SlideShare a Scribd company logo

Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)

gruianul
gruianul

Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)

1 of 706
Download to read offline
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI




         CATALOGUL
  DOCUMENTELOR ŢĂRII ROMÂNEŞTI
     DIN ARHIVELE NAŢIONALE
              VOL. IX
             1657 – 1659




            Întocmit de:

         MIRELA COMĂNESCU
         LAURA NICULESCU
           ILEANA DINCĂ




             Bucureşti
               2012
Coperta I:
1658 (7166), iulie 3. Hrisovul lui Mihail Radu Vv., prin care întăreşte
popii Gheorghe, clisiar de la Biserica domnească din Bucureşti, un loc de
veci din dealul Bucureştilor
Mitropolia Ţării Româneşti, CCLXV/3




REDACTOR: ELENA MUŞAT




CULEGERE TEXT: MARIANA NECIU
               MONICA NEGRU
               LAURA NICULESCU




TEHNOREDACTARE: FLORICA BUCUR




                       ISBN 978-973-8308-47-3
CUVÂNT INTRODUCTIV


          Volumul al IX-lea al Catalogului documentelor Ţării Româneşti
cuprinde regestele a 847 de documente din perioada 1657 – 1659, aflate în
depozitele Arhivelor Naţionale, rezultate în urma contopirii unui număr
mult mai mare de forme sub care acestea s-au păstrat: originale, copii,
traduceri, regeste, rezumate, menţiuni.
          Din totalul documentelor, 583 sunt originale, 4 sunt microfilme
de pe originale, o fotografie de pe original, restul fiind copii, fotocopii şi
traduceri. Cât priveşte originalele, 560 sunt în limba română, 18 în
slavonă, 3 în maghiară, unul în latină şi unul în greacă. Volumul reuneşte
4 originale duble, un document fals, două îndoielnice şi o copie figurată.
          După materialul pe care au fost scrise, din cele 583 documente
originale, 24 sunt scrise pe pergament, dintre care unul este un zapis din
25 f.l. 1657 (7165), celelalte fiind emise de cancelariile domnilor.
          Semnalăm continuarea procesului de consolidare a scrisului
românesc şi răspândirea acestuia, fapt demonstrat de numărul mare de
documente interne scrise în limba română, redactate atât în cancelariile
domneşti, cât şi de către persoane particulare.
          Documentul original scris în limba greacă, pe pergament, din
1657 ianuarie f.z., are ca emitent pe Macarie patriarhul Ierusalimului şi al
Antiohiei. Acesta aminteşte de grija pe care a avut-o Matei Basarab,
înainte de trecerea la „fericita odihnă”, de a înfrumuseţa şi împodobi
mănăstirea Câmpulung, dăruindu-i averi, ca „să nu treacă a doua în rândul
mănăstirilor faimoasei Valahii”.
          Cele 18 documente în slavonă provin din cancelariile
domnitorilor Constantin Şerban şi Mihnea al III-lea, fiind acte originale
prin care se întăresc unor boieri sau unor mănăstiri (Căldăruşani, Cozia,
Câmpulung ş.a.) sate şi rumâni.
          Documentele scrise în limba maghiară sunt două scrisori ale
domnului Constantin Şerban din 7 februarie 1657 şi din 29 mai 1657,
adresate judelui Braşovului în vederea procurării de medicamente şi
trăsuri, şi o scrisoare a lui Constantin logofăt din 18 august 1658, către
acelaşi destinatar, pentru a obţine sprijin în recuperarea unui supus ajuns
prizonier la hanul tătarilor. Toate trei sunt originale.
          Actul în limba latină, o fotografie de pe un original emis la Târgu
Mureş, în 4 octombrie 1659, de mitropolitul Ţării Româneşti, Ignatie,
                                      3
Radu mare logofăt şi Gabriel Tamaş, vicar apostolic al Moldovei şi Ţării
Româneşti, ne dă ştiri despre relaţiile Ţării Româneşti cu Transilvania.
          Documentele cuprinse în volum au fost depistate în fondurile şi
colecţiile arhivistice ale Arhivelor Naţionale – Biroul Arhive Medievale,
Fonduri Personale şi Colecţii şi ale Serviciilor Judeţene din Bistriţa
Năsăud, Braşov, Dolj, Gorj, Prahova, Vâlcea. Metoda de lucru este aceeaşi
ca la volumele anterioare, atât în ceea ce priveşte redarea conţinutului
documentelor în fişe, cât şi în modul de întocmire a lucrării.
          Anii 1657-1659 corespund sfârşitului de domnie a lui Constantin
Şerban, domniei lui Mihnea al III-lea Radu şi începutului de domnie a lui
Gheorghe Ghica.
          În perioada în care Constantin Şerban, fiul domnitorului Radu
Şerban, a condus ţara, a avut loc răscoala oştenilor de profesie, dorobanţi
şi seimeni1, din 1655, mişcare ce a provocat ample frământări: jafuri,
omoruri, pribegia boierilor în ţările vecine, devastarea lăcaşurilor de cult.
Aceasta a reprezentat cel mai important eveniment intern din timpul
domniei amintitului voievod şi a avut ecou în epocă, fiind amintită şi în
documentul din 15 mai 1657, prin care Constantin Şerban îi întăreşte
Stanei, jupâneasa răposatului Dumitru clucer, satele Vlădiceni, Buneşti şi
Mălureni, ale căror cărţi şi zapise dispăruseră în timpul amintitei răscoale.
          La venirea pe tron a lui Mihnea Radu, situaţia în ţară era încă sub
influenţa evenimentelor mai sus menţionate. A fost nevoie de multă
tenacitate şi abilitate din partea domnului pentru a-i stăpâni pe marii boieri
şi pentru a-i atrage pe dorobanţi şi seimeni de partea sa.
          Mihnea al III-lea este primul domn care, după o jumătate de veac,
a redeşteptat amintirea tradiţiei împărăteşti bizantine prin introducerea
unor obiceiuri noi în desfăşurarea ceremoniilor religioase, adoptând tipicul
oficial bizantin2. Facem referire la încoronarea sa de către Patriarhul
Macarie al Antiohiei, cu fast bizantin, după toate formele împărăteşti, cu
ocazia târnosirii Bisericii Mitropolitane din București3, în ziua de Rusalii a
anului 1658 – „aceste ceremonii fiind fără precedent şi nimeni după el

1
  Nicolae Stoicescu, Constantin Şerban, Editura Militară, Bucureşti, 1990, p. 36.
2
  Andrei Pippidi, Tradiţia politică bizantină în ţările române, sec. XVI-XVIII, Editura
Academiei, Bucureşti, 1983, p. 59.
3
  Emilia Cioran, Paul de Alep, Călătoriile patriarhului Macarie al Antiohiei în Ţările
Române 1653-1658 (în traducerea şi interpretarea Emilie Cioran), Bucureşti, 1900, p.
244: „prin cunoştinţele şi dibăcia sa părea că ar fi supravegheat târnosirea a o mie de
biserici”.
                                          4
neîndrăznind să le repete”4. După mărturiile din epocă, a dovedit o
cunoaștere temeinică a canoanelor bisericii ortodoxe și a obiceiurilor țării,
stârnind multă surprindere participanţilor la eveniment. Cu această ocazie,
domnul muntean s-a rebotezat, luând numele de Mihail, după înaintaşul
său, Mihai Viteazul, dând un semnal de preluare a programului acestuia5.
          Fluctuația titulaturii domnitorului avea să stârnească multe
discuţii în rândul istoricilor. Pe lângă faptul că domnitorul îşi schimbă
prenumele, din Mihnea în Mihail, atributele care îl însoţesc, din modeste
cum se prezintă în documentele de început, când se pretindea a fi un supus
docil al Porţii, devin ulterior din ce în ce mai dezvoltate, reflectând
planurile şi aspiraţiile acestuia. Forma cea mai amplă a titulaturii o
regăsim în documentul slavon din 3 iunie 1658, adresat Episcopiei
Râmnicului „Io Mihail Radu ighemon, conducător şi arhiduce al părţilor
transalpine”6. Odată prinzând contur planurile sale de mărire şi având
efemere promisiuni de susţinere din partea occidentală, îşi arată
adevăratele intenţii şi prin titulatură, pentru ca apoi, spre sfârşitul domniei,
când avea să conştientizeze fragilitatea poziţiilor sale, renunţă la titlurile
ce se refereau la stăpânirile ardelene, precum şi la bizantinul „ighemon”.
          Pe plan diplomatic, prin titulatura sa, Mihnea va fi printre ultimii
domni care va folosi termeni ce aminteau de tradiţia stăpânirilor
munteneşti în Ardeal, din vremea lui Mircea cel Bătrân (Amlaşul şi
Făgăraşul): ”Io, Mihail Radu voievod și ighemon Țării Românești,
principe şi arhiduce al părţilor Valahiei Transalpine”, cum apare în
documentul emis la 5 iulie 1658, folosind și acvila bicefală pe care o va
introduce în armele sale, în sigilii și în steag7. Actele de cancelarie ale
acestui domnitor, chiar dacă nu sunt bogat ornamentate, sunt de o calitate
deosebită, aşa cum au remarcat Nicolae Iorga şi Alexandru Ciorănescu:
„scrisorile şi actele lui româneşti, slavoneşti sau latineşti sunt printre cele
mai frumoase ale acestui veac”8.


4
   Nicolae Iorga, Două contribuţii la istoria bisericească a românilor, în „Analele
Academiei Române - memoriile secţiunii istorice”, seria II, tom XXXVIII, Bucureşti,
1916, p. 7.
5
  Andrei Pippidi, op. cit., p. 211.
6
   Arhivele Naţionale ale României, Biroul Arhive Medievale, Fonduri Personale şi
Colecţii, Ep. Râmnic, LXXXVII/4.
7
  Alexandru Ciorănescu, Domnia lui Mihnea al III-lea Radu (Mihail Radu) 1658-1659, în
„Buletinul Comisiei Istorice a României”, XIV/1935, Bucureşti, 1936, p. 61.
8
  Ibidem, p. 60.
                                         5
Ad

Recommended

Dicţionar al marilor dregători din ţara românească şi moldova, sec. xiv xvii ...
Dicţionar al marilor dregători din ţara românească şi moldova, sec. xiv xvii ...Dicţionar al marilor dregători din ţara românească şi moldova, sec. xiv xvii ...
Dicţionar al marilor dregători din ţara românească şi moldova, sec. xiv xvii ...gruianul
 
Ateneul român.Marea fresca a neamului(Averio)
Ateneul român.Marea fresca a neamului(Averio)Ateneul român.Marea fresca a neamului(Averio)
Ateneul român.Marea fresca a neamului(Averio)Averio Veronica Ionescu
 
Etnogeneza poporului roman_si_a_limbii_r
Etnogeneza poporului roman_si_a_limbii_rEtnogeneza poporului roman_si_a_limbii_r
Etnogeneza poporului roman_si_a_limbii_rAntoArdelean
 
Comedia o scrisoare pierduta
Comedia  o scrisoare pierdutaComedia  o scrisoare pierduta
Comedia o scrisoare pierdutaSorelitad
 
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri ...
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri ...Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri ...
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri ...gruianul
 
Studiu De Caz Ii Ic.
Studiu De Caz Ii Ic.Studiu De Caz Ii Ic.
Studiu De Caz Ii Ic.guest7a6dd
 
Formarea conştiinţei istorice
Formarea conştiinţei istoriceFormarea conştiinţei istorice
Formarea conştiinţei istoriceUrsuletu Ucigas
 
Monografia localitatii Fundulea, jud. Calarasi
Monografia localitatii Fundulea, jud. CalarasiMonografia localitatii Fundulea, jud. Calarasi
Monografia localitatii Fundulea, jud. CalarasiGeorge Fedorovici
 

More Related Content

What's hot

Anatomie: structura pereților gastrici
Anatomie: structura pereților gastriciAnatomie: structura pereților gastrici
Anatomie: structura pereților gastriciVyacheslav Moshin Jr
 
Statul dac sub conducerea lui burebista
Statul dac sub conducerea lui burebistaStatul dac sub conducerea lui burebista
Statul dac sub conducerea lui burebistaRodica Antocica
 
Accidentul vascular cerebral.....
Accidentul vascular cerebral.....Accidentul vascular cerebral.....
Accidentul vascular cerebral.....Negotei Elena
 
Scale de evaluare_a_schizofreniei
Scale de evaluare_a_schizofrenieiScale de evaluare_a_schizofreniei
Scale de evaluare_a_schizofrenieiVladicescu Livia
 
Cultura romaneasca in secolele xiv xvi
Cultura romaneasca in secolele xiv xviCultura romaneasca in secolele xiv xvi
Cultura romaneasca in secolele xiv xviSima Sorin
 
Taierea pomilor nc
Taierea pomilor ncTaierea pomilor nc
Taierea pomilor ncasr777
 

What's hot (10)

Stefan cel Mare
Stefan cel MareStefan cel Mare
Stefan cel Mare
 
Anatomie: structura pereților gastrici
Anatomie: structura pereților gastriciAnatomie: structura pereților gastrici
Anatomie: structura pereților gastrici
 
Statul dac sub conducerea lui burebista
Statul dac sub conducerea lui burebistaStatul dac sub conducerea lui burebista
Statul dac sub conducerea lui burebista
 
Accidentul vascular cerebral.....
Accidentul vascular cerebral.....Accidentul vascular cerebral.....
Accidentul vascular cerebral.....
 
