Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

S Kstd

  • Login to see the comments

S Kstd

  1. 1. SCHIZOFRENIA
  2. 2. ISTORIC <ul><li>Kraepelin - dementia precox : accentul pe tulburari cognitive, debut precoce, evolutie deteriorativa, halucinatii, delir </li></ul><ul><li>Bleuler - schizofrenia : </li></ul><ul><ul><li>sciziune intre gandire, afectivitate, comportament </li></ul></ul><ul><ul><li>simptome fundamentale (cei patru A): asociatiile, afectul, autismul, ambivalenta </li></ul></ul><ul><ul><li>simptome accesorii: halucinatii, delir </li></ul></ul>
  3. 3. <ul><li>Schneider: </li></ul><ul><ul><li>criterii de rangul intai: </li></ul></ul><ul><ul><ul><li>isi aude gandurile </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>voci comentative </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>idei de influenta, furtul gandirii, transmiterea gandurilor etc </li></ul></ul></ul><ul><ul><li>criterii de rangul al doilea: </li></ul></ul><ul><ul><ul><li>alte tulburari de perceptie si idei delirante </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>perplexitate, tulburari ale afectivitatii (tocire) etc </li></ul></ul></ul>
  4. 4. EPIDEMIOLOGIE <ul><li>schizofrenia - tulburare greu de definit, acoperind o mare heterogenitate clinica si etiologica </li></ul><ul><li>diferentele dintre clasificarile diagnostice au o importanta considerabila intr-un demers de cercetare epidemiologica sau neurobiologica </li></ul>
  5. 5. PREVALENTA <ul><li>numarul de cazuri observate la 1000 de persoane din populatia tinta la un moment dat sau pe o perioada definita - cel mai frecvent de-a lungul vietii. </li></ul><ul><li>estimata la 1 - 1,5% (0,2 –1,9) de indivizi din populatia generala, peste tot in lume; cifrele pot varia in functie de criteriile diagnostice utilizate sau populatia studiata </li></ul>
  6. 6. RISCUL MORBID <ul><li>probabilitatea, de obicei exprimata in procente, ca un individ nascut intr-o anume populatie sa dezvolte o boala, daca supravietuieste de-a lungul intregii perioade de risc specific bolii respective </li></ul><ul><li>perioada de risc este definita ca 15-45 de ani (15-54) </li></ul><ul><li>riscul morbid pentru schizofrenie este de 1% </li></ul>
  7. 7. VARSTA / SEX <ul><li>Prevalenta este similara la barbati/femei </li></ul><ul><li>Debutul: cu 3-5 ani mai devreme la barbati. </li></ul><ul><li>Varsta medie de debut </li></ul><ul><ul><li>25 de ani pentru barbati (21-27 ani) </li></ul></ul><ul><ul><li>30 de ani pentru femei (25-35 ani) </li></ul></ul><ul><li>90% debuteaza intre 15 si 55 ani </li></ul>
  8. 8. <ul><li>schizofrenia la pacientii de sex masculin : </li></ul><ul><ul><li>mai slaba adaptare premorbida, </li></ul></ul><ul><ul><li>debut mai precoce, </li></ul></ul><ul><ul><li>mai multe simptome negative si tulburari cognitive, </li></ul></ul><ul><ul><li>evolutie mai severa (un procent mai mic de remisiuni, mai multe spitalizari, durata mai lunga a spitalizarii), </li></ul></ul><ul><ul><li>prognostic mai sumbru (rata de supravietuire in comunitate mai mica) </li></ul></ul><ul><ul><li>probabil un rezultat terapeutic mai slab, mai multe anomalii cerebrale </li></ul></ul>
  9. 9. FACTORI SOCIALI cauza/efect ? <ul><li>relatia dintre incidenta si prevalenta schizofrenei si variabile ca de ex : </li></ul><ul><ul><li>clasa sociala: declin sau cauza  </li></ul></ul><ul><ul><li>educatia </li></ul></ul><ul><ul><li>habitatul urban/rural: urban prevalenta crescuta  </li></ul></ul><ul><ul><li>fenomenul de emigrare: prevalenta crescuta </li></ul></ul><ul><ul><li>somajul, crizele economice: prevalenta crescuta </li></ul></ul><ul><ul><li>fara locuinta: 1/3 - 2/3 dintre acestia sunt persoane cu SK </li></ul></ul>
  10. 10. BOLI SOMATICE ASOCIATE <ul><li>Rata crescuta a mortalitatii datorita accidentelor </li></ul><ul><li>80% comorbiditate somatica semnificativa </li></ul><ul><li>50% nediagnosticati </li></ul>
  11. 11. ASOCIEREA CONSUMULUI/ABUZULUI DE SUBSTANTE <ul><li>Fumatul (3/4): scadere a efectelor tip parkinsonian (activarea receptorilor DA) </li></ul><ul><li>30-50%: abuz/dependenta de alcool </li></ul><ul><li>10-25%: cannabis </li></ul><ul><li>5-10%: cocaina </li></ul>
  12. 12. SUICIDUL <ul><li>Cauza frecventa de deces in SK </li></ul><ul><li>50% dintre SK minim o TS de-a lungul vietii </li></ul><ul><li>10-15% deces prin suicid pe o perioada de 20 ani </li></ul><ul><li>Factori de risc: simptome depresive, tanar, un nivel bun al functionarii premorbide </li></ul>
  13. 13. FACTORI DE RISC <ul><li>Dezechilibrul sezonier - nascuti iarna/primavara: complicatii obstetricale, agenti infectiosi, carente nutritionale </li></ul><ul><li>Factorul infectios : gripa (pandemia gripala 1957, alte fluctuatii ale gripei) in trimestrul doi - luna 6 </li></ul><ul><li>Complicatiile obstetricale: G redusa, anomalii cordon ombilical, preeclampsia,suferinta fetala, hipoxia </li></ul><ul><ul><li>debut timpuriu, simptome negative, sex masculin </li></ul></ul>
  14. 14. IPOTEZE ETIOLOGICE <ul><li>Factori biologici </li></ul><ul><li>Factori genetici </li></ul><ul><li>Factori psihosociali </li></ul><ul><li>Modelul: stres-vulnerabilitate (diateza) </li></ul>
  15. 15. FACTORI BIOLOGICI <ul><ul><li>modificari structurale (anatomopatologic) </li></ul></ul><ul><ul><li>modificari ale receptorilor, neurotransmitatorilor, metabolismului (imagistica: CT, RMN, PET, SPECT) </li></ul></ul><ul><ul><li>modificari electrofiziologice </li></ul></ul><ul><ul><li>disfunctii ale miscarilor oculare, imunologice, endocrinologice </li></ul></ul>
  16. 16. ARIILE IMPLICATE <ul><li>Modificari structurale si functionale : </li></ul><ul><ul><li>ventriculii cerebrali laterali </li></ul></ul><ul><ul><li>sistemul limbic </li></ul></ul><ul><ul><li>cortexul frontal </li></ul></ul><ul><ul><li>ganglionii bazali </li></ul></ul>
  17. 17. MODIFICARI STRUCTURALE <ul><ul><li>largirea ventriculara, largirea santurilor corticale, </li></ul></ul><ul><ul><li>modificari la nivelul sistemului limbic (reducerea volumului, tulburarea arhitecturii celulare), talamusului (reducerea volumului, pierderi celulare), </li></ul></ul><ul><ul><li>modificari ale arhitecturii celulare in zonele frontale si temporale </li></ul></ul><ul><ul><li>Concluzie: nu exista un substrat AP specific si omogen pt pacientii cu SK, modificarile nu sunt specifice, nu sunt progresive, sunt relativ subtile </li></ul></ul>
  18. 18. IMAGISTICA <ul><li>Hipofrontalitatea: asociata cu simptomele negative </li></ul><ul><li>largirea ventriculilor cerebrali </li></ul><ul><li>reducerea volumului cortical </li></ul><ul><li>Modificarile - discrete, neprogresive (majoritatea studiilor) </li></ul>
  19. 19. NEUROTRANSMITATORI <ul><li>Ipoteza dopaminergica: exces de activitate DA </li></ul><ul><ul><li>eficacitate NL - antagonisti DA: D2 </li></ul></ul><ul><ul><li>substantele care cresc DA - psihotomimetice </li></ul></ul><ul><ul><li>cercetarile se extind la D1, D3, D4, D5 </li></ul></ul><ul><li>Serotonina: NL novel (atipice) : 5HT2 </li></ul><ul><li>acetilcolina, glutamat, GABA </li></ul>
  20. 20. <ul><li>Electrofiziologie: </li></ul><ul><ul><li>EEG </li></ul></ul><ul><ul><li>PE (potentiale evocate - reducere P300) </li></ul></ul><ul><li>Miscarile oculare: </li></ul><ul><ul><li>anomalii ale miscarilor de urmarire </li></ul></ul>
  21. 21. GENETICA <ul><li>Studii de agregare familiala </li></ul><ul><li>Studiul gemenilor </li></ul><ul><li>Studiul copiilor adoptati </li></ul>
  22. 22. AGREGARE FAMILIALA <ul><li>cresterea prevalentei schizofreniei la rudele subiectilor bolnavi in comparatie cu prevalenta din populatia generala sau cea constatata la rudele lotului martor </li></ul><ul><li>Prevalenta </li></ul><ul><ul><li>frate: 8% </li></ul></ul><ul><ul><li>un parinte SK: 12% --- rudele de grd I aprox 6,6% </li></ul></ul><ul><ul><li>cu doi parinti: 40% </li></ul></ul><ul><ul><li>gemeni dizigoti 10% (12%); gemeni monozigoti: 50% (47%) </li></ul></ul>
  23. 23. STUDIUL GEMENILOR <ul><li>comparatia procentului de concordanta a tulburarii la gemenii monozigoti si dizigoti, presupunandu-se ca gemenii impartasesc aceleasi influente de mediu si culturale </li></ul><ul><li>concordanta clinica ar trebui sa fie de 100% pentru monozigoti, avand in vedere ca patrimoniul lor genetic este identic </li></ul><ul><li>concordanta pentru monozigoti (50%) vs dizigoti (10%) - importanta factorilor psihosociali </li></ul>
  24. 24. COPII ADOPTATI <ul><li>evaluarea participarii factorilor genetici vs cei de mediu socio-cultural si educativ </li></ul><ul><li>studiul copiilor parintilor cu schizofrenie adoptati de familii sanatoase ; al copiilor parintilor parintilor sanatosi crescuti de parinti adoptivi atinsi de schizofrenie ; al familiilor de origine a copiilor adoptati, care dezvolta o schizofrenie </li></ul><ul><li>adoptia – impactul conditiilor socioculturale diferite de cele din mediul de origine – nu pare sa influenteze semnificativ riscul aparitiei schizofreniei la copii care provin dintr-o familie biologica la risc </li></ul>
  25. 25. METODE <ul><li>Markeri biologici : anomalii biochimice, neuroanatomice, neurofiziologice, cognitive </li></ul><ul><ul><li>Mai studiate: miscarile de urmarire oculara, anomaliile potentialelor evocate auditive, care sunt trasaturi caracteristice ale pacientilor cu schizofrenie si a unei proportii din rudele lor, constituind markeri de predispozitie fata de boala </li></ul></ul><ul><li>Strategii pentru identificarea genelor si polimorfismelor genetice responsabile de predispozitia la schizofrenie: cercetarea sistematica a genomului («genom scan») si abordarea genelor candidate </li></ul>
  26. 26. FACTORI PSIHOSOCIALI <ul><li>Teorii psihanalitice </li></ul><ul><li>Teorii legate de familie: </li></ul><ul><ul><li>double bind = dubla constrangere (Bateson)- mesaje contradictorii </li></ul></ul><ul><ul><li>emotia exprimata (expressed emotion, EE) </li></ul></ul><ul><li>Teorii sociale: cauza/efect ? </li></ul>
  27. 27. MODELE ETIOLOGICE INTEGRATOARE <ul><li>VULNERABILITATEA </li></ul><ul><li>abordare bio-psiho-scociala </li></ul><ul><ul><li>aparitia SK - determinata de interactiunea complexa dintre diferiti factori (modele multifactoriale) </li></ul></ul><ul><ul><li>deschide perspective propunand ipoteze explicative atat pentru etiopatogenia bolii cat si pentru variabilitatea clinica si evolutiva </li></ul></ul>
  28. 28. DIAGNOSTIC <ul><li>Criterii moderne: </li></ul><ul><li>CIM -10 (ICD-10) clasificarea OMS </li></ul><ul><ul><ul><li>Clasificarea Internationala a Maladiilor </li></ul></ul></ul><ul><li>DSM -IV (revizuit) clasificarea Asociatiei Americane de Psihiatrie (APA) </li></ul><ul><ul><ul><li>Manualul Diagnostic si Statistic </li></ul></ul></ul>
  29. 29. CIM-10 - criterii generale <ul><li>Durata de 1 luna (pentru episodul prezent) </li></ul><ul><li>Simptome: </li></ul><ul><ul><li>ecoul gandirii, insertia, furtul sau transmiterea gandurilor </li></ul></ul><ul><ul><li>idei delirante de control, de influenta </li></ul></ul><ul><ul><li>halucinatii verbale, comentative </li></ul></ul><ul><ul><li>alte idei delirante si fenomene halucinatorii </li></ul></ul><ul><ul><li>incoerenta ideoverbala, neologisme, baraj verbal </li></ul></ul><ul><ul><li>comportament bizar, catatonie </li></ul></ul><ul><ul><li>simptome negative: apatie, saracire limbajului, tocire afectiva </li></ul></ul>
  30. 30. DSM-IV criterii generale <ul><li>idei delirante </li></ul><ul><li>halucinatii </li></ul><ul><li>dezorganizarea gandirii (incoerenta) </li></ul><ul><li>dezorganizarea activitatii (agitatie, catatonie) </li></ul><ul><li>simptome negative: tocire afectiva, apatie (avolitie), alogie (saracirea limbajului) </li></ul><ul><li>Incapacitarea functionala: sociala, profesionala, familiala </li></ul><ul><li>Simptomatologia persista 6 luni, incluzand semnele prodromale si reziduale </li></ul>
  31. 31. TIPURI DE SK <ul><li>Sk paranoida </li></ul><ul><li>Sk dezorganizata (hebefrena) </li></ul><ul><li>Sk catatonica </li></ul><ul><li>Sk nediferentiata </li></ul><ul><li>Sk reziduala </li></ul><ul><li>Sk simpla - CIM-10 </li></ul>
  32. 32. SK PARANOIDA <ul><li>Idei delirante + halucinatii auditive </li></ul><ul><li>tensionati, suspiciosi, ostitli, +/- agresivi </li></ul><ul><li>debut mai tardiv decat Sk dezorganizata sau catatonica (spre 30 ani) </li></ul><ul><li>prognostic favorabil </li></ul><ul><li>raspuns mai bun la tratament </li></ul>
  33. 33. SK DEZORGANIZATA (HEBEFRENA) <ul><li>Dezorganizarea vorbirii (incoerenta ideoverbala) </li></ul><ul><li>Dezorganizarea comportamentului </li></ul><ul><li>Tocire afectiva si/sau incongruenta afectiva </li></ul><ul><li>Comportament dezinhibat, dezorganizat, paramimie, paratimie, zambet natang </li></ul><ul><li>Debut timpuriu: sub 25 ani </li></ul><ul><li>Prognostic slab, evolutie deteriorativa </li></ul>
  34. 34. SK CATATONICA <ul><li>Imobilitate: catalepsie - flexibilitate ceroasa, stupor </li></ul><ul><li>Agitatie psihomotorie </li></ul><ul><li>Negativism (verbal, motor, alimentar), mutism </li></ul><ul><li>Stereotipii, bizarerii, manierisme </li></ul><ul><li>Ecolalie, ecopraxie </li></ul><ul><li>Forma actualmente rara </li></ul><ul><li>Evolutie buna, dar atentie la risc de malnutritie, char risc vital </li></ul>
  35. 35. ALTE TIPURI <ul><li>Sk nediferentiata </li></ul><ul><li>Sk reziduala: simptome predominant negative timp de 1 an: lentoare, tocire afectiva, apatie, avolitie, alogie, mimica redusa, igiena deficitara, dezinsertie sociala </li></ul><ul><li>Sk simpla: declin socio-profesional si familial, simptome negative pe o durata de minim 1 an, niciodata simptome pozitive </li></ul>
  36. 36. CLINICA <ul><li>Nu exista simptome patognomonice </li></ul><ul><li>Importanta anamnezei, a duratei simptomatologiei, a debutului deseori mult anterior spitalizarii </li></ul><ul><li>Atentie la provenienta socio-culturala - care poate nuanta tabloul clinic </li></ul>
  37. 37. <ul><li>Aspect: bizar, manierisme, neliniste, ostilitate pana la atitudini catatonice </li></ul><ul><ul><li>Frecvent: igiena deficitara </li></ul></ul><ul><ul><li>Contactul: dificil, distant, impersonal </li></ul></ul><ul><li>Perceptie: halucinatii, pseudohalucinatii, iluzii </li></ul><ul><li>Atentie si memorie: diminuate (tulburari cognitive de intensitate variabila, markeri de trasatura) </li></ul>
  38. 38. <ul><li>Constiinta bolii: absenta sau relativa </li></ul><ul><li>Gandire: tulburari formale (incoerenta, slabirea asociatiilor, baraj, tangentialitate, neologisme, circumstantialitate) si de continut (idei delirante); afectarea logicii, a capacitati de abstractizare, a sesizarii absurdului </li></ul><ul><li>Dispozitie: tocire, inadecvare, inversiune afectiva, ostilitate </li></ul>
  39. 39. <ul><li>Ritm nictemeral: insomnii </li></ul><ul><li>Activitate: apatie, avolitie: dificultatea de a initia activitati si de ale duce la bun sfarsit, neliniste, agitatie </li></ul><ul><li>Risc de violenta: idei delirante de persecutie etc </li></ul><ul><li>Risc de suicid: mare! 50% TS, 10-15% reusesc </li></ul>
  40. 40. SIMPTOME POZITIVE (Sk tip I) <ul><li>halucinatii </li></ul><ul><li>idei delirante </li></ul><ul><li>comportament bizar: stereotipii, agitatie, igiena, aspect </li></ul><ul><li>tulb formale de gandire: </li></ul><ul><ul><li>slabirea asociatiilor, tangentialitate, incoerenta, lipsa de logica, circumstantialitate </li></ul></ul><ul><ul><li>Fara anomalii structurale (CT), raspuns bun la tratament </li></ul></ul>
  41. 41. SIMPTOME NEGATIVE (Sk tip II) <ul><li>Tocire afectiva: hipomimie, gestica redusa, afect inadecvat, scaderea rezonantei afective </li></ul><ul><li>Alogie: saracia limbajului, a continutului, baraj, lentoare </li></ul><ul><li>Avolitie-apatie: igiena, dezinsertie socio-profesionala </li></ul><ul><li>Anhedonie-asocialitate: fara ocupatii, izolare, lipsa interesului sexual </li></ul><ul><li>Atentie </li></ul><ul><li>Cu anomalii structurale, raspuns slab la tratament </li></ul>
  42. 42. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL <ul><li>Tulburare psihotica data de o boala somatica (Cushing, tumora) sau indusa de substante (droguri, medicamente) </li></ul><ul><li>Tulburare schizofreniforma, Tulburari psihotice de scurta durata </li></ul><ul><li>Tulburare schizoafectiva </li></ul><ul><li>Tulburare de dispozitie cu elemente psihotice </li></ul><ul><li>Tulburare deliranta </li></ul><ul><li>Tulburari de personalitate: schizotipala, schizoida, paranoida </li></ul>
  43. 43. EVOLUTIE <ul><li>Debut </li></ul><ul><ul><li>lent/insidios sau brutal </li></ul></ul><ul><ul><li>semne premorbide - discutabile: izolare, retragere, contact social redus, bizarerii </li></ul></ul><ul><ul><li>importanta nivelului de adaptare premorbida </li></ul></ul><ul><ul><li>la prima spitalizare - semnele erau prezente de luni sau ani </li></ul></ul>
  44. 44. <ul><li>Exacerbari si remisiuni partiale </li></ul><ul><li>Dupa I-ul episod poate reveni la normal pentru o lunga perioada </li></ul><ul><li>Dupa fiecare recadere se produce o degradare in functionarea pacientului </li></ul>
  45. 45. PROGNOSTIC <ul><li>20-30% viata relativ normala </li></ul><ul><li>20-30% simptomatologie moderata </li></ul><ul><li>40-60% disfunctie severa </li></ul><ul><li>Pe o perioada de 5-10 ani dupa I-a spitalizare </li></ul><ul><li>20% un prognostic bun </li></ul><ul><li>peste 50% prognostic slab </li></ul>
  46. 46. Prognostic bun Prognostic slab <ul><li>debut tardiv </li></ul><ul><li>factori precipitanti </li></ul><ul><li>debut brutal, simptome + </li></ul><ul><li>buna adaptare premorbida </li></ul><ul><li>simptome afective </li></ul><ul><li>casatorit </li></ul><ul><li>AHC de tulb. afective </li></ul><ul><li>ttm, suport fam. /social </li></ul><ul><li>debut timpuriu </li></ul><ul><li>fara fact pp </li></ul><ul><li>debut insidios, simpt - </li></ul><ul><li>slaba adaptare premorbida </li></ul><ul><li>- </li></ul><ul><li>singur </li></ul><ul><li>AHC de SK </li></ul><ul><li>alti fact de risc (CO), multe recaderi </li></ul>
  47. 47. TRATAMENT <ul><li>Spitalizare </li></ul><ul><ul><li>evaluare diagnostica </li></ul></ul><ul><ul><li>stabilirea tratamentului </li></ul></ul><ul><ul><li>siguranta pacientilor (idei suicidare, comportament de risc) </li></ul></ul><ul><ul><li>simptomatologie ++, incapacitatea de a se ingriji </li></ul></ul><ul><ul><li>(re)stabilirea legaturii cu serviciile ambulatorii </li></ul></ul>
  48. 48. PRINCIPII TERAPEUTICE <ul><li>Definirea simptomelor de tratat </li></ul><ul><li>Ce neuroleptic (NL) a fost eficient in trecut sau in functie de efectele secundare </li></ul><ul><li>Un NL </li></ul><ul><li>se trateaza 4 - 6 sapt cu doze adecvate inainte de a decide ca NL trebuie schimbat </li></ul><ul><li>se incepe cu doze suficiente, conform simptomatologiei si apoi se ajusteaza in functie de evolutia acesteia </li></ul>
  49. 49. <ul><li>ameliorarea unor simptome are loc in ore-zile, dar o remisiune dureaza 6-8 saptamani </li></ul><ul><li>un raspuns terapeutic se obtine la doze de 4-6 mg/zi haloperidol, 80% dintre receptorii D2 fiind blocati; cresterea dozelor nu pare justificata </li></ul><ul><li>raspunsuri similare la: 10-15 mg olanzapina, 4-6 mg risperidona </li></ul>
  50. 50. FARMACOTERAPIE <ul><li>Antipsihotice (neuroleptice, NL) </li></ul><ul><li>Clasice: </li></ul><ul><ul><li>haloperidol (sol, inj, tb), clorpromazina (tb, inj) </li></ul></ul><ul><ul><li>NL depot (retard): flufenazina, haloperidol </li></ul></ul><ul><li>Moderne: sulpirid, amisulprid </li></ul><ul><li>Novel (atipice): risperidona (tb, inj), olanzapina (tb, inj), quetiapina, clozapina </li></ul>
  51. 51. NEUROLEPTICE CLASICE (dopamina, D2) <ul><li>Clorpromazina (Plegomazin, Prozin) </li></ul><ul><ul><li>doze: 100-600 mg/zi </li></ul></ul><ul><ul><li>mai sedativ, hTA ortostatica, efecte sec. predominant anticolinergice </li></ul></ul><ul><li>Haloperidol (Haldol) </li></ul><ul><ul><li>doze:4-6 mg/zi </li></ul></ul><ul><ul><li>mai incisive, efecte sec. extrapiramidale </li></ul></ul>
  52. 52. EFECTE SECUNDARE NL CLASICE <ul><li>Cardiace: hTA ortostatica, aritmii ventriculare </li></ul><ul><li>Anticolinergice periferice: uscaciunea mucoaselor, tulburari de acomodare, constipatie, retentie urinara </li></ul><ul><ul><li>CI: glaucom cu unghi inchis, hipertrofie de prostata </li></ul></ul><ul><li>Anticolinergice centrale: delirium - doze mari de NL sedative, mai ales la varstnici </li></ul>
  53. 53. <ul><li>Endocrine (hiperprolactinemie): galactoree, amenoree, impotenta, tulburari de ejaculare </li></ul><ul><li>Neurologice: parkinsonism, distonie, akatisie, diskinezie tardiva, sindrom neuroleptic malign (risc vital) </li></ul><ul><ul><li>Diskinezia tardiva: miscari repetitive, involuntare, ireversibile la nivelul fetei, risc crescut cu doza si durata tratamentului </li></ul></ul><ul><ul><li>Sindromul neuroleptic malign: hipertermie, rigiditate musculara, cresterea CPK </li></ul></ul><ul><li>Scaderea pragului convulsivant - cele sedative </li></ul>
  54. 54. NEUROLEPTICE NOVEL <ul><li>Mai eficiente in simptomele negative si pentru ameliorarea functiilor cognitive </li></ul><ul><li>Risperidona: 5HT2 >> D2, alfa2 </li></ul><ul><ul><li>2-6 mg/zi </li></ul></ul><ul><li>Olanzapina: 5HT2 >> D2, alti receptori DA </li></ul><ul><ul><li>10-20 mg/zi </li></ul></ul><ul><li>Clozapina: 5HT2 >>D2, D4>D2 </li></ul><ul><ul><li>200-600mg/zi (medie 300 mg/zi) - in formele rezistente </li></ul></ul>
  55. 55. EFECTE SECUNDARE NL NOVEL <ul><li>Clozapina: agranulocitoza (!! se intrerupe tratamentul) - monitorizare HLG; convulsii </li></ul><ul><li>Risperidona: poate da efecte extrapiramidale, hTA ortostatica </li></ul><ul><li>Olanzapina: crestere in greutate, hiperglicemie </li></ul>
  56. 56. MEDICATIE ADJUVANTA <ul><li>Benzodiazepine inj/ oral pentru neliniste, anxietate insomnie si pentru efecte secundare de tip extrapiramidal </li></ul><ul><li>Antiparkinsoniene - in cazul efectelor secundare </li></ul><ul><ul><li>trihexifenidil 2-4 mg/zi </li></ul></ul>
  57. 57. TRATAMENTUL DE INTRETINERE <ul><li>urmarirea posibilitatii recaderii si a efectelor secundare </li></ul><ul><li>primele 3-6 luni = stabilizare </li></ul><ul><li>dupa I-ul episod: 1-2 ani; dupa 2 episoade: 5 ani; dupa al 3-lea: toata viata </li></ul><ul><li>la intreruperea tratamentului riscul de recadere este de 60% in 6 luni </li></ul><ul><li>Pentru pacientii noncomplianti: tratment cu NL depot </li></ul>
  58. 58. INDICATII ALE NL <ul><li>Schizofrenia: acut si intretinere </li></ul><ul><li>Episodul depresiv sever cu elemente psihotice </li></ul><ul><li>Episodul maniacal sever cu elemente psihotice </li></ul><ul><li>Tulburarea schizoafectiva </li></ul><ul><li>Tulburarea deliranta </li></ul><ul><li>Tulburarea schizofreniforma, tulburarea psihotica scurta </li></ul><ul><li>Tulburari psihotice organice </li></ul><ul><li>Demente cu elementa psihotice </li></ul>
  59. 59. TERAPII PSIHOSOCIALE <ul><li>Terapie comportamentala (abilitati sociale), cognitiva </li></ul><ul><li>Terapii de grup </li></ul><ul><li>Terapie familiala: educatie, sustinere, emotia exprimata </li></ul><ul><li>Reinsertia sociala: spitale de zi, centre de zi, apartamente protejate </li></ul>

×