Farmacoterapia in sarcina

5,610 views

Published on

Farmacoterapia in sarcina - prezentare sustinuta in cadrul editiei a IX a Farma Practic (Sovata) de catre prof. dr. Anca Buzoianu, UMF Cluj-Napoca.

0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
5,610
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
36
Actions
Shares
0
Downloads
114
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Farmacoterapia in sarcina

  1. 1. Impactul farmacoterapiei in sarcina si lactatie Prof. dr. Anca Dana BuzoianuDepartamentul de Farmacologie, Toxicologie si Farmacologie Clinica Universitatea de Medicina si Farmacie “Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca, Romania
  2. 2. Introducere Sarcina – stare fiziologica cu multipleparticularitati farmacologice (embrion, fat, mama) Medicatia in sarcina si lactatie – problema controversata Implicatii medico-legale si emotionale Responsabilitatea medicului – siguranta si eficienta farmacoterapiei indicate atat pentru mama cat si pentru fat
  3. 3. Introducere Experienta nefericita cu talidomida a dus la multiple efecte:  aparitia farmacologiei clinice ca disciplina  testarea preclinica a toxicitatii medicamentelor nou introduse pe piata  revolutionarea modului in care medicamentele sunt folosite in timpul sarcinii
  4. 4. Introducere In timpul sarcinii si lactatiei  afectiuni acute  controlul unor boli cronice  medicatia putand fi necesara pentru a asigura starea de sanatate optima a gravidei si fatului Andrade et al – 2004  unei gravide i se prescriu 3-5 medicamente in timpul sarcinii  64% din gravide primesc cel putin 1 medicament inaceasta perioada
  5. 5.  Mitchell et al -2011-  70-80% din gravide folosesc cel putin 1 medicament in primul trimestru  50% folosesc minim 4 medicamente pe periada sarcinii Concluzie: utilizarea medicatiei in sarcina - frecventa, necesitand monitorizare sistematica si continua, pre, intra si post-partum
  6. 6. Topice prezentare Modificari farmacocinetice in sarcina Selectia medicamentelor in sarcina Recomandari generale privind administrarea medicamentelor in boli acute Recomandari generale privind administrarea medicamentelor in boli cronice Remediile din plante in sarcina
  7. 7. Modificari farmacocinetice in sarcina Evolutia sarcinii - modificari fiziologice care influenteaza absorbtia, distributia si eliminarea medicamentelor Pot afecta raspunsul la medicatie Monitorizare si eventual ajustarea farmacoterapiei Modificarile  incep din trimestru I  maximul in trimestrul II de sarcina
  8. 8. Farmacocinetica - drumul parcurs de medicamente in organism
  9. 9. Modificari farmacocinetice in sarcina Absorbtia  Greata, varsaturi - influenteaza absorbtia  Scaderea motilitatii intestinale, golirii si aciditatii gastrice  Medicatia seara, in doza unica Distributia  Greutate totala crescuta  Creste (cu aprox. 50%) volumul plasmatic, debitul cardiac - scade concentratia plasmatica a unor medicamente  Albumina - concentratie scazuta in trimestrul III (risc de toxicitate - creste forma libere a medicamentelor)
  10. 10. BARIERA PLACENTARA
  11. 11.  Bariera placentara - nu mai este “bariera” propriu zisa  Permeabilitatea creste de 10 ori (scade grosimea) pana la sfarsitul sarcinii  Majoritatea medicamentelor – lipofile cu GM mica – difuziune simpla
  12. 12.  Medicamente  cu GM < 500 kDa – transfer rapid  cu GM > 500 kDa – transfer lent  cu GM > 1000 kDa (heparina, insulina) – nu traverseaza bariera placentara in concentratie semnificativa Medicamentele liposolubile – opiacee, antibiotice – transfer facil, comparativ cu cele hidrosolubile
  13. 13. Modificari farmacocinetice in sarcina Metabolizarea hepatica  Nivelul crescut de hormoni estrogeni si progesteron  Modificarile enzimelor hepatice Clearace-ul renal  Rata filtrarii glomerulare poate creste cu pana la 50%  Poate fi necesara ajustarea dozelor
