SlideShare a Scribd company logo
REZERVE NATURALE RESURSE NATURALE Petrol Carbuni Gaze Naturale Micu Marius-Bogdan Pavel Danut Pahoncea Paul Popa Danut
[object Object],[object Object],[object Object],Petrol (titei)
[object Object],[object Object]
[object Object],[object Object]
Schita une sonde petroliere  de foraj Cleste cu doua articulatii pentru tevile de extractie   Cleste cu lant cu falci duble   Cleste multidimensionat
Corunci pentru instrumentat material tubular   Elevatoare pentru tevi de extractie   Elevatoare pentru burlane de foraj   Dornuri pentru prajini de foraj   Tute pentru prajini de foraj
Compozitia petrolului ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
  a)  Alcanii  intra in proportia cea mai mare in petrol . Ei se gasesc mai ales in fractiunile usoare . Astfel , gazele de sonda sunt alcatuite aproape numai din alcani inferiori , care se gasesc  amestecati in zacamant (adeseori ei erup din pamant formand gaze naturale) .  In fractiunile cu puncte de fierbere mai  inalte (fractiuni medii) , proportia de alcani scade . In schimb , parafina care este formata din alcani cu un numar mare de atomi de carbon , peste 16 se gaseste in proportii ridicate in fractiunile de ulei  .    b)  Cicloalcanii  ( naftenele ) se gasesc de asemenea in proportie mare . In petroluri exista numai naftene cu cicluri de C5 si C6 . In fractiunile inferioare se gasesc derivati ai ciclopentanului si ciclohexanului cu una sau mai multe catene alchilice de lungimi diferite . In frctiunile superioare sunt prezente naftene policiclice cu 2-6 cicluri , in ale caror molecule se gasesc si catene alchilice .
  c) Hidrocarburile aromatice  se gasesc in proportie mai redusa decat celelalte hidrocarburi . Totusi , proportia lor in petrol variaza in limite foare largi . Astfel in fractiunile usoare se gasesc in proportie de 4-20% hidrocarburi aromatice monociclice ; in fractiunile care fierb peste 2000C , creste continutul in compusi cu mai multe nuclee aromatice . Cu cat continutul in hidrocarburi aromatice din fractiunile grele este mai mare , cu atat petrolul respectiv contine mai mult asfalt .  Dintre celelalte clase de substante organice care se gasesc in petrol , se mentioneaza  compusii cu oxigen  : acizi grasi , acizi naftenici si fenoli , care imprima petrolului caracter acid :  compusii cu sulf  : hidrogen sulfurat , mercaptani etc. , care imprima petrolului miros neplacut si proprietati corosive ;  compusii cu azot  , care au caracter bazic ; diferite substante organice cu stuctura complexa continand O , S si , uneori , N , denumite  rasini  si  asfaltene  .
Clasificarea petrolului ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
Prelucrarea primara a petrolului   ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
  Distilarea fractionala a petrolului   Se deosebesc urmatoarele etape :  1 .  Fractionarea petrolului prin distilare la presiune   normala  ( distilare primara ) se face in instalatii speciale prevazute cu coloane de distilare de diferite sisteme . Prin distilarea petrolului se obtin fractiuni cu puncte de fierbere pana la 3500C .  Benzinele forneaza prima fractiune obtinuta la distilarea petrolului . Ele sunt lichide incolore cu miros eterat , alcatuite din hidrocarburi C5-C10 care distila intre 30 si 2000C . In ce priveste separarea dupa punctele de fierbere se deosebesc :  benzina usoara  , fractiunea care distila intre 30 si 1000C ;  benzina medie  I , intre 100 si 1250C , si  benzina medie  II , intre 125 si 1500C ;  benzina grea  I , imtre 150 si 1750C si  benzina grea  II , intre 175 si 2000C .    Componentele principale ale benzinelor sunt alcani (40-75%) si cicloalcani (20-60%) cu C5-C10 . Continutul de hidrocarburi aromatice al benzinelor este , in medie , 10-12% . Sunt insa si unele petroluri care dau benzine ce contin chiar pana la 40% hidrocarburi aromatice . Benzinele se folosesc in special drept carburanti pentru motoare cu explozie , apoi ca dizolvanti , agenti de extractie etc .
Petrolul lampant  este un lichid incolor , cu usoara fluorescenta . El este alcatuit din componente care distila intre 200 si 2500C .  Petrolul  I este fractiunea 200-2300C , iar  petrolul  II , fractiunea 230-250 0C . Componentele sunt in mare parte hidrocarburi cu C10-C15  , alaturi de care se mai gasesc compusi cu oxigen ( acizi, fenoli ) si compusi cu sulf .  Dintre hidrocarburi s-au putut indetifica in petrolul lampant atat hidrocarburile saturate aciclice cu molecule mai mari decat C10 , cat si hidrocarburile aromatice ( in proportii de 20-50%) . De asemenea , si procentul de hidrocarburi naftenice este destul de ridicat .  Motorina  este alcatuita din componente care distila intre 250 si 2900C , formand  motorina  I , si intre 290 si 3500C , formand  motorina  II . Este un lichid galben-brun. Hidrocarburile care o compun sunt cu C12- C 20, atat cele cu caracter  saturat(aciclice si ciclice) cat si cele aromatice, proportia lor variind foarte mult.  Motorina esta intrebuintata mai ales drept combustibil pentru motoarele Diesel si pentru instalatii termice cu injectoare. Ea se mai foloseste ca lubrifiant pentru masini frigorifice, drept component lichid pentru fabricarea unsorilor consistente etc. Pacura  este reziduul care ramane de la distilarea petrolului brut. Este un lichid vascos, de culoare neagra, alcatuit din hidrocarburi cu puncte de fierbere mai mari de 3500C. Cantitativ, reprezinta aproximativ jumatate din petrolul supus distilarii primare. Prin prelucrarea mai departe a pacurii se obtin: uleiurile, parafina si asfaltul.
Pacurile provenite din petroluri cu caracter diferit au proprietati diferite, de aceea, si utilizarea lor este variata. Astfel, unele pacuri se folosesc drept combustibil in motoare Diesel (in amestec cu motorina) sau la instalatii termice cu injectoare, altele sunt supuse unor tratamente, fie pentru extragerea uleiurilor (prin distilare), fie pentru obtinerea benzinelor (prin cracare).   2.  Fractionarea pacurii prin distilare la presiune redusa  ( distilare secundara ) se face pentru a cobora temperatura de fierbere a componentelor care la presiune normala nu pot fi distilate deoarece se descompun. Prin aceasta fractionare a pacurii se obtin  motorine , mai ales grele, si  uleiuri , lichide vascoase, incolore sau colorate de la galben pana la brun. Uleiurile  sunt alcatuite din hidrocarburi cu C20 –C50, vu structura complexa, continand parafine, cicluri aromatice si naftenice. Spre deosebire de alte fractiuni petroliere, uleiurile nu sunt diferentiate dupa domeniul temperaturilor de fierbere, ci dupa  vascozitate , care este cea mai importanta caracteristica a unui lubrifiant. Uleiurile se intrebuinteaza pentru ungerea masinilor si a motoarelor cu explozie, pentru izolarea electrica, la transformatoare etc.
Folosirea lubrifiantilor pentru scopuri fundamental diferite (motoare Diesel, automobile, mecanisme de ceasornice etc.) necesita si calitati deosebite. Deoarece calitatile cerute nu pot fi obtinute insa numai prin alegerea fractiunii petroliere, se folosesc adaosuri fie de uleiuri de provenienta animala sau vagatala ( uleiuri compoundate ), fie de asa-numiti  aditivi , substante care in doze mici influenteaza esential calitatile unui ulei (vascozitate, comportare la temperaturi joase sau inalte, stabilitate la oxidare etc.). Lubrifiant  uleos
Parafina  se obtine din produsele distilarii secundare a unei pacuri parafinoase. Separarea parafinei de uleiuri se face prin racire la temperatura joasa in vederea cristalizarii ei, dupa care urmeaza separarea cristalelor de parafina prin filtrare, tot la temperatura joasa, sau, uneori, prin centrifugare. Din punctul de vedere al compozitiei chimice, parafina este formata dintr-un amestec complex de alcani cu numar mare de atomi de carbon (C21 – C30). Parafina este o masa semiopaca, insolubila in apa ai alcooli, solubila in benzen, sulfura de carbon etc. Calitatile parafinei (parafina pentru chibrituri, parafina moale, parafina semitare si parafina tare) sunt determinate de punctul de congelare, continutul in uleiuri, dar si de culoare si miros. In functie de aceste calitati, parafina se intrebuinteaza in cantitati mari la fabricarea lumanarilor, pentru impermeabilizarea tesaturilor si a hartiei, ca adaos la pulberi si explozivi, drept component la fabricarea cerurilor, ca izolant electric etc.
Vaselina bruta  sau  petrolatum  este un produs alifios, microcristalin, care se obtine din reziduurile de la distilare, bogate in produse parafinoase. Prin rafinare se obtine apoi vaselina farmaceutica, de culoare galbena sau alba (punct de picurare 35- 600C). Vaselina este folosita in medicina si cosmetica, iar in tehnica ca lubrifiant si agent anticorosiv. Vaselina artificiala se prepara prin dizolvarea parafinei, cu adaos de cerezina, in uleiuri minerale rafinate. Ea este inferioara calitativ vaselinei naturale. Asfaltul  sau  bitumul  se obtine ca reziduu la distilarea pacurii sau la oxidarea acesteia. El este o masa neagra, moale, plastica si lipicioasa, care pe masura ce distilarea este inaintata devine din ce in ce mai dura. Asfaltul, din punct de vedere chimic, contine mai ales aromatice cu multe cicluri, acizi si rasini cu molecule mari si alte diferite substante care contin oxigen. El este intrebuintat pentru impregnarea cartonuluji (carton asfaltat), pentru etansarea mufelor si conductelor din industria chimica, ca liant pentru brichete, ca mijloc rudimentar de protectie a fierului contra ruginii, ca material izolant, la pavarea drumurilor etc. Vaselina Bitum
Rafinarea produselor petroliere ,[object Object],Rafinarea prin extractie   Indepartarea anumitor grupe de substante nedorite, respectiv o separare a fractiunii in asa-numite “rafinate” si “extracte”, cu caracter chimic diferit, se realizeaza prin  extractie . Procedeul se bazeaza pe tratarea amestecului lichid care trebuie separat, cu un dizolvant selectiv, adica cu un lichid paretial miscibil cu materialul tratatsi care poseda o capacitate de dizolvare cat mai diferita pentru grupele cetrebuie indepartate. Prin folosirea unui dizolvant selectiv se realizeaza o imbogatire a componentelor mai solubile. In practica, separarile se realizeaza prin extractie in contra curent in coloane umplute cu materiale cu suprafata mare (de exemplu inele Raschig).