Iluminism
IluminismIluminism
Iluminism
 
Scale de evaluare_a_schizofreniei
Scale de evaluare_a_schizofrenieiScale de evaluare_a_schizofreniei
Scale de evaluare_a_schizofreniei
 
Cultura romaneasca in secolele xiv xvi
Cultura romaneasca in secolele xiv xviCultura romaneasca in secolele xiv xvi
Cultura romaneasca in secolele xiv xvi
 
Enciclopedii pentru Copii
Enciclopedii pentru CopiiEnciclopedii pentru Copii
Enciclopedii pentru Copii
 
Vlad Tepeş
Vlad TepeşVlad Tepeş
Vlad Tepeş
 
Taierea pomilor nc
Taierea pomilor ncTaierea pomilor nc
Taierea pomilor nc
 

Viewers also liked

Bibliografie.stoicescu
Bibliografie.stoicescuBibliografie.stoicescu
Bibliografie.stoicescucatalinschi
 
Constantin Chiper: Veterani in slujba patriei, volumul II
Constantin Chiper: Veterani in slujba patriei, volumul IIConstantin Chiper: Veterani in slujba patriei, volumul II
Constantin Chiper: Veterani in slujba patriei, volumul IIFrescatiStory
 
Constantin Chiper: Veterani in slujba patriei, volumul I
Constantin Chiper: Veterani in slujba patriei, volumul IConstantin Chiper: Veterani in slujba patriei, volumul I
Constantin Chiper: Veterani in slujba patriei, volumul IFrescatiStory
 
Civilizatia greaca
Civilizatia greacaCivilizatia greaca
Civilizatia greacagruianul
 
Civilizaţii, naţiuni, popoare, populaţii
Civilizaţii, naţiuni, popoare, populaţiiCivilizaţii, naţiuni, popoare, populaţii
Civilizaţii, naţiuni, popoare, populaţiiDaniela Vilcea
 
Democratia in antichitate
Democratia in antichitateDemocratia in antichitate
Democratia in antichitategruianul
 
Copilaria Regala - Catalog
Copilaria Regala  -  CatalogCopilaria Regala  -  Catalog
Copilaria Regala - Cataloggruianul
 
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)gruianul
 
Dicţionar onomastic românesc constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc constantinescu, nicolae a.gruianul
 
Monitorul Oficial 1832 1932
Monitorul Oficial  1832 1932Monitorul Oficial  1832 1932
Monitorul Oficial 1832 1932gruianul
 
Popoare de ieri,popoare de azi
Popoare de ieri,popoare de aziPopoare de ieri,popoare de azi
Popoare de ieri,popoare de aziNicoleta Cristea
 
S.N. LAZAREV SISTEMUL AUTOREGLARII CAMPURILOR
S.N. LAZAREV  SISTEMUL AUTOREGLARII CAMPURILORS.N. LAZAREV  SISTEMUL AUTOREGLARII CAMPURILOR
S.N. LAZAREV SISTEMUL AUTOREGLARII CAMPURILORviola_ro
 
Alexandr dughin bazele geopoliticii
Alexandr dughin   bazele geopoliticiiAlexandr dughin   bazele geopoliticii
Alexandr dughin bazele geopoliticiiIgnat Aleksandrina
 
Arbore genealogic Dan Zamfirescu
Arbore genealogic Dan ZamfirescuArbore genealogic Dan Zamfirescu
Arbore genealogic Dan Zamfirescugruianul
 
43713 rusia lui a.dughin.doctrina noului imperiu
43713 rusia lui a.dughin.doctrina noului imperiu43713 rusia lui a.dughin.doctrina noului imperiu
43713 rusia lui a.dughin.doctrina noului imperiuvulcanavro
 
Evanghelia dacilor sau viata lui iisus marele initiat din dacia
Evanghelia dacilor sau viata lui iisus marele initiat din daciaEvanghelia dacilor sau viata lui iisus marele initiat din dacia
Evanghelia dacilor sau viata lui iisus marele initiat din daciarazvan13
 
Enoh cartea-despre-dumnezeu-si-despre-ingeri
Enoh cartea-despre-dumnezeu-si-despre-ingeriEnoh cartea-despre-dumnezeu-si-despre-ingeri
Enoh cartea-despre-dumnezeu-si-despre-ingeriviola_ro
 
The French Revolution of 1789
The French Revolution of 1789The French Revolution of 1789
The French Revolution of 1789Tom Richey
 
What Makes Great Infographics
What Makes Great InfographicsWhat Makes Great Infographics
What Makes Great InfographicsSlideShare
 

Viewers also liked (20)

Uzvarētāju saraksts
Uzvarētāju sarakstsUzvarētāju saraksts
Uzvarētāju saraksts
 
Bibliografie.stoicescu
Bibliografie.stoicescuBibliografie.stoicescu
Bibliografie.stoicescu
 
Constantin Chiper: Veterani in slujba patriei, volumul II
Constantin Chiper: Veterani in slujba patriei, volumul IIConstantin Chiper: Veterani in slujba patriei, volumul II
Constantin Chiper: Veterani in slujba patriei, volumul II
 
Constantin Chiper: Veterani in slujba patriei, volumul I
Constantin Chiper: Veterani in slujba patriei, volumul IConstantin Chiper: Veterani in slujba patriei, volumul I
Constantin Chiper: Veterani in slujba patriei, volumul I
 
Civilizatia greaca
Civilizatia greacaCivilizatia greaca
Civilizatia greaca
 
Civilizaţii, naţiuni, popoare, populaţii
Civilizaţii, naţiuni, popoare, populaţiiCivilizaţii, naţiuni, popoare, populaţii
Civilizaţii, naţiuni, popoare, populaţii
 
Democratia in antichitate
Democratia in antichitateDemocratia in antichitate
Democratia in antichitate
 
Copilaria Regala - Catalog
Copilaria Regala  -  CatalogCopilaria Regala  -  Catalog
Copilaria Regala - Catalog
 
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
 
Dicţionar onomastic românesc constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc constantinescu, nicolae a.
 
Monitorul Oficial 1832 1932
Monitorul Oficial  1832 1932Monitorul Oficial  1832 1932
Monitorul Oficial 1832 1932
 
Popoare de ieri,popoare de azi
Popoare de ieri,popoare de aziPopoare de ieri,popoare de azi
Popoare de ieri,popoare de azi
 
S.N. LAZAREV SISTEMUL AUTOREGLARII CAMPURILOR
S.N. LAZAREV  SISTEMUL AUTOREGLARII CAMPURILORS.N. LAZAREV  SISTEMUL AUTOREGLARII CAMPURILOR
S.N. LAZAREV SISTEMUL AUTOREGLARII CAMPURILOR
 
Alexandr dughin bazele geopoliticii
Alexandr dughin   bazele geopoliticiiAlexandr dughin   bazele geopoliticii
Alexandr dughin bazele geopoliticii
 
Arbore genealogic Dan Zamfirescu
Arbore genealogic Dan ZamfirescuArbore genealogic Dan Zamfirescu
Arbore genealogic Dan Zamfirescu
 
43713 rusia lui a.dughin.doctrina noului imperiu
43713 rusia lui a.dughin.doctrina noului imperiu43713 rusia lui a.dughin.doctrina noului imperiu
43713 rusia lui a.dughin.doctrina noului imperiu
 
Evanghelia dacilor sau viata lui iisus marele initiat din dacia
Evanghelia dacilor sau viata lui iisus marele initiat din daciaEvanghelia dacilor sau viata lui iisus marele initiat din dacia
Evanghelia dacilor sau viata lui iisus marele initiat din dacia
 
Enoh cartea-despre-dumnezeu-si-despre-ingeri
Enoh cartea-despre-dumnezeu-si-despre-ingeriEnoh cartea-despre-dumnezeu-si-despre-ingeri
Enoh cartea-despre-dumnezeu-si-despre-ingeri
 
The French Revolution of 1789
The French Revolution of 1789The French Revolution of 1789
The French Revolution of 1789
 
What Makes Great Infographics
What Makes Great InfographicsWhat Makes Great Infographics
What Makes Great Infographics
 

Similar to Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)

Pravila cea mare de la targoviste
Pravila cea mare de la targovistePravila cea mare de la targoviste
Pravila cea mare de la targovisteIonescu Claudiu
 
39955651 serban-cantacuzino
39955651 serban-cantacuzino39955651 serban-cantacuzino
39955651 serban-cantacuzinoSima Sorin
 
Romanitatearomanilor5
Romanitatearomanilor5Romanitatearomanilor5
Romanitatearomanilor5Roxana Arhire
 
Constantin cantacuzino
Constantin cantacuzinoConstantin cantacuzino
Constantin cantacuzinoSima Sorin
 
Formarea constiintei istorice romana
Formarea constiintei istorice romanaFormarea constiintei istorice romana
Formarea constiintei istorice romanamarianmrn
 
formarea_constiintei_istorice.pptx
formarea_constiintei_istorice.pptxformarea_constiintei_istorice.pptx
formarea_constiintei_istorice.pptxIcaMone
 
39955651 serban-cantacuzino
39955651 serban-cantacuzino39955651 serban-cantacuzino
39955651 serban-cantacuzinoSima Sorin
 
Oameni de cultura din Prejmer
Oameni de cultura din PrejmerOameni de cultura din Prejmer
Oameni de cultura din Prejmerscmargineni
 
534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...
534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...
534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...salaru
 
Prezentare colaborativa
Prezentare colaborativa Prezentare colaborativa
Prezentare colaborativa bratu nic
 
66416643 59557961-gane-trecute-vieti-de-doamne-si-domnite-1
66416643 59557961-gane-trecute-vieti-de-doamne-si-domnite-166416643 59557961-gane-trecute-vieti-de-doamne-si-domnite-1
66416643 59557961-gane-trecute-vieti-de-doamne-si-domnite-1Sima Sorin
 
Istoria bizantului
Istoria bizantuluiIstoria bizantului
Istoria bizantuluiSima Sorin
 
Ștefan cel Mare – voievod al Moldovei
Ștefan cel Mare – voievod al MoldoveiȘtefan cel Mare – voievod al Moldovei
Ștefan cel Mare – voievod al MoldoveiBiblioteca Drept
 
Adolf armbruster romanitatea-romanilor
Adolf armbruster romanitatea-romanilorAdolf armbruster romanitatea-romanilor
Adolf armbruster romanitatea-romanilorHonciuc Bogdan
 
Imparatul constantin
Imparatul constantinImparatul constantin
Imparatul constantinlucianivascu3
 
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012Roxana Arhire
 
A lugojul scurt istoric
A lugojul scurt istoricA lugojul scurt istoric
A lugojul scurt istoricvlaicu
 

Similar to Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659) (20)

Pravila cea mare de la targoviste
Pravila cea mare de la targovistePravila cea mare de la targoviste
Pravila cea mare de la targoviste
 
39955651 serban-cantacuzino
39955651 serban-cantacuzino39955651 serban-cantacuzino
39955651 serban-cantacuzino
 
Romanitatearomanilor5
Romanitatearomanilor5Romanitatearomanilor5
Romanitatearomanilor5
 
Constantin cantacuzino
Constantin cantacuzinoConstantin cantacuzino
Constantin cantacuzino
 
Formarea constiintei istorice romana
Formarea constiintei istorice romanaFormarea constiintei istorice romana
Formarea constiintei istorice romana
 
formarea_constiintei_istorice.pptx
formarea_constiintei_istorice.pptxformarea_constiintei_istorice.pptx
formarea_constiintei_istorice.pptx
 
39955651 serban-cantacuzino
39955651 serban-cantacuzino39955651 serban-cantacuzino
39955651 serban-cantacuzino
 
antim
 antim antim
antim
 
Elena CRISTIAN. Lucrări reprezentative ale tiparului din secolul al XVIII-le...
Elena CRISTIAN. Lucrări reprezentative ale tiparului din secolul  al XVIII-le...Elena CRISTIAN. Lucrări reprezentative ale tiparului din secolul  al XVIII-le...
Elena CRISTIAN. Lucrări reprezentative ale tiparului din secolul al XVIII-le...
 
Capitolul i
Capitolul iCapitolul i
Capitolul i
 
Oameni de cultura din Prejmer
Oameni de cultura din PrejmerOameni de cultura din Prejmer
Oameni de cultura din Prejmer
 
534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...
534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...
534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...
 
Prezentare colaborativa
Prezentare colaborativa Prezentare colaborativa
Prezentare colaborativa
 
66416643 59557961-gane-trecute-vieti-de-doamne-si-domnite-1
66416643 59557961-gane-trecute-vieti-de-doamne-si-domnite-166416643 59557961-gane-trecute-vieti-de-doamne-si-domnite-1
66416643 59557961-gane-trecute-vieti-de-doamne-si-domnite-1
 
Istoria bizantului
Istoria bizantuluiIstoria bizantului
Istoria bizantului
 
Ștefan cel Mare – voievod al Moldovei
Ștefan cel Mare – voievod al MoldoveiȘtefan cel Mare – voievod al Moldovei
Ștefan cel Mare – voievod al Moldovei
 
Adolf armbruster romanitatea-romanilor
Adolf armbruster romanitatea-romanilorAdolf armbruster romanitatea-romanilor
Adolf armbruster romanitatea-romanilor
 
Imparatul constantin
Imparatul constantinImparatul constantin
Imparatul constantin
 
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012
 
A lugojul scurt istoric
A lugojul scurt istoricA lugojul scurt istoric
A lugojul scurt istoric
 

More from gruianul

Anuarul arhivelor muresene 2012
Anuarul arhivelor muresene 2012Anuarul arhivelor muresene 2012
Anuarul arhivelor muresene 2012gruianul
 
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor MilitareGhidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militaregruianul
 
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012gruianul
 
Raport de activitate 2006 AVAS
Raport de activitate 2006 AVASRaport de activitate 2006 AVAS
Raport de activitate 2006 AVASgruianul
 
Alexandru Graur - Nume de persoane
Alexandru Graur   -  Nume de persoaneAlexandru Graur   -  Nume de persoane
Alexandru Graur - Nume de persoanegruianul
 
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. PanaitescuContribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescugruianul
 
Zeii si miturile lumii antice
Zeii si miturile lumii anticeZeii si miturile lumii antice
Zeii si miturile lumii anticegruianul
 
Turcii otomani
Turcii otomaniTurcii otomani
Turcii otomanigruianul
 
Tinara republica americana
Tinara republica americanaTinara republica americana
Tinara republica americanagruianul
 
Subcontinentul indian
Subcontinentul indianSubcontinentul indian
Subcontinentul indiangruianul
 