  14. 14. Selectia medicamentelor in sarcina Unele medicamente – potential teratogen Majoritatea medicamentelor necesare insarcina – utilizare sigura Expunerea la medicamente – responsabila de malformatii congenitale in <1% din cazuri (Brent RL, 2003) Nu orice expunere determina malformatii congenitale! Medicatia doar la indicatia medicului curant Automedicatia poate avea consecinte severe
  15. 15. Selectia medicamentelor in sarcina Factorii care influenteaza efectul asupra fatului  varsta sarcinii  calea de administrare  doza Uneori – necesare medicamentecu efect negativ asupra fatuluipentru tratarea mamei Primele 2 saptamani dupa conceptie – efect “totul sau nimic” Zilele 18-60 dupa conceptie- anomalii structurale (etapa de organogeneza)
  16. 16. Saptamana de sarcina 3 4 5 6 7 8 12 16 20 38SNCCordMb supOchiMb infDintiPalatOrggenit extUrechi Dupa Krauer et al (1984) Perioada cu risc crescut pentru efecte teratogene Perioada cu risc mai redus pentru efecte teratogene
  17. 17. Selectia medicamentelor in sarcina FDA – reglementari specificeprivind administrarea medicamentelorin sarcina si lactatie – 1979 Raspuns la cazurile de anomaliiinduse de talidomida (1962) Revizuire – 1997 Reglementari noi propuse in 2008, urmeazasa fie introduse in practica medicala curenta
  18. 18. Selectia medicamentelor in sarcina Medicamentele - clasificate in 5 grupe in functie de:  Prezenta sau absenta datelor privind efectul medicamentelor in sarcina  Sursa datelor (animale sau om)  Rezultatele studiilor (prezenta sau absenta efectelor teratogene)
  19. 19. Grupele de medicamente in sarcina Categoria A – studii controlate la femei gravide care nu au demonstrat efect nociv asupra fatului Categoria B  studiile pe animale reproductive nu au demonstrat risc fetal si nu exista studii controlate la femeile gravide  studiile pe animale au relevat un risc potential si nu s-au efectuat studii pe femei gravide Categoria C  studiile pe animalele au relevat un posibil risc, dar nu exista studii controlate la om; beneficiu>risc  nu exista studii la animale sau la om  65-70% dintre medicamentele existente
  20. 20.  Categoria D  studiile pe femei gravide au evidentiat risc pentru fat  folosite doar daca beneficiul potential poate fi acceptabil comparativ cu riscul Categoria X  studiile pe animale si om au demonstrat anomalii fetale  evidente certe privind riscul fetal raportate in cadrul studiilor pre sau post-marketing  contraindicate in sarcina!
  21. 21. Selectia medicamentelor in sarcina Clasificarea – numeroase critici  Incadrarea medicamentelor intr-o anumita categorie, fara ca riscul, incidenta si severitatea reactiilor adverse produse de acestea sa fie similar  Ex: categoria B – nu exista o diferenta clara intre datele obtinulte de la om si cele de la animal
  22. 22. Selectia medicamentelor in sarcina 1997 FDA a propus revizuirea In 2008 un nou set de reglementari - care urmeaza a fi puse in practica  Separarea informatiilor clinice de datele privind riscul la animale  Precizarea in prospect a urmatoarelor  datele privind riscul fetal  consideratii clinice  date provenite din studii clinice
  23. 23. Medicatia cel mai frecvent utilizata in timpulsarcinii Mitchell et al -2011
  24. 24. Cele mai prescrise medicamente cu risc teratogen minim sau necunoscut Medicament Clasificare FDA Analgezice (aspirina, paracetamol, ibuprofen) B-D Antibiotice (Penicilina G, tetraciclina, ciprofloxacina, B-D metronidazol, nitrofurantoin, azitromicina)Anticolinergice (atropina, dimenhidrinat) beta mimetic B-C (salbutamol)AntiHTA (metildopa, hidralazina, labetalol, propranolol) B-C Antihistaminice (cetirizina, difenhidramina) B Antivirale - aciclovir B Corticosteroizi (prednison, betametazona, B dexametazona) Buhimschi si Weiner, Obstet Gynecol, 2009
  25. 25. Cele mai prescrise medicamente cu risc teratogen minim sau necunoscut Medicament Clasificare FDA Antiacide (Aluminum hidroxide, Magnesium hidroxid , B-CMagnesium trisilicat, Calcium carbonate, salicilat de bismut ) Laxative: metilceluloza, bisacodil B-D Antisecretorii: omeprazol, ranitidina, famotidina, cimetidina B-C Antidiareice: loperamida, B-C Antiflatulente: simeticona, B Antitusive: dextrometorfan, guaiafenesina B Antimicotice (miconazol) B Altele: calciu, cofeina, pseudoefedrina B Dupa Buhimschi si Weiner, Obstet Gynecol, 2009
  26. 26. Medicamente cu potential teratogenMedicamente Efecte teratogeneThalidomida Focomelie, malformatii cardiacePenicilamina Pierdere tegumentaraAnticoagulantele Anomalii SNC, ochi, membreoraleEstrogeni Atrofie testiculara la baietiAndrogeni Masculinizare la feteStilbestrol Cancer vaginal, col uterinIECA, sartani Insuficienta renala, oligohidramnios
  27. 27. Medicamente cu potential teratogenMedicament Efecte teratogeneFenitoina Anomalii de palat, microcefalie, retard mentalAcid valproic Defecte de tub neuralCarbamazepina Retard al cresterii extremitatii cefaliceCitotoxice Hidrocefalie, anomalii de palat, defectechimioterapice de tub neuralTetracicline Anomalii dentareEtanol Sindrom alcoolic fetalRetinoizii Hidrocefalie
  28. 28. Medicatia uzuala in cursul sarcinii
  29. 29. Antibiotice. Beta lactamice Penicilina G si celelalte beta lactamice(ampicilina, amoxicilina, cefalosporinele) –sigure, cele mai utilizate in sarcina Considerate prima linie de tratament in infectiile cu germeni sensibili Traverseaza placenta Nu s-au demonstrat efecte teratogene – la animale si om Experienta clinica foarte mare Concentratii mici in lapte – nu influenteaza copilul
  30. 30. Antibiotice. Beta lactamice Combinatia amoxicilina-acid clavulanic – putine date Studiul Oracle – utilizarea combinatiei la pacientele cu ruptura prematura de membrane nu a prelungit durata sarcinii Imipenem + cilastatina – combinatie sigura in sarcina (Briggs et al, Lippincot 2008)
  31. 31. Antibiotice. Macrolide Eritromicina  traverseaza bariera placentara  nu s-a observat o crestere a riscului de malformatii fetale Claritromicina, azitromicina, roxitromicina– date mai putine Telitromicina (Ketek) – evitare, cazuri severe de hepatotoxicitate la gravida Azitromicina – tratamentul de electie in infectia cu chlamydia (Buhimschi et al - Obstet Gynecol, 2009)  Fara efecte adverse asupra fatului raportate pana in prezent  Se excreta prin lapte – fara afectarea copilului
  32. 32. Antibiotice. Quinolone Studiile pe animale – artropatii la toate speciile studiate Nu sunt indicate de rutina la gravide si copii Nu s-au observat condropatii sau alte modificari musculo- scheletale la copii (Briggs si Freeman - Lippincot 2008– numar redus de paciente care au primit fluoroquinolone in primul trimestru de sarcina) Ciprofloxacina - se indica la pacientele cu infectii cu gram negativi si ca linia II de tratament in TBC Trovafloxacina – risc crescut de malformatii musculo-scheletale la animale si om (Casey et al, 2000)
  33. 33. Sulfamidele si trimetoprimul Sulfamidele  Risc potential in sarcina  Administrate in trim I – nu determina malformatiile fetale observate in studiile pe animale (palat)  Nu se administreaza in trim III – risc de icter neonatal! Trimetoprim  Efect teratogen la animale  Studiile la om – date putine, cresterea incidentei malformatiilor (defecte de tub neural, cardiovasculare, palat)
  34. 34. Tetraciclinele Contraindicate in sarcina – in special in trimestrul II si III Malformatii osoase si dentare ale fatului Doxiciclina  risc redus de malformatii fetale, daca se administreaza in trim II si III (Czeizel et al, 1997)  utilizata la nevoie – antibiotic de rezerva
  35. 35. Tetraciclinele Oxitetraciclina - incidenta crescuta a defectelor de tub neural
  36. 36. Aminoglicozidele Malformatii fetale – descrise la copiii aicaror mame au fost tratate cu kanamicinasi streptomicina Risc de nefrotoxicitate – asocierea cu cefalosporine Gentamicina si neomicina oral – fara risc teratogenic fetal (Czeizel et al. 2000) Gentamicina  utilizata in infectiile urinare in sarcina  excretata in lapte la 1h dupa administrare (Celiloglu et al. 1994)  nu exista dovezi privind efectele adverse asupra copilului
  37. 37. Metronidazolul Utilizat in sarcina pentru tratamentul vaginitei trichomoniazice, amebiaza Colegiul American de Obstetrica si Ginecologie – utilizare limitata numai in amoebiaza, in trimestrul I In dozele recomandate – fara risc teratogenic Administrarea metronidazolului se asociaza cu un risc crescut de nastere prematura (studiul Premet, 2006) Evitarea administrarii inainte de nastere! Poate fi utilizat in perioada de alaptare
  38. 38. Nitrofurantoinul Date limitate Nu se stie daca traverseaza placenta Nu exista raportari legate de un posibil efect teratogen Contraindicata administrarea prenatala si la nou nascut – reactii hemolitice la NN Se excreta in lapte – nu sunt raporate efecte adverse la copil
  39. 39. Aciclovirul Nu s-a observat o crestere a incidentei malformatiilor fetale la copiii mamelor tratate cu aciclovir in trim I si nici efecte adverse la NN din mame tratate in trim III de sarcina I.v. pentru infectia herpetica diseminata-reduce mortalitatea materna si fetala Oral in infectiile genitale primare-previne complicatiile Valaciclovir, famciclovir – date limitate
  40. 40. AINS. Acidul acetilsalicilic (Aspirina) AINS larg utilizate in sarcina- peste 20% din greavide in trimestrul I (Hernandez RK et al. 2011) Traverseaza placenta – anomalii raportate la animale Studii ample – nu au confirmat aparitia anomaliilor fetale - Slone et al (Lancet 1976), Jick et al (Jama 1981) Norgard B (2005) Kozer et al (Am J Obstet Gynecol 2002) – administrarea aspirinei se asociaza cu un risc fetal crescut de aparitie a anomaliilor, in special gastroschisis, atrezie intestinala
  41. 41. Acidul acetilsalicilic (Aspirina) Evitarea administrarii in primul trimestru de sarcina! Prescrisa pentru a reduce riscul de tromboza la mama - poate produce hemoragii la nastere – nu se recomanda in trim III In alaptare – utilizarea dozelor cele mai mici eficiente, administrate imediat dupa alaptare Daca sunt necesare doze mari (RAA, PAR) – evitarea alaptarii, risc de efecte toxice la copil
  42. 42. Paracetamolul Utilizat frecvent in sarcina- antipiretic, in infectii Afectare materna – datorita abuzului cronic, sau supradoza Nu are efect antiagregant plachetar – fara risc de hemoragii la fat Poate fi administrat si in timpul alaptarii
  43. 43. Ibuprofen (Advil, Nurofen) Medicamentul de electie in durerile acute postpartum sau postoperatorii Traverseaza placenta- concentratia la nivelul fatului dependenta de cea materna Poate fi utilizat si in perioada de lactatie – doze mici, perioade scurte de timp
  44. 44. AINS (cu efect antiinflamator marcat) Indometacin, naproxen, ketoprofen, piroxicam, diclofenac Diclofenacul- risc de insuficienta renala la NN (Phadke et al. 2012) Nakhai-Pour HR et al. 2011- risc de avort spontan pentru diclofenac, naproxen, celecoxib, ibuprofen Se intrerupe tratamentul cu 6-8 saptamani ant. nasterii  prelungirea sarcinii si travaliului, hemoragii la nastere  afectarea fatului – hemoragii cerebrale, inchiderea prematura a canalului arterial, hipertensiune pulmonara, afectare renala Administrate in doza minim eficienta, intermitent
  45. 45. Antihistaminice Nu exista studii adecvate in sarcina, nuse cunosc efectele asupra fatului Cetirizina Loratadina (efect teratogen pe animale, dar experienta clinica mare, fara efecte teratogene raportate) In timpul alaptarii – iritabilitate la copil
  46. 46. Beta mimetice. Salbutamol Folosit inhalator pentru controlul astmului(Wendel 1996) Utilizat ca si tocolitic, p.o. Nu afecteaza TA si FC a mamei <10% din doza administrata inhalator se absoarbe Datele existente - fara teratogenitate daca se utilizeaza in primul trimestru de sarcina
  47. 47. Corticosteorizii Risc matern  riscul infectiilor in ruptura prematura de membrane  cresterea tranzitorie a glicemiei, agravarea DZ  prednisonul – rata mai mare avortului spontan (administrat concomitent cu aspirina in sdr antifosfolipidic) Risc fetal  risc teratogen redus  nu se recomanda administrarea repetata a corticosteroizilor- creste incidenta G mici la nastere (Wapner 2006)
  48. 48. Recomandari generale privind administrarea medicamentelor in boli acute
  49. 49. Tratamentul infectiilor urinare Cea mai frecventa infectie bacteriana in timpul sarcinii Tratamentul bacteriuriei asimptomatice – reduce riscul de aparitie a pielonefritei si a nasterii premature 95% determinate de E coli De electie : peniciline Amoxicilina p.o. 3 g de 2 ori / zi
  50. 50. Tratamentul infectiilor urinare Incidenta crescuta a tulpinilor rezistente la ampicilina, amoxicilina si sulfamide-trimetoprim Cefalexina – eficienta si sigura Durata optima de tratament –7-10 zile, desi unele studii au aratateficienta a 3 zile de tratament Cistita acuta – acelasi tratament si durata ca si in bacteriuria asimptomatica
  51. 51. Tratamentul infectiilor urinare Pielonefrita acuta – complicatie in 1-2% din sarcini Spitalizare – ceftriaxona i.v. sau cefazolina + gentamicina, Durata tratamentului – 10-14 zile 23% din femei – recidive Se recomanda nitrofurantoin 100 mg/zi, seara pe durata sarcinii, pana in sapt 37
  52. 52. Boli cu transmitere sexuala (BTS) Sifilis – tratamentul de electie – penicilina  eficienta in prevenirea transmiterii infectiei si tratamentul acesteia la fat  doza si calea de administrare – dependente de stadiul bolii  tratamentul in a doua parte a sarcinii – asociere cu risc crescut de nastere prematura
  53. 53. Sifilis congenital
  54. 54. Boli cu transmitere sexuala (BTS) Gonoree  Ceftriaxona 125 mg im sau cefixima 400 mg oral in doza unica  Spectinomicina 2 g doza unica – alternativa pentru cefalosporine Infectie cu Chlamydia  la NN – conjunctivita  Azitromicina 1 g doza unica  Amoxicilina 500 mgx3/zi, 7 zile  alternativa - eritromicina
  55. 55. Boli cu transmitere sexuala (BTS) Herpes genital  infectarea in timpul sarcinii – risc de transmitere la nastere (30-50%)  infectii recurente – risc de transmitere de 1%  leziuni prezente la termen nastere prin cezariana  Aciclovir oral
  56. 56. Boli cu transmitere sexuala (BTS) Vaginita bacteriana  factor de risc pentru nastere prematura, avort spontan, endometrita postpartum  incidenta – 9-23%  regimuri terapeutice recomandate  metronidazol 500 mgx2/zi , 7 zile  clindamicina 300 mgx2/zi, 7 zile  creme vaginale - nu reduc riscul de nastere prematura  creme cu clindamicina - reactii adverse neonatale
  57. 57. Cefaleea si migrena 60-70% din paciente – ameliorarea simptomelor in timpul sarcinii, in special in trim II si III Paracetamol ± cofeina, codeina AINS – de evitat in trim III Utilizarea sumatriptanului (imigran) – controversata, numai la pacientele care nu raspund la antialgice uzuale Asocierea simptomelor digestive – metoclopramid Tratament profilactic – la pacientele care prezinta 3-4 episoade severe/luna (propranolol)
  58. 58. Recomandari generale privindadministrarea medicamentelor in boli cronice
  59. 59. Rinita alergica si astmul bronsic Rinita alergica – diminuarea calitatii vietii Astmul bronsic – consecinte negative asupra fatului si mamei Astmul netratat  risc matern - cu placenta praevia, oligohidramnios, nastere prematura, HTA, preeclampsie, hemoragii uterine  risc fetal – greutate mica la nastere, nastere prematura
  60. 60.  Tratamentul astmului in trepte  salbutamol – in exacerbari  tratament de fond – corticoizi inhalatori – prima linie  cromone (cromoglicat de sodiu) – eficienta redusa  antileucotriene (Singulair) – date insuficiente  xantine (miofilin) – toxicitate crescuta
  61. 61. Rinita alergica si astmul bronsic Tratamentul rinitei  imunoterapie specifica – poate fi continuata pe durata sarcinii  corticosteroizii intranazali – eficienta cea mai mare, risc sistemic scazut (beclometazona, budesonid)  antihistaminice H1 (cetirizina, loratadina) dupa sapt 12  evitarea decongestionantelor nazale in primul trimestru – risc crescut de gastroschisis!
  62. 62. Diabet zaharat Sarcina – in conditiile unui control bun al bolii Control inadecvat – creste riscul de avort spontan si malformatii fetale Agravarea retinopatiei, HTA, functiei renale in timpul sarcinii Insulina – tratamentul de electie pentru DZ tip 1 si 2 Gliburid – alternativa dupa sapt 11 Metformin- sigur si eficient dupa ultimele studii (Gandhi et al. 2012)
  63. 63. Hipertensiunea arteriala 3% din femei urmeaza tratament antihipertensiv in timpul sarcinii ACOG – tratament daca TAS>170 mmHg si/sau TAD>109 mmHg Nu exista un consens privind tratamentul formelor usoare si moderate de HTA Se utilizeaza – metildopa, hidralazina, labetalol, BCC(nifedipina), propranolol, alfa-blocante
  64. 64. Metildopa (Dopegyt) Cel mai studiat antihipertensiv in sarcina Sigur in primul trim de sarcina (Podymow et al. 2011) Tratamentul formelor moderate si usoare Se elimina prin lapte – NN sunt normotensivi Creste incidenta hipoglicemiei la NN – formule de lapte praf cu supliment de glucoza
  65. 65. Nifedipina Eficace in tratamentul HTA de sarcina Se prefera forma retard Nu exista date suficiente – grupa de risc CHidralazina Utilizat in tratamentul urgentelor hipertensive din sarcina Sigur in primul trimestru Studiul PIVOT (2007) – eficienta si siguranta in tratamentul urgentelor hipertensive in sarcina si postpartum Se excreta prin lapte – NN normotensiv
  66. 66. Labetalol In sarcina - tratamentul urgentelor acute Doze mari IV – bradicardie, hipoglicemie,hipotensiune, hipertrofie miocardica, moartefetala (Olsen 1992, Crooks 1998) Se excreta in lapte – NN sunt normotensiviPropranolol Utilizat in sarcina: HTA, aritmii, migrena Sigur in doza ce nu afecteaza debitul cardiac matern Studiile privind tratamentul cronic al HTA in sarcina – numar redus de paciente Eficienta similara cu metildopa, asociat cu hidralazina
  67. 67. Epilepsia 1% din sarcini, majoritatea – agravarea simptomelor Malformatii majore – 4-6% din paciente care utilizeaza benzodiazepine, carbamazepina, fenobarbital, acid valproic, fenitoina Lamotrigina  chielopalatoschisis (1%)  malformatiile minore – frecventa dubla fata de populatia generala
  68. 68. Epilepsia Malformatiile – se datoreaza expunerii fetale, mai putin epilepsiei materne Terapiile combinate – risc mai mare de malformatii Toate pacientele – acid folic 5 mg/zi Corectarea deficitului de vitamina K la NN10 mg/zi, in ultima luna de sarcina
  69. 69. Afectiuni psihiatrice Depresia – cea mai studiata  incidenta – 10-60% la gravide  risc de nastere prematura si greutate mica la nastere  antidepresivele – utilizate timp de 40 de ani  ISRS – utilizare pe scara larga la gravide  studii recente – hipertensiune pulmonara, sindrom de abstinenta la NN  Paroxetina (Seroxat) – utilizarea in trim I se asociaza cu malformatii cardiace  gravidele care intrerup tratamentul risc de 5 ori mai mare de recaderi
  70. 70. Reactii adverse produse de ISRS la gravide
  71. 71. Afectiuni psihiatrice Tulburari anxioase  cele mai frecvente afectiuni psihiatrice  benzodiazepinele – risc de aparitie a palatoschizisului (0.01%)  utilizarea in trim III – sedare, sindrom de abstinenta la NN, mai sever decat cel indus de ISRS  “flopy baby syndrome” – scor Apgar scazut, hipotermie, hipotonie musculara
  72. 72. Afectiuni psihiatrice Boala bipolara (PMD)  Litiu – prima linie de tratament  risc de anomalii cardiace (sindrom Ebstein), “flopy baby syndrome”, diabet insipid nefrogen, hipoglicemie, aritmii cardiace, disfunctii tiroidiene, nastere prematura  alaptare – cele mai multe reactii adverse  monitorizarea nivelului plasmatic al litiului si functia tiroidiana
  73. 73. Afectiuni psihiatrice Schizofrenia  asociata cu risc crescut: deces perinatal, greutate mica la nastere, prematuritate  clorpromazina, haloperidolul - utilizare indelungata  nu se asociaza cu cresterea incidentei malformatiilor fetale  antipsihoticele atipice – controversate in sarcina  nu sunt mai sigure decat agentii clasici
  74. 74. Utilizarea medicamentelor“naturale” -din plante- in sarcina Numeroase remedii din plante - sigure Unele – periculoase Plantele pot contine alcaloizi  avorturi spontane, nastere prematura, contractii, malformatii fetale Exista putine studii asupra efectului remediilor din plante asupra gravidei si fatului
  75. 75. Pot induce contractii uterine –interzise la gravide! Limba mielului (boranta) - favorizeaza metabolismul Lemn dulce (licviritie) - antitusiv Vasc, smirna, salvia, Aloe Ginseng Ulei de primula – reglator hormonal Spilcuta (iarba fetei) - antiinflamator Kava Kava - calmant Senna - laxativ
  76. 76. Pot induce contractii uterine –interzise la gravide! Saw Palmetto - Serenoa repens (palmier pitic) – activitate hormonala Goldenseal – imunostimulant Dong Quai – tonic feminin cu actiune polivalenta Ephedra - efedrina Floarea pasiunii Cohos negru si albastru – induce contractii uterine si nastere prematura Busuioc - oral, in doze medicinale Rozmarin
  77. 77. Plante considerate sigure in sarcina Frunze de zmeura: stimuleaza lactatia,antiemetic Menta: combate greata, flatulenta Ghimbirul: antiemetic Scoarta de ulm (greata, pirozis, arsuri vaginale) Psyllium: laxativ Tarate de ovaz: laxative Usturoi: hipolipemiant, antiinflamator Capsaicina (ardei iute) - topic
  78. 78. Concluzii
  79. 79.  Prescrierea medicamentelor la femeile gravide sau care alapteaza reprezinta o decizie importanta, dependenta de mai multi factori:  varsta sarcinii  necesitatea administrarii medicamentului  calea de administrare  proprietatile farmacocinetice Evaluarea raportului risc/beneficiu in timpul sarcinii este un proces complex si individualizat Ameliorarea starii de sanatate a mamei poate influenta benefic cresterea embrionului/fatului Absenta tratamentului poate afecta negativ starea de sanatate a mamei si copilului
  80. 80.  Medicul trebuie sa cunoasca particularitatile de prescriere a medicamentelor in sarcina si alaptare in ideea promovarii unor recomandari sigure pentru mama si copil Clasificarea medicamentelor in functie de riscul lor de administrare in sarcina si perioada de alaptare nu reprezinta o certitudine Gravidele si femeile care alapteaza nu pot reprezenta subiecti pentru studii clinice controlate, datorita riscului de teratogenitate al medicamentelor
  81. 81. Va multumesc pentru atentie

×