-                                 v          i to                 40.                       ;                       CONSTA...
Lucrarea constituie o sinteziistorici asupra pidurii roma-nesti, aritind dezvoltarea eidin cele mai vechi timpuripIng astI...
ISTORIA        PADURII ROMANESTIDIN CELE MAI VECHI TIMPURI PiNA ASTAZI             www.dacoromanica.ro
Supracoperta ;I coperta: KALAB FRANCISC www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN C. GIURESCU        MEMBRU AL ACADEME! REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA    ISTORIA PADURII      ROMÁNE$T1DIN CELE M...
CUPRINSUL Prefata                                                                             7-8                         ...
6 CUPRINSULFructele                        padurii                                               251VInatul din padurile n...
PREFA TA     Despre peklurea tinutului carpato-danubian s-a scris mult fi In tot felul ;dovadd e faptul cei avem volume In...
8                             ISTORIA PADURII ROMANESTIcuvtntatei sa fie peidurea noastrei, care ne-a fost ca un [rate, ne...
PADUREA CARPATO-DANUBIANA IN PREISTORIE, IN DACIA              SI IN DACIA ROMANA                                         ...
12                                ISTORIA PADURIT ROMANFSTI                                                               ...
PADUREA CARPATO-DANUBIANA Ix ANTICHITATE                           13inAltime §i   2,50 m In diametru 4 ; aceea§i dimensiu...
ea=             C                                                                                        r                ...
3Fig. 4     Copac bAtrin   din padurea Letea, jud.                  Fig. 5 Stejar brumariu de la Baile§ti, jud. Dolj.     ...
Fig. 6     Salelm bAtrin In parcul dendrologic Simeria.                 Fig. 7     Exemplar remarcabil de frasin,    In oc...
Fig. 8     Zimbru colonizat in Parcul Trivaie Arge§,      Fig. 9   Mistreti in Odure lama. E un vinat rilspindit din stufd...
www.dacoromanica.roFig. 10. Cerb in muntii Neamtului, 1974                    Fig. 11 - Capra neagr6 in masivul Retezatulu...
PADUREA CARPATO-DANUBIANA ÌN ANTICHITATE                        19    Un al doilea fapt e iarA0 sigur: in preistorie, de a...
20                             ISTORIA PADURII ROMANE5TI      In anii 75-74 inainte de era noastrA, proconsulul Macedoniei...
PADUREA CARPATO-DANUBIANÀ IN ANTICHITATE                         21din secolul XVI afirmd cá sultanul Soliman Magnificul c...
22                             ISTORIA PADURII RONIANESTIavind intelesul de pädure mare §i deasä ; pentru originea dacia a...
PADUREA CARPATO-DANUBIANA. IN ANTI CHITATE                        23     In privinta caselor dacilor, stiri pretioase ne d...
71t                                                                          e.      ,                                    ...
Fig. 14     Tron din lemn de fag, zona Tirnava Mare. Secolul XIX-lea. Lun-                      gime 118 cm ; lAtime 79 cm...
Fig. 16 - Elidar din lemn de brad sculptat, crestat 0 pictat, 1779. Din Transilvania;                    lungime 88 cm; Mi...
PADUREA CARPATO-DANUBIANA !N ANTICHITATE                      27       In afarä de numele de arbori de mai sus, tot de ori...
28                            ISTORIA RADURII ROMANESTI galbena, vie, In timp ce restul padurii e inca negru, neinfrunzit,...
PADUREA IN EPOCA MIGRATIILOR. ROLUL El SUB RAPORTUL   CONTINUITATII POPULATIEI ROMANICE IN TINUTUL                 CARPATO...
30                              ISTORIA RXDURII ROMANESTf0 o build parte a cimpiei, rezultatul a fost Ca romanicii s-au pu...
PADUREA nsi EPOCA MIGRATIILOR                               31     Din conlocuirea cu      ii i asimilarea lor de cdtre in...
32                             ISTORIA PADURII ROMANESTI     In toata aceasta perioadä a migratiilor, de un mileniu, supra...
PADUREA TN EPOCA MIGRATIILOR                                33se intrerupea. In consecint6, copacii se uscau In picioare" ...
34                             ISTORIA PÄDURZI ROMANESTIvoievod intärind mänästirilor Motnäu, Agaton i Ioan Bogoslovul oci...
PADUREA IN EPOCA MIGRATIILOR                              35     Pentru Transilvania citdm scrisoarea In latine§te din 1.5...
36                              ISTORIA PADURII ROMANESTIvale de Ar01,5, Ora in Petic" 1 lar In februarie 1808, intr-un ac...
PADUREA IN EPOCA MIGRATIILOR                          37Cu munca sa i a fäcut §i poianä §i singur a curätat" 5. Din 6 augu...
PADUREA ROMANEASCA IN SECOLELE XIVXVIII(PINA LA PRIMELE LEGI SILVICE). ROLUL PADURII IN APARAREA               TARII SI CA...
IADUREA ROMANEASdi IN SECOLELE XIV-XVIII                          39multime nenumäratä din ostasii lui Carol Robert ; s-a ...
40                           ISTORIA PADURII ROMANESTIsà-1 inmormInteze la Strigoniu" 3. Nici locul bätäliei din 1.368 nu ...
PADUREA ROMANEASCA tisr SECOLELE XIVXVIII                            41lejul rkboiului pe care-I va purta el Insu§i Cu pol...
42                              ISTORIA PXDURII ROMANESTIflag cà nimic nu ne impiedicà s-o admitem. Detaliile pe care ni l...
PADUREA ROMANEASCA IN SECOLELE       xIvxviti                        43a durat patru zile, de marti pinä vineri noaptea", ...
44                              ISTORIA PADUA! ROMANESTI Intre inAltimi, arp incit armata turceascA nu putea inainta decit...
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)

17,800 views

Published on

0 Comments
6 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
17,800
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
299
Actions
Shares
0
Downloads
424
Comments
0
Likes
6
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)

  1. 1. - v i to 40. ; CONSTANTIN C. "GIURESCU 11. !STORM PADURII ROMANESTI.- DIN CELE MAI VECHI TIMPURI PINA ASTAZI www.dacoromanica.ro
  2. 2. Lucrarea constituie o sinteziistorici asupra pidurii roma-nesti, aritind dezvoltarea eidin cele mai vechi timpuripIng astIzi, rolul ei de seamiIn viata poporului roman, Inspecial In epoca etnogenezeilui si a luptelor pentru pis-trarea statului, importanoeconomicà si ecologici a p5cki-rii, legitura dintre Odure sitoponimia tinkului carpato-danubian, influenta päduriiasupra onomasticii etc. www.dacoromanica.ro
  3. 3. ISTORIA PADURII ROMANESTIDIN CELE MAI VECHI TIMPURI PiNA ASTAZI www.dacoromanica.ro
  4. 4. Supracoperta ;I coperta: KALAB FRANCISC www.dacoromanica.ro
  5. 5. CONSTANTIN C. GIURESCU MEMBRU AL ACADEME! REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA ISTORIA PADURII ROMÁNE$T1DIN CELE MAI VECHI TIMPURI PÎNA ASTAZI Editia a doua, reva.zutd i addugitc7 E EDITURA CERES BUCURE0-1 1976 www.dacoromanica.ro
  6. 6. CUPRINSUL Prefata 7-8 IPadurea carpato-danubiana in preistorie, in Dacia 0 in Dacia Romana 11Padurea in epoca migratiilor. Rolul ei sub raportul continuitatii populatiei roma- nice in tinutul carpato-danubian 29Padurea româneasca In secolele XIVXVIII (Pina la primele legi silvice). Rolul padurii in apararea tarii 0 ca loc de refugiu 38Padurea parte constitutiva. a ocinei. Semnele de hotar in padure 48Brani0ile 55Paduri importante mentionate in izvoarele istorice 64 Tara Romaneasca 65-70; Transilvania 70-74; Moldova 74-84; Dobro- gea 84-85 86Obliga-tii fiscale in legatura cu padurea 86Despre ferastraiele mecanice 93Padurea romaneasca in epoca moderna 0 contemporana 100 Padurea in epoca moderna (1781-1918) 100-111; Padurea contemporana (1919-1974) 126Legislatia silvica. 127Despre impaduriri 139Fabrici de prelucrat lemnul 1.48 Fabrici de cherestea 1.48-157; Fabricile de hirtie 0 mucava 157-158; Fabrici de chibrituri 158-159; Fabrici de mobile, placaj, furnir, placi aglomerate 0 fibrolemnoase 1.59-160; Alte fabrici 160-162 IIPadurea in cartografie 165Comertul intern cu lemn, produse din lemn 0 alte produse ale padurii 182 Comertul intern cu lemn 0 produse din lemn 182-194; Me0e§ugari ai lemnului 0 sate de lemnari specializati 194-204; Pretul lemnelor 204-218Exportul de lemn 0 produse lemnoase 219Plutele 0 plutäritul 243 www.dacoromanica.ro
  7. 7. 6 CUPRINSULFructele padurii 251VInatul din padurile noastre 258Padurea 0 toponimia romaneasca 277 Numiri de taxi, regiuni 0 judete, tinuturi sau districte 278; Numiri de Urguri sau ora§e 280; Numiri de sate 283Padurea 0 onomastica 302Padurea, heraldica 0 sfragistica 315Padurea 0 creatia literal 321Padurea 0 creatia artistica 326Civilizatia romaneasca a lemnului 340Perspective 356An exa 358Indice 359 www.dacoromanica.ro
  8. 8. PREFA TA Despre peklurea tinutului carpato-danubian s-a scris mult fi In tot felul ;dovadd e faptul cei avem volume Intregi de bibliografie, cuprinziad numai titluride studii, cerceteiri fi articole. Nu existä bead, oricit ar peirea de curios, o sin.-tezà" istoria asupra pädurii romdneqti, care sei arate dezvoltarea ei din cele maivechi timpuri kind astäzi, rolul ei de seam,ei in viata poporului roman, En specialEn epoca etnogenezei lui fi a luptelor pentru pdstrarea statului, legeitura Entrepddure f i toponimia tinutului carpato-danubian, influenta ei asupra onomasticii,importanta economicei fi ecologicei a peidurii, felul cum s-a reflectat fi cum sereflectei ea En literatura popularei ..,si cultä, precum fi in arta romaneascei. lndraznesc sel incerc o asemenea sintezei, dîndu-mi din capul locului seamade complexitatea ei qi de greutatile inerente oriceirei prime sinteze. Cred Inset caea este neapeirat necesarä, nu numai pentru a face suma celor cunoscute, dar fi,pentru a ardta laturile mai putin cercetate, a indica problemele la care nu s-adat inca un reispuns satisfeiciitor. Dupei mine vor face altii, desigur, mai bine. Indreiznesc aceastd sintezei nanat de dragostea ce am fatei de peidure in generefi fatä de peidurea romdneascei En special. Printre ceasurile fericite ale pietamele grit acelea petrecute in padure. Am vaut-o En toate anotiinpurile fi sub toateaspectele ; am veizut-o primdvara, eind e Erica neagrei, dar and florile timpuriiviorelele, pärälutele, floarea paftelui, se iau la intrecere cu floarea galbenei acornului. Am velzut-o vara, in, toatei splendoarea ei, cind pddurea de foioase aretoate nuantele de verde fi cind se coc fragii fi zmeura. M-a impresionat ar-monia de culori a codrului, toamna, de la ardmiul stejarilor la roful aprinsal cire§ilor seilbatici. & am veizut-o iarna, vuind sub criveit. Pe zeipada proaspeitävulpile rofcate, stErnite din culcupri, se furifau ca nifte fleicari, iar sticletii multi-colori ciuguleau de zor semintele cazute dintr-un ciulin Walt. Am vdzut peidureade brad, maiestoasä, severei, pe cea de fag, filtrind lumina, pe cea de mesteadin,gratioasei fi vesela fi am admirat, nu odatei, varietatea, frumusetea fi bogatiapeidurilor noastre, primitoare, In care omul se simte acasei, fatei de pddurea tdcutclfi trista a nordului sau Nei de iadul verde" al peidurilor ecuatoriale. Bine- www.dacoromanica.ro