Sua o superputere
Sua   o superputereSua   o superputere
Sua o superputeregruianul
 
Stalin si urss
Stalin si urssStalin si urss
Stalin si urssgruianul
 
Spania ca mare putere
Spania ca mare putereSpania ca mare putere
Spania ca mare puteregruianul
 
Societatea si comertul in evul mediu
Societatea si comertul in evul mediuSocietatea si comertul in evul mediu
Societatea si comertul in evul mediugruianul
 
Socialismul
SocialismulSocialismul
Socialismulgruianul
 
Sfirsitul colonialismului european
Sfirsitul colonialismului europeanSfirsitul colonialismului european
Sfirsitul colonialismului europeangruianul
 
Schopenhauer si nietzsche
Schopenhauer si nietzscheSchopenhauer si nietzsche
Schopenhauer si nietzschegruianul
 
Rusia tarista
Rusia taristaRusia tarista
Rusia taristagruianul
 

More from gruianul (20)

Anuarul arhivelor muresene 2012
Anuarul arhivelor muresene 2012Anuarul arhivelor muresene 2012
Anuarul arhivelor muresene 2012
 
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor MilitareGhidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
 
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
 
Raport de activitate 2006 AVAS
Raport de activitate 2006 AVASRaport de activitate 2006 AVAS
Raport de activitate 2006 AVAS
 
Alexandru Graur - Nume de persoane
Alexandru Graur   -  Nume de persoaneAlexandru Graur   -  Nume de persoane
Alexandru Graur - Nume de persoane
 
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. PanaitescuContribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
 
Zeii si miturile lumii antice
Zeii si miturile lumii anticeZeii si miturile lumii antice
Zeii si miturile lumii antice
 
Vikingii
VikingiiVikingii
Vikingii
 
Turcii otomani
Turcii otomaniTurcii otomani
Turcii otomani
 
Tinara republica americana
Tinara republica americanaTinara republica americana
Tinara republica americana
 
Subcontinentul indian
Subcontinentul indianSubcontinentul indian
Subcontinentul indian
 
Sua o superputere
Sua   o superputereSua   o superputere
Sua o superputere
 
Stalin si urss
Stalin si urssStalin si urss
Stalin si urss
 
Spania ca mare putere
Spania ca mare putereSpania ca mare putere
Spania ca mare putere
 
Societatea si comertul in evul mediu
Societatea si comertul in evul mediuSocietatea si comertul in evul mediu
Societatea si comertul in evul mediu
 
Socialismul
SocialismulSocialismul
Socialismul
 
Sfirsitul colonialismului european
Sfirsitul colonialismului europeanSfirsitul colonialismului european
Sfirsitul colonialismului european
 
Sclavia
SclaviaSclavia
Sclavia
 
Schopenhauer si nietzsche
Schopenhauer si nietzscheSchopenhauer si nietzsche
Schopenhauer si nietzsche
 
Rusia tarista
Rusia taristaRusia tarista
Rusia tarista
 

Recently uploaded

Publicatii ale fostilor elevi si profesori ai Colegiului Național „Horea, Clo...
Publicatii ale fostilor elevi si profesori ai Colegiului Național „Horea, Clo...Publicatii ale fostilor elevi si profesori ai Colegiului Național „Horea, Clo...
Publicatii ale fostilor elevi si profesori ai Colegiului Național „Horea, Clo...Lucretia Birz
 
Tainele - Conferinta de Rudolf Steiner
Tainele - Conferinta de Rudolf SteinerTainele - Conferinta de Rudolf Steiner
Tainele - Conferinta de Rudolf SteinerAndrei O.
 
Eu sunt cel ce Te-am rastignit
Eu sunt cel ce Te-am rastignitEu sunt cel ce Te-am rastignit
Eu sunt cel ce Te-am rastignitAndrei O.
 
eugen-oniscu-2024-inima-strainului (1).pdf
eugen-oniscu-2024-inima-strainului (1).pdfeugen-oniscu-2024-inima-strainului (1).pdf
eugen-oniscu-2024-inima-strainului (1).pdfBiblioteci Bihorene
 
citate despre lectură, carte, bibliotecă, bibliotecar, studii privind importa...
citate despre lectură, carte, bibliotecă, bibliotecar, studii privind importa...citate despre lectură, carte, bibliotecă, bibliotecar, studii privind importa...
citate despre lectură, carte, bibliotecă, bibliotecar, studii privind importa...National Library of Republic of Moldova
 
sistemul-reproducc482tor-la-om.ppt
sistemul-reproducc482tor-la-om.pptsistemul-reproducc482tor-la-om.ppt
sistemul-reproducc482tor-la-om.pptAnastasiaRusu3
 

Recently uploaded (6)

Publicatii ale fostilor elevi si profesori ai Colegiului Național „Horea, Clo...
Publicatii ale fostilor elevi si profesori ai Colegiului Național „Horea, Clo...Publicatii ale fostilor elevi si profesori ai Colegiului Național „Horea, Clo...
Publicatii ale fostilor elevi si profesori ai Colegiului Național „Horea, Clo...
 
Tainele - Conferinta de Rudolf Steiner
Tainele - Conferinta de Rudolf SteinerTainele - Conferinta de Rudolf Steiner
Tainele - Conferinta de Rudolf Steiner
 
Eu sunt cel ce Te-am rastignit
Eu sunt cel ce Te-am rastignitEu sunt cel ce Te-am rastignit
Eu sunt cel ce Te-am rastignit
 
eugen-oniscu-2024-inima-strainului (1).pdf
eugen-oniscu-2024-inima-strainului (1).pdfeugen-oniscu-2024-inima-strainului (1).pdf
eugen-oniscu-2024-inima-strainului (1).pdf
 
citate despre lectură, carte, bibliotecă, bibliotecar, studii privind importa...
citate despre lectură, carte, bibliotecă, bibliotecar, studii privind importa...citate despre lectură, carte, bibliotecă, bibliotecar, studii privind importa...
citate despre lectură, carte, bibliotecă, bibliotecar, studii privind importa...
 
sistemul-reproducc482tor-la-om.ppt
sistemul-reproducc482tor-la-om.pptsistemul-reproducc482tor-la-om.ppt
sistemul-reproducc482tor-la-om.ppt
 

Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)