[object Object],Pentru obtinerea unor hidrocarburi aromatice pure din amestecuri de hidrocarburi se mai foloseste ca dizolvant selectiv un amestec de glicol si apa ( procedeul Udex ). Aplicatia cea mai importanta a procedeelor de extractie o reprezinta  imbunatatirea calitatii lubrifiantilor . Pentru obtinerea unor lubrifianti de calitate sunt necesare urmatoarele: - indepartarea componentelor asfaltoase, care se face folosind propanul lichid ( in care componentele asfaltoase sunt insolubile); - deparafinarea, care poate fi realizata prin cristalizare, utilizindu-se mai ales tot propan lichid, prin a carui vaporizare partiala, solutia se raceste la – 400C, cand are loc separarea parafinei; de asemenea, se poate folosi ca dizolvant selectiv un amestec de metiletilcetona (MEC) si benzen;
Rafinarea chimica ,[object Object],[object Object],[object Object]
  Tratarea cu hidroxid de sodiu  se foloseste pentru indepartarea componentelor acide din distilate (acizi naftenici fenoli , hidrogen sulfurat etc.) sau a celor provenite in urma prelucrarii sau rafinarii acide (acid sulfuric , sulfati acizi de alchili, sau sulfati de dialchili) . Desulfurarea  se aplica produselor petroliere , cum sunt benzinele si lampantul , care contin compusi cu sulf , ca de exemplu mercaptani . (Acestia , pe langa mirosul neplacut , imprima produsului actiune corodanta si diminueaza calitatile de carburant . ) Indepartarea produsilor cu sulf , respectiv transformarea lor in compusi mai putin daunatori , se poate face prin :  procedee oxidative  , prin care mercaptanii sunt transformati in disulfuri , mai putin daunatoare ;  procedee extractive  , prin care mercaptanii sunt solubilizati prin tratare cu lesii alcaline ;  procedee de desulfurare catalitica  , prin care combinatiile cu sulf sunt transformate in H2S , care apoi este indepartat prin spalare
Prelucrarea secundara a produselor  petroliere   ,[object Object],Cracarea si reformarea   Prin cracare se intelege scindarea unor hidrocarburi din petrol , cu masa moleculara mare si punct de fierbere ridicat (motorine si reziduuri de la distilarea primara ) , sub influenta unor temperaturi ridicate (450-5500 C ) , si , eventual a unor catalizatori , in fractiuni mai mici , cu puncte de fierbere mai joase  .
[object Object],[object Object]
  Cracarea termica A fost primul procedeu de cracare aplicat in productie aplicat in productie . El este folosit pentru cracarea motorinelor si a reziduurilor de distilare , cum si pentru  reformarea  benzinelor grele .  Procedeele de cracare termica in faza de vapori se aplica petrolurilor sau motorinelor . Se lucreaza la temperaturi pana la 6000C  si presiune joasa . Benzina obtinuta are calitati antidetonante , dar este puternic nesaturata si deci instabila .De aceea , pentru obtinerea benzinelor auto se prefera procedeul catalitic ; totusi , produsul obtinut prin cracare in faza de vapori poate folosi ca materie prima cu caracter nesaturat necesar industriei petrochimice .  Reformarea termica   este un procedeu dupa care o benzina grea , cu cifra octanica mai redusa , este transformata intr-o benzina cu cifra octanica ridicata . Procesul consta intr-o cracare termica , la temperaturi de 500-6000C si presiuni de 40-80 atm .
Cracarea catalitica   Prezinta fata de procedeele termice avantajul unei accelerari esentiale a procesului de cracare , obtinerii unor randamente mai ridicate in benzine si , in special realizarii unei calitati superioare a produselor rezultate .  Procedeele de cracare catalitica  sunt aplicatii ale catalizei eterogene  (catalizatorul in stare solida este pus in contact cu materialul de cracat , care se gaseste in stare de vapori sau in stare lichida ) . De aceea , prezinta importanta suprafata activa si compozitia chimica a catalizatorului . Sunt folositi , drept catalizatori , hidrosilicatii de aluminiu cu compozitia 70-80% SiO2 ,10-20% Al2-O3 si cel mult 10% alti oxizi ( NiO , MgO , Fe2O3 ) .  Prin cracare catalitica se obtin benzine cu cifra octanica foarte ridicata . Pot fi supuse procesului de cracare catalitica numai fractiuni petroliere nete (de obicei motorine) , dar nu reziduri .  Reformarea catalitica   , adica transformarea catalitica a benzinelor grele , reprezinta un procedeu important si inca in dezvoltare .  Prin reformare catalitica se pot obtine nu numai benzine auto antidetonante , ci si produse cu caracter aromatic , care pot fi folosite drept adaosuri pentru benzine de aviatie , cum si compusi aromatici puri .  In comparatie cu procedeele de reformare termica , procedeele de refomare catalitica dau randamente mai bune in benzine cu calitati antidetonante superioare .
Carbuni ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
Carbuni inferiori ,[object Object],[object Object],Mina de carbune lignit
Carbuni superiori ,[object Object],[object Object]
[object Object],Mine de unde se extrag antraci
Proprietati fizice si chimice ,[object Object],[object Object]
Gazele Naturale ,[object Object],[object Object]
[object Object],Sonda de gaze
[object Object],[object Object]

More Related Content

What's hot

Fotosinteza
FotosintezaFotosinteza
Fotosinteza
elenagrapa1
 
Combustibili
CombustibiliCombustibili
Combustibili
Acer Alex
 
Floarea alcatuire si functii
Floarea alcatuire si functiiFloarea alcatuire si functii
Floarea alcatuire si functii
Nicol Statescu
 
Power point poluare.
Power point poluare.Power point poluare.
Power point poluare.Ana Maria
 
Rolul plantelor in natura
Rolul plantelor in naturaRolul plantelor in natura
Rolul plantelor in natura
Liceul Academiei de Stiinte a Moldovei
 
Motoare termice
Motoare termice Motoare termice
Motoare termice
BarbulescuAlex
 
Hazardele hidrologice
Hazardele hidrologiceHazardele hidrologice
Hazardele hidrologice
Chircu Elena
 
Comparatie intre alcooli si fenoli
Comparatie intre alcooli si fenoliComparatie intre alcooli si fenoli
Comparatie intre alcooli si fenoli
Robotzelll
 
Medicamente
MedicamenteMedicamente
Medicamenteviviana
 
Efectele fumatului Prezentare Powerpoint
Efectele fumatului Prezentare PowerpointEfectele fumatului Prezentare Powerpoint
Efectele fumatului Prezentare PowerpointDombici Serban
 
Arene
AreneArene
Geografie padurea ecuatoriala
Geografie padurea ecuatorialaGeografie padurea ecuatoriala
Geografie padurea ecuatorialaionutnastase20
 
Hazardele sociale
Hazardele socialeHazardele sociale
Hazardele sociale
Chircu Elena
 
Reacţii chimice
Reacţii chimiceReacţii chimice
Reacţii chimice
Ingulcik
 
Drogurile.chimie
Drogurile.chimieDrogurile.chimie
Drogurile.chimie
Teodora Ştefan
 
Seceta si desertificare
Seceta si desertificareSeceta si desertificare
Seceta si desertificare
Crasmaru Robert
 
Ppt fructul
Ppt fructulPpt fructul
Ppt fructul
Mariana Zaharia
 

What's hot (20)

Fotosinteza
FotosintezaFotosinteza
Fotosinteza
 
Combustibili
CombustibiliCombustibili
Combustibili
 
Floarea alcatuire si functii
Floarea alcatuire si functiiFloarea alcatuire si functii
Floarea alcatuire si functii
 
Power point poluare.
Power point poluare.Power point poluare.
Power point poluare.
 
Rolul plantelor in natura
Rolul plantelor in naturaRolul plantelor in natura
Rolul plantelor in natura
 
Omul si mediul
Omul si mediulOmul si mediul
Omul si mediul
 
Motoare termice
Motoare termice Motoare termice
Motoare termice
 
Hazardele hidrologice
Hazardele hidrologiceHazardele hidrologice
Hazardele hidrologice
 
Comparatie intre alcooli si fenoli
Comparatie intre alcooli si fenoliComparatie intre alcooli si fenoli
Comparatie intre alcooli si fenoli
 
Medicamente
MedicamenteMedicamente
Medicamente
 
Efectele fumatului Prezentare Powerpoint
Efectele fumatului Prezentare PowerpointEfectele fumatului Prezentare Powerpoint
Efectele fumatului Prezentare Powerpoint
 
Arene
AreneArene
Arene
 
Geografie padurea ecuatoriala
Geografie padurea ecuatorialaGeografie padurea ecuatoriala
Geografie padurea ecuatoriala
 
Hazardele sociale
Hazardele socialeHazardele sociale
Hazardele sociale
 
Clasa 7
Clasa 7Clasa 7
Clasa 7
 
Proteinele
ProteineleProteinele
Proteinele
 
Reacţii chimice
Reacţii chimiceReacţii chimice
Reacţii chimice
 
Drogurile.chimie
Drogurile.chimieDrogurile.chimie
Drogurile.chimie
 
Seceta si desertificare
Seceta si desertificareSeceta si desertificare
Seceta si desertificare
 
Ppt fructul
Ppt fructulPpt fructul
Ppt fructul
 

Viewers also liked

Titeiul
TiteiulTiteiul
prezentare chimie Bercaru Georgiana
prezentare chimie Bercaru Georgianaprezentare chimie Bercaru Georgiana
prezentare chimie Bercaru GeorgianaGeorgiana93
 
Prezentare Chimie Munteanu Mihaela
Prezentare Chimie  Munteanu MihaelaPrezentare Chimie  Munteanu Mihaela
Prezentare Chimie Munteanu MihaelaMunteanu Mihaela
 
Prezentare Chimie Gamanji Ecaterina
Prezentare Chimie Gamanji EcaterinaPrezentare Chimie Gamanji Ecaterina
Prezentare Chimie Gamanji EcaterinaEcaterinaGamanji
 
prezentare chimie Matei Miruna
prezentare chimie Matei Mirunaprezentare chimie Matei Miruna
prezentare chimie Matei Mirunamateimiruna
 
prezentarechimie Bercaru Georgiana
prezentarechimie Bercaru Georgianaprezentarechimie Bercaru Georgiana
prezentarechimie Bercaru GeorgianaGeorgiana24
 
Prezentare Chimie Gamanji Ecaterina
Prezentare Chimie  Gamanji  EcaterinaPrezentare Chimie  Gamanji  Ecaterina
Prezentare Chimie Gamanji EcaterinaEcaterinaGamanji
 
Growing Under Glass - Choosing & Equipping a Greenhouse, Growing Plans Succes...
Growing Under Glass - Choosing & Equipping a Greenhouse, Growing Plans Succes...Growing Under Glass - Choosing & Equipping a Greenhouse, Growing Plans Succes...
Growing Under Glass - Choosing & Equipping a Greenhouse, Growing Plans Succes...
School Vegetable Gardening - Victory Gardens
 
Effectively Planning for an Enterprise-Scale CMDB Implementation
Effectively Planning for an Enterprise-Scale CMDB ImplementationEffectively Planning for an Enterprise-Scale CMDB Implementation
Effectively Planning for an Enterprise-Scale CMDB Implementation
Antonio Rolle
 
Horseshoe kidney & PCNL
Horseshoe kidney & PCNLHorseshoe kidney & PCNL
Horseshoe kidney & PCNL
GAURAV NAHAR
 
Prezentare Chimie Jarlaeanu Vasile
Prezentare Chimie Jarlaeanu VasilePrezentare Chimie Jarlaeanu Vasile
Prezentare Chimie Jarlaeanu VasileVasile Jarlaeanu
 
Cauciuculprezentare
CauciuculprezentareCauciuculprezentare
CauciuculprezentareRodica Uncu
 
Prezentare Chimie Adela
Prezentare Chimie AdelaPrezentare Chimie Adela
Prezentare Chimie Adelaaritonadela
 
Prezentare chimie Bolocan Cosmin
Prezentare chimie Bolocan CosminPrezentare chimie Bolocan Cosmin
Prezentare chimie Bolocan Cosmin
Bolocan Petre Cosmin Vlad
 
Report on RMG Industry in Bangladesh.
Report on RMG Industry in Bangladesh.Report on RMG Industry in Bangladesh.
Report on RMG Industry in Bangladesh.
Farabi Ahmed
 

Viewers also liked (16)

Titeiul
TiteiulTiteiul
Titeiul
 
prezentare chimie Bercaru Georgiana
prezentare chimie Bercaru Georgianaprezentare chimie Bercaru Georgiana
prezentare chimie Bercaru Georgiana
 
Prezentare Chimie Munteanu Mihaela
Prezentare Chimie  Munteanu MihaelaPrezentare Chimie  Munteanu Mihaela
Prezentare Chimie Munteanu Mihaela
 
Prezentare Chimie Gamanji Ecaterina
Prezentare Chimie Gamanji EcaterinaPrezentare Chimie Gamanji Ecaterina
Prezentare Chimie Gamanji Ecaterina
 
Chim
ChimChim
Chim
 
prezentare chimie Matei Miruna
prezentare chimie Matei Mirunaprezentare chimie Matei Miruna
prezentare chimie Matei Miruna
 
prezentarechimie Bercaru Georgiana
prezentarechimie Bercaru Georgianaprezentarechimie Bercaru Georgiana
prezentarechimie Bercaru Georgiana
 
Prezentare Chimie Gamanji Ecaterina
Prezentare Chimie  Gamanji  EcaterinaPrezentare Chimie  Gamanji  Ecaterina
Prezentare Chimie Gamanji Ecaterina
 
Growing Under Glass - Choosing & Equipping a Greenhouse, Growing Plans Succes...
Growing Under Glass - Choosing & Equipping a Greenhouse, Growing Plans Succes...Growing Under Glass - Choosing & Equipping a Greenhouse, Growing Plans Succes...
Growing Under Glass - Choosing & Equipping a Greenhouse, Growing Plans Succes...
 
Effectively Planning for an Enterprise-Scale CMDB Implementation
Effectively Planning for an Enterprise-Scale CMDB ImplementationEffectively Planning for an Enterprise-Scale CMDB Implementation
Effectively Planning for an Enterprise-Scale CMDB Implementation
 
Horseshoe kidney & PCNL
Horseshoe kidney & PCNLHorseshoe kidney & PCNL
Horseshoe kidney & PCNL
 
Prezentare Chimie Jarlaeanu Vasile
Prezentare Chimie Jarlaeanu VasilePrezentare Chimie Jarlaeanu Vasile
Prezentare Chimie Jarlaeanu Vasile
 
Cauciuculprezentare
CauciuculprezentareCauciuculprezentare
Cauciuculprezentare
 
Prezentare Chimie Adela
Prezentare Chimie AdelaPrezentare Chimie Adela
Prezentare Chimie Adela
 
Prezentare chimie Bolocan Cosmin
Prezentare chimie Bolocan CosminPrezentare chimie Bolocan Cosmin
Prezentare chimie Bolocan Cosmin
 
Report on RMG Industry in Bangladesh.
Report on RMG Industry in Bangladesh.Report on RMG Industry in Bangladesh.
Report on RMG Industry in Bangladesh.
 

Similar to REZERVE NATURALE RESURSE NATURALE

Prezentare Chimie Georgiana
Prezentare Chimie  GeorgianaPrezentare Chimie  Georgiana
Prezentare Chimie GeorgianaGeorgiana24
 
Prezentare Chimie Munteanu Mihaela
Prezentare Chimie  Munteanu MihaelaPrezentare Chimie  Munteanu Mihaela
Prezentare Chimie Munteanu MihaelaMunteanu Mihaela
 
Prezentare Chimie Munteanu Mihaela
Prezentare Chimie  Munteanu MihaelaPrezentare Chimie  Munteanu Mihaela
Prezentare Chimie Munteanu MihaelaMunteanu Mihaela
 
prezentare chimie Matei Miruna
prezentare chimie Matei Mirunaprezentare chimie Matei Miruna
prezentare chimie Matei Mirunamateimiruna
 
prezentare chimie antonia
prezentare chimie antoniaprezentare chimie antonia
prezentare chimie antoniaantoniad
 
Petrol si carbuni de 9n slife uri e insp
Petrol si carbuni de 9n slife uri e inspPetrol si carbuni de 9n slife uri e insp
Petrol si carbuni de 9n slife uri e insp
Daria561699
 
Prezentare chimie Corina
Prezentare chimie CorinaPrezentare chimie Corina
Prezentare chimie Corinaguest0e4498
 
Prezentare2.pptx aceasta prezentare este despre combustibil
Prezentare2.pptx aceasta prezentare este despre combustibilPrezentare2.pptx aceasta prezentare este despre combustibil
Prezentare2.pptx aceasta prezentare este despre combustibil
g84px568qj
 
Directii de valorificare a metanului
Directii de valorificare a metanuluiDirectii de valorificare a metanului
Directii de valorificare a metanului
Chircu Elena
 

Similar to REZERVE NATURALE RESURSE NATURALE (10)

Prezentare Chimie Georgiana
Prezentare Chimie  GeorgianaPrezentare Chimie  Georgiana
Prezentare Chimie Georgiana
 
Prezentare Chimie Munteanu Mihaela
Prezentare Chimie  Munteanu MihaelaPrezentare Chimie  Munteanu Mihaela
Prezentare Chimie Munteanu Mihaela
 
Prezentare Chimie Munteanu Mihaela
Prezentare Chimie  Munteanu MihaelaPrezentare Chimie  Munteanu Mihaela
Prezentare Chimie Munteanu Mihaela
 
prezentare chimie Matei Miruna
prezentare chimie Matei Mirunaprezentare chimie Matei Miruna
prezentare chimie Matei Miruna
 
prezentare chimie antonia
prezentare chimie antoniaprezentare chimie antonia
prezentare chimie antonia
 
Petrol si carbuni de 9n slife uri e insp
Petrol si carbuni de 9n slife uri e inspPetrol si carbuni de 9n slife uri e insp
Petrol si carbuni de 9n slife uri e insp
 
Prezentare chimie Corina
Prezentare chimie CorinaPrezentare chimie Corina
Prezentare chimie Corina
 
Prezentare chimie
Prezentare chimiePrezentare chimie
Prezentare chimie
 
Prezentare2.pptx aceasta prezentare este despre combustibil
Prezentare2.pptx aceasta prezentare este despre combustibilPrezentare2.pptx aceasta prezentare este despre combustibil
Prezentare2.pptx aceasta prezentare este despre combustibil
 
Directii de valorificare a metanului
Directii de valorificare a metanuluiDirectii de valorificare a metanului
Directii de valorificare a metanului
 

REZERVE NATURALE RESURSE NATURALE

  • 1. REZERVE NATURALE RESURSE NATURALE Petrol Carbuni Gaze Naturale Micu Marius-Bogdan Pavel Danut Pahoncea Paul Popa Danut
  • 2.
  • 3.
  • 4.
  • 5. Schita une sonde petroliere de foraj Cleste cu doua articulatii pentru tevile de extractie Cleste cu lant cu falci duble Cleste multidimensionat
  • 6. Corunci pentru instrumentat material tubular Elevatoare pentru tevi de extractie Elevatoare pentru burlane de foraj Dornuri pentru prajini de foraj Tute pentru prajini de foraj
  • 7.
  • 8. a) Alcanii intra in proportia cea mai mare in petrol . Ei se gasesc mai ales in fractiunile usoare . Astfel , gazele de sonda sunt alcatuite aproape numai din alcani inferiori , care se gasesc amestecati in zacamant (adeseori ei erup din pamant formand gaze naturale) . In fractiunile cu puncte de fierbere mai inalte (fractiuni medii) , proportia de alcani scade . In schimb , parafina care este formata din alcani cu un numar mare de atomi de carbon , peste 16 se gaseste in proportii ridicate in fractiunile de ulei . b) Cicloalcanii ( naftenele ) se gasesc de asemenea in proportie mare . In petroluri exista numai naftene cu cicluri de C5 si C6 . In fractiunile inferioare se gasesc derivati ai ciclopentanului si ciclohexanului cu una sau mai multe catene alchilice de lungimi diferite . In frctiunile superioare sunt prezente naftene policiclice cu 2-6 cicluri , in ale caror molecule se gasesc si catene alchilice .
  • 9. c) Hidrocarburile aromatice se gasesc in proportie mai redusa decat celelalte hidrocarburi . Totusi , proportia lor in petrol variaza in limite foare largi . Astfel in fractiunile usoare se gasesc in proportie de 4-20% hidrocarburi aromatice monociclice ; in fractiunile care fierb peste 2000C , creste continutul in compusi cu mai multe nuclee aromatice . Cu cat continutul in hidrocarburi aromatice din fractiunile grele este mai mare , cu atat petrolul respectiv contine mai mult asfalt . Dintre celelalte clase de substante organice care se gasesc in petrol , se mentioneaza compusii cu oxigen : acizi grasi , acizi naftenici si fenoli , care imprima petrolului caracter acid : compusii cu sulf : hidrogen sulfurat , mercaptani etc. , care imprima petrolului miros neplacut si proprietati corosive ; compusii cu azot , care au caracter bazic ; diferite substante organice cu stuctura complexa continand O , S si , uneori , N , denumite rasini si asfaltene .
  • 10.
  • 11.
  • 12. Distilarea fractionala a petrolului Se deosebesc urmatoarele etape : 1 . Fractionarea petrolului prin distilare la presiune normala ( distilare primara ) se face in instalatii speciale prevazute cu coloane de distilare de diferite sisteme . Prin distilarea petrolului se obtin fractiuni cu puncte de fierbere pana la 3500C . Benzinele forneaza prima fractiune obtinuta la distilarea petrolului . Ele sunt lichide incolore cu miros eterat , alcatuite din hidrocarburi C5-C10 care distila intre 30 si 2000C . In ce priveste separarea dupa punctele de fierbere se deosebesc : benzina usoara , fractiunea care distila intre 30 si 1000C ; benzina medie I , intre 100 si 1250C , si benzina medie II , intre 125 si 1500C ; benzina grea I , imtre 150 si 1750C si benzina grea II , intre 175 si 2000C . Componentele principale ale benzinelor sunt alcani (40-75%) si cicloalcani (20-60%) cu C5-C10 . Continutul de hidrocarburi aromatice al benzinelor este , in medie , 10-12% . Sunt insa si unele petroluri care dau benzine ce contin chiar pana la 40% hidrocarburi aromatice . Benzinele se folosesc in special drept carburanti pentru motoare cu explozie , apoi ca dizolvanti , agenti de extractie etc .
  • 13. Petrolul lampant este un lichid incolor , cu usoara fluorescenta . El este alcatuit din componente care distila intre 200 si 2500C . Petrolul I este fractiunea 200-2300C , iar petrolul II , fractiunea 230-250 0C . Componentele sunt in mare parte hidrocarburi cu C10-C15 , alaturi de care se mai gasesc compusi cu oxigen ( acizi, fenoli ) si compusi cu sulf . Dintre hidrocarburi s-au putut indetifica in petrolul lampant atat hidrocarburile saturate aciclice cu molecule mai mari decat C10 , cat si hidrocarburile aromatice ( in proportii de 20-50%) . De asemenea , si procentul de hidrocarburi naftenice este destul de ridicat . Motorina este alcatuita din componente care distila intre 250 si 2900C , formand motorina I , si intre 290 si 3500C , formand motorina II . Este un lichid galben-brun. Hidrocarburile care o compun sunt cu C12- C 20, atat cele cu caracter saturat(aciclice si ciclice) cat si cele aromatice, proportia lor variind foarte mult. Motorina esta intrebuintata mai ales drept combustibil pentru motoarele Diesel si pentru instalatii termice cu injectoare. Ea se mai foloseste ca lubrifiant pentru masini frigorifice, drept component lichid pentru fabricarea unsorilor consistente etc. Pacura este reziduul care ramane de la distilarea petrolului brut. Este un lichid vascos, de culoare neagra, alcatuit din hidrocarburi cu puncte de fierbere mai mari de 3500C. Cantitativ, reprezinta aproximativ jumatate din petrolul supus distilarii primare. Prin prelucrarea mai departe a pacurii se obtin: uleiurile, parafina si asfaltul.
  • 14. Pacurile provenite din petroluri cu caracter diferit au proprietati diferite, de aceea, si utilizarea lor este variata. Astfel, unele pacuri se folosesc drept combustibil in motoare Diesel (in amestec cu motorina) sau la instalatii termice cu injectoare, altele sunt supuse unor tratamente, fie pentru extragerea uleiurilor (prin distilare), fie pentru obtinerea benzinelor (prin cracare). 2. Fractionarea pacurii prin distilare la presiune redusa ( distilare secundara ) se face pentru a cobora temperatura de fierbere a componentelor care la presiune normala nu pot fi distilate deoarece se descompun. Prin aceasta fractionare a pacurii se obtin motorine , mai ales grele, si uleiuri , lichide vascoase, incolore sau colorate de la galben pana la brun. Uleiurile sunt alcatuite din hidrocarburi cu C20 –C50, vu structura complexa, continand parafine, cicluri aromatice si naftenice. Spre deosebire de alte fractiuni petroliere, uleiurile nu sunt diferentiate dupa domeniul temperaturilor de fierbere, ci dupa vascozitate , care este cea mai importanta caracteristica a unui lubrifiant. Uleiurile se intrebuinteaza pentru ungerea masinilor si a motoarelor cu explozie, pentru izolarea electrica, la transformatoare etc.
  • 15. Folosirea lubrifiantilor pentru scopuri fundamental diferite (motoare Diesel, automobile, mecanisme de ceasornice etc.) necesita si calitati deosebite. Deoarece calitatile cerute nu pot fi obtinute insa numai prin alegerea fractiunii petroliere, se folosesc adaosuri fie de uleiuri de provenienta animala sau vagatala ( uleiuri compoundate ), fie de asa-numiti aditivi , substante care in doze mici influenteaza esential calitatile unui ulei (vascozitate, comportare la temperaturi joase sau inalte, stabilitate la oxidare etc.). Lubrifiant uleos
  • 16. Parafina se obtine din produsele distilarii secundare a unei pacuri parafinoase. Separarea parafinei de uleiuri se face prin racire la temperatura joasa in vederea cristalizarii ei, dupa care urmeaza separarea cristalelor de parafina prin filtrare, tot la temperatura joasa, sau, uneori, prin centrifugare. Din punctul de vedere al compozitiei chimice, parafina este formata dintr-un amestec complex de alcani cu numar mare de atomi de carbon (C21 – C30). Parafina este o masa semiopaca, insolubila in apa ai alcooli, solubila in benzen, sulfura de carbon etc. Calitatile parafinei (parafina pentru chibrituri, parafina moale, parafina semitare si parafina tare) sunt determinate de punctul de congelare, continutul in uleiuri, dar si de culoare si miros. In functie de aceste calitati, parafina se intrebuinteaza in cantitati mari la fabricarea lumanarilor, pentru impermeabilizarea tesaturilor si a hartiei, ca adaos la pulberi si explozivi, drept component la fabricarea cerurilor, ca izolant electric etc.
  • 17. Vaselina bruta sau petrolatum este un produs alifios, microcristalin, care se obtine din reziduurile de la distilare, bogate in produse parafinoase. Prin rafinare se obtine apoi vaselina farmaceutica, de culoare galbena sau alba (punct de picurare 35- 600C). Vaselina este folosita in medicina si cosmetica, iar in tehnica ca lubrifiant si agent anticorosiv. Vaselina artificiala se prepara prin dizolvarea parafinei, cu adaos de cerezina, in uleiuri minerale rafinate. Ea este inferioara calitativ vaselinei naturale. Asfaltul sau bitumul se obtine ca reziduu la distilarea pacurii sau la oxidarea acesteia. El este o masa neagra, moale, plastica si lipicioasa, care pe masura ce distilarea este inaintata devine din ce in ce mai dura. Asfaltul, din punct de vedere chimic, contine mai ales aromatice cu multe cicluri, acizi si rasini cu molecule mari si alte diferite substante care contin oxigen. El este intrebuintat pentru impregnarea cartonuluji (carton asfaltat), pentru etansarea mufelor si conductelor din industria chimica, ca liant pentru brichete, ca mijloc rudimentar de protectie a fierului contra ruginii, ca material izolant, la pavarea drumurilor etc. Vaselina Bitum
  • 18.
  • 19.
  • 20.
  • 21. Tratarea cu hidroxid de sodiu se foloseste pentru indepartarea componentelor acide din distilate (acizi naftenici fenoli , hidrogen sulfurat etc.) sau a celor provenite in urma prelucrarii sau rafinarii acide (acid sulfuric , sulfati acizi de alchili, sau sulfati de dialchili) . Desulfurarea se aplica produselor petroliere , cum sunt benzinele si lampantul , care contin compusi cu sulf , ca de exemplu mercaptani . (Acestia , pe langa mirosul neplacut , imprima produsului actiune corodanta si diminueaza calitatile de carburant . ) Indepartarea produsilor cu sulf , respectiv transformarea lor in compusi mai putin daunatori , se poate face prin : procedee oxidative , prin care mercaptanii sunt transformati in disulfuri , mai putin daunatoare ; procedee extractive , prin care mercaptanii sunt solubilizati prin tratare cu lesii alcaline ; procedee de desulfurare catalitica , prin care combinatiile cu sulf sunt transformate in H2S , care apoi este indepartat prin spalare
  • 22.
  • 23.
  • 24. Cracarea termica A fost primul procedeu de cracare aplicat in productie aplicat in productie . El este folosit pentru cracarea motorinelor si a reziduurilor de distilare , cum si pentru reformarea benzinelor grele . Procedeele de cracare termica in faza de vapori se aplica petrolurilor sau motorinelor . Se lucreaza la temperaturi pana la 6000C si presiune joasa . Benzina obtinuta are calitati antidetonante , dar este puternic nesaturata si deci instabila .De aceea , pentru obtinerea benzinelor auto se prefera procedeul catalitic ; totusi , produsul obtinut prin cracare in faza de vapori poate folosi ca materie prima cu caracter nesaturat necesar industriei petrochimice . Reformarea termica este un procedeu dupa care o benzina grea , cu cifra octanica mai redusa , este transformata intr-o benzina cu cifra octanica ridicata . Procesul consta intr-o cracare termica , la temperaturi de 500-6000C si presiuni de 40-80 atm .
  • 25. Cracarea catalitica Prezinta fata de procedeele termice avantajul unei accelerari esentiale a procesului de cracare , obtinerii unor randamente mai ridicate in benzine si , in special realizarii unei calitati superioare a produselor rezultate . Procedeele de cracare catalitica sunt aplicatii ale catalizei eterogene (catalizatorul in stare solida este pus in contact cu materialul de cracat , care se gaseste in stare de vapori sau in stare lichida ) . De aceea , prezinta importanta suprafata activa si compozitia chimica a catalizatorului . Sunt folositi , drept catalizatori , hidrosilicatii de aluminiu cu compozitia 70-80% SiO2 ,10-20% Al2-O3 si cel mult 10% alti oxizi ( NiO , MgO , Fe2O3 ) . Prin cracare catalitica se obtin benzine cu cifra octanica foarte ridicata . Pot fi supuse procesului de cracare catalitica numai fractiuni petroliere nete (de obicei motorine) , dar nu reziduri . Reformarea catalitica , adica transformarea catalitica a benzinelor grele , reprezinta un procedeu important si inca in dezvoltare . Prin reformare catalitica se pot obtine nu numai benzine auto antidetonante , ci si produse cu caracter aromatic , care pot fi folosite drept adaosuri pentru benzine de aviatie , cum si compusi aromatici puri . In comparatie cu procedeele de reformare termica , procedeele de refomare catalitica dau randamente mai bune in benzine cu calitati antidetonante superioare .
  • 26.
  • 27.
  • 28.
  • 29.
  • 30.
  • 31.
  • 32.
  • 33.