  9. 9. 8 ISTORIA PADURII ROMANESTIcuvtntatei sa fie peidurea noastrei, care ne-a fost ca un [rate, ne-a adapostit, ne-aajutat sa traim fi set ne apiirdin. Dar noi, de vreun secol fi un sfert incoace,n-am ftiut sei o cruteim afa cum se cuvine, s-o pdstram, nu numai ca o fru-musete fi o avere, dar f i ca un izvor imens de seineitate. Am felcut grefeli multefi mari. Sei priveasca cineva ripile din atltea parti ale dealului fi munteluifi va Entelege vina noastrei. Am inceput sä reparam in ultimul timp, dar ranilese vindeca foarte incet f i cer timp indelungat. Multumesc tuturor celor care au contribuit la realizarea acestei lucreiri.Multumesc conducerii actuale fi trecute a Ministerului Economiei Forestierefi Materialelor de Constructii fi a Inspectoratului General de Stat al Silvi-culturii. Multumesc prietenilor ì cunoscutilor care au areitat interes pentruaceasta lucrare, dindu-mi informatii, fotografii fi harti, sau facindu-mi sugestii ;nu ma pot opri sei nu citez numele regretatului academician E mil Pop,al inginerilor I. DumitriuTätäranu, Valeriu Dinu, §i Al.Burnea, numele marilor vineitori fi literati I o n el Pop fi.C. RosettiBlilgnescu, numele prietenilor C. Mota, V. Dr 5.gut, MihaiGuboglu fi Adrian Ghinescu. Ilustratii mi-au fost puse la dis-pozitie ta mod gratios de conducerea Muzeului Satului din Bucurefti, a Muzeelordin Cluj-Napoca, Sibiu, Sighet, Herefti am numit pe Gheorge Foc§a,Viorica Pascu, Cornel Irimie, Traian Nistor, TancredBanäteanu de asemenea pe regretatul ambasador Nie ola e Vancea ,maramurefanul. Ii asigur pe cei amintiti mai sus de recunoftinta mea, iar celorplecati dintre noi le pdstrez o recunoscatoare fi pioasei amintire. In acelqi timp,multumesc calduros Editurii Ceres pentru concursul dat in prezentarea grafteda lucrdrii de fatd. CONSTANTIN C. GIURESCU www.dacoromanica.ro
  10. 10. PADUREA CARPATO-DANUBIANA IN PREISTORIE, IN DACIA SI IN DACIA ROMANA In aceste vechi epoci, piidurea carpato-danu- biand era cu mult mai intinsd Cind prive§ti muntii no§tri acoperiti cu päduri, fárá sä vrei te ginde§tila ve§nicie ; mii de rInduri de oameni i-au privit, s-au bucurat de splendidalor intäti§are. A§a erau §i pe vremea intemeierii Tärii Romäne§ti §i a Moldovei,a§a cind Traian a sträbätut cu legiunile sale In mima Daciei, a§a cind antece-sorii no§tri din epoca de piaträ descopereau primele rudimente ale civilizatiei. Ce §tim despre pädurea tinutului carpato-danubian In vremurile negu-roase ale preistoriei, apoi In vremea dacilor §i In aceea a Daciei Romane ? Unfapt e sigur: era mult mai intinset declt astäzi, acoperea nu numai muntii, dar§i dealurile §i o mare parte a chnpiei. Transilvania, al cärei nume insu§iimplic6 existenta pädurilor mari ce o despärteau de vasta cimpie a Dunärii§i a Tisei, Moldova unde codrii uria§i acopereau dealurile, coborInd Ora lavärsarea Siretului §.1 Prutului, Muntenia sau Tara Româneasc6 unde, cu excep-tia Bäräganului §i a stepei Burnazului, puteai sá mergi de la munte Ora laDunäre numai prin codri erau tdri de pddure, de codri uria0; oamenii erauputini, iar pädurea imensä. Un foarte bun cunoscdtor al pädurii, regretatulEmil Po p, afirma cá pämintul romanesc, trebuie sä fi fost acoperit altädata In proportie de cam 60-70% cu päduri 1. Sint de pärerea lui, cu preci-zarea cg cifra ultimä de 70% mi se pare mai indicatä decit prima. Aproape tot tinutul carpato-danubian chiar §i marginile celor douästepe ale getilor", actualul Wärä.gan i actualul Bugeac era §i este foartepotrivit pentru pädure ; cind slut läsati sä se dezvolte In voie, copacii i chiararbuOii ajugg la virste i dimensiuni impresionante. La Ghergani, la nord-vest de Bucure§ti, a existat piná In 1956, cind a fost doborit de o furtunäraprasnick un stejar care avea 800 (opt sute) de ani, mai vechi decit lute-meierea Tärii Romäne§ti cu aproape un secol i jumätate 2 Tot dintr-un 2 Emil Pop, Pildurile i destinul nostru nalional, Sibiu, 1943, p. 17. 2 G. Potr a, Stejarul de la Ghergani, in Flacdra din 1 aprilie 1957; Cons t. C.Giur es e u, Istoria Bucuregtilor, Bucure§ti, 1967, p. 23. La 25 octombrie 1975 a fost www.dacoromanica.ro
  11. 11. 12 ISTORIA PADURIT ROMANFSTI stejar falnic unul singur a fost construita biserica veche a mdndstirii Din- tr-un lemn" din judetul Vil- cea ; de aci §i numele ei. Traditia acestui fapt e inre- gistratd, impreund cu o serie de alte §tiri, intr-un raport austriac, din 1727 decembrie 14, adresat dinOT, Oltenia consiliului de rdz- boi de la Viena ; raportul . adaugd aprecierea cA bise- rica e frumoasd 1. La Vi- t zantea rdzä§eascd, in jude- tul Vrancea, exista in 1930 2 ... §i exista §i azi un ste- jar gros cäruia localnicii til `e, spun stejarul lui Stefan T cel Mare". Lingd Tismana (judetul Gorj), la punctul ,., r, 417/ , Nereaz, atrage atentia un r castan cu fructe comestibile 4..1747 V= §i cu o circumferintd. a trun-Fig. 1 Plop alb de grosime impresionant6 din par- chiului de peste §ase metri 3. cul dendrologic Simeria (Foto dr. ing. I. Dumitriu Tat. Aran u) Regele brazilor" de la Ti- huta (jud. Bistrita-Ndsäud),un molid, are mai bine de doud sute de ani, §i e concurat de bradul de pe valeapiriului Artagul aproape de Cheia (jud. Prahova), brad care are 62 de metritáiat Cu drujba stejarul cel mai gros de la Ogrdzi, deasupra satului Cdrbune§ti, judetulPrahova, din vestita pgdure C6Iddru§anca ce se intindea peste patru sate. Dimensiunilestejarului: diametru la bazA 1,50 metri, InMtimea 28 de metri, virsta peste §ase sute deani. (Informatie profesor V. Georgesc u). 1 Const. Giurescu, Material pentru istoria Olteniei supt Austriaci vol. II,Bucure§ti, 1944, p. 216. 2 Cind 1-am vázut. La mAn6stirea Cernica sint doi stejari arhicentenari, unullinga biserica Sfintul Gheorghe i altul HITA biserica Sfintul Nicolae" (G ala Gala c-t i o n, Prin fard foper5. tiparit6 postumf Bucure*ti, 1975, p. 152). Ambii stejari sint de-clarati Monumente ale naturii" (Idem, p. 153, nota 1). Vezi i poemul inchinat de GalaGalac ti on stejarului de la biserica Sfintul Nicolae (Idem, p. 152-153). 3 P etr e Mihai Bacan u, in Romdnia Liberd din 15 octombrie 1972, p. 5;acelni despre nucul de peste 400 de ani" de la poalele muntelui Arnota, in satul Bistrita www.dacoromanica.ro
  12. 12. PADUREA CARPATO-DANUBIANA Ix ANTICHITATE 13inAltime §i 2,50 m In diametru 4 ; aceea§i dimensiune in ceca ce privWediametrul 2,50 m o dä lucrarea oficialà Notice sur la Roumanie pentruunii stejari, brazi §i fagi In 1867 1 Ulmul din Cimpulungul Moldovenesc, dincurtea lui Vasile Gavrilescu, pe strada pirlul Morii, a de2Aqit §apte sutede ani, caz extrem de rar de longevitate a ulmului 2 In Bucure§ti sintnumero§i copaci stejari, frasini seculari ; in curtea Casei Grddinilor",In C4migiu, doi aluni turce§ti ating peste zece metri InäAime 3. La tarmulmärii, In pädurea Comarova (jud. Constanta) se allá un stejar brum6riu, de26 de metri inaltime §i cu diametrul trunchiului de 70 de centimetri 4. *iexemplele se pot upr 1nmu4i 5 (vezi fig. 1-7). Dar chiar i in cele doul stepe,Oduri naturale izolate, la marginile lor, n-au lipsit. A§a e Odurea Chirana,din judetul Ialomita, pAdure de stejar, de corn §i alte esente 6, §i p6dureade stejar de la Frdti1e0i, din acela§i judq, mentionat6 In timpul rdzboiuluidin 1768-1774 7. Nu mai vorbim de perdelele de protecOe §i de plantatiilede salcim stejarul stepei care reu§esc perfect in once parte a stepei 8.(judetul Wm.), nue care ar fi cel mai batrin... din tara noastra" (Roma nia Libera din29 iunie 1974, p. 5.). 4 Romcinia Liberd din 19 iunie 1973, p. 5; Petre Mihai Baeanu, Hem din21 iulie 1973. I. Popescu-Zeletin, in Revista Peulurilor, 8 (1956), p. 542-543 semnaleazaun mad care a avut 62 de metri indltime, 2,40 metri in diametru si care a ars in 1946;se afla in padurea Hartagul din ocolul silvic de la Nehoias (jud. Buzau). Semnaleaza deasemenea un brad de 56 metri inaltime si 1,88 metri diametru, existent In 1937 in pa-durea Neculele din Rimnicul-Sarat si un alt brad de 48 metri inaltime si 1,84 metri dia-metru existent in 1938 in padurea Straja (ocolul silvic Straja) (Ibidem). 1 Paris, 1867, p. 81. 2 Coman Soya, in Romcinia Liberd din 17 februarie 1973, p. 5. 3 Const. C. Giurescu, Istoria Bucureftilor, p. 23. 4 Marius Georgescu, in Romdnia Liberd din 31 august 1972, p. 5. 5 Astfel teiul si gorunul din hotarul localitatii Nadanova (judetul Mehedinti), aviadfiecare un trunchi de peste trei metri in circumferinta (Petre Mihai Bacanu in RomdniaLiberec din 17 octombrie 1972, p. 5); fagul imparatului" din raza comunei Arieseni (jud.Alba), un adevgirat gigant (Acelasi, ibidem, nr. din 9 februarie 1973); stejarul impunatordin curtea scolii generale nr. 2 din Braila (C o n s t. C. Giuresc u, Istoricul oraplui Bucuresti, 1968, pl. 3); stejarul secular circa 450 de ani existent linga Ti-ghina in perioada interbelica (informatie Dr. M. Tanasese u), stejarul secular (Quer-cus robur L.) de pe strada Maior ontu din Focsani; tufanul Buzatului" de la Jiana(judetul Mehedinti) cu un trunchi aviad doisprezece metri in eircumferinta si o virsta demulte sute de ani (Petre Mihai Bacanu, in Ronzdnia Liberd din 7 februarie 1973, p. 5; alunulurias de la Ionesti, intre Rimnicul Vilcea i Dragasani (idem, idem, din 5 iunie 1974) etc.etc. Pentru diferitele monumente ale naturii din tara vezi si Emil Pop, N. Salageanu, Mo-numente ale naturii din Romemia, Bucuresti, 1965, 174 p. in 8°, cu planse si o harta. 6 Informatie a inginerului A 1. B ur n ea; cf. Cons t. C. Giuresc u, Princi-patele romdne la inceputul secolului al XIX-lea, Ducure§ti, 1957, p. 44. Va fi citata in celeurmatoare sub forma: Principatele ronläne. 7 Vezi mai jos, p. 175. Pentru padurile aviad intre 500 si 700 de ani vechime din judetul Romanati in1843 vezi anexa, la p. 358. www.dacoromanica.ro
  13. 13. ea= C r f+4 » rL. P 61_ .efirofe.. eFig. 2 Ulm uria* la Calafat, pe malul Fig. 3 Brad alb in bazinul superior al Gilortului,Diametrul, 2,05 m; Inaltimea 43 m. Coroana are pe muhtele Rinca. Virsta circa 550 ani. taltimea www.dacoromanica.rodiam.etrul de 28 m acoperti o suprafatà de 616 m2 50,3 m (Foto Mg. C r istian S toiculescu) (Fotolug. Cristian Stoiculescu)
  14. 14. 3Fig. 4 Copac bAtrin din padurea Letea, jud. Fig. 5 Stejar brumariu de la Baile§ti, jud. Dolj. Tulcea Diametrul la taltimea pieptului 2,05 m; InAlfimea (Foto dr. tug, Dumitrlu Tataranu) 31,75 m (Foto Ing. CrIstian Stoiculescu) www.dacoromanica.ro
  15. 15. Fig. 6 Salelm bAtrin In parcul dendrologic Simeria. Fig. 7 Exemplar remarcabil de frasin, In ocolul www.dacoromanica.ro Diametrul, 1,20 m; InAltimea 20 m silvic Branesti (Foto dr. ing. I. Dumitriu T Atiran u) (Foto:dr. Ing. I. D m Itriu Titär an u)
  16. 16. Fig. 8 Zimbru colonizat in Parcul Trivaie Arge§, Fig. 9 Mistreti in Odure lama. E un vinat rilspindit din stufdri§urile 1969 Deltei pin4 in pddurile de molid ale muntilor (Foto dr. ing. I. D um I t r i u T &Wan u) (Foto dr. ing. I. Dumitriu TAtiranu) www.dacoromanica.ro
  17. 17. www.dacoromanica.roFig. 10. Cerb in muntii Neamtului, 1974 Fig. 11 - Capra neagr6 in masivul Retezatului, 1970 (Foto lug. Paul D ece I) (Foto ing. Paul D ece i)
  18. 18. PADUREA CARPATO-DANUBIANA ÌN ANTICHITATE 19 Un al doilea fapt e iarA0 sigur: in preistorie, de altfel ca §i mai tirziu,In epocile istorice, pädurea a fost de un mare ajutor populatiei de atunci,sub raportul alimentatiei: mai intii prin vinatul säu ; e cunoscutil doar zicala:pädurea e casa 0 masa vinatului" o seamä din animalele vitiate bourul,zimbrul, ursul, mistretul, cerbul, c6prioara, iepurele asigurind carnea necesarä totdeodatä, blänurile i pieile trebuitoare pentru imbräcilminte §i incältà-minte. (vezi fig. 8-11). A poi prin fructele ei: alune, nuci, jir din tustrelescotindu-se i ulei dupä aceea fragi, zmeurg, mure, afine, lacee, precum fructele päduretilor care, läsate pia. toamna tirziu, cind cad singure, §itinute i iarna in cask devin, In cele din urmä, comestibile. Tn sfir0t, totsoiul de ciuperci i bureti vineti de fag, de brad, gälbiori, minätärci, rapt*,ghebe, zbirciogi etc. precum i frunze leurda, ale cärei foi, ca ale märgä-ritarului, sint excelente primävara, dragaveiul, Opädia, loboda sau §tirul,griu§orul, §tevia rädäcini i seminte (chimionul, purul sau usturoiul säl-batic), ca sà nu mai amintim de pe§tii piraielor de munte: asträvii, lipanii,lostritele acestea din urna, se gäseau pinä la inceputul secolului al XIX-lea §i in apele din Muntenia, a§a cum ne aratil Dionisie Fotino zgldvoacele,boi§tenii (soretii), toatele sau zvirlugile etc. Dacä la alimente, la piei §i la blänuri, adgogäin lemnul pentru construe-tia bordeelor i caselor, pentru roc aci trebuie pomenità i lasca pentrudiverse unelte, precum §i pentru plute §i bärci, acestea din wind constindadesea dintr-un trunchi de copae scobit cu ajutorul toporului i al focului omonoxilä" de genul celei ce poate fi väzutä in Muzeul Marinei din Constanta§i Ina astäzi pe unele bälti 2 atunci ne däm pe deplin seamä de importantape care a avut-o pädurea pentru strävechii /ocuitori ai tinuturilor noastre,ca de altfel ai tuturor tinuturilor, in epoca preistoricä. In legaturd cu focul, trebuie sà subliniem faptul al, pe ling6 cel obtinutIn mod natural, de la copacii aprin0 de träznet, oamenii preistoriei au izbutitsa-1 obtia §i pe altä cale, tot cu ajutorul freeind repede §i indelungat,intre ele, douä lemne uscate, de duritate diferitä: e a§a-zisul foc viu" pecare-I mai filceau ineä ciobanii no§tri, la inceputul secolului prezent, §i careavea, dupä credinta lor, i unele insu0ri magice 3. Vezi lotopia TN Tram Acnciag III, Viena, 1818, p. 161-162. 2 Asemenea monoxile termenul inseamnä dintr-un lemn" adicd dintr-un singurtrunchi de copac au fost utilizate de Alexandru Macedon cind a trecut Dui-area intr-onoapte, cu armata sa (Vezi povestirea istoricului antic Arrian in Izvoare privind istoriaromtinilor, I, Bucuresti, 1964, p. 585). Le foloseau i soldalii lui Vlad Dracul in 1445,asa cum ne aratd francezul W al er and de W awrin (Buletinul Conzisiei Istoricea Romciniei, vol. VI, 1927, p. 109). 0 asemenea monoxild, din lemn de gorun, lungd deaproape 12 m a fost gdsitd, la circa un metru i jumdtate adincime sub pdmint lingd satulRdpsig, pe valea Crisului Alb (ScEnteia din 28 noiembrie 1965, p. 2). 3 Dinu M oroian u, I. M. *tefan, Focul viu, Bucuresti, 1963, 486 p. in 8°. www.dacoromanica.ro
  19. 19. 20 ISTORIA PADURII ROMANE5TI In anii 75-74 inainte de era noastrA, proconsulul Macedoniei, C. Scribo-nius Curio, atinge, Cu armata sa, Durfárea, In fata Banatului dupá alticerceatori In fga Olteniei sau a Teleormanului dar nu indräizne§tetreaa s-a temut, dup6 spusa istoricului antic Florus, deintuneci-mea codrilor" ( C urio Dacia tenus venit, sed tenebras saltuum expavit" ) 1A Indaznit un alt general roman, Cornelius Fuscus, pe vremea impAratuluiDomitian In anul 57, dar indrilzneala i-a fost funestà: armata lui Deceball-a surprins In locuri grele, In mijlocul pädurilor, §i, In lupta care a avutloc, Fuscus a pierdut intreaga sa oaste, el Insu§i azind pe locul bàtàliei 2In timpul rdzboaielor dintre Traian §i Decebal, in anii 101-102 §i 105-106ai erei noastre, regele dacilor a avut ca aliat pgdurea ; Columna ridicatI deimpArat la Roma aratá in mai multe locuri pe daci luptind lingA pklure 3.Jar istoricul antic Cassius Dio, care ne dä detalii asupra rilzboaielor dintredaci §i romani, afirmá cá dupà o luptá grea in Banat, In care ambele o§tiriavusesea pierden, Decebal, spre a induce In eroare pe romani, a pus sä se taiecopacii unei pAduri tinere la un stat de om §i i-a camuflat Cu haine §i armedacice, spre a da impresia, de departe, a mai are, in rezerväl, Ina o Wire. 4 Cu greu ne putem face o imagine despre intinderea pädurilor acum douàmilenii. Unde se inalVä azi Bucuretii erau pkluri Intinse §i ele mergeau spremiaztinoapte, incluzind viitorul codru al VIAsiei, piná dincolo de Ploie§ti,unindu-se Cu pädurile dealurilor §i, apoi, ale muntilorl Spre miazàzi, ajungeaunelntrerupt Anil la Dun6re unde se legau de pädurea de luncà a fluviului.La fel In regiunea Teleormanului, al arui nume In limba cumanä adia vecheturceasa Inseamnä pädure nebunä" ; de comparat cu Deliormanul" dinsudul Dobrogei avind acela§i inteles In turca mai noud, osmanlle. In loculvestiIilor codri ai Teleormanului sint astAzi ogoare ; doar ici §i colo: cite unpetec de Of:lure sau cite un stejar izolat, martor singuratic, aminte§te stareade altäidatä. Banatul central §i de rgsg.rit era acoperit de päduri; doar spreapus se intindeau cimpia §i bàlile provocate de revArsilrile Tisei §ibdIti pe care romanii le numeau album". Maramure§ul era In Intregime pAdu-ros §i Ora tirziu, In secolul al XIII-lea, Odurile lui au fost greu accesibileformind o fortdreata naturalä 5. .Aceastä imagine, de fortäreata sau cetate,§i din cauza padurilor impenetrabile, o Intilnim la .difer4i scriitori strEni,referindu-se atit la Transilvania, cit §i la Moldova. Astfel, alAtorul Verancsics 1 F 1 o rus, In lzvoare privind istoria Romdniei, I, Bucure§ti, 1969, p. 522-523. s Martial, In Izvoare privind istoria Romciniei, I, p. 437; Cassius Dio,Ibidem, p. 638. 3 Vezi, de pilda, reliefurile 33, 53 (moartea lui Decebal linga copac), 110, 113, 116,117 la Muzeul de Istorie al Republicii Socialiste Romania. 4 lzvoare privind istoria Romiiniei, I, p. 687. 5 Radu Pop a, Tara Maramurefului in veacul al XIV-lea, Bucure§ti, 1970, p. 46. www.dacoromanica.ro
  20. 20. PADUREA CARPATO-DANUBIANÀ IN ANTICHITATE 21din secolul XVI afirmd cá sultanul Soliman Magnificul cel ce a sfdrimatstatul ungar in lupta de la Mohacs (1526) i a ocupat apoi Buda s-a temutsd ocupe tärile romane deoarece sint foarte bine apArate de muntii cei maiabrupti, de pädurile cele mai grele de strdbiltut ..." Iar o descriere a Moldo-vei fdcutd de un anonim catolic In 1587 afirmd cd tara e acoperità cu dealuri§i pdduri §i de aceea, fiind intdritd natural, s-a putut pdzi de invaziile §i pradd-ciunile tdtarilor" 2 in Dobrogea, pddurile de lingd Dundre §i intinsul codru"din partea de miazdnoapte au oferit locuri bune de addpost §i de apdrare. Este vreo deosebire, sub raportul componentei, a speciilor de arbori careo alcätuiau, intre pddurea din vremea dacilor §i dacoromanilor i pädurea deastäzi ? In general, speciile au Minas acelea0, atit In ce prive0e rä0noasele,cit i foioasele i soiurile albatice de pomi, a§a-zi0i pddureti3. Sint insd §iunele deosebiri. A existat, de pildd, in Dobrogea un soi de pin, din al cdruilemn locuitorii Histriei Ii fäceau fäclii pentru luminat ; faptul e consemnatepigrafic, In inscriptia care confirmd hotarele i drepturile acestui ora § 4.Astäzi, nu mai existd in Dobrogea amintitul soi de pin. Fe de altd parte,tisa, frumosul arbore, cu lemn ro§u, greu §i rezistent, se intilne0e din ce Ince mai rar in pädurile noastre. Una din pricinile imputindrii lui este impre-jurarea cd frunzele-i sint toxice pentru oi §i cai, §i de aceea ciobanii täiauacest copac oriunde-1 intilneau. Fagul cre0ea altd datA i in alte regiuni decitacelea in care se constatd azi. Sub formd de relict se mai and In nordul Do-brogei, la Luncavita 5, ca §i In cimpia munteanä, i anume la Snagov 6. S-auadäugat, in schimb, soiuri de arbori ca salchnul, cu nume turcesc, In secolulal XVIII-lea 0, in vremea noastrd, plopul euramerican, cu cre0ere rapidd,artarul canadian i stejarul Tofu, toti de origine americand. S-au pdstrat in limba romand citiva termeni de origine dacicd in legäturdcu pddurea. Sint mai intii termenii generici copac, codru §i bunget 7, ultimul 1 CdItitori strdini despre Ørile romeine, I, Bucure§ti, 1968, p. 418. 2 Idem, III, p. 200. 3 Ing. I. Dumitriu-Tatlranu. Arbori ;i arbu.gti forestieri fi ornamentalicultivaii En R.P.R., BucurWi, 1960, p. 9. Pentru repartitia acestor specii pe zone, de lamunte Ora In silvostepA, vezi §i Al. Ro§u, Geografia fizicd a Romdniei, Bucure§ti 1973,433 p. in 8°. 4 Aceasta inscriptie, descoperità de Vasile Parvan la Histria In 1914, e publicataIn Anal. Acad. Rom. Mem. Seq. Ist., s. 2 t. XXXVIII (1915-1916), p. 556-593. Ing. I. Dumitriu-Ttitgranu i Suzana Ocskay, Pozijia siste-maticd gi originea fagilor de la Luncavila (Dobrogea de nord) In Revista pddurilor, 1-2,1952, p. 25-31. 6 V. Petrescu, Fagii din pdclurea Snagovului gi originea lor spontand In RevistaRidurilor, XXXIX (1927), 8, p. 431-439. 7 Cicerone Poghirc, Sur les élérnents de substrat du roumain In Dacoromania.Jahrbuch fiir ostliche Latinität, I (1973), Miinchen, p. 199-201; I. I. Russ u, Die au-tochtonen Elemente im Wortschatz der runainischen Dialekte, ibidem, p. 192-194. www.dacoromanica.ro
  21. 21. 22 ISTORIA PADURII RONIANESTIavind intelesul de pädure mare §i deasä ; pentru originea dacia a acestuiadin urmä termen, vezi albanazul bunk care inseamna stejar 1 (Se §tie cälimba albaneza se trage din limba iliricg, aceasta, la findu-i, fiind inruditäcu limba tracicä, deci cu cea dacicä). E interesant de semnalat Ca termenulgeneric codru serve§te pentru a designa unele masive päduroase mari cum eacela din nordul Dobrogei, cel din zona nord-vestic6 a Sätmarului, in muntiiFdget 2 §i unele mari päduri moldovene. Cind, la 3 aprilie 1412, Alexandrucel Bun däruie0e slugei sale adevarate §i credincioase" anume Coman unloc sà-§i facä sat, hotarnica acestui loo precizeazà: di la fratinä drept lacodru ... plaid Ba§eului, iar de la Piriul Alb in sus la codru" 3. E vorbadeci de codrul din vechiul tinut al Dorohoiului, de ling6 satul de azi Comä-ne§ti. Pe de altä parte, Ion Neculce, relatind intr-o 0 samei de cuvinte o In-timplare din vremea lui Radu Mihnea, chid o fiicá a acestuia a fugit dincetatea Hirläului" cu iubitul ei, aratä Ca tinära pereche s-au ascuns In codru. i au fäcut Radu Vodà nävod de oameni §i au gäsit-o la mijlocul codrului,la o fintinä ce sä cherna Fintina Cerbului, lingà podul de lut" 4. Cronicarulse referä la marele codru al Hirläului care se intindea pe zeci de kilometri. Tot de la daci avem cuvintul brad 5 - In albanezä breth. i nu-i o simpläintimplare cä bradul e asociat la poporul roman cu diferite evenimente Insem-nate ale vietii omului: cu cdsätoria, bradul impodobit insotind cortegiulsau fiind pus la casa mirilor Cu construirea casei el fixindu-se pe AIMacoperiplui atunci and acesta e gata cu moartea, iara§i bradul ImpodobitInsotind cortegiul. De asemenea dacio este numele gorunului, aceastä frumoasäspecie de stejar. In sfirsit, in aceea0 categorie intrà termenii curpen desig-nind vrejii de vita sälbatick §i domesticä mugure (In albanez5. muguli)§i simbure (in albanezä thumbulè). Constatara wdar cá mo§tenirea dacicA Inlegäturà cu pädurea este apreciabilä, mai ales and ne &dim la relativ putiniitermeni vreo sutä §aizeci care ni s-au pästrat din limba acestor strämo§i. 1 I orgu I orda n, Toponimia romcinea,scd, Bucuresti, 1963, p. 69 si 425. Vafi citata in cele urmatoare sub forma: Toponimia ronzdneascd ; I. I. Russ u, Limbatraco-dacilor, editia a doua, Bucuresti, 1964, p. 204. 2 I. Iurasciuc, 0 tehnicd straveche de ()Elora, In Cibinium, 1967-1978, p. 179. 3 Mihai Cost achescu, Documente moldovenefti Enainte de ,,Stefan cel Mare,I, Iasi, 1931, p. 97. 4 Ion Neculce, Letopisepil Tetra Moldovei, ed. Iorgu Iordan, Bucu-rest i, 1959, p. 16. 5 Cicerone Poghirc, loc. cit. Gheorghe Stanciu, In Magazin Istoric,ianuarie 1974, p. 99 crede a termenul tapd, InsemnInd taietura In forma de pana",facuta Cu toporul in trunchiul unui copac, In partea In care trebuie sa cada acesta, ar fide origine dacd. Termenul nu figureaza In dictionarele Tiktin si Candrea; e un termendialectal din regiunea muntoasa udata de !guile Dimbovita, Prahova si Teleajen. www.dacoromanica.ro
  22. 22. PADUREA CARPATO-DANUBIANA. IN ANTI CHITATE 23 In privinta caselor dacilor, stiri pretioase ne da. Columna lui Traian ;sint reprezentate pe acest monument case facute din birne sau lobde, asacum se fac i azi si mai ales se fäceau In regiunile de munte ; acoperisurile,ascutite, au &ma lesi, i sint alcatuite probabil din sindrile (vezi fig. 12-13).lar gardurile, din scinduri ascutite la virf, slnt tot una cu gardurile de fambrecare se mai vedeau in primele decenii ale secolului nostru In satele de munteChiojdu Mare si Mic (judetele Prahova si Buzau) si se mai vad Inca Indiferite regiuni muntoase 1. Multe din uneltele, vasele i mobilele de lemn care timp de doug mileniiau existat In casele tdranilor nostri unele exista i azi, iar celelalte se potvedea in muzeele etnografice ale tarii sint mostenite de la daci. Furcagrebla de lemn, fusul de tors, rischitoarea, sararita, scaunele mici si masarotunda, lavitele, drugul transversal de asigurat usa cea mai bung incuie-toare blidele, putinile i putineiele, jugurile i resteiele, toate acestea siInca multe altele se faceau din lemnul pädurii §i anume din soiurile diferitede lemn, mai tari sau mai moi, mai dense sau mai usoare, dupa cum eranevoie (vezi fig. 14-17). Mult mai bogatä este mostenirea latina. Multi dintre copacii paduriipoarta nume latine. Fagul (fagus), frasinul (fraxinus), ulmul (ulmus), cornul(cornus), teiul (tilia), plopul (populus), arinul sau aninul (alnus), tufanul(tufa), carpenul (carpinus), cerul (cerrus), artarul (*arciarius, din acer), singerul(postverbal din a singera, sanguinare), salcia (salix, -cis), sorbul (sorbus),socul (sambucus), zada (daeda). 2 O problema speciala pune numele generic peidure. Lingvistii 11 deriva, cuajutorul metatezei din latinul paludem (acuzativ, de la palus, paludis !) careinseamna Insà balta." 3. De ce s-a ales insà acest termen, al carui inteleseste departe de acela al padurii, spre a se exprima notiunea de padure ? Oarepentru cà uneori pe marginea bà1ii sint copaci (Weil, plopi)? i de ce nus-a utilizat termenul obisnuit sylva", mai ales ea avem In romaneste sälbaticcare deriva din sylvaticus" ? Nu cumva padure are alta etimologie ? Nu cumvasintem In fata unei mosteniri dacice, asa cum e cazul cu brad, copac, gorun,codru, bunget ? Existä i alti termeni de origing dacica, terminati in -re, canweare, strugure, mugure, viezure, Dui-14re 4, dar Cu accentul pe prima silaba. Vez ..menea case si tambre reprezentate pe Columna Traiang, reliefurile I, XIX,XLIII, LIV, LVI, LVII, LIX, LXIII. 2 Vezi Diclionarul limbii romdne moderne, Bucuresti, 1958, sub termenii respectivi. Pentru singer, clam dealul Stngerif de ling5. Moreni, deci deal cu padure sau pAdu-rice existentà sau fost5. de singe& Aci s-au dat lupte cu hitleritii la 25 August 1944(Col. Florian Tuc 4, Inscriplii tn piatrd, Bucuresti, 1974, p. 57). a Idem, sub pildure. 4 Vezi I. I. Russu, Limba traco-dacilor, editia a doua, Bucuresti, 1967, p. 16. www.dacoromanica.ro
  23. 23. 71t e. , 4 74 ° "-. 44. , `4 el, , °Fig. 12 Casa din Curtisoara, jud. Gorj. Circa 1800. La Muzeul Satului, Bucuresti (Foto Muzeul Satulul) ,.14Fig. 13 Casd din Naruja, jud. Vrancea. inceputul secolulni al XIX-lea. La Muzeul Satului, Bucuresti (Foto Muzeul Satului) www.dacoromanica.ro
  24. 24. Fig. 14 Tron din lemn de fag, zona Tirnava Mare. Secolul XIX-lea. Lun- gime 118 cm ; lAtime 79 cm ; InAltime 50 cm (Foto Muzeul Satului) Gin Fig. 15 Scaune:aScaun din leran de nuc, spatele din fag,cioplit Cu barda. Comuna Turt, jud. SatuMare. b-Scaun cu spate, din lemn de nuc,spatele de fag. Comuna Turt, jud. Satu Mare (Foto Mu zeul Here.,ti) www.dacoromanica.ro
  25. 25. Fig. 16 - Elidar din lemn de brad sculptat, crestat 0 pictat, 1779. Din Transilvania; lungime 88 cm; Mime 13 cm; inaltime 50 cm (Foto Muzeul Satului) Fig. 17 - Plosa dub15. pentru tuicA. Jud. Maramurq (Foto Muzeul HereW) www.dacoromanica.ro
  26. 26. PADUREA CARPATO-DANUBIANA !N ANTICHITATE 27 In afarä de numele de arbori de mai sus, tot de origine latín sint urma- toarele parti componente ale copacului: reidcicinä (din radix, radicis), trunchi (trunculus), scoargi (scortea), ramurä (ramus), foaie (folia), [loare (flos,-ris), fruct (fructus), sdmintä (sementia), rnustatä (mustacea), putregai din putred (putridus), burete din boletis (= boletus), cucuruz, fructul bradului ; in limba sardà cocoriza, deci origine latinä.; de aici, apoi numele porumbului, ai cOrui stiuleti seamäinä Cu cucuruzii brazilor. De asemenea latine, ca origine, sint colectivele, Cu sufixul -et (latin -etum) vi anume: fdget (* fagetum), ulmet (Ulmetum: nume/e unui castru roman vi al unei avezOri civile in Dobrogea, unde e azi Pantelimonul de sus, judetul Tulcea) 1; brddet, rädAcina fiind dacicà vi sufixul latin: caz tipic de rezultat al amestecului dintre limba daca vi cea romana; frilsinet 2 (fraxinetum); socet 3, sorbet 4; cornet (cornetum) ; de la o asemenea pOdure de corn vi-a luat numele manOstirea din judetul Vilcea. Diminutivul din cornet este corná."- -t,el, padure micA de comí., de unde numeroasele topice pe intreaga faVà a pámintului românesc, Intre care Cornatelul de la Mostivte (judetul Ilfov) ora v pe vremea lui Matei Basarab 5). Un alt colectiv e cälinet, padure sau grup de cani, ca O mälinet, pädure de mälini, ca vi sälcet, pOdure de sOlcii. Notärn de asemenea Nucet, iarAvi frecvent pe intreaga arie româneascil. Douli vechi mAnästiri muntene s-au numit astfel: una in judatul Dimbovita, alta pe valea Oltului; spre a nu se confunda vi fiindcg prima era mai veche, cea de a doua,de pe Olt, vi-a schimbat numele in Cozia ; e ctitoria lui Mircea cel Batrin °. O caracteristicä a pOdurii românevti este frecventa päduretilor, adicA apomilor sälbatici: meri, peri, pruni, cirevi vi scoruvi. Nu arareori, toamna,vezi, in mijlocul pädurii de foioase ava cum am vOzut pe valea Suvitei,intre Cimpuri vi Soveja cite un mär mare, rotat, incärcat cu o mu4imede mere mici, rovii sau galbene. E o privelivte surprinzätoare vi admirabilàIn acelavi timp, tot ava ca vi privelivtea, primOvara, a cornului inflorit, patä. 1 Vezi V. PArva n, Cetatea Ulmetum, in An. Acad. Rom. Mem. Seg. Ist. s.t. XXXV (1912), p. 497-610; t. XXXVI (1913-1914), p. 245-328 §i 329-420;t. XXXVII (1914-1915), p. 265-304. 2 Vezi documentul muntean din 1537, iunie 18, prin care Radu Paisie intArestemAnAstirii Govora, filtre altele, o parte din FrAsinetul de cimpie" (Documente 13, XVI,vol. II, p. 226-227). 3 In 1835, un sat Socetu, cu 61 de gospod6rii, in judetul Dimbovita (Principateleromdne, p. 224). 2 Topic In fostul judet Vla§ca (Toponimia romdneascd, p. 428). 5 Const. C. Giurescu, Un vechi oral al Tdrii Romdnefti: Corndlelul, Bucu-re§ti, 1957, 36 p. in 8° (Extras din Studii fi articole de istorie, II). 2 const. C. Giurescu, Doud monum,ente religioase din veacul al XIV-lea:Nucetul sau Cozia din -Mea fi Nucetul din Dlmbovita, In Mitropolia Olteniei, XIII (1961)1-4, p. 38-49. www.dacoromanica.ro
  27. 27. 28 ISTORIA RADURII ROMANESTI galbena, vie, In timp ce restul padurii e inca negru, neinfrunzit, sau priveli§steacirePor salbatici, cu frunzele ro§ii, toamna, ca aceia ro§ de unde pe Suba, la poalele magurei OdobeOilor. Ace§ti padureti pe care uniiiubitori de oameni fi altoiesc citeodata, facindute ca aläturi de cei obi§nuitiale caror fructe Iti strepezesc dintii, sä gase§ti, In mijlocul padurii, cite un marsau un par Cu fructe bune, aidoma celor din gradina explica multimeatopicelor peri§ : unul, de pilda, In Ilfov, altul in Transilvania, cu diminutivullor peri§or 1 - dar §i peret, cu sufixul latin meri§ 2, scoruget sau padurede scoru§i In codrul Scorugetului au cautat adapost Horia §i Clora, lasfir§itul toamnei anului 1784, cu gindul sal reia, in primavara, mimarea. A§adar, o puternica, predominantä, mo§tenire latina, In terminologiaprivind padurea, paralel cu aceea privind agricultura, viticultura §i cre§tereavitelor 3. 1 Un sat Periforul al mAnlistirii Colma sub Mihai Viteazul: Monahia Irina Gavrilfi,Danii fficute de Mihai Viteazul mdndstirii Cofuna Bucoodl, In Mitropolia Olteniei, XXIV(1972), 9-10, p. 792 Satele Periforul §i Stejariul, In judetul Mehedinti, in documentuldin 1627, ianuarie 10 (Documente B, vol. XXI, p. 306). 2 Vezi asemenea topice In Toponimia romdneascd, p. 427. 3 Pentru aceste din urm4 domenii, vezi Cons t. C. Giur es c u, Dinu Gi u-r ese u, Istoria Romdnilor, Bucureli, 1971, p. 141-144. www.dacoromanica.ro
  28. 28. PADUREA IN EPOCA MIGRATIILOR. ROLUL El SUB RAPORTUL CONTINUITATII POPULATIEI ROMANICE IN TINUTUL CARPATO-DANUBIAN Nu retragerea la munte, ci retragerea la peiclure ()data cu parasirea Daciei de catre administratia §i armata romana, onoua perioada incepe in viata dacoromanilor. Marea majoritate a acestora,adica taranii deci plugarii, pastorii, crescgtorii de vite 0 orapnimeasaraca §i mijlocaqa meseria§i, mici negustori au ramas pe loo; n-auplecat decit cei bogati care, cu banii lor, puteau trai oriunde. S-a putut stabilirelativ upr un modus vivendi" Intre dacoromanii ram* pe loc §i noii stapini migratorii deoarece aceOia din urma aveau nevoie de grinele fi produsele animate ale celor dintii. Mai ales ca intre primii veniti In Dacia, au fost §icarpii adica dacii liberi din estul qi nordul Moldovei, rude bune, de singe, Cucei din fosta provincie romana. Ora§ele au avut mai mult de suferit, deoareceele atrggeau mai mult prin stralucirea i bogatia lor ; mu4i ora§eni s-au retrasprin satele vecine ; au mai ramas Ina unii in casele modeste qi in bordeielede la margine, a§a cum arata sapaturile arheologice de la Alba Iulia, de laSarmizegetusa, de la Porolissum §i din alte centre. Satele n-au avut preamult de suferit: tkanii 1§i luau putinele lucruri §i, mininduli oile §i vitele avutia principala intrau In pädurile vecine unde se adgposteau pint)."treceau iure§ul, primul impact. Casele §i bordeiele daca fusesera arse saurisipite §i le refaceau repede : lemn era din belpg iar muruiala nu luamult timp. In indelungatul rastimp circa un mileniu care separa parasirea Dacieide formarea Statului Tarii Române§ti sau Munteniei, pcidurea a jucat un rolde ceipetenie in continuitatea populatiei romanice amijlocild In stinga Dungrii, In tot tinutul carpato-danubian, de la Tisaping la tarmul marii. S-a vorbit mult §i se vorbe§te Inca de retragerea lamunte", de adäpostul pe care l-au oferit Carpatii In tot timpul acestui mileniu ;trebuie sá se precizeze insa ca muntele a fost insemnat in primul rind prinpeidurile sale care lnsemnau nu numai adapost, dar §i, a§a cum am aratat,hrang variata. lar cum padurea acoperea nu numai muntii, dar §i dealurile www.dacoromanica.ro
  29. 29. 30 ISTORIA RXDURII ROMANESTf0 o build parte a cimpiei, rezultatul a fost Ca romanicii s-au putut pästradeopotrivd §i la deal §i la yes. Este semnificativ faptul cd slavii migratoriicei mai lumen* §i din care o parte s-au a§ezat In tinutul carpato-danubian,amestecindu-se prin cdsdtorii cu romanicii i fiind, in cele din urmd, asimilatide cdtre ace§tia au dat numele de Vlas,.ca, adicd de tara Vlahilor sau ro-mânilor unei regiuni de ces §i anume pddurii uria§e dintre stepa Bdrdganului aceea a Burnazului. I-au zis ap, deoarece aici In acest tinut acoperit deintinse páduri, sträldtut de ape Colentina; Dimbovita, Argepl, Cilni0ea,Pociovali§tea etc. i presärat cu lacuri §i bàli Snagovul, CdIddru§anii,Greaca, iazurile Colentinei §i Mosti0ei etc. au gäsit pe romanici, pe vlahi,In mare numär, facind agriculturd in poieni, crescind vite, prinzind pe0e,avind prisäci, mori §i iazuri §i vinzind ce le prisosea in tIrguri 1. E foarteprobabil ca §i celdlalt nume dat de slavi, Vldsia care se referd la pädurea saucodrul intins de la nord de Bucure0i, sd aibd acela0 inteles, de tara a vlahilor ;sub forma vlasi intilnim pe români atit In documentele din Muntenia, clt§i in acelea din Peninsula Balcanicd 2 Addogdm apoi imprejurarea cà iIn Transilvania de miazdzi e amintità In documentul din 1224 dat sa0lor,pddurea romanilor 0 a pecenegilor" (sylva Blacorum ci Bissenorum" ) 3,ardtind iard0 legdtura Mtre ai no0ri §i pddure ; cIt despre pecenegi cres-cdtori de vite dar oameni de stepil e probabil cà Indelungata conlocuireCu românii circa trei veacuri i jumdtate îi va fi deprins §i pe ei cufolosul pädurii in care se pot adäposti nu numai oamenii dar §i viteleprincipala bogälde i pentru ai no0ri, dar §i pentru ei. kadar, nu retragereala munte, ci retragerea la pddure 4. Vezi Cons t. C. G iur es c u, Formarea poporului roman, Craiova, 1973, p. 125.A fost o eroare a comisiei de propuneri suprimarea numelui de Vla§ca la ultima reformdadministrativa, intrucit acest nume este o dovada concludenta de existenta populatieiromanice in cimpia munteand, in epoca venirii slavilor §i a coabitdrii i asimilärii lor.Eroarea se poate indrepta prin adaogirea numelui de Vla§ca la acela de Ilfov, a5a incitpe viitor, judetul sd se numeascd Ilfov-Victfca, Cu nume compus, dupti pilda judetelorCara-Severin i Bistrita-Ndsäud (Vezi §i cele ce am spus in privinta aceasta in MagazinIstoric, VII (1973) 8, p. 31-32. 2 Astfel, in documentul din c. 1481 (rdspunsul dat de locuitorii din judetele Braila,Buzau §i Rimnicul-Sdrat lui Stefan cel Mare) rumdnii sint numiti vlasi (I. Bogdan, Bra-fovul, p. 282-284). Pentru vlasii din Peninsula Balcanica vezi N. Drdgan, Romanii inveacurile¡XXIV pe baza toponimiei i a onomasticei, Bucure§ti, 1933, p. 17-18, 616;Silviu Dragomir, Vlahii din nordul Peninsulei Bakanice in evul mediu, Bucure§ti, 1959,p. 13, 24, 25, 55. 3 Documente privind istoria Romeiniei, C. vol. I, BucurWi, 1951, p. 209. 4 La finele secolului al XVI-lea, Giovanni Antonio Magini spune despre casele ro-m anilor a nu sint de piatrd i nici impodobite, cdci romanul se multume§te sd stea Incase de valdtuci i sa traiascd in munti §i in codri" (Ceileitori streiini, IV, p. 581). intre-barea lui H. H. Stahl, Studii de sociologie istoricei, Bucure§ti, 1972, p. 64, dacd populatia www.dacoromanica.ro
  30. 30. PADUREA nsi EPOCA MIGRATIILOR 31 Din conlocuirea cu ii i asimilarea lor de cdtre inainta0i nqtri, arämas in limba romând o serie de termeni in legdturd cu pddurea. In primulrind, clteva nume de copaci: stejar (bg. steier), girneatá (granica, pronuntägranita), scortq (bg. skoruga), apoi cring (vechi slavul krongu), precum §inume designind feluri de pdduri: 1) Bucovind care inseamnd pädure defag" i derivé. din buk" fag. Din acest nume comun i documentele mol-dovene ale secolului al XV-lea amintesc adesea de bucovinele" din parteade nord a tdrii au fdcut austriacii, dupä anexiunea din 1775, numelepropriu care a rämas pind astdzi. 2) Dambravd Insemnind pddure de stejar" ;rädäcina termenului e vechiul slay Ax,st. adicd stejar ; de aci se trage i numeleriului Dimbovita: apa stejarilor, care curge printre pdduri de stejar", §iapoi, de la apä, numele judetului ; de asemenea numele riului Dimbovnic.3) Zeivoi Insemnind pädure de luncd, de pe marginea rlului. 4) Huciu, pAduredeasä, din ucraineanul hug6a, desi§. Din nurnele slay al arinului sau aninului, elha, s-a format adjectivulelhov care insemna cu arini", arini§", iar din elhov numele, românesc,libo, dat unui riu §i apoi, de la rlu, judetului. La fel din numele slay alartarului, kl6n, s-a format adjectivul klénov, de artar sau cu artar, de uncletopicul rornanesc Cleanov, dupá cum de la numele slay al cornului, dréns-a format drénov, de corn, al cornului, de unde românescul Dranov 2 Tota§a, de la rugii de mure de pe malurile lui In vechea slavä tut Insemna mures-a format numele riului Tutova care s-a dat apoi judetului respectiv. Ungurii spuneau arinului eger, de aci egeres, pAdurice de arini, de undetopicul transilvänean Aghire§, ; de asemenea egerbegy, arini§, care a datAgirbiciul nostru 3. De la ultimii migratori, pecenegii §i cumanii, care au stat in tinuturilenoastre circa trei secole §i jumdtate (circa 900circa 1241) a rdmas numelepädurii mari care acoperea odinioard partea de sud-vest a Munteniei, T ele-ormanul (teli orman pädure nebund); de la pddure luat numeleriul respectiv §i apoi, la intemeierea statului, §i judetul.bd§tinag s-a putut mentine In cImpia Tärii Rom Ane§ti *i a Moldovei", oricit am admitecà s-ar fi adApostit i in ochiuri de pädure" e nejustificatd, deoarece nu e vorba de ochiuride padure" ci de masive imense ca acela dintre stepa Bardganului i aceea a Burnazuluisau de masivul teleormAnean, cel olLean i de Intin*ii codri moldoveni. De altfel, Stahladmite continuitatea de-a lungul Dundrii (p. 64); de ce n-o admite de-a lungul riurilorcare strdbat amintitele masive? 2 Erau bucovine mari" care se Intindeau de la Carpati pind la Siret §i o buco-vind !ilia." de la Siret la Prut (H urmuzaki-DensuOan u, Documente, I, 2,p. 485). intr-un document moldovean din 1518, citim, In legdturd Cu hotarnica satuluiMihuceni: dupd hotarul vechi, pe unde din veac au folosit, iar In bucovind clt vor puteadeschide i curati (Documente VI A, vol. I, p. 128-129). 2 Toponimia romdneasca , p. 52 i 357. 3 Idem, p. 50. www.dacoromanica.ro
  31. 31. 32 ISTORIA PADURII ROMANESTI In toata aceasta perioadä a migratiilor, de un mileniu, suprafata paduriinu credem cá s-a mic§orat rata de ceea ce era la pä.rasirea Daciei romane.Populatia era Inca rara §i. loe era destul. S-au facut, e adevarat unele curäturi,runcuri sau lazuri, jari§ti §i ar§ite, cu toporul, Cu securea, cu sapa §i cu focul,dar, In schimb, padurea s-a intins In unele locuri unde altadata erau ogoaresau finete. N-avem documente scrise contemporane care sa ateste acestdublu proces, dar exista termenii In limba §i exista documente posterioarecare ne arata cum s-a procedat in privinta curAturi/or. Runc e de origine latina (din runcus) §i inseamna loe defri§at din padure;operatiunea se facea a§adar inca din timpul Daciei romane §i a continuat§i dupa parasirea ei. Prin documentul din 1560 aprilie 9, Alexandru Läpu§-neanu Intare§te nepoatelor lui Hila andru ocina lor in care se cuprinde §io a patra parte din Vagie§ti, parte din cara apa Trotuplui §i cu poenileanume Podena §i Runcul, ce este terebejul [. curatura I] lor cari sint pisteapa Trotuplui §.1 a patra parti din poeni Borilei". Harta statistica din 1835,intocmita pe baza recensamintului din 1828-1832 arata o serie Intreagade sate cu acest nume: astfel Runcul In judetul Arge§, Runcu In judeteleVilcea, Dimbovita §i Buzäu, Runcu-Rediu §i Runcpru In Mehedinti 2 Lazeste de origina slava (din laz) 3 §i are exact acela§i Inteles ca §i runc ; vechiislavi care au coabitat cu dacoromanii §i au fost, dupa citva timp, asimilatide ace§tia, au practicat a§adar §i ei defri§area. La 16 septembrie 1628 areloe o vinzare de ocia. la Cote§ti (judetul Rimnicul Särat) §i am dat §i lazulde la Gule§ti" (azi Gole§ti 1), citim In act 4. lar lntre I septembrie 1632 §i31 august 1633, mai multi mo§neni vind jupinului Neagu un lazu care iastemänastirea pá acel lazu, sá cheama acel lazu al Po§aaii, drept bani 900" 5.Aceea§i harta statistica amintita mai sus india satul Lazurile din judetallDimbovita °. Iar un act din Bra§ov, datat 6/18 iulie 1840, referindu-se lasatul Simbata de Sus, arata cá acum au lazuit (i)obagii i pädure de 50de cara de finu cu paguba curtii" 7. Curdturd §i seiciiturd (seatura) sint ter-meni formati mai tirziu, dupa formarea limbii române, §i au acela§i intelesca §i runc §i laz ; primul aratä ca s-a curätit padurea, facindu-se loe de fineatäsau aratura ; cel de al doilea cá s-a secat pädurea adia, tot a§a, s-a curatit.Dar sacatua (secätura) india. §i tehnica special& Intrebuintatä anume co-jirea circulará a copacilor pe o anumitä lätime, asa incit circula-Va sevei Documente, A, XVI, vol. II, p. 145. 2 Principatele ronuine, p. 211, 219, 224, 249 si 285. 3 Diclionarul limbii romdne mod,erne, sub laz. 4 Documente, B, XXII, p. 323-4. 5 ldem, XXIII, p. 613. 6 Principatele romdne ..., p. 223. 7 N. I or g a, Acte romdnefti f i cetepa Bucuresti, 1932, p. 244. www.dacoromanica.ro
  32. 32. PADUREA TN EPOCA MIGRATIILOR 33se intrerupea. In consecint6, copacii se uscau In picioare" §i apoi erau ta-iati, lemnul uscat putind fi Intrebuintat imediat pentru cherestea sau pentrucordectionarea a tot felul de lucruri. La Inceputul secolului al XIX-lea existausatele Curatura in judetele Mehedinti §i Ia0 §i Blidari Curdtura in RimniculSärat, precum §i Vasuiu (Sdatura ) §i Pdrosu (Sdcdtura), ambele In Putna 1.JariVe §i arMei au o acceptiune specialL loe din Odure curd-tit prin foc,arzindu-se copacii; e binecunoscut satul de podgorie Jari§tea din fostultinut al Putnei, azi In judetail Vrancea. Facem sà urmeze acum o sam6 de documente din secolele XVXIXprivind actiunea de defri§are ; ele ne lumineaz6 asupra felului cum se procedaIn lungul mileniu al migratiilor, deoarece procedeele erau acelea0, nu existaaltä tehnic6. La 15 aprilie 1498, Radu oel Mare int6re§te nfädästirii Govoralivezi §i din vadul Slatinei de /a Trestioarà §i din jos §i din sus, cu livezile§i cu pgdurea, §i eit este curätat In padure" 2. La 7 aprilie 1518, Neagoe Ba-sarab intAre§te jupanului Danciul §i altora o pklure la Aninoasa, fiindaDanciul cu ai lui au cerut de la domnia mea aceast6 ocinä, Odurea toatà,ca sa curete acel loe cu foc §i cu securea" 3. Printr-un act din 20 martie 1543,dat In Bucure0i, Radu Paisie voievod Intdre§te lui Mircea §i feciorilor luisd le fie mo0e la Poenile Zlätarului" numele e semnificativ ; and acumparat Mircea aceast6 mo0e, cu 750 de aspri, au fost plira de pàdure§i de copaci §i au curätit Mircea acea mo0e cu securea §i cu tirnAcopul §icu foc i cu multà sudoare §i ostenealà" 4. La 14 iulie 1538, la Tirgovi§te, Radu Paisie voievod IntAre§te slugii sale Cana §i fratilor acestuia ocindin Nego0na, cinci pgrti de °cilia, fiindc6 le este veche 0 dreaptg ocina de-din4 5 0 curAtità cu securea 0 cu foc §i cu munc6 in ar00, Ineà in zilele luiDan voievod cel bdtrin" 6. Sapte ani mai tirziu, la 6 iunie 1545, Mircea Cio-banul le-o Intäre0e din nou, precizind eh o stdpineau inch din zilele fapo-satului Dan voievod ; §i au cur`alat cu securea §i cu sapa 0 cu focul In pà-durea deas6 §i tare" 7. 0 intArire similard da Alexandru voievod, la 7 iunie1571, lui Vladul 0 lui Baico 0 altora, pentru ocina lor din Poeni numelee iarä0 semnificativ lug loe de pädure", cumpäratä de bunicii lui Vladul§i Baico cu 500 de aspri. Si au curdtit-o cu securea §i cu sapa 0 cu foc §icu mult chin". 8. Un act similar este acela din 18 iulie 1587 prin care Mihnea 1 N. Iorg a, Acte romdnefti fi diem grecefti..., p. 189 §i 261 Pentru s6cAturà" vezi*i H. H. S tah 1, Paysages et peuplement rural en Roumanie, In Nouvelles études dhistoire,III, 1965, p. 73. 2 Documente, B, vol. I, p. 460. 3 Idem, Veacul XVI, 1, p. 134. 4 Documente B, Veacul XVI, vol. II, p. 297. 5 Inseamn5. ocinl strArnwascA", mo§ie mWenità din mo§i-strAmo§i. 6 Documente B, Veacul XVI, vol. II, p. 248 E vorba de Dan I (1384-1386). 7 Documente B Veacul XVI, vol. II, p. 328-329. 8 Idem, vol. IV, p. 27. www.dacoromanica.ro
  33. 33. 34 ISTORIA PÄDURZI ROMANESTIvoievod intärind mänästirilor Motnäu, Agaton i Ioan Bogoslovul ocina dinjurul lor, spune: Pentrucà aceast6 mai sus zis ocia a fost ocinä domneascàsi a fost Odure intreagh" i necurälatä, ci au cueätat-o eälugärii de la mànàs-tirile care sint mai sus zise, cu securile si cu foc i cu multà" trudà" IatIacum citeva documente moldovene. La 25 octombrie 1683 feciorii lui StefanBudgescul And lui Dima pircAlabul, intre altele, o curAturà de fin la Cre-menet" 2, in actualul judet Vrancea. La 15 aprilie 1702, Neculai Vilcanfeciorii lui, veniti din Muntenia, se inteleg cu räzäsii din Näruja, ca, fkin-du-si doua" bordeie la Chee, in Simion, s6 därn pe anu cite trii lii bätutipe cite säcäturi i curAturi vom face, sä le pPätim cite seizäci de parale pecite vom putè descurca din pgdurea märuntà" 3. In loe de a curati sau aläzui se mai intrebuinta citeodatä si a destupa, dovadà actul din 15 martie1718, prin care Mihai Racovità voievod hotArAste lui Vasilie Danciul i fiuluiacestuia sà fie volnici lima ale sale drepte ocini i mosii, a le destupadin codru si a le opri de carà toti ràzesii; aceste mosii li se cuvin de pe Bo-diman, unul din Mtrinii" satelor Poiana-Ndruja 4. Interesantà si sub ra-portul inceputurilor mängstirii Agafton, este cartea domneascä (lath deGrigore Ghica voievod, la 1 octombrie 1729, lui Agafton sälastrul" careau mers in codrul ce este pe locul domnäscu la ocolul BotAsenilor si au cu-rgtit pAdure i s-au Meut mädästioarà cu chilii i s-au pus pometi pe lingächilii". I se dà si o poeni0", tot pe loc domnesc", 1111gà sihAstria lui 5. Deasemenea interesantä pentru faptul cà arat6 cum o sealturg" abandonatàdevine iaräsi pädure dupà citäva timp, este diata din 1863 a Mtrinului vrin-cean Poiadä pentru o poiang cu fineatà" pe Dealul Secäturei. Avind euaratà unchiasul dreaptà secaurä rácutäl cu topor din codru meriu de taia-miu, din vremea robiei° i apoi am läsat-o si al doile iar a umplut-o pädure. am zis fratilor mei sä. mergem sä o secgm. Fratii i nepotii nu au vrut,zicind: cine a seca pädure, va stàpini. Apoi m-am sculat impreudá cu fecioriimei si am tgiat pgdure i i-am dat foc si am fäcut secäturi de iznoavg dinpAdure mere, opt MI6, care aceastà secäturä se numeste Dealul Seaturii".Aratä hotarele ei i le face feciorilor fiindcà eu am ars ochii i miinilepirà am fàcut secáturä" 7. 2 Documente B. Veacul XVI B, vol. V, p. 316. 2 Aur el S av a, Documente putnene I, Focsani, 1929, p. 26. Idem, p. 57; cf. Simion Iltrnea, Locuri Fi legende vrincene, Baclu, 1972, p. 143. Aurel Sava, op. cit., I, p. 64. 5 N. I org a, Studii gi documente, V, p. 232. Adicl de pe clnd Vrancea Inapuse pe nedrept In stapinirea marelui boier Rosno-vanu, cu care vrIncenii au purtat un Indelungat i, pinl la urma, biruitor proces. 7 Simion HIrnea, op. cit., p. 125-126. www.dacoromanica.ro
  34. 34. PADUREA IN EPOCA MIGRATIILOR 35 Pentru Transilvania citdm scrisoarea In latine§te din 1.549 august 7,a lui Ilia§ Vodà al Moldovei atre bistriOni cerindu-le sä lase pe locuitoriidin Feldru, supu§ii säi, sä-§i stäpineasc6 päminturile pe care le-au avut dinvechime §i sà-§i facä In pädurea deasä curäturi In privinta jarivilor, citIm un act din 7 iulie 1526, Tirgovi§te, prin careRadu de la Afumgi däruie§te lui Färtat clucer o bucatä de loe din loculdomnesc; ca punct de hotar e indicatä Jard§tea" 2. La 5 iunie 1560, Alexandru Läpu§neanu intäre§te slugii sale Vasconi§te curAturi §i cu prisaa §i cu grädini, lug In pädure, In afarä de cimp,ce li-au curAtit ei (Vinzgtorii1) In ocina lor §i le-au ars 3. Interesant e actuldin 20 martie 1584 prin care Petru *chiopul latäre§te lui Bratul pitar, intrealtele, In mijlocul bucovinei", adia a pädurii de fagi o poianä." ce se nu-me§te Pojarna, pe Bic, §i cu piraiele ei de moarà", cumpäratä cu 160 de zlotitätäre§ti 4. Numele Pojarna aratä a e vorba de o poianä Melia de minaomului, nu naturalà, dindu-se foc pädurii. lar la 26 aprilie 1632, logorätul Goran cumpärä de la Anghel §i Vlad 12 fälci de ocinä la Säräcine§ti insäspre Seaturà fälcile, la Jarà§te, unde i-au fost viia" 5. Cit despre arfire, iatä citeva zapise vrincene: La 20 decembrie 1736 Solomon Jipieanul dimpreunä cu fratili säu Mafteiu vinde o ar§i0., cichiamä Ar§itele Jipienilor din pirlul Tojanilor, lui Ursu Gegea drept 1.6 leibani" 6. Tot Gegea cumpärä, la 10 mai 1751, de la Ion Maftei, o ar§i0 ce secheamä Ar§ita Lungä, din virful Tojanului pinä in apa Tojanului §i la valepia. In Zäbala, cu 4 lei noi 7. La 2 aprilie 1.766, Ion Puflea cu femeia saaratä cà, vInzind lui Stefan Taf§ulä Ari§ita, s-a sculat nepotu-säu Iftimie§i mergind la vornicul Carp, acesta i-a dat dreptate, obligind pe vinzätorisa intoara lui Taf§ulea pretul: trii capre cu ezi" 8. Unchea§ul Mihul Dalica§i cu ginerele ski Cristea §.1 cu alii recunosc, la 3 august 1.785, ca au mincatei Aria Jichienilor cu vitile lor", fiind aceastä ar§i0 loc de coasä" ; trebuiedeci sa pläteasa stäpinului ar§itei, preotului Neagu Gegea 9. La 18 Mai 1792,se alege partea de ocinä a lui Vasile sin Nicoara: Si i-am dat lui parte de la 1 Hur mu zaki-I or g a, Documente, XV, 1, p. 474: Queruntur nobis subditinostri de Feldra quomodo eadem eos ex iustius metis et pratis terminorum terrarum eorum,id quod semper possederunt et ad eos concernent, eos prohibet ne quidquam iuris illichabeant et se inde abstineant inter densam silvam si campum limpidare curaverunt". 2 Documente B, Veacul XVI, vol. II, p. 22. 8 Documente, A, XIV, vol. II, p. 153. 4 Documente A, XVI, vol. III, p. 239. Cf. Pojorfta, In judetul Suceava. 5 Documente B. XXIII, p. 553. Aurel Sava, op. cit., I, p. 76. 7 Idem, p. 82. 8 Idem, p. 87. Idem, p. 119. www.dacoromanica.ro
  35. 35. 36 ISTORIA PADURII ROMANESTIvale de Ar01,5, Ora in Petic" 1 lar In februarie 1808, intr-un act scris laBirsä0i, e amintit, In hotarul Tope§tilor, Fundu Ar0tii" 2 In Marele Dic-tionar Geografic, volumul I, apärut In 1898, slut nu mai putin de 47 (patru-zeci i apte) de topice cu numele Arfita simplu sau compus (Aria Ascunsä,Ar0ta Baie§escu, Aria Cretalui, Aria lui Toader etc.), o samil din eledupä numele celui ce Meuse aria. Releväm ,,Aria pädure pe mo0a Si-näuti, comunä Tureatca, judetul Dorohoi" §i Ar§ita, pädure de fag pe mo0aProbota, comuna Dolhasca judetul Suceava". In Transilvania §i, uneori, §i dincoace de Carpati, in Moldova, se intre-buinteazà, In loc de curAturd, termenul oaf care vine din maghiarul ovas(ayas) 3. Tara 0a§ului este deci tara curäturii sau a runcului, din pricinacurAturilor fäcute pe vremuri in marile päduri de aici. Faptul a. se Intre-buinteaz5 un termen maghiar, nu scade Insá intru nimic caracterul strävechiromanesc al acestui tinut, dupà cum nu scade caracterul italian al Lombar-diei, numele ei, de origine germanic4, caracterul francez al BurgundieiNormandiei, numele acestora, tot de origine germanicä, sau, In sfir0t, ca-racterul românesc al Transilvaniei, cind i se spune §i Ardeal. Toate aceste poiene fäcute de mina omului runcuri, curäturi, sk4-turi, lazuri, jari§ti, ar0te serveau fie ca ogoare §i finete, fie pentru a plantavie, a face prisäci, mori sau grädini cu pomi, a Intemeia vreun 1áca bise-ricesc sau locuiate care, lnmultindu-se, deveneau &Maine, §i apoi sate. Iatäciteva documente In acest sens: La 30 aprilie 1555, Alexandru Läpu§neanuintäre0e starostelui Pogan o poianä sub Mägura, anume Poiana lui Nichifor,cu moara pe Putna", cumpAratä de la Zlate vätaf cu 100 de zloti tätäre§ti 4.Mägura e Mägura Odobe§tilor, acoperitä ping azi Cu o lntinsä pädure destejar ; poiana fusese fAcutá pentru a se ridica moarg pe ea. UrmeazA actuldin 13 aprilie 1560 care are §i o valoare istoricä: Alexandru Läpu§neanuddruie0e mänästirii sale 111§ca satul Pop e0i, la obsir0a Vasluiului cu pri-gene i cu poenile", sat care a fost a Lupului biv paharnic, nepot Täutului§i pe care 1-a pierdut in vremea vicleniei sale, chid s-au ridicat domn asupracapului domniei mele §i cu alti vicleni, cind au §i perit Intru vinovätiile sale" 5.Tot In 1560, in luna mai, cälugärul Marchel, pustnic In locul numit Tolici,inchinä. mänästirii Neamt, locul säu de prisaca pe care singur 1-a curälat Aur el Saya, op. cit. p. 126 Peticul e un plrlu ce se vars6 In Zaala, Incomuna NAruja. Idem, p. 158. Pentru Arsita, coastà de deal pe partea nordicg a satului Bir-sesti, ... pe vremuri acoperità de padure" cAreia oamenii i-au dat foc de si-au deschislocuri de culturl, Odurea fiind färd valoare In acele vremuri" vezi Simion Hirnea, op. cit.sub voce. 3 Toponimia romdneascd, p. 23. 4 Documente A, XVI, vol. II, p. 83. 3 ldem, XVI, vol. II, p. 150. www.dacoromanica.ro
  36. 36. PADUREA IN EPOCA MIGRATIILOR 37Cu munca sa i a fäcut §i poianä §i singur a curätat" 5. Din 6 august 1.583este hotarnica mänästirei Sucevita In care slut mentionate §i poiene cu fl-neata". Dintre punctele de reper ale hotarnicei: la stina Ursului rediulSdcdrei poiana Märului dealul Homorului ce este pentru väratecunde iese drumul din pädure poiana lui Hirea ... la cornul Brädätelului"La 15 mai 1.584, Teofan mitropolitul Sucevei ddruie§te mänästirii Galatani§te chilii pe care le-am fäcut eu lingä mänästire §i cu locul pe care 1-amcurätat cu oamenii §i cu banii mei In pädurea intreag6 §i deasä §i am Ingräditcu gard acele chilii §i cu locul" 2. Urmeazä douà acte privind via ridicatàpe loe de päclure. Primul este din 1631 aprilie 17: Leon Toma intäre§te luiNedelco, Intre altele douä pogoane de pädure", cumpArate de la popa Sayapentru 400 de aspri gata, sä facä vie" 3. Cel de al doilea act, din 28 ianuarie1632, este tot de la Leon Toma; el intäre§te mänästirii Dealul vinäriciuldomnesc de pe ocina ei, Solomon, adäogind totdeodatä : oamenii care vorfi sälpat §i vor fi Valet stejari In pädurea intreagä, fie satul Glodeni sau altioameni ca sä facà vie pe (Ada mänästirii, tot sä fie In pace" de zisul vinäricidomnesc 4. Ultimul act, din 1629, prive§te ogoarele sau holdele fäcute peloe de pädure: Ion cel Schiop däruie§te mänästirii Cozia partea sa de ocinädin satul Voineasa pre nume 20 de holde din pädure" 5. 5 Documente A. XVI, vol. II, p. 151. Idem, XVI, vol. III, p. 226-227. 2 Idem, XVI, vol. III, p. 255. Documente B, XXIII, p. 366. 4 Idem, XXIII, p. 506-507. 5 Idem, XXII, p. 432. www.dacoromanica.ro
  37. 37. PADUREA ROMANEASCA IN SECOLELE XIVXVIII(PINA LA PRIMELE LEGI SILVICE). ROLUL PADURII IN APARAREA TARII SI CA LOC DE REFUGIU Chid au fose leii in rara domniei mele, fara toatel fugise in codri" (Document din 26 septembrie 1617, de la Radu Mihnea, voievodul Moldovei) Rolul padurii In apfirarea ärii i ea foe de refugiu. Ndurea a jucatun rol important in luptele pentru apärarea tärii, fiind un aliat de seamäal armatelor romäne0i. Fatä de superioritatea numericd obipuitd a armateloradverse fie cele turce0i, fie cele ungare sau polone sau chiar cele tätä-re0i superioritate care nu permitea o luptä cu sorti de izbindá pe cimpdeschis, unde disproportia de forte era imediat vizibilá, marii no§tri voie-vozi au fAcut apel la sprijinul pädurii ; cu ajutorul acesteia, disproportiade forte nu mai era vizibilä. ; surpriza atacului devenea posibilä, apärareamai uwarä iar In caz de retragere, aceasta era protejatà. Am reprodus maiInainte douà märturii din secolul al XVI-lea arätind in general rolul päduriiIn apararea tärii; vom indica acum o seamä de cazuri concrete care justificäafirmatia de mai sus. Ne referim In primul rind la bätälia decisivä de la Posada (1330), ceacare a asigurat independenta tinärului stat muntean intemeiat de Basarab IIncepätorul dinastiei Basarabilor. Nu sint bine cunoscute cauzele care audus la räzboiul dintre voievodul muntean §i Carol Robert, regele Ungariei;se pare Insä cá vinovati au fost doi sfetnici ai acestuia din urmä care do-reau sä aibä pentru ei tara lui Basarab sau mäcar banatul de Severin. Räz-boiul a lneeput toamna ; armata ungark Inaintind printr-o tarä unde, dupävechiul obicei, se fäcuse pustiul in fata du§manului, nu se putea aproviziona ;lneepu deci a suferi de foamea cea mare", dupá insä0 expresia croniciiungure0i. A§a Incit, ajunsä In fata cetätii de la Arger e vorba de Curteade Argq regele trebui sá dea ordinul de intoarcere. Aci, In drum sprecash, pe chid armata ungarh se angajase intr-o vale lungä §i strima, cu coastelerepezi acoperite de pädure, osta0i lui Basarab, care ocupaserà Inchiseserä cu kianturi i valuri de pämint atit ie0rea, eft i intrarea väii,incepurà sä präväleasc6 bolovani §i copaci täiati i sä tragà cu sägetile Ingrämadä. Präpädul a tinut patru zile (9-12 noiembrie 1330). A ckut atunci www.dacoromanica.ro
  38. 38. IADUREA ROMANEASdi IN SECOLELE XIV-XVIII 39multime nenumäratä din ostasii lui Carol Robert ; s-a pierdut sigiliul rega-tului; regele 1nsui, ca s. scape, si-a schimbat hainele cu unul din credin-ciosii säi i abia a putut iei asa, neobservat, din välmäsagul acela. O pradäfoarte bogatá cäzu in mlinile ostasilor nostri. tim toate aceste amänuntedintr-o cronicä ungarà contemporanä, numitä Cronica pictatd de la Viena(Chronicon Pictum Vindobonense); i se spune asa din cauza miniaturilorcare-i Impodobesc textul si din care douä se referà chiar la luptä Nu se stie sigur unde s-a dat aceastä memorabilä bätälie, care a doveditputerea noului stat romanesc si In acelasi timp i-a asigurat o dezvoltareUnii istorici cred c6 ea a avut loe Intre Cimpulung si Bran, la punctul numitPosada. Dar de la cetatea Arzesului", unde ajunsese armata ungark drumulcel mai scurt de Intoarcere nu e prin Cimpulung, Bran si Brasov, ci prinLovistea i apoi Valea Oltului, spre Sibiu. E mai probabil deci ca luptafi avut loe pe aici, asadar Intre Curtea de Arges si Sibiu, probabil prin Lo-vistea. O luptà asemänältoare a avut loe dui:4 cileva decenii, In timpul domnieilui Vladislav I sau Vlaicu Vodä. Si de data aceasta, armata ungarà a fostcea care a atacat. In toamna anului 1368, dupä. 13 octombrie, aceastä armatà,alatuitä, potrivit Cronicii lui loan de Kiikiillö, din nobili", din secuidin multi ostasi dintre cei mai de seamä", i comandatä de voevodul Tran-silvaniei, Nicolae Lackfi, a trecut muntii spre a ataca din spate pe Vlaicucare avea de infruntat o a doua armatä ungarä ce voia sà treacä Dunärea 2Impotriva armatei care cobora din munti, Vlaicu trimisese pe pircälabulde Dimbovita, Dragomir. Acesta, dupä o primá ciocnire care-i fusese defa-vorabilä, se retrage, aträglnd armata adversä lntr-o regiune päduroasa, culocuri tari. Sä &din aici cuvintul cronicii sus-amintite: Dar dupg aceea,Inaintind färä grijá mai departe prin päduri dese, clnd se Infundase peniste poteci foarte Inguste", Nicolae Lackfi" a fost atacat de multimea ro-mânilor din päduri si din munti si a rämas mort, Impreunä cu vredniculbärbat Petru, vice-voievodul sàu, cu Deseu zis Vas, cu Petrus Ruffus, cas-telanul Cetätii de Baltà, cu secuii Petru i Ladislau, bärbati viteji, i cu altinumero0 ostasi i nobili de seamä. Si dupa ce ungurii, päräsind oastea, dä.-durä dosul si o rupserà la fugä, ajungind prin locuri noroioase i mlästinoase...,multi dintre ei furà ucisi de romani; numai citiva au scäpat , cu mare pri-mejdie pentru persoana lor i cu pagube In avut. Iar trupul voievoduluiNicolae, scotindu-1 cu luptä grea din mlinile romanilor, 1-au adus In Ungaria, Chronicon Pictum V indobonense, In Scriptores .Rerum Hungaricarum, I, ed. G. I.S chwandtner, Viena, 1746, p. 496-498. 2 Maria Holban, Contribujii la studiul raporturilor dintre Tara Romeineascd Ungaria angevinit ..., In Studii f i materiale de istorie medie, vol. I (1956), p. 41-42. www.dacoromanica.ro
  39. 39. 40 ISTORIA PADURII ROMANESTIsà-1 inmormInteze la Strigoniu" 3. Nici locul bätäliei din 1.368 nu e cunoscut ;In once caz, el este Intr-o regiune päduroasä. din Muntenia, poate la limitadealurilor cu cimpia, datä fiind urrarirea in locuri noroioase vi ml4tinoase". Cronicarul bizantin Laonicos Chalcocondylas, povestind räzboiul luiBaiazid cu Mircea cel Bätrin nu se poate preciza dacä e vorba de raz-boiul din 1394 sau de cel din 1.400 spune cä dupä ce Mircea a pus In sigu-rantä femeile vi copiii in munti, dupà aceea se lima vi dinsul cu armata peurma lui Baiazid prin pädurile de stejar ale tärii, care slut multe vi acoperàin toate pärtile tara, sä nu fie uvor de umblat pentru duvmani vi nici lesnede cucerit" 1. A treia mare luptä datä la adäpostul pädurii a fost aceea a lui Bogdanvoievod, tatAl lui Stefan cel Mare, Impotriva polonilor care voiau sä readucädomn in Moldova pe Alexandru voevod, devotat lor. Ea a avut loe, la 6 sep.tembrie 1450, in codrul Crasnei, marea päclure ce se Intindea la sud de Vaslui,In preajma localitätii Crasna. Drumul pe care venea oastea polonä treceaprin aceastá pädure; aci i-a avteptat oastea lui Bogdan. Iatä ce povestevtecronica moldoveanä: Deci chid au fost la mijlocul pädurii, fäcut-au nävaläoastea lui Bogdan Vodä la carde levilor, ci apärIndu-se levii, abiaau scäpat cu multä paguba, vi peire. Deci vrind sä intre vi ceilaltà oasteleveascä, atuncea s-au ivit toata oastea lui Bogdan vodä, cu multe steagurivi buciume vi färä cälärime, multä pedestrime. Väzind aceasta, levii s-autocmit de räzboi vi au bAgat In mijloc pe Alexandru vodä ... vi s-au bätutmai Inainte de apusul soarelui pina au Inoptat, perind de amindouà pärtile,pinä au nävälit vi gloatele de pedevtri, carii au fAcut la strimtoare mare moarteIn levi, täind cu coasele vinele cailor ; unde hatmanii levevti, vrind sä Imbär-bäteze pre ai säi, vi-au pus vi ei capetele, ales Piotru Odrivoz vi Nicolae Po-raya vi Buciatskii" 2 Meritä sá fie subliniatà precizarea cronicei privindoastea lui Bogdan Voda: färà cälärime, multe pedestrime". Calarimea nu erade folos In lupta In pädure ; nu se putea mica uvor, nici desfAvura, iar un atacgrupat era imposibil din cauza copacilor. In schimb, pedestrimea, luptind laadäpost, trägind cu arcul aparati de trunchiurile copacilor, era redutabilävi avea un net avantaj asupra adversarului. La lupta de la Crasna credem a aluat parte gi fiul lui Bogdan, tinärul Stefan, care avea, dupá vapte ani,sä ocupe tronul Moldovei; el ivi va aduce aminte de lupta din -Liner* cu pri- 3 Ioan de K ii k il II 6 (de Tirnave) In Scriptores Hungaricarum veteres ac genuini,Tyrnaviae, ed. Schwandtner, 1765, pars I, p. 311-313. 1 Laonic Chalcocondi I, Expuneri istorice..., in româneste de Vasile Grecu,Bucuresti, 1958, p. 64 nota 2. Letopisetul Tcirii Moldooei pinci la Aron Vocki, ed. C. Giuresc u, Bucuresti,1916, p. 38-39. www.dacoromanica.ro
  40. 40. PADUREA ROMANEASCA tisr SECOLELE XIVXVIII 41lejul rkboiului pe care-I va purta el Insu§i Cu polonii, in 1497, rdzboi in careva aplica o metodä similarg, devenitd. clasicä. Intr-adevär, reprezentativä pentru lupta in pädure este aceea din codrulCosminului, purtatä de oastea lui Stefan cel Mare impotriva oastei lui loanAlbert, regele Poloniei. Acesta din mind intrase in Moldova cu ginduri du§-mänoase §i asediase, dar MA succes, cetatea Sucevei. Stefan poruncise,urmind vechiul obicei al pämintului nostru, sd se ascundä proviziile §i fura-jul, iar ceea ce nu putuse fi ascuns, fusese ars. In acela§i timp, fuseserdinchise drumurile spre miazdnoapte, astfel cd alimente §i nutre t nu puteausosi nici din Polonia. In curind, oastea lui loan Albert Incepu sä sufere defoame. A§a inch craiul fu bucuros sá primeasa mijlocirea voievodului Tran-silvaniei care sosise, Intre timp, cu 12 000 de oameni In ajutorul lui Stefan spre a face pace. Ea se incheie, dar cu conditia lämuritä ca polonii sá seretragá tot pe unde veniserg, iar nu prin altà parte, ca sä nu facä alte stri-cAciuni. Pe unde venisera nu mai era insd nimic de mincat, astfel cá ei tre-buirä sá ja un alt drum, prin ora§ele Siret §i Cernäuti, drum care trecea princodrul Cozminului. Chid oastea polonä fu In mijlocul pädurii, moldoveniiprävälied asupra ei copacii mninati asta lnseamnä cd se tineau numaiintr-o margine a trunchiului, restul fusese täiat §i-i atacará cu putere(1497, octombrie 26). Neavind unde sá fugä, neputindu-se desfä§ura dinpricina locului strimt, le§ii furá zdrobiti, ca odinioard ungurii lui Carol Ro-bert. Regele putu, cu mare greutate, ad-0 facd. drum Odd la Cernäuti, undeavu loe o nouá luptd.; infrinti §i de data acesta, putini dintre soldatii lui loanAlbert 1§i mai vdzurä rara. Prada luatä de moldoveni fu enormä In ceprive§te pe prizonieri traditia consemnatä de loan Neculce In 0 samd de cuvinte spune cá Stefan ar fi poruncit Bá fie pu§i ad are mai multe locuri in-tinse pe care le-a semdnat apoi cu ghindä §i a§a au crescut dumbravi pentru pomenire ca sd nu se mai acoliseasa (sä se lege) de Moldova: Dumbrava Ro§ie la Boto§ani §i Dumbrava Ro§ie la Cotnar §i Dumbrava Ro§ie mai gios de Roman" 2. Unii se indoiesc de veracitatea acestei traditii; noi socotim 1 Pentru lupta din codrul Cozminului vezi Letopiselul anonim In Cronicile slavo- romiine din sec. XVXVI publicate de Ion Bogdan, editie de P. P. P an ai t es c u, Bu- cure§ti, 1959, p. 21. Iata pasajul respectiv: Si la 19 ale lunii Octombrie, joi, s-a Intors craiul lepsc §i nu a pornit pe aceea*i cale pe care venise, ci a pornit pe alta cale, pe unde era tara Intreaga. Deci s-a miniat Stefan voievod §i a gonit pe urma lor cu o§tenii sai §i cu douà mii de turci. i i-a ajuns la marginea fagetului Cozminului §i i-a lovit, joi, luna Octombrie 26 §i ... a biruit atunci, domnul Stefan voievod §i i-a batut. i apoi i-a gonit prin fagetul Cozminului, omorindu-i i taindu-i §i au fost luate toate schiptrele craiegli au cazut acolo multi boieri §i voievozi le§i mari §i a cazut acolo multa oaste §i toate tunurile cele mari, cu care batusera In cetatea Sucevii, au fost luate atunci §i altele mici §i mai mici, multe, pe care nu este Cu puling a le nOra." 2 I o an Neculc e, Letopisetul Tdrii Moldopei, ed. Iorgu Iorgu, p. 11-12. www.dacoromanica.ro
  41. 41. 42 ISTORIA PXDURII ROMANESTIflag cà nimic nu ne impiedicà s-o admitem. Detaliile pe care ni le dä Neculceasupra tratamentului la care eran supugi acei prizonieri nu par de loe a fiinventate. Dealtfel, s-a arältat, nu demult, intr-un studiu, cá numeroasetraditii din cele consemnate de Neculce corespund realitätii istorice sauau mäcar un simbure de adevär 1 In urma luptei de la Baia (15 decembrie 1467), regele Ungariei MateiagCorvin, ränit in spate de o sägeatà cu trei virfuri, a trebuit sà se retragä.In grabg.. Dar ajungind In munti, povestegte cronicarul polon Dlugoszel aflä drumul Inchis cu arbori täiati". Atunci el dete foc carelor i bagajelorsale i ingropä cincizeci de tunuri ca sä nu cadä In nalinile moldovenilor 2. Amintirea luptei din codrul Cosminului era inc6 vie In Polonia dupáaproape gapte decenii. Cind, in octombrie 1563 un detagament polon, condusde Laski, care voise sä. ajute pe Despot Vodä, se retrage prin acelagi codru,el e ingrijorat deoarece spune un izvor contemporan däinuia vie dinamintirea pärintilor lor marea infringere suferitä de regele Ioan Albert alPoloniei din partea moldovenilor condugi de Stefan, « regele » lor neinfricat neobosit". Grija lui Laski e cu atit mai mare cu cit aflase cä in amintitulcodru se taie pädurea i sint culcati la pämint copaci uria0 cu care sä. fieinchise drumurile i impiedicatá. trecerea". Operatiunea aceasta se fäcea adaugä izvorul fie din porunca lui Stefan Toma, care inlocuise la domniepe Despot, fie din propriul imbold al täranilor care lucran Cu insufletiresirguintä. Dar, de data aceasta, tragedia nu se repetà: gratie mäsurilor pecare le ja, Laski poate trece prin codru färä. pierden i 3. Si In altä mare biruintä a lui Stefan cel Mare, aceea de la Vaslui (ianuarie1475), pädurea joacá un rol insemnat. Locul ales de voievod era intr-o regiunepäduroasä i avind intr-o coastä o pädure de lunch, mlägtinoasä. In dosulacestei päduri a agezat Stefan un detagament, Cu trimbite i Burle, ca säatragä pe dugman, intr-acolo, in mlagtinä% Aga s-a i intimplat. Si In timpce oastea turceasc6 silea intr-acolo, luptind cu noroiul i impotmolindu-gitunurile, un corp de oaste moldovean, ascuns in pädurile vecine, a atacatdin flanc, iar un al treilea corp din spate, determinind retragerea lui SolimanHadimbul (Eunucul 1), retragere care s-a transformat in derutä 4. Urmärirea Const. C. Giurescu, Valoarea ictericia a tradiiiilor consemnate de loan Ne-culce, in Studii de folclor fi literatura, Bucuresti, 1967, p. 439-495. 2 Ieannis Dlugossi sea Longini Historias Polonicae, t. II, Leipzig, 1712, p. 418. a Grazian i, in Calatori straini despre apile romane, II, Bucuresti, 1970, p. 621. Iat5. cum povesteste letopisetul lupta de la Vaslui: *tefan vod5. tocmise putinioameni despre lunca Blrladului ca amAgeascti cu buciume i Cu trimbite, dind semnde razboi. Atuncea oastea turceasca intordndu-se la glasul buciumelor, i Impiedecindu-i- apa si lunca, i acoperindu-i i negura, tAind lunca i sfArimind ca sa treac6 la glasulbucinilor, iar5 dind5rAt *tefan Voda cu oastea tocmitl i-au lovit, Joi, Ghenarie 10 zileiunde niei era loe de a-si tocmire oastea, nici dela se Indireptare, ci asa, ei tu de sineIt5.. www.dacoromanica.ro
  42. 42. PADUREA ROMANEASCA IN SECOLELE xIvxviti 43a durat patru zile, de marti pinä vineri noaptea", pe un mare noroi", cumarata letopisetul. Unii dintre fugan i s-au inecat in apa Siretului, altii in Dunäre ;pe multi i-au luat prizonieri. Rareori s-a väzut o infringere mai dezastruoasà.O recunosc 1nii cronicarii turci. Astfel, unul dintre ei, Seadedin, spune:Cei mai multi dintre soldatii islamici au murit multi viteji au pierit pecimpul de bätälie ; Hadimbul ... a scäpat cu greu de la nenorocirea pieirii" Tot ling6 o pädure i anume 11110 dumbrava de la Lipinfi sau Lipnic,aproape de Nistru, are loo biruiata lui Stefan cel Mare asupra tätarilor careveniserä sä prade Moldova (20 august 1470) 2 Iar la Räzboieni, unde luptas-a dat pe un platou impädurit, la räsärit de Valea ADA, ai novtri luptind cudesradejde i fiind in cele din urmä striviti literalmente stropviti" cumspune eronica retragerea s-a fäcut la adclpostul peiclurii, (26 iulie 1476) 3. Semnificativ, pentru salvarea pe care o oferea pädurea in caz de re-tragere este episodul luptei de la Popricani intre däräbanii lui GheorgheStefan, noul domn al Moldovei, i cazacii lui Timuv Hmielnitki care aduceauindärät pe Vasile Lupu. In acea luptä väzind atacul dävalnic al cäläretilorcazaci, darabanii au plecat fuga de la vad (vadul Jijiei 1) la deal, spre ré-diu" ; i-au ajuns insä pre coasta Popricanilor cäläretii lui vi au cklzutacolo multe trupuri den bietii därälani. Altii, carii au hälkluit pinä in rédiu,vi-au scutit viata cu pädurea" 4. Si Mihai Viteazul a tinut searra de avantajul pe care il putea aducepädurea. La alugäreni, in spatele pozitiei alese de domn, erau miciacoperite de päduri, formind un adäpost natural; in fat5, valea mlävtinoasäa Neajlovului; drumul ducea peste riu pe un pod de lemn, vi continua apoiindu-se, multi pierira, multi prinsi de pedestrime au fost, ce i pre aceia pro toti i-au taiat,unde apoi migle de cei morti au shins. Si multi pasi i sangeagi au perit puscile /= tunurile 1 / le-au dobindit i steaguri mai mult de 100 au luat" (Letopiselul Teirii Mol-dovei pind la Aron Vodei, ed. C. Giurescu, Bucuresti, 1916, p. 57-58. Cronici turce.,sti privind leirile romdne, I, ed. Mihai Guboglu i Mustafa Mehmet,Bucuresti, 1966, p. 322. 2 Const. C. Giuresc u, Istoria romdnilor, H, editia a IV-a, Bucuresti, 1943,p. 60. Lipnic deriva din termenul slay Lipneac" care inseamna padure de tei, teis.Dumbrava venea la 5 km la sud de actualul sat Lipnic si la circa 8 km de Nistru:D. Ur zic A, Beitdlia din Dumbrava de la Liping, Iasi 1937, p. 17-24 si 28; Al e-xandru V. Boldur, ,,Stefan cel Mare, voievod al Moldovei, 1970, p. 196. 3 Idem, p. 69 Cronicarul turc Seadedin, relatind preliminariile luptei de la Raz-boieni, arat5. ca Stefan cu ostasii si se tinea ascuns prin desisurile unui codru, a caruiintrare o astupase cu copaci uriai, asa Incit sultanul in zadar Il cauta, cad nu putea gasiurmele..." .lar la sfirsitul luptei domnul Moldovei, iesind din padure pe o carare ascunsa"se retrase la munte cu putini de ai sal". (A lexandru V. Boldu r, ,,Stefan cel Mare,voievod al Moldovei, p. 213). 6 Miron Costin, Letopiseiul rdrii Moldovei, in Opere, editia P. P. Panaitescu,Bucuresti, 1958, p. 146). www.dacoromanica.ro
  43. 43. 44 ISTORIA PADUA! ROMANESTI Intre inAltimi, arp incit armata turceascA nu putea inainta decit sub formA de coloank cu un front redus. In timp ce Mihai, in fruntea oastei sale, respinge printr-un contra-atac fulgerAtor, pe turci, care trecuserk peste pod, un de- ta§ament de patru sute de soldati, sub comanda cApitanului Cocea, atacA, protejati de pAduri, din spate. Turcii, cuprin0 de panicA, incep o retragere dezordonatA, In care era sá piará chiar Sinan pava, zvirlit de pe pod In mla§- fink daa nu-1 scäpa, luindu-1 in spate, un veteran din Rumelia 1. Tot in legAturá cu expeditia turceascA impotriva lui Mihai Viteazul, relevAm citeva detalii privind pAdurea, gratie unui martor ocular, spaniolul Diego Galán. AflAm de la acesta cá Sinan pava ordonase flotei de 4 fregate de sub conducerea lui Mami pap &A coboare pe Dundre in jos ca sA ja la bordpe hanul tAtarilor ce venea &A ajute pe turci, han care se temea de primej- dii/e pe care ar fi trebuit sA le intimpine In numeroasele pAduri ce Infrumu-seteazA tara aceasta". La intoarcere flota a fost vestità CA in amonte de Silistra, românii au pregAtit o ambuscadd, cu muschete §i douAzeci de piesede artilerie, intr-un des4 de copaci" ; de acolo s-a tras intr-adevAr asupragalerelor, care avind pierden i 0 in primej die de a fi scufundate, s-au retrasIn dosul unei insule spre malul drept al DunArii; apoi, dupA trei zile, au ajunsla Rusciuk 2. Cit prive§te locul bAtAliei de la CAlugAreni, cronicarul turc Se-laniki spune cA era foarte strimt, pAduros 0 mlä§tinos" 3, alt cronicar turcNaima aratA ea pädurea era de stejar", iar spaniolul Diego Galán o calificAdrept foarte deas6"; In aceastà At:lure, adaog6 el, statea ascuns Mihaicu putinii oameni de care dispunea §i cu douAsprezece piese de artilerie" 4. 0 pretioas6 mArturie despre rolul pAdurii ca loo de adApost in timp derAzboi este märturia unui iezuit, privind calamitältile din Moldova in 1.653.Ace§ti oameni nenorociti, ingrijindu-se doar sA scape cu viatä, au umplutpAdurile, muntii §i pe0erile, In a§a fel, incit pärea sA se fi adus In acesteascunzi§uri < adevArate > colonii §i numai cei mai indrAzneti mai obi§nuiausá ias6 de prin pAduri sA-0 revadA casele pustiite". Oamenii sufereau §i dinpartea tilharilor care cercetau pAdurile 0 atacau oamenii ce se ascundeauacolo" 5. Tot in pAdure 0 anume in codrul Cotrocenilor 0-a aflat scApare in 1678 erban Cantacuzino pe care domnul In scaun, Gheorghe Duca, 11 simtise cAvrea sA-i ja locul §i hotArise sA-1 prindA. Prevenit de soia lui Duca, ce-i eraibovnicA", erban a fugit noaptea, impreung cu un nepot al sAu, ai trecind 1 Const. C. Giurescu, Dinu Giurescu, Istoria romcinilor, Bucure§ti,1971, p. 372. 2 Caltaori strecini, III, Bucure§ti, 1971, p. 525-526 si 528. 3 Cronici turcefti ... I, p. 371. 4 Cillatori sträini, III, p. 529. 5 ldem, V, p. 501. www.dacoromanica.ro

×