  • 2. ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI CATALOGUL DOCUMENTELOR ŢĂRII ROMÂNEŞTI DIN ARHIVELE NAŢIONALE VOL. IX 1657 – 1659 Întocmit de: MIRELA COMĂNESCU LAURA NICULESCU ILEANA DINCĂ Bucureşti 2012
  • 3. Coperta I: 1658 (7166), iulie 3. Hrisovul lui Mihail Radu Vv., prin care întăreşte popii Gheorghe, clisiar de la Biserica domnească din Bucureşti, un loc de veci din dealul Bucureştilor Mitropolia Ţării Româneşti, CCLXV/3 REDACTOR: ELENA MUŞAT CULEGERE TEXT: MARIANA NECIU MONICA NEGRU LAURA NICULESCU TEHNOREDACTARE: FLORICA BUCUR ISBN 978-973-8308-47-3
  • 4. CUVÂNT INTRODUCTIV Volumul al IX-lea al Catalogului documentelor Ţării Româneşti cuprinde regestele a 847 de documente din perioada 1657 – 1659, aflate în depozitele Arhivelor Naţionale, rezultate în urma contopirii unui număr mult mai mare de forme sub care acestea s-au păstrat: originale, copii, traduceri, regeste, rezumate, menţiuni. Din totalul documentelor, 583 sunt originale, 4 sunt microfilme de pe originale, o fotografie de pe original, restul fiind copii, fotocopii şi traduceri. Cât priveşte originalele, 560 sunt în limba română, 18 în slavonă, 3 în maghiară, unul în latină şi unul în greacă. Volumul reuneşte 4 originale duble, un document fals, două îndoielnice şi o copie figurată. După materialul pe care au fost scrise, din cele 583 documente originale, 24 sunt scrise pe pergament, dintre care unul este un zapis din 25 f.l. 1657 (7165), celelalte fiind emise de cancelariile domnilor. Semnalăm continuarea procesului de consolidare a scrisului românesc şi răspândirea acestuia, fapt demonstrat de numărul mare de documente interne scrise în limba română, redactate atât în cancelariile domneşti, cât şi de către persoane particulare. Documentul original scris în limba greacă, pe pergament, din 1657 ianuarie f.z., are ca emitent pe Macarie patriarhul Ierusalimului şi al Antiohiei. Acesta aminteşte de grija pe care a avut-o Matei Basarab, înainte de trecerea la „fericita odihnă”, de a înfrumuseţa şi împodobi mănăstirea Câmpulung, dăruindu-i averi, ca „să nu treacă a doua în rândul mănăstirilor faimoasei Valahii”. Cele 18 documente în slavonă provin din cancelariile domnitorilor Constantin Şerban şi Mihnea al III-lea, fiind acte originale prin care se întăresc unor boieri sau unor mănăstiri (Căldăruşani, Cozia, Câmpulung ş.a.) sate şi rumâni. Documentele scrise în limba maghiară sunt două scrisori ale domnului Constantin Şerban din 7 februarie 1657 şi din 29 mai 1657, adresate judelui Braşovului în vederea procurării de medicamente şi trăsuri, şi o scrisoare a lui Constantin logofăt din 18 august 1658, către acelaşi destinatar, pentru a obţine sprijin în recuperarea unui supus ajuns prizonier la hanul tătarilor. Toate trei sunt originale. Actul în limba latină, o fotografie de pe un original emis la Târgu Mureş, în 4 octombrie 1659, de mitropolitul Ţării Româneşti, Ignatie, 3
  • 5. Radu mare logofăt şi Gabriel Tamaş, vicar apostolic al Moldovei şi Ţării Româneşti, ne dă ştiri despre relaţiile Ţării Româneşti cu Transilvania. Documentele cuprinse în volum au fost depistate în fondurile şi colecţiile arhivistice ale Arhivelor Naţionale – Biroul Arhive Medievale, Fonduri Personale şi Colecţii şi ale Serviciilor Judeţene din Bistriţa Năsăud, Braşov, Dolj, Gorj, Prahova, Vâlcea. Metoda de lucru este aceeaşi ca la volumele anterioare, atât în ceea ce priveşte redarea conţinutului documentelor în fişe, cât şi în modul de întocmire a lucrării. Anii 1657-1659 corespund sfârşitului de domnie a lui Constantin Şerban, domniei lui Mihnea al III-lea Radu şi începutului de domnie a lui Gheorghe Ghica. În perioada în care Constantin Şerban, fiul domnitorului Radu Şerban, a condus ţara, a avut loc răscoala oştenilor de profesie, dorobanţi şi seimeni1, din 1655, mişcare ce a provocat ample frământări: jafuri, omoruri, pribegia boierilor în ţările vecine, devastarea lăcaşurilor de cult. Aceasta a reprezentat cel mai important eveniment intern din timpul domniei amintitului voievod şi a avut ecou în epocă, fiind amintită şi în documentul din 15 mai 1657, prin care Constantin Şerban îi întăreşte Stanei, jupâneasa răposatului Dumitru clucer, satele Vlădiceni, Buneşti şi Mălureni, ale căror cărţi şi zapise dispăruseră în timpul amintitei răscoale. La venirea pe tron a lui Mihnea Radu, situaţia în ţară era încă sub influenţa evenimentelor mai sus menţionate. A fost nevoie de multă tenacitate şi abilitate din partea domnului pentru a-i stăpâni pe marii boieri şi pentru a-i atrage pe dorobanţi şi seimeni de partea sa. Mihnea al III-lea este primul domn care, după o jumătate de veac, a redeşteptat amintirea tradiţiei împărăteşti bizantine prin introducerea unor obiceiuri noi în desfăşurarea ceremoniilor religioase, adoptând tipicul oficial bizantin2. Facem referire la încoronarea sa de către Patriarhul Macarie al Antiohiei, cu fast bizantin, după toate formele împărăteşti, cu ocazia târnosirii Bisericii Mitropolitane din București3, în ziua de Rusalii a anului 1658 – „aceste ceremonii fiind fără precedent şi nimeni după el 1 Nicolae Stoicescu, Constantin Şerban, Editura Militară, Bucureşti, 1990, p. 36. 2 Andrei Pippidi, Tradiţia politică bizantină în ţările române, sec. XVI-XVIII, Editura Academiei, Bucureşti, 1983, p. 59. 3 Emilia Cioran, Paul de Alep, Călătoriile patriarhului Macarie al Antiohiei în Ţările Române 1653-1658 (în traducerea şi interpretarea Emilie Cioran), Bucureşti, 1900, p. 244: „prin cunoştinţele şi dibăcia sa părea că ar fi supravegheat târnosirea a o mie de biserici”. 4
  • 6. neîndrăznind să le repete”4. După mărturiile din epocă, a dovedit o cunoaștere temeinică a canoanelor bisericii ortodoxe și a obiceiurilor țării, stârnind multă surprindere participanţilor la eveniment. Cu această ocazie, domnul muntean s-a rebotezat, luând numele de Mihail, după înaintaşul său, Mihai Viteazul, dând un semnal de preluare a programului acestuia5. Fluctuația titulaturii domnitorului avea să stârnească multe discuţii în rândul istoricilor. Pe lângă faptul că domnitorul îşi schimbă prenumele, din Mihnea în Mihail, atributele care îl însoţesc, din modeste cum se prezintă în documentele de început, când se pretindea a fi un supus docil al Porţii, devin ulterior din ce în ce mai dezvoltate, reflectând planurile şi aspiraţiile acestuia. Forma cea mai amplă a titulaturii o regăsim în documentul slavon din 3 iunie 1658, adresat Episcopiei Râmnicului „Io Mihail Radu ighemon, conducător şi arhiduce al părţilor transalpine”6. Odată prinzând contur planurile sale de mărire şi având efemere promisiuni de susţinere din partea occidentală, îşi arată adevăratele intenţii şi prin titulatură, pentru ca apoi, spre sfârşitul domniei, când avea să conştientizeze fragilitatea poziţiilor sale, renunţă la titlurile ce se refereau la stăpânirile ardelene, precum şi la bizantinul „ighemon”. Pe plan diplomatic, prin titulatura sa, Mihnea va fi printre ultimii domni care va folosi termeni ce aminteau de tradiţia stăpânirilor munteneşti în Ardeal, din vremea lui Mircea cel Bătrân (Amlaşul şi Făgăraşul): ”Io, Mihail Radu voievod și ighemon Țării Românești, principe şi arhiduce al părţilor Valahiei Transalpine”, cum apare în documentul emis la 5 iulie 1658, folosind și acvila bicefală pe care o va introduce în armele sale, în sigilii și în steag7. Actele de cancelarie ale acestui domnitor, chiar dacă nu sunt bogat ornamentate, sunt de o calitate deosebită, aşa cum au remarcat Nicolae Iorga şi Alexandru Ciorănescu: „scrisorile şi actele lui româneşti, slavoneşti sau latineşti sunt printre cele mai frumoase ale acestui veac”8. 4 Nicolae Iorga, Două contribuţii la istoria bisericească a românilor, în „Analele Academiei Române - memoriile secţiunii istorice”, seria II, tom XXXVIII, Bucureşti, 1916, p. 7. 5 Andrei Pippidi, op. cit., p. 211. 6 Arhivele Naţionale ale României, Biroul Arhive Medievale, Fonduri Personale şi Colecţii, Ep. Râmnic, LXXXVII/4. 7 Alexandru Ciorănescu, Domnia lui Mihnea al III-lea Radu (Mihail Radu) 1658-1659, în „Buletinul Comisiei Istorice a României”, XIV/1935, Bucureşti, 1936, p. 61. 8 Ibidem, p. 60. 5
  • 7. Un element distinctiv al documentelor lui Mihnea, observat de cercetători încă de la finele secolului al XIX-lea, a fost cel al semnăturii autografe, considerată printre cele mai reușite ale timpului său: ”iscălitura prinţului nostru este în caractere foarte mari şi atât de frumoasă, încât a atras particulara atenţie a domnului director al arhivelor veneţiene, care, în urma cererii domnului Esarcu, a pus-o sub vitrină, lângă iscăliturile altor suverani şi regi ai Europei”9. La rândul său, Alexandru Ciorănescu aprecia că ”cine priveşte iscălitura sa superbă, împletită cu desăvârşit meşteşug, recunoaşte cu uşurinţă într-însa mâna unui priceput caligraf”10. Această semnătură, cu praf şi lichid de aur, apare frecvent în cursul anului 1658, începând cu actul din 26 martie (primul act emis de cancelaria domnitorului), documentele din lunile mai-iulie fiind aproape în totalitate ornate cu ea, pentru ca în anul 1659 să se remarce o frecvenţă mai redusă a prezenţei acesteia. Volumul cuprinde şi documente din prima lună de domnie a lui Gheorghe Ghica, care a ocupat tronul Ţării Româneşti la 20 noiembrie 1659. Singurul act cuprins în lucrare de la acest domnitor, emis la 28 decembrie 1659, este o copie a unei cărţi domneşti de întărire a stăpânirii nepoţilor lui Cernica vornic asupra satului Aluniş, din judeţul Sac, cu rumâni. Documentele cuprinse în prezenta lucrare evidenţiază situaţia internă a Ţării Româneşti la mijlocul secolului al XVII-lea, la câţiva ani după încheierea lungii şi fructuoasei domnii a lui Matei Basarab. Ele reprezintă o sursă pentru studierea istoriei social-economice, oglindind circulaţia proprietăţii, preţul de cumpărare, procedura juridică şi relaţiile sociale. Referitor la ultimul aspect, clasele sociale şi relaţiile dintre ele, abundă informaţiile privind vânzările în rumânie, procesele lungi pentru răscumpărări din rumânie, confiscarea averilor supuşilor răi şi vicleni şi acordarea averilor către cei credincioşi, nou-ridicaţi în treptele boieriei. Astfel, documentul din 5 iulie 1658 ne înfăţişează o judecată între rumânii din satele Caraula, Cucuiaţii şi Întorsura lui Baboi, din judeţul Mehedinţi, cu Hârsova spătăreasa, soţia lui Mihai Coţofeanul spătar, şi cu ginerele acesteia, Udrişte al doilea vistier, începută în timpul lui Alexandru voievod şi reluată în vremea domnilor Matei Basarab, Constantin Şerban şi Mihnea al III-lea. Acesta din urmă, împreună cu mitropolitul Ştefan şi cu toţi dregătorii, au hotărât că 9 Constantin Esarcu, Documente istorice descoperite în arhivele Italiei, în „Ateneul Român”, Bucureşti, 1878, p. 23. 10 Alexandru Ciorănescu, op. cit., p. 43-44. 6
  • 8. rumânii au venit cu minciună şi fără dreptate, mergând cu daruri şi cu mită la turci şi la boieri, ca să-i scape din rumânie. Nu puţine sunt şi ştirile privind fiscalitatea, organizarea juridică şi cea militară. În ceea ce priveşte activitatea juridică, documentul amintit mai sus, cel din 5 iulie 1658, ne arată pedepsele ce se aplicau: rumânii, rămaşi de lege şi de judecată, au fost închişi în temniţă, domnul poruncind să li se taie urechile şi să fie purtaţi prin târg. Boierii s-au rugat să fie iertaţi rumânii de tăiatul urechilor, iar domnul le-a dat „zagârtan” la mâna boierului său, Udrişte vistier. Cât priveşte situaţia lăcaşurilor de cult, mănăstirile se bucură de aceeaşi atenţie deosebită şi din partea domnilor care i-au urmat lui Matei Basarab. Documentul din 11 decembrie 1657 atestă că domnitorul Constantin Şerban întăreşte mănăstirii Căldăruşani mila dată acesteia de Matei Basarab, anume 300 bucăţi de sare de la ocna Ghitioara, adăugând de la el obroc anual pe aceste bucăţi de sare. De asemenea, Constantin Şerban, la 21 iulie 1657, îl trimite pe Macarie, patriarhul de la Sfântul Munte, aflat în Ţara Românească, să umble pe la mănăstiri, întărindu-le daniile domnitorilor anteriori. La 28 mai 1658 şi 3 iunie 1658, acelaşi patriarh dă carte de blestem boierilor şi megiaşilor adeveritori, luaţi pe răvaşele domnului Mihail Radu, ca să cerceteze „pe drept, fără făţărie”, în pricinile pe care le are mănăstirea Tismana pentru moşii şi ţigani. Menţionăm că în aceste două documente patriarhul Macarie se semnează în limba arabă. Constantin Şerban emite un hrisov la 14 mai 1657, prin care întăreşte actul de mare semnificaţie politică şi patriotică dat de Matei Basarab, de scoatere a unora din mănăstirile ţării de sub închinarea la Muntele Athos, dorindu-se înlăturarea amestecului străinilor în treburile pământenilor şi închiderea unei căi de scurgere a bogăţiilor ţării în afară, actul având astfel şi o semnificaţie economică. Totodată, se punea ordine şi în relaţiile dintre mănăstirile din ţară şi cele de la Locurile Sfinte. Această dorinţă s-a manifestat încă din vremea lui Leon Tomşa şi a avut ca rezultat luarea domniei de aga Matei din Brâncoveni (Matei Basarab). Acest din urmă fapt este amintit în document, relatându-se că domnul Matei Basarab a fost adus din ţări străine, unde era gonit de străini, pribeag, împreună cu alţi boieri ai ţării, şi a fost ales la domnia ţării, în scaunul strămoşilor lui, „a fi biruitoru ţării şi ţiitoru de steagul împărătescu”. 7
  • 9. Se regăsesc şi informaţii despre raporturile lui Mihail Radul cu unii dintre dregători. În timpul scurtei sale domnii au avut loc şi episoade sângeroase, ce au vizat chiar şi pe marii boieri de sfat, pedepsindu-i pe cei potrivnici politicii sale. Astfel, documentul din 9 decembrie 1658 înfăţişează conflictul cu Preda vornic (Brâncoveanul), Pârvul vistier (Vlădescu) şi Istrate postelnic (Leurdeanu). Aflându-se la Teleajen, în slujba împăratului, în Ţara Ungurească, cu hanul şi cu toată ţărănimea, cu cazacii, cu paşa de la Silistra, cu turcii, cu Ghica Vodă, cu moldovenii, aceşti boieri s-au sculat asupra domnului şi a ţării, „cu rea ficlenie”. Pentru aceasta, i-a ajuns legea şi judecata să piară, „după lucrurile şi vina lor”, luându-şi plata ca nişte oameni răi şi călcători de jurământ, moşiile lor rămânând pe seamă domnească. Actul din 11 august 1659 face şi el referire la acest episod. Se relatează că, după luarea sceptrului ţării, cu întărirea împăratului, boierii care i-au fost potrivnici şi-au pierdut viaţa şi moşiile. Astfel, Preda Brâncoveanu vornic, unul dintre boierii potrivnici, a pribegit în Ţara Ungurească. Apoi, s-a rugat de domn să-l ierte şi să-l lase să se întoarcă în ţară. Domnul i-a iertat viaţa şi i-a înapoiat moşiile, punându-l mare ban în divan şi dându-i şi o parte din armată. Primind poruncă împărătescă să se ridice cu toate armatele şi să meargă în Ţara Ungurească, împotriva duşmanilor împăratului, Preda mare ban a făcut „mare înşelăciune Împărăţiei, domnului şi Ţării”, fugind cu armata şi risipindu-se în toate părţile, fapt pentru care domnul l-a judecat, pe dreptate şi pe pravilă, cu toţi arhiereii şi cu tot divanul, condamnându-l la moarte şi luându-i satele pe seamă domnească. În schimb, boierii credincioşi domnului sunt răsplătiţi: la 13 aprilie 1659, domnul dăruieşte fiilor lui Oancea logofăt satul Epureşti din judeţul Râmnicu Sărat şi Brăila, „pentru dreaptă şi credincioasă slujbă”. În sistemul de relaţii ale lui Mihail Radu, ca şi în timpul înaintaşilor săi, alianţa cu Transilvania a constituit unul dintre pilonii de bază ai politicii sale externe. Este binecunoscută dorinţa domnitorului român de a-şi elibera ţara de sub suzeranitatea otomană, iar în principele ardelean Gheorghe Rákóczi vedea pe cel care avea forţa de a se opune Porţii Otomane. Astfel, la 4 octombrie 1659, la Târgu Mureş, Ignatie, mitropolitul Ţării Româneşti, Radu mare logofăt şi Gabriel Tamaş, vicar apostolic al Moldovei şi Ţării Româneşti, împuterniciţi de domnul Mihail Radu, încheie un tratat de prietenie şi bună înţelegere cu principele Gheorghe Rákóczi al Transilvaniei din regatul Ungariei şi comite al secuilor. În 8
  • 10. document se face referire şi la tradiţia bunelor relaţii dintre cele două ţări, precizând că înţelegerea s-a perfectat, dorind să se urmeze exemplele demne de laudă ale înaintaşilor, amintindu-se şi actul din timpul lui Constantin Şerban. De asemenea, se precizează şi condiţiile tratatului: pace, alianţă şi prietenie veşnică, ajutor militar reciproc, domnul Ţării Româneşti să nu încheie vreun pact, tratat sau convenţie fără ştirea şi acordul principelui, să nu uneltească unul împotriva celuilalt. În final, se precizează că fiecare articol al acestui tratat este cunoscut de domnitor, iar mai sus numiţii, împuterniciţi ai acestuia, se obligă în numele domnului, întărind actul cu sigiliul lor. Documentele cuprinse în volum aduc noi informaţii despre relaţiile Ţării Româneşti cu Transilvania, în special cu cetatea Braşovului. Cu braşovenii, atât domnii, cât şi dregătorii ţării, au o amplă corespondenţă, care demonstrează interese economice, schimb de informaţii şi necesitatea rezolvării unor situaţii ce se iveau în mod curent. Din documentele emise la 7 februarie 1657 şi 29 mai 1657, deducem relaţiile lui Constantin Şerban cu amintita cetate. Sunt două scrisori adresate judelui Braşovului, cu scopul de a aduce din Ardeal trăsuri şi medicamente. Actele din 14 aprilie 1658 şi 1 octombrie 1658 reflectă relaţiile particularilor cu oficialităţi din Braşov. Primul este o scrisoare a lui Vasilie căpitan din Rucăr adresată lui Mihail Goltşmit mare judeţ al cetăţii, pe care-l numeşte „dulce priiaten” şi căruia îi urează pace şi sănătate şi tot binele lui şi casei lui, în continuare intervenind în favoarea unui negustor, venit cu marfă la Braşov şi închis la ocnă. Astfel, îl roagă să dea carte la Bran, să-l slobozească ca să-şi poată căuta marfa, aceasta fiind perisabilă. Al doilea document este o scrisoare a lui Constantin Gălăţeanul şi al lui Statie mare cupar către acelaşi jude al Braşovului, precum şi către întregul Sfat al cetăţii, amintind de scrisoarea primită de la aceştia, „foarte cu dragoste”. În continuare îi înştiinţează că a venit o solie de la han, în drum spre Crâm (Crimeea), care i-a anunţat că hanul şi cazacii vor trece prin Ţara Românească şi nu mai este mult până vor ajunge la hotare, iar în legătură cu marfa şi vitele luate de la oamenii judelui, le aduce la cunoştinţă că au fost luate de „oameni nebuni şi fără dă minte”. Ei le vor păzi până la sosirea domnului, care nu se va bucura de paguba pricinuită oamenilor judelui Braşovului. Demn de semnalat este şi conceptul din 13 iunie 1659, o poruncă a domnitorului Mihail Radu către slujitori şi ţărani, pentru a-i lăsa pe „turcu” Emerzea bei şi pe însoţitorii acestuia, Mustafa, cu doi robi, Husein 9
  • 11. şi Arap, cu un cazac şi 5 cai, să treacă cu bună pace la Silistra. Emerzea bei este solul domnului, trimis la paşa din Silistra, paşă cu care domnul a mers, în 1658, în Ardeal, din porunca sultanului. Nu se ştie ce misiune avea Emerzea, dar fiind cu puţin timp înainte de măcelul boierilor potrivnici voievodului, se poate presupune că acesta pregătea terenul pentru ceea ce urma să se întâmple. De asemenea, acest document poate fi interpretat ca fiind primul paşaport de care avem cunoştinţă, emis pe teritoriul Ţării Româneşti, întrucât în el erau trecute semnalmentele persoanelor, cu scopul recunoaşterii lor când treceau dintr-o ţară în alta. Astfel, despre Emerzea bei se precizează că este om oacheş, cu un zăbun morojeţ, iar Mustafa este cu barbă neagră; robii nu aveau barbă, iar cazacii aveau barbă roşie. Istoria arhivelor beneficiază, la rândul ei, de informaţii privind vitregiile prin care a trecut tezaurul arhivistic naţional: cărţi şi zapise „pierite”, furate. Documentul din 30 mai 1657, o carte de judecată a şase boieri, vorbeşte de furt de zapise şi cărţi de moşie, iar cel din 15 mai 1657, de cărţi şi zapise pierite în timpul răscoalei seimenilor. Memoria documentelor înregistrează şi evenimente anterioare sau contemporane cu ele, care au provocat spaimă şi necazuri oamenilor: actul din 8 februarie 1657 se referă la o vânzare de moşie la „vreme de foamete”, iar cel din 27 septembrie 1657 aminteşte de o epidemie de ciumă din timpul lui Mihai Viteazul. Numeroase sunt şi ştirile despre diverşi copişti şi traducători de documente, între care se remarcă, prin numărul mare documente pe care le-a tradus, din limba slavonă, Dionisie Eclesiarhul, cronicarul care a trăit la cumpăna secolelor al XVIII-lea şi al XIX-lea. Activitatea cancelariei domneşti a lui Mihnea al III-lea nu a avut de suferit în scurta, dar plina de evenimente domnie (acţiuni militare de amploare, deplasări prin ţară şi în afara ei, în campaniile din Transilvania), continuând elaborarea a numeroase tipuri de acte. Este adevărat că persoanele care redactau, verificau şi autentificau documentele se schimbau foarte des, situaţie posibil datorată unui număr mare de cunoscători ai artei scrisului la curtea eruditului domnitor. În acest sens, evidenţiem activitatea celor doi mari logofeţi ai cancelariei domneşti (Constantin Cantacuzino, Radu Popescu Stăicuţ), a logofeţilor al doilea (Udrişte Năsturel, Mareş Băjescu) şi al treilea (Preda, Goran). Rudă cu Matei Basarab, cumnat doamnei Elina, Radu Popescu va fi sub protecţia domnilor Țării Românești, printre care și Mihnea, reuşind 10
  • 12. să ocupe dregătorii aproape patru decenii, din 1632 până în 167111, acumulând o bogată experienţă de cancelarie, fiind logofăt între 1632- 1644 şi 1657-1658. Tot unul dintre apropiaţii lui Matei Basarab a fost și cel de-al doilea mare logofăt, Constantin Cantacuzino; în timpul domniei acestuia, a fost mare postelnic în perioada 1632-1654, fiind singurul care a ocupat aceeaşi dregătorie o vreme atât de îndelungată12. În cazul celui de-al doilea logofăt, regăsim două nume, dintre care unul foarte cunoscut, cel al lui Udrişte Năsturel, aflat la apusul carierei sale, ce apare în 22 de documente. S-a vehiculat ideea că, odată cu dispariţia lui, au dispărut şi documentele slavoneşti din cancelaria muntenească; acestea au continuat să fie emise, însă într-un număr mai mic, cauza fiind consolidarea scrisului în limba română. Cel de-al doilea logofăt prezent în documentele din al doilea an de domnie al lui Mihnea al III-lea este Mareş Băjescu, aflat la începutul activităţii, care apare în 9 documente, Semnalăm că cei care corectau (procitenno, uci) documentele de cancelarie puteau fi deopotrivă cel de-al doilea şi al treilea logofăt, cât şi alţi dregători din sfatul domnesc (postelnicul, clucerul, marele ban), practică folosită din cauza deselor schimbări din cadrul personalului cancelariei. Informaţii despre aceştia găsim pe verso-ul primei pagini a documentului (în cazul celor difolio), mai rar în josul paginii documentului sau pe verso-ul paginii folio (în general sunt însemnări mai târzii, referitoare la transcrierea în condici). Această practică avea să stârnească interesul lui Emil Vârtosu, contrariat de prezenţa lui „proctennomnoiu vtoroe logothetom, manu propria… pe dosul textului însuşi”13. Subliniem că în perioada de dinaintea domniei lui Mihnea această practică nu era întâlnită în Ţara Românească, nefiind semnalată nici la documentele cancelariei lui Matei Basarab, apărând însă constant în Moldova. Această influenţă moldovenească, corelată cu cea a prezenţei celor doi vornici, cel al Ţării de Sus şi cel al Ţării de Jos, şi cu cea a lui „gospodin” în locul muntenescului „gospodar”, par să confirme teoria 11 Nicolae Stoicescu, Dicţionar al marilor dregători din Ţara Românească şi Moldova, sec. XIV-XVII, Bucureşti, 1971, p. 229-230. 12 Ibidem, p. 135-136. 13 Emil Vârtosu, Sigilii domneşti rare din veacul al XVII-lea, în „Analele Academiei Române-memoriile secţiunii istorice”, seria III, tom XXV, 1942, p. 6. 11
  • 13. unor cercetători, care considerau că Mihnea a copilărit şi la Târgovişte şi la Iaşi, urmându-şi tatăl domnitor în ambele capitale14. Volumul oferă un bogat material de studiu pentru specialiştii din domeniul ştiinţelor auxiliare ale istoriei: diplomatică, sigilografie, miniaturistică, filigranologie, cronologie, genealogie, constituind un util instrument de lucru şi pentru studiile din domeniul onomasticii şi toponimiei. De asemenea, menţionăm documentele din 11 decembrie 1657, 5 iulie 1658 şi 11 august 1659, pentru ornamentaţia deosebită: invocaţia simbolică, intitulaţia, monograma în chinovar, lichid de aur şi cerneală verde, semnătura domnului, în frontispiciu stema Ţării Româneşti. În încheierea prezentării noastre, nu putem să nu menţionăm ajutorul dat la întocmirea prezentului volum de Silvia Vătafu-Găitan şi Dragoş Şesan, în alcătuirea regestelor documentelor, precum şi cel al Loredanei Dascăl, Laurenţiu Szemkovics şi Claudiu Turcitu, care au întocmit regeste pentru documentele scrise în limbile greacă, maghiară şi turco-osmană. Mulţumim în mod deosebit Silviei Vătafu-Găitan şi lui Marcel-Dumitru Ciucă pentru precizările de specialitate acordate. De asemenea, mulţumim Serviciilor Judeţene ale Arhivelor Naţionale pentru sprijinul oferit în depistarea unor documente din colecţiile pe care le deţin, Silicăi Velica şi Teodorei Cârjan, care ne-au pus la dispoziţie documentele din depozite, precum şi colegelor noastre de la biblioteca documentară a instituţiei. EDITORII 14 Marin Matei Popescu, Adrian N. Beldeanu, Mihnea al III-lea (1658-1659), Editura Militară, Bucureşti, 1982, p. 19. 12
  • 14. RÉSUMÉ Le IXème volume du Catalogue des documents de la Valachie inclut les résumés d’un nombre de 847 actes concernant les années 1657-1659, parmi lesquels 583 sont des originaux (561 en roumain, 18 en slavon, 3 en hongrois et 1 en grec). En ce qui concerne le support des documents utilisés, du nombre de 583 documents originaux, 24 sont écrits sur parchemin, tandis que le reste sont écrits sur papier. Les documents se retrouvent en Roumanie, dans les fonds et les collections de la Direction des Archives Historiques Centrales et dans les archives départementales de Bistriţa-Năsăud, Braşov, Dolj, Gorj, Prahova et Vâlcea. Le recueil comprend aussi 4 documents microfilmés et une photocopie identifiés dans les Archives étrangères. La méthode de travail a été similaire à celle utilisée pour le volume précédent. Les documents inclus dans ce volume contiennent des renseignements qui reflètent le développement de la Valachie au milieu du XVIIème siècle, la fin du règne de Constantin Şerban, le règne de Mihnea le IIIème Radu et le début du règne de Grigorie Ghica. Les récits parlent de différentes catégories sociales, de leurs relations et de diverses activités économiques: l’agriculture (l’occupation principale des habitants du pays), la pomiculture, la viticulture, l’élevage du bétail, l’apiculture, le commerce. On retrouve aussi des informations sur le fonctionnement des institutions féodales: l’activité juridique, l’organisation militaire, la fiscalité. Il y a aussi beaucoup de documents qui relèvent la préoccupation des voïvodes pour accorder de différents privilèges aux monastères. Le recueil met en évidence beaucoup de documents qui soulignent les liens économiques et diplomatiques de la Valachie avec la Transylvanie (surtout avec le prince Gheorghe Rakóczi et la ville de Braşov). On doit signaler la continuation du procès de consolidation de l’écriture roumaine en dépit du slavon et la diffusion de celle-ci. C’est une réalité démontrée par le grand nombre des actes émis dans la Valachie, 13
  • 15. écrits en roumain, rédigés également dans les chancelleries que par des personnes privées. L’ouvrage pourrait aussi susciter l’intérêt des spécialistes dans les domaines des sciences auxiliaires de l’histoire grâce aux détails sigillographiques, généalogiques, à ceux préoccupés par l’art de la miniature et du filigrane, la diplomatique, l’onomastique, la toponymie contenus par les documents. LES ÉDITEURS 14
  • 16. BIBLIOGRAFIE Achiziţii Noi = Colecţia Achiziţii Noi. Indice cronologic nr. 25, vol. I (sf. sec. XIII-1685), Bucureşti, Arhivele Naţionale ale României, 2002, 310 p. Andreescu, M-rea Cornet = Andreescu, Şt., Trei veacuri de la întemeierea mănăstirii Cornet şi a bisericii de la Băjeşti (1666-1966), în „Mitropolia Olteniei”, an XVIII, 1966, nr. 7-8, p. 674-687. Andronie, Soare, Izvoare doc. vâlcene, III = Andronie Dumitru, Soare Ion, Izvoare documentare vâlcene. Catalogul documentelor de la Arhivele Naţionale din Râmnicu Vâlcea (1605-1821), vol. III, Bucureşti, 1996, 252 p. Aricescu, Indice I, II = Aricescu, C., Indice de documentele aflate în Arhiva Statului şi nepublicate încă, în „Revista istorică a Arhivelor României”, Broşura I, Bucureşti, 1874, VII + 116 p.; Broşura II, Bucureşti, 1876, II + 120 p. + 11 (tabel cronologic). <Athanasie al Râmnicului>, Ep. Râmnicului = <Athanasie al Râmnicului>, Sfânta Episcopie a eparhiei Râmnicului – Noul Severin în trecut şi acum, Bucureşti, 1906, CXXXIV + 694 p. Bălăşel, Hrisoave domneşti = Bălăşel, T., Hrisoave domneşti şi alte feluri de acte, în „Arhivele Olteniei”, XIX, 1940, p. 112-136. Bâzgan, M., Indicatorul localităţilor = Bâzgan, Melentina, Indicatorul localităţilor medievale din Ţara Românească până la 1831, Editura Cartea Universitară, Bucureşti, 2004, 111 p. + 1 pl. Bogdan, D., Daniile româneşti = Bogdan, Damian P., Despre daniile româneşti la Athos, în „Arhiva românească”, VI, 1941, p. 263-309. Bolliac, M-rile din Rom. = Bolliac, C., Monastirile din România (Mănăstirile închinate), Bucureşti, 1862, 656 p. Bulat, Trei scrisori de la Mihnea I = Bulat T.G., Trei scrisori de la Mihnea-Vodă Radu (1658), în „Revista Istorică”, XII (1926), nr. 10- 12, p. 307-311. 15
  • 17. Cat. doc. rom. Braşov = Catalogul documentelor româneşti din Arhivele Statului de la Oraşul Stalin, vol. I (1521-1799), Bucureşti, 1955, 600 p. Cat. Ţ. Rom. VII = Marcel-Dumitru Ciucă, Silvia Vătafu-Găitan, Melentina Bâzgan, Catalogul documentelor Ţării Româneşti din Arhivele Naţionale, vol. VII, 1650-1653, Bucureşti, Arhivele Naţionale ale României, 1999, 548 p. Cărăbiş, Doc. jud. Gorj = Cărăbiş, Vasile, Documente din judeţul Gorj – sec. XVII, în „Mitropolia Olteniei”, an XXV, 1973, nr. 1-2, p. 164- 168. Cărăbiş, Valea Jaleşului = Cărăbiş, Vasile, Documente de pe Valea Jaleşului, Târgu-Jiu, 1982, 236 p. Chiriţă, Boierii Brâncoveni = Chiriţă, Ilie, Boierii Brâncoveni (Adaosuri), în „Arhivele Olteniei”, an XV, 1936, nr. 86-88, p. 353-358. Ciorănescu, Doc. privitoare la Mihail Radu = Ciorănescu, Al., Documente privitoare la domnia lui Mihail Radu (1658-1659) culese mai cu seamă din Arhivele Veneţiei, extras din „Buletinul Comisiei Istorice”, XIII (1934), Bucureşti, 1934, 137 p. Ciorănescu, Domnia lui Mihnea III = Ciorănescu, Al., Domnia lui Mihnea III (Mihail Radu) 1658-1659, Bucureşti, 1936, 181 p. Codrescu, Uricarul = Codrescu, Theodor, Uricarul sau colecţiune de diferite acte care pot servi la istoria românilor, XXV, Iaşi, 1895, 482 p. Comănescu, Două acte slavo-române = Comănescu, M., Două din ultimele acte slavo-române emise în cancelaria lui Constantin Şerban, în „Hrisovul”, Serie nouă, XIV, 2008, p. 274-279. Comori vâlcene = Direcţia Generală a Arhivelor Statului, Comori arhivistice vâlcene. Catalog de documente, 1467-1800, vol. II, Bucureşti, 1985. Creţeanu, Preda Brâncoveanu = Creţeanu, Radu, Preda Brâncoveanu, ctitor al bisericii de zid a mănăstirii Dintr-un Lemn, în „Mitropolia Olteniei”, an XVIII, 1966, nr. 7-8, p. 645-651. Creţeanu, Schit. Topolniţa = Creţeanu, Radu, Documentele schitului Topolniţa, în „Mitropolia Olteniei”, an XV, 1963, nr. 5-6, p. 449- 466. Cronţ, Jurătorii = Cronţ, Gh., Instituţii medievale româneşti. Înfrăţirea de moşie. Jurătorii, Bucureşti, 1969, 244 p. 16
  • 18. Dihoru, Două doc. slavo-române = Dihoru, Mihaela, Două documente slavo-române inedite emise din cancelaria voievodului Mihnea al III-lea, în „Hrisovul”, Serie nouă, II, Bucureşti, 1996, p. 193-204. Doc. jud. Teleorman = Direcţia Generală a Arhivelor Statului, Documente referitoare la istoria judeţului Teleorman 1441-1700. Catalog, vol. I, Bucureşti, 1989, 407 p. + 11 pl. Donat, Schit Zdralea = Donat, Ion, Despre schitul Zdralea sau Roaba – o ctitorie necunoscută a Craioveştilor, în „Arhivele Olteniei”, an XIV, 1935, nr. 79-82, p. 344-359. Dumitraşcu, Tamaş, Râmnicul medieval = Dumitraşcu, Gheorghe, Tamaş, Corneliu, Râmnicul medieval. Studiu şi documente, Râmnicu- Vâlcea, 1995, 183 p. Fălcoianu, Arborele genealogic = Fălcoianu, Alexandru, Al., Arborele genealogic al Familiei Bujoreanu (originară din Vâlcea) şi anexe de arbori ai descendenţei din partea femeiască, cu note şi acte asupra acestei familii, Bucureşti, Tipografia şi legătoria închisorii centrale Văcăreşti, 1928, 56 p.+5 anexe. Filitti, Arh. Cantacuzino = Filitti, I. C., Arhiva Gheorghe Grigore Cantacuzino, Bucureşti, 1919, XXXVI + 351 p. + 10 pl. Furtună, Ucenicii stareţului Paisie = Furtună, D., Ucenicii stareţului Paisie în mănăstirile Cernica şi Căldăruşani, Bucureşti, <1927>, 174 p. Giurescu, Stud. de ist. socială = Giurescu, Constantin, Studii de istorie socială. Vechimea rumâniei. Despre rumâni. Despre boieri, ed. a II-a, Bucureşti, 1943, 349 p. Golimas, O însemnare = Golimas, H. Aurel, O însemnare inedită despre hainia lui Mihnea al III-lea (Mihail Radu), în „Revista Istorică Română”, 1944, vol. XIV, fasc. IV, p. 509-511. Grecianu, Genealogiile = Grecianu, Ştefan D., Genealogiile documentate ale familiilor boiereşti, vol. I-II, Bucureşti, 1913, 1916, 424 p.+7 pl.+53 p. (indici) (I) şi 443 p.+7 pl. (II). Hurmuzaki = Documente privitoare la istoria românilor, XIV, partea I (Documentele greceşti privitoare la istoria românilor publicate după originale, copiile Academiei Române şi tipărituri de N. Iorga), Bucureşti, 1915, 766 p. 17
  • 19. Ionaşcu, Doc. moşiilor Schitului = Ionaşcu, I., Documentele moşiilor Schitului Şerbăneşti – Morunglavu (Vâlcea), în „Arhivele Olteniei”, an XIX, nr. 107-117, ian.- dec. 1940, p. 152-174. Ionaşcu, Doc. Oltenia = Ionaşcu, I., Documente privitoare la Oltenia şi jud. Olt, în „Arhivele Olteniei”, an XIV, 1935, nr. 77-78, p. 107- 124. Ionaşcu, M-rea Ciolanu = Ionaşcu, I., Ştiri nouă asupra mănăstirii Ciolanu (Buzău), cu 42 documente; extras din revista „Îngerul”, VIII, 1936, nr. 1-2, Buzău, 46 p. Ionaşcu, Mitrop. Ignatie Sârbul = Ionaşcu, I., Data morţii mitropolitului muntean Ignatie Sârbul, în „Revista istorică română”, vol. XIII, fasc. II, 1943, p. 37-51. Ionaşcu, Schitul Grăjdana = Ionaşcu, I., Un fost metoh al Pantelimonului: Schitul Grăjdana (Buzău), cu documente şi regeste mai ales din arhiva Eforiei Spitalelor Civile, Buzău, 1936, LIV + 146 p. Ionescu, G.M., Ist. Cotrocenilor = Ionescu, G.M., Istoria Cotrocenilor, Lupeştilor (Sf. Elefterie) şi Grozăveştilor. Studiu bazat pe documente din Arhivele Statului, din secţiunea Manuscriselor de la Academia Română, Bucureşti, 1902, XX + 560 + VIII p. Ionescu, G.M., Ist. Mitrop. = Ionescu, G.M., Istoria Mitropoliei Ungrovlahiei, 1359-1709, vol. I-II, Bucureşti, 1906, 240 p. (I) şi 376 p. (II). Iordan, Ignatie mitrop. Ţ. Rom. = Iordan, Al., Ignatie mitropolitul Ţării Româneşti, în „Cercetări istorice”. Revistă de istorie românească, an XIII-XVI, 1940, nr. 1-2, Iaşi, p. 385-404. Iorga, Doc. priv. la fam. Cantacuzino = Iorga, N., Documente privitoare la familia Cantacuzino scoase în cea mai mare parte din arhiva dlui. G. Gr. Cantacuzino, Bucureşti, 1902, 360 p. Iorga, Mihnea-Vodă Radu = Iorga, N., Mihnea Vodă Radu (cel Rău) şi uciderea boierilor munteni, în „Revista Istorică”, an V, nr. 8-10, Bucureşti, aug.-oct. 1919, p. 162-170. Iorga, Socot. Braşovului = Iorga, N., Socotelile Braşovului şi scrisori romanesci către sfat în secolul al XVII-lea, în „Analele Academiei Române”, seria II, tom XXI, 1898-1899, Memoriile secţiunii istorice, p. 109-270. 18
  • 20. Iorga, St. şi doc. = Iorga, N., Studii şi documente cu privire la Istoria românilor, V, Cărţi domneşti, zapise şi răvaşe, p. I, Bucureşti, 1903, 722 p. * * *, Ist. României, III = Istoria României, III, Editura Academiei, Bucureşti, 1964, 1259 p. Kretzulescu, Doamna Stanca = Kretzulescu, Em. E., Doamna Stanca Kretzulescu – Basarab, Bucureşti, 1924, 14 p. Lehr, Evoluţia demografică = Lehr, Lia, Factori determinanţi în evoluţia demografică a Ţării Româneşti în secolul al XVII-lea, în „Studii şi materiale de istorie medie”, VII, 1974, Bucureşti, p. 161-203. Lehr, Mihnea al III-lea = Lehr, Lia, Mihnea al III-lea Radu, în „Studii. Revista de istorie”, nr. 6, tom XXVI/1973, Bucureşti, p. 1161-1178. Mano, Doc. priv. la fam. Mano = Mano, C. G., Documente din secolele al XVI-lea-XIX-lea privitoare la familia Mano, Bucureşti, 1907, LXI p+10 planşe, 665 p. Marinescu, Doc. rom. = Marinescu, Florin, Ρουμανικα εγγραφα του Αγιου Ορους Αρχειο ιερας μονης Αγιου Παυλου (Documente româneşti de la Sfântul Munte, Vechea Biserică (Mănăstire) Sf. Pavel), Atena, 2002, 600 p. + 29 pl. Mazilu, Udrişte Năsturel = Mazilu, Horia Dan, Udrişte Năsturel, Bucureşti, 1974, 350 p. Micle, Bistriţa Olteană = Micle, Veniamin arhim., Mănăstirea Bistriţa Olteană, Eparhia Râmnicului, 1996, 351 p. Năstase, Marinescu, Les actes roumains = Năstase D., Marinescu F., Les actes roumains de Simonopetra (Mont Athos). Catalogue sommaire, Athenes, 1987, 156 p. Nandriş, Doc. Athos = Nandriş, Gr., Documente româneşti în limba slavă din mănăstirile Muntelui Athos. 1372-1558, publicate după fotografiile şi notele lui Gabriel Millet, Bucureşti, 1937, 312 p. Năsturel, Genealogia Năsturelilor = Năsturel, general P. V., Genealogia Năsturelilor, în „Revista pentru istorie, archeologie şi filologie”, vol. XI, 1910, p. 37-71, 282-330; XII, 1911, p. 7-43; XIII, 1912, p. 46-90. Odobescu, Antichităţile = Odobescu, A. I., Antichităţile judeţului Romanaţi. Cuventare rostită în siedinţia din 20 septembrie 1877 a Societăţii Academice Române şi acumu însocită cu note, anexe şi desemnuri, Bucureşti, 1878, 184 p. 19
  • 21. Olteanu, Meşteşugurile = Olteanu, Şt., Meşteşugurile din Bucureşti în secolele XVI şi XVII, în „Studii. Revistă de istorie”, an XII, 1959, nr. 5, p. 71-112. Pleşia, Schit Topolniţa = Pleşia, Dan, Tot cu privire la schitul Topolniţa, în „Mitropolia Olteniei”, an XV, 1963, nr. 5-6, p. 347-361. Potra, Contrib. ist. ţiganilor = Potra, G., Contribuţiuni la istoricul ţiganilor din România, Bucureşti, 1939, 376 p. + 2 f. + 2 pl. Potra, Doc. Bucureşti = Potra, G., Documente privitoare la istoria oraşului Bucureşti (1594-1821), Bucureşti, 1961, 818 p. Potra, Tezaurul = Potra, G., Tezaurul documentar al judeţului Dâmboviţa (1418-1800), [Târgovişte], 1972, 993 p. Potra, Ţiganii = Potra, G., Despre ţiganii domneşti, mănăstireşti şi boiereşti, în „Revista istorică română”, vol. V-VI, 1935-1936, p. 295-320. Răuţescu, Câmpulung Muscel = Răuţescu, preot Ioan, Câmpulung Muscel. Monografie istorică, Câmpulung, 1943, VIII + 426 p. Răuţescu, Dragoslavele = Răuţescu, Ioan, Dragoslavele, ed. II-a, Câmpulung, 1937, VIII + 552 p. Răzeşul, Mitrop. Ignatie Sârbul = Răzeşul, Şerban, <Sacerdoţeanu, A.>, Despre mitropolitul Ignatie Sârbul, în „Biserica Ortodoxă Română”, an LXXVIII, 1960, nr. 11-12, p. 1054-1077. Robescu, F.A., Carte de hotărnicie = Robescu, F.A., Carte de hotărnicie a moşiei Gânjiova – Comoşteni şi Gighera din districtul Dolj, plasa Jiul de Jos, Bucureşti, 1892, 16 p. Sacerdoţeanu, Arhim. Vasile Tismăneanul = Sacerdoţeanu, A., Arhimandritul Vasile Tismăneanul şi mitropolitul Teodosie, în „Mitropolia Olteniei”, an XV, 1963, nr. 7-8, p. 546-567. Sachelarescu, Plumbuita = Sachelarescu, Ion, Din istoria Bucureştilor. Plumbuita, Bucureşti, 1940, 224 p. Scrierea chirilică = Direcţia Generală a Arhivelor Statului, Scrierea chirilică slavo-română. Album de documente, Bucureşti, 1988, 146 p. Stoicescu, Constantin Şerban = Stoicescu, dr. Nicolae, Constantin Şerban, Editura Militară, Bucureşti, 1990, 134 p. Stoicescu, Dicţ. marilor dregători = Stoicescu, N., Dicţionar al marilor dregători din Ţara Românească şi Moldova, sec. XIV-XVII, Bucureşti, 1971, 456 p. 20
  • 22. Stoicescu, Sfatul domnesc şi marii dregători = Stoicescu, N., Sfatul domnesc şi marii dregători din Ţara Românească şi Moldova (sec. XIV-XVII), Bucureşti, Editura Academiei R.S.R., 1968, 315 p. Stoicescu, Subalternii marilor dregători = Stoicescu, N., Despre subalternii marilor dregători din Ţara Românească şi Moldova (sec. XV-mijlocul sec. XVIII), în „Studii şi materiale de istorie medie”, VI, 1973, p. 61-90. Szemkovics, Dogaru, Tezaur sfragistic = Szemkovics, Laurenţiu-Ştefan, Dogaru, Maria, Tezaur sfragistic românesc, I. Sigiliile emise de cancelaria domnească a Ţării Româneşti (1390-1856), Bucureşti, Editura Ars docendi, 2006, 202 p. Şerbănescu, M-rea Snagov = Şerbănescu, N., Istoria mănăstirii Snagov, Bucureşti, 1944, 221 p. + 11 pl. Ştefulescu, Tg. Jiul = Ştefulescu, Al., Istoria Târgu-Jiului, ed. a II-a, Târgu Jiu, 1906, 482 p. şi pl. Ştefulescu, Tismana = Ştefulescu, Al., Mănăstirea Tismana, ed. a II-a, Bucureşti, 1909, 1 f. + 493 p. Tamaş, Catalog = Tamaş, Corneliu, Catalogul documentelor condicii mănăstirii Cozia, în „Studii vâlcene”, Râmnicu Vâlcea, 1972, p. 112-141. Tezaur vâlcean = Tezaur medieval vâlcean. Catalogul documentelor de la Arhivele Statului din Râmnicu Vâlcea (1388-1715), vol. I, Bucureşti, 1983, 430 p. * * *, Tratate internaţionale = I. Ionaşcu, P. Bărbulescu, G. Gheorghe, Tratate internaţionale ale României, 1354-1920, vol. I, Bucureşti, 1975, 528 p. Vârtosu, E., Sigilii domneşti = Vârtosu, E., Sigilii domneşti rare din veacul al XVII-lea, în „Memoriile secţiunii istorice”, seria III, tom XXV, Bucureşti, 1943, p. 1-15 + VI planşe. 21
  • 23. PRESCURTĂRI A. N. - Colecţia „Achiziţii Noi” m-re - mănăstire arhim. - arhimandrit ms., mss. - manuscris, manuscrise bis. - biserică menţ. - menţiune c. - cadru nep. - nepot, nepoată cca. - circa nr. - număr cm. - centimetri orig. - original com. - comună p. - parte cop. - copie pah. - paharnic cpt. - căpitan perg. - pergament diam. - diametru pit. - pitar d. - după pârclb. - pârcălab doc. - document post. - postelnic ds. - dosar proeg. - proegumen ed. - ediţie, ediţii pt. - pentru eg. - egumen r - recte Ep., ep. - Episcopie, episcop reg. - regest f. - fiu, fii rez. - rezumat f. a. - fără an sec. - secolul facs. - facsimil sf. - sfârşitul fam. - familie spăt. - spătar fasc. - fascicolă stoln. - stolnic fc. - fiică sr. - soră f. d. - fără dată stj. - stânjen f. l. z. - fără lună şi zi strănep. - strănepot fotocop. - fotocopie sţ. - soţ, soţie fr. - frate tg. - târg fragm. - fragment trad. - traducere franc. - franceză Ţ. Rom. - Ţara Românească g-ral - general v - verso grăm. - grămătic v. - vezi ierom. - ieromonah văt. - vătaf iuz. - iuzbaşa vist. - vistier în. - înainte de vor. - vornic jud. - judeţ vv. - voievod jup. - jupaniţă, jupâneasă VI/2 - pachet VI, doc. 2 lb. - limba log. - logofăt m. - mare mitrop. - mitropolit, Mitropolie 22
  • 24. DOCUMENTE 1. 1657 (7165) ian. 2. Oancea din Dobreşti cu fiul lui, Şerbu, vinde lui Tatul şi Cârstea, fiii lui Finta din Dobreşti, casa, cu pimniţa, cu şezutul casei, cu 4 ½ ughi bani, „fără nicio păreare rea”; de asemenea, vinde şi delniţa de sub Margine, partea sa, precum şi cânepiştea de jos. Martori, oameni buni: Cârstiian roşul din Dobreşti, fraţii acestuia, anume Neacşul Zmeul şi Drăgoiu şi fiul acestuia din urmă, Voico, Nan, fiul lui Diul, Oprea, fiul lui Danciul, Drăguşu, fiul lui Muşat Concenie din Băjăşti, Gherghe, sluga logofătului Mareş. Scrie Chirca grămătic. „Şi am băut adălmaş, costande 10”. (Peceţile, pentru credinţă)1. A.N., CCXCIII/21. Orig., difolio (30x20,5 cm), filigran, rupt puţin la îndoituri; cu o însemnare în care se arată că Tatul, fără fratele lui, Cârstea, i-a mai plătit lui Oancea pentru o datorie de la nişte rudari, dându-i 90 bani şi o cămaşă nouă, drept 120 bani – cu data greşită: 1652 (7160) apr. 23; cu o cop. din 1838 apr. 29. Ed.: rez., Achiziţii Noi, p. 146 (nr. 1959). 1 Textul dintre parantezele rotunde, scris după dată. 2. 1657 (7165) ian. 3. Stanciul, fiul lui Părăpan, vinde lui Radu, Ivan şi Avram o livadă, între iazuri, alături cu iazul, dând cu capul în Răstoacă, toată partea Vulpască <din Bătieşti>1, cu 100 bani. Martori: Negul, fratele vânzătorului, Vlad şi Drăguş2. Scrie popa Cârstea. Mitrop. Ţării Româneşti, XCIII/34. Orig. (21,5x13 cm), filigran; cu o însemnare tergală: „Şi Vladu Vărcea din partea Roteanilor”. Cop., ms. 130, f. 536v. 1 Completat după celelalte doc. din pachet. 2 În cop. din ms. 130: Drăguş post. 23
  • 25. 3. 1657 (7165) ian. 3. Popa Oana cu fiul său, Oprea din Corbi, vând lui Dumitraşcu logofăt din Voineşti şi jupânesei acestuia partea sa de ocină şi cea a fratelui său, Petre, anume două părţi dintr-o funie, cu 5500 bani gata. Martori, boieri: Pană al doilea pitar din Tătuleşti, Lupul vornic din Găleşeşti, Badea logofăt din Ciornăgârla, Mihul roşul din Criviniţa, Stan ceauş din Copăceani, State neguţător din Târgovişte. Scrie Manole logofăt din Târgovişte. Fişe g-ral Năsturel, sub dată. Reg. 4. 1657 (7165) ian. 4. Radul, „pre poreclă” Mega, fiul lui …1, nepotul lui Manea, cu fiii săi, Vlad şi Mărin, din Morânglavi, vinde lui Ianachi popa şi fiilor săi, Pătraşco şi Giura, partea lui de moşie, jumătate din partea moşului său, Manea, din Morânglav, Tomeşti şi din Iaşi, moşie fără …1, 9 curături. A vândut-o împreună cu cealaltă moşie, preţuite cu 17½ ughi şi 4 costande, bani. Martori: Avram, Drăgan, Radul, nepotul vânzătorului, Stoica şi Bărbuia, toţi din Morânglav, …1 şi Vladul din Ce<p>2turoaia. Degetele şi iscăliturile, pentru credinţă. Scrie Stanciul logofăt. Doc. ist., CCCLXXI/109. Orig., difolio (35,5x21,5 cm), filigran, restaurat; cu o notă tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „S-au scris în condică”. Ed.: rez., Ionaşcu, Doc. moşiilor Schitului, p. 156. 1 Loc rupt. 2 Omisiune. 5. 1657 (7165) ian. 4, Târgovişte. Iane paharnic, fiul lui Proca, nepotul lui Fota din Târgovişte, vinde mitropolitului Ştefan o bucată de vie în Târgovişte, lângă viile Mitropoliei, cu 1000 aspri bani gata şi cu ştirea rudelor sale. Martori1, preoţi şi boieri: popa Mihaiu clisiarh de la Biserica Domnească, popa Manea din Aninoasa, Anghel logofăt, Nicodim diacon, popa Ursu şi popa Dumitru. Peceţile şi iscălitura, pentru credinţă. Scrie Stoica logofăt, fiul lui Soare logofăt. 24
  • 26. Ms. 165, f. 8-8v. Cop. 1 Ultimii 2, după semnături. 6. 1657 (7165) ian. 5. Megiaşii1 din Şărbăneşti – Naan pârcălab, Vasilie, Radul Căută, Neacşul, Arion şi Bogorod – mărturisesc pentru Tanasie căpitan că i-a vândut Toader partea lui Stanciul din Cucuteani, cu 15 ughi. Degetele, în loc de peceţi. Mitrop. Ţării Româneşti, XXXVIII/14. Orig. (29x20 cm), rupt, lipit; cu o notă tergală privind răscumpărarea ocinei de către Ursu, iar de la acesta a răscumpărat-o Varlam arhimandrit; cu o notă tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „S-au scris în condică”. 1 După semnături. 7. 1657 (7165) ian. 6. Toma şi fratele lui, Deadiul din Budeşteani, vând lui Vâlcul 3 pogoane de vie în dealul Crângurenilor, cu 2 locuri în câmp, cu 15 ughi bani gata, întrebând, după obiceiul ţării, pe toţi vecinii şi fraţii de moşie, iar moşteanii locului n-au vrut să le cumpere. Martori1: Cârstea, Ion, Tudor şi fratele lui, Tatul, Bogdan, Hera, Ivan. Scrie popa Bran. Mitrop. Ţării Româneşti, CXIII/7. Orig. (29,5x20,5 cm). Rez., ibidem, CCCV/8 (nr. 6) – cu: ian. 7. 1 Ultimul, după semnătură. 8. 1657 ian. 6. Radul postelnic, fiul lui Vladul Rudeanul logofăt, pune zălog lui Radul Creţulescu logofăt jumătate din satul Perişu, partea sa şi a rudelor sale, cu rumâni, pentru 550 …1 ungureşti, cu termen, până în jumătate de an; iar de nu va putea da banii, la soroc, să i se mai dea bani, cât va fi preţul, şi să-şi ţină acesta jumătatea de sat, căci s-a făcut cu 25
  • 27. ştirea fraţilor şi verilor lui. De va avea gâlceavă, de la jumătate de an, înainte, să ţină el cu pace, după cum este tocmeala, căci Radul postelnic va purta pâra. De-i va da banii la zi, să-i dea cu dobândă, la zece, doi, şi să-şi ia zapisul. Dacă, până la jumătatea de an, unul din oamenii lui va vrea să lepede banii, să-i dea tot cu dobândă, la zece, doi. Pecetea şi iscălitura, pentru credinţă. A.N., CCXCIII/22. Cop. din 1843 ian. 20 Ed.: rez., Achiziţii Noi, p. 146 (nr. 1960). 1 Moneda a fost omisă. 9. 1657 (7165) ian. 7. Mihul căpitan şi fraţii săi, Pătru şi Alecse, fiii lui Pană căpitan din Budeasa, vând egumenului Luca de la m-rea Câmpulung o jumătate de delniţă de la Izvorani, care a fost luată de Matei vv. înainte şi lor li s-a părut că a fost luată ieftin de acesta şi s-au tocmit cu egumenul de le-a mai dat 20 ughi, bani gata. Peceţile, pentru credinţă. Scrie însuşi Mihul căpitan. M-rea Câmpulung, XLVI/29. Orig., difolio (32x21,5 cm), filigran, sigiliu inelar în tuş. Cop., mss. 204, f. 387; 709, f. 514v; 1155, f. 24 (nr. 22); reg., Fişe g-ral Năsturel, sub dată. 10. 1657 (7165) ian. 9. Costandin Şărban vv. întăreşte lui Ivan mazil, fiul lui Oprea logofăt, nepotul lui Dragomir postelnic, din Curtişoară, cu fraţii şi fiii lui, partea lor de ocină din Proroci, jud. Olt, cu dealul cu vii, din hotar până în hotar, după cum scrie în cartea tatălui domnului, Şărban vv., şi în cărţile lui Radul vv., fiul lui Mihnea vv., (şi a lui Alexandru vv., fiul lui Radu vv.)1. Această ocină a fost cumpărată de Dragomir postelnic, de la moştenii din sat, cu bani gata, încă din zilele lui Mihail vv., iar tatăl lui a ţinut-o cu pace. În zilele domnului, Pătraşco căpitan din Tomeani s-a pârât cu Ivan şi fraţii lui, înaintea domnului, în divan, spunând acesta că Ivan nu are atâta ocină în sat, pe cât ţine, ci mai 26
  • 28. puţină, şi că ţine şi el ocină acolo. Ivan mazil a arătat domnului cărţile tatălui domnului Şărban vv., a lui Mihnea vv. şi Alexandru vv., fiul lui Radul vv. Domnul le-a citit pe toate, pe rând, în divan, şi a adeverit, cu tot divanul, cum că Ivan are moşie în acest sat, cumpărată de moşul său, rămânând Pătraşco căpitan de judecată, înaintea domnului, în divan; domnul hotărăşte ca, după moartea acestuia, să o ţină fiii lui. Martori: Gheorghie mare vornic, Stroe mare logofăt, Pârvul mare vistier, Paană mare spătar, Diicul mare clucer, Neagoe mare postelnic, Radul mare stolnic, Radul mare comis, Radul mare paharnic, Tănasie mare sluger, Necula mare pitar, Udrişte al doilea logofăt. Scrie Preda logofăt din oraşul de scaun Târgovişte. Mitrop. Ţării Româneşti, CCCXXXVII/1, f. 5-5v (nr. 5). Cop. 1 Textul dintre parantezele rotunde, scris pe marginea doc. 11. 1657 (7165) ian. 10. Papa paharnic, fiul lui Buzinca clucer, vinde uncheaşului Manea şi fiului său, Dragomir, din Dobroteani, 5 stj. din ocina Cepturinească, cu 10 ughi, bani gata. Martori: egumenul Iosif din Cepturile, popa Radomir Azăceanul, Pătru, Gavrilă, Dragomir şi Căşumabu1, ultimii patru din Dobroteani, Iano paharnic, fiul lui Nicula căpitan. Pecetea şi iscălitura, pentru credinţă. M-rea Cotroceni, XXXVII/28. Orig., difolio (32,5x21 cm), restaurat, sigiliu în tuş; cu o notă tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „S-au scris în condică”. Cop., ms. 206, f. 538v. 1 În cop. din ms. 206: Căşumalul. 12. 1657 (7165) ian. 10. Lazăr vinde popii Stan din Băbeni moşie în sat, 3 prăjini, din funia Tătulească, din partea Gaciăi, fata Dobrei, Dobra fiind fiica lui Mâinea. Lazăr a cumpărat-o cu 135 aspri, preţ cu care o şi vinde, cu hotare: capul viei lui Stan Câine, în jos, până la via pe care 27
  • 29. Stan roşu a schimbat-o cu Stoia, fiul lui Dumitru din Cârstineşti. Martori: Ştefan căpitan din Bogdănei, Neagul din Băbeni. Scrie popa Mircea. Ms. 218, f. 131-131v. Cop. 13. 1657 (7165) ian. 11, Târgovişte. Monahiia Ecaterina Păroae adevereşte nepotului său, Hrizea Caridi din Popeşti, că, după ce s-a călugărit, a lăsat lucrurile, fiind slabă, cui ce s-a îndurat, ca, după „petrecania” ei, să nu facă vreo pricină sau vreo ceartă, iar lui Hrizea i-a dat 10 pogoane de vie la Loloeşti şi un sălaş de ţigani, anume Cucul cu trei fii, ce îl avea ea de zestre de la tatăl său, Staico vornic, şi de la fratele ei, Radul Popescul logofăt, pentru pomana sa; iar Hrizea, cât va fi ea vie şi „cu suflet”, să aibă milă şi căutare la neputinţa ei, iar după moartea ei să o „grijască” cum se va cădea, după obiceiul călugăresc. De asemenea, după trecerea ei din această lume „trecătoare şi ticăloasă”, ce îi va rămâne, să împartă Hrizea cum îi va lăsa ea, cu limbă de moarte, cui ce se va îndura a da fiecăruia din neamul ei. Blestem. Scrie Dumitru Boldiciu logofăt. Doc. ist., MCDLXXIII/19. Orig., difolio (43,5x28,5 cm), pătat, rupt la îndoituri, sigiliu inelar în tuş. 14. 1657 (7165) ian. 13, Târgovişte. Constantin Şerban vv. întăreşte m-rii Căldăruşani şi egumenului Varlam toată vama de la balta satului Cioranii, jud. Ialomiţa, ce este lângă Lichireşti, cu tot venitul şi ocina de la Ciorani, aleasă de 24 boieri hotarnici, împietrită şi în baltă şi în gura gârlei, numită Borcea, până unde ajunge hotarul mănăstirii, să fie călugărilor de hrană şi îmbrăcăminte, pentru că această mănăstire a fost zidită din temelie de răposatul Matei vv. casă dumnezeiască, precum şi de domni mai de din-nainte, dându-i sate, moşii şi ţigani şi vama de la balta satului Ciorani, cu venitul ei, mult, puţin, cu hrisov cu mare blestem, din anul 1645 (7153), să ia călugării toată vama, banii deplin, iar vameşii de pe margine să nu aibă amestec, ca să fie de pomană lui Matei Vodă şi părinţilor săi. De asemenea, domnul întăreşte pentru pomana sa şi a 28
  • 30. părinţilor săi. Blestem. Martori: Ghiorghie mare vornic, Stroe mare logofăt, Pârvul vistiar, Pană spătar, Diicul clucer, Radul stolnic, Radul peharnic, Radul comis, Neagoe postelnic. Ispravnic, Stroe mare logofăt. Scrie Dimitrie Boldici logofăt. M-rea Căldăruşani, XXVII/6. Orig., difolio (43x28,5 cm), puţin pătat şi rupt la îndoituri, pe verso lipit cu părţi din alt doc., invocaţia simbolică, iniţiala şi monograma în chinovar, sigiliu mijlociu timbrat, semnătura domnului, cu filele cusute; notă tergală: „S-au găsit în condică”. Rez., ibidem, XXVII/30 (nr. 2). 15. 1657 (7165) ian. 15. Ionu din Băleşti, din Gorj, în jos de Novaci şi în sus de Pociovalişte, împreună cu feciorii lui, se vinde rumân lui Pătraşcu Tominul clucer, cu moşia sa, din hotar până în hotar, cu 50 ughi, bani gata. Martori1, oameni buni: Florei, popa Dobre, Pătru vătaf, Dumitru, popa Opre. Degetul, pentru credinţă. M-rea Hurez, XIX/12. Orig., (32x21 cm), rupt la îndoituri şi pe margini, pătat. Rez., Fişe g-ral Năsturel, sub dată – cu: ian. 13. 1 După semnături. 16. 1657 (7165) ian. 20. Doisprezece boieri – Vasilachi căpitan, Sava cel Mare, Miercan iuzbaşa, Vâlcul1 logofăt, Lefter ceauş, Manea al lui Ghira2, Giurgea din Udăbeani, Nastasie şi Opriş din Bănceşti, Gherghe nepot lui Armega, Radul Liicăi, Bratul Coetescul – luaţi de Iacomi, ginerele lui Anton cămăraş, cu carte de la Costandin Şerban vv., măsoară moşia lui Anton cămăraş din siliştea Căldăreştilor de pe Călmăţui, din Buzău, măsurând din hotar în hotar 2500 stj.: partea lui Anton cămăraş, cumpărată de la Voico logofăt, 2000 stj.; partea lui Jipa postelnic din Verneşti, 500 stj.; şi le-au ales după „obiceiul moşiilor”. Peceţi, pentru credinţă. Scrie Balea logofăt3 din Chiojdu. Ep. Buzău, II/4. 29
  • 31. Orig., difolio (30x21 cm), filigran, rupt, lipit, puţin pătat, 7 sigilii inelare în fum. Cop., M-rea Banu, IX/26, f. 2 (nr. 3); Doc. ist., CL/123; ms. 171, f. 296v; rez., Fişe g-ral Năsturel, sub dată; menţ., ms. 171, f. 300- 300v; Ep. Buzău, II/14 (nr. 8). Ed.: menţ., Ionaşcu, Schitul Grăjdana, p. X-XI (nota 70). 1 În rez., Fişe g-ral Năsturel: Radul. 2 În cop., Doc. ist., CL/123: Arghira. 3 În cop., M-rea Banu, IX//26 şi Doc. ist., CL/123, lipseşte. 17. 1657 (7165) ian. 26. Stana, soţia lui Stan Drug, şi fiii, Oana, Oprea şi Grama, vând lui Gheorghe logofăt din Cândeşti 170 stj. din Groşani, partea de sus de Pisc. M-rea Banu, XLIII/128, f. 1 (nr. 5). Rez. 18. 1657 (7165) ian. 29. Costandin Şerban vv. iartă pe slugile domneşti, Stan şi fratele său, Drăgoi, din Nagomireşti, jud. Muscel, de bir, de taler, de miere cu ceară, de găleata cu fân, de dijma de stupi, de gorştina de râmători, de oierit, de vinărici, de cai de olac, de mertice, de podvoade şi de toate dăjdiile şi mâncăturile de peste an, pentru că i-a pus în slujbă, în ceata puşcaşilor călări, cu 8 ughi, în steagul lui Paraschiva iuzbaşa, fiind scrişi şi în catastihul vistieriei domneşti. Ei să aibă a sluji casa şi bucatele lui şi să dea împrumuta când vor da şi alte iepe. Când va fi vremea de oaste, să se afle gata lângă domn, cu cal şi arme bune, să meargă unde va fi porunca domnească şi treaba ţării, iar dregătorii domnului, când vor umbla cu slujba în acel judeţ şi vor vedea cartea domnească, să n-aibă val de casele şi bucatele acestora. Cine se va ispiti a- l învălui peste cartea domnului, acela va petrece mare urgie şi scârbă de la domn şi cu cap va plăti, după învăţătura domnului. Ispravnic, însăşi spusa domnului. Doc. ist., MCDLX/222. 30
  • 32. Orig., difolio (30,5x21 cm), filigran, rupt la îndoituri, lipit, pătat, lipsă ⅔ din f. a doua, monogramă, sigiliu inelar în chinovar; cu încercări de condei pe f. 1v. 19. 1657 ian. f.z., m-rea Câmpulung. Macarie, patriarhul Ierusalimului, Antiohiei şi Întregului Orient, vizitând m-rea Câmpulung după trecerea la „fericita odihnă” a domnului Matei Basarab, căruia îi elogiază viaţa demnă de Dumnezeu prin ridicarea de biserici, mănăstiri şi alte lăcaşe de cult şi renovarea altora, printre care se remarcă m-rea Câmpulung, „ridicată în loc frumos şi cu temelie rezistentă”, aflată de domn în ruină, a înfrumuseţat-o şi a împodobit-o, încărcând-o din belşug cu averi, cu preţioase danii de mobilier, ca „să nu treacă a doua în rândul mănăstirilor faimoasei Valahii”. Apoi, a înzestrat-o cu jumătate din vama Dragoslavele, cu pităria Rucărului de pe locul păşunii şi păhărniciei Câmpulungului, cu vinăriciul Brătuleştiului, ale cărui vii sunt în Gorgani, cu producţia de aproximativ 1.000 măsuri de sare pe an din ocna de la Târgovişte, iar prăvăliile din incinta mănăstirii le-a scos la târgul de închirieri şi le-a anexat şi pe acestea, pentru pomana sa şi a părinţilor săi. Totodată, a eliberat satele Bădeşti şi Groşani, închinate de Nicolae Alexandru vv., de toate daniile, de haraci, de taler, de miere, de oierit, de ţigani şi chiar de ţiganii nerobiţi. S-a făcut dreptate în pricinile intervenite în satele închinate în timpul lui Matei Basarab vv. şi niciun judecător să nu-l tulbure pe egumenul mănăstirii, pentru că nimeni din altă mănăstire nu poate intra aici, la egumenie, ci numai dintre călugării acestei mănăstiri să fie ales cel care se va afla mai vrednic a chivernisi bine mănăstirea, socotindu-se că este fără de cuviinţă şi nedrept, ca cei ce-şi tund părul şi pun mătania la acest locaş, să fie înstrăinaţi. Cerându-i-se în timpul vizitei sale patriarhale din vremea lui Constantin Şerban vv. întărirea actelor sigilate şi confirmate deja de către patriarhii Ioannichie al Alexandriei şi Paisie al Ierusalimului, pe care le întăreşte şi el, punând şi greu şi nedezlegat blestem. Blestem. M-rea Câmpulung, LXI/113. Orig., lb. greacă, perg. (82x60 cm), puţin pătat, semnătura patriarhului în lb. arabă, sigiliu mijlociu timbrat, cusut cu fir de mătase roşie, căzut. Trad. incomplete, Suluri I/4 (nr. 9); Doc. ist., DCXXV/13, f. 31
  • 33. 19v-20v; altă trad. incompletă modernă, fond A. Sacerdoţeanu, ds. 326, f. 32-33 – toate cu: ian. 1. 20. 1657 (7165) febr. 1. Costandin Şerban vv. scrie lui Stroe clucer, ispravnicul Scaunului Craiovei, că, înaintea sa, a spus Semen clucer că are satul Gârbovii, din jud. Gorj, moşie cumpărată mai înainte, de la moşii lui; apoi, cumpărând şi rumânii cu moşiile lor, dând atâţia bani, iar Gherghe Sărdănescul spune că are şi el moşie cumpărată în acel sat. Văzând domnul acest lucru, îi dă pe seama sus-numitului ispravnic, poruncindu-i acestuia să adeverească acest lucru foarte bine, anume dacă Gherghie Sărdănescul are sau nu treabă să cumpere acolo. De asemenea, îi porunceşte să cerceteze şi pentru moşia ce o au rumânii în Sărdăneşti împreună cu Gherghie şi pe care acum o împresoară acesta din urmă; astfel, „să-i înderepteze”, ca să nu mai aibă gâlceavă la domn. Ispravnic, însăşi spusa domnului. Doc. ist., CCLXXXI/7. Orig., difolio (29,5x20,5 cm), filigran, monograma şi sigiliu inelar în chinovar, semnătura domnului. 21. 1657 (7165) febr. 1. Muşat, soţia sa, Neacşa şi fiii lor, Ursu, Tudoran şi Nedelco, din Stenca, vând lui Stan logofăt din Pisculeşti ocină în satul Pupezeni, 25 stj., cu 1000 bani gata, cu ştirea megiaşilor din jur, ocina ce o aveau din-nainte cu acesta. Martori, boieri şi megiaşi: Colţea (Doicescul)1 fost mare pitar, Manea roşu, Dragomir roşu, Necula, Stanciul, ultimii patru din Pupezeni, Voicilă roşu din Cosâmbeşti, O<p>2rea spătărel din Costeani. Degetele şi iscăliturile, pentru credinţă. Scrie Neagul logofăt din Hărăbor, „jud. Ialomiţa Balta”. M-rea Cotroceni, VIII/11. Orig., difolio (31,5x21,5 cm), filigran, rupt la îndoituri, pătat, lipsă ⅓ din f. a doua; cu notă tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „S-au scris în condică”. Cop., ms. 692, f. 172v. 1 Completat după semnătură. 2 Loc rupt, completat după cop. din ms. 692. 32
  • 34. 22. 1657 (7165) febr. 3. Costantin Şerban vv. scrie celor 24 de boieri hotarnici, luaţi de egumenul Melhie de la m-rea Câmpulung (Dâlgopol), în zilele lui Matei Vodă, că, înaintea sa, la divan, au avut pâră Stanciul Bogotescul cu Statie peharnic şi cu părtaşii lor de ocină, spunând că aceşti 24 de boieri nu au hotărât bine şi pe dreptate, nici atunci, în zilele lui Matei Vodă, nici acum, în zilele domnului, ci le-au luat moşiile din Bogăteşti, cu hotarul, şi le-au dat mănăstirii. Astfel, după ce vor vedea această carte şi om domnesc …1, să se strângă toţi, a treia oară, şi să meargă acolo să vadă dacă nu au socotit cumva rău şi să îndrepte, punând hotarele pe unde „se va cădea”; iar pentru nişte cumpărături, anume Străoasa şi Balomirească, să cerceteze unde sunt şi unde se înfundă, să caute bine şi să descopere aceste lucruri, ca să nu mai fie jalbă. De au hotărât bine şi drept, să-l înştiinţeze pe domn de toate lucrurile şi hotărârile, pe loc. Ispravnic, însăşi spusa domnului. M-rea Câmpulung, LXIII/36. Orig., difolio (31,5x22 cm), filigran, monogramă şi sigiliu inelar în chinovar, semnătura domnului. 1 Loc alb. 23. 1657 (7165) febr. 3. Miroslav din Ludeşti vinde lui Stoica logofăt partea lui de moară din vadul Hotărănescul, cu lemnul morii, cu pietrele cu fier, cu 500 bani, cu ştirea sătenilor, anume: popa Radul, popa Stan, Stan diacon, Stan vătaf, