunt componente im-portament, enurezisul trebuie să fie diagnoza prin- (patul unghiei) sau se formează cicatrizări. La copi- merge la culcare, care măresc starea de pregătire de portante de apariţie. Aici se aplică terapia psiholo-cipală numai atunci, când urinarea inconştientă ii mai mari forţa motorie (de pornire) este deseori a lăsa controlul şi de a te „cufunda” într-un somn gică. Copiilor trebuie să le fie intermediate com-parvine cel puţin de câteva ori pe săptămână, şi aspectul social (penibilitatea, ruşinea, înfăţişarea bun. Sugestiile şi lucrul cu tablourile sunt adecvate petenţele, cum ei pot mai bine să se descurce cucând alte simptome arată o covarianţă exactă de urâtă). La copiii mai mici dorinţa pentru o terapie aici ca materiale terapeutice. presiunea şi stresul. COPIII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE: 14 15 ASPECTE TEORETICO- PRACTICE DE INTEGRARE ÎN SOCIETATE

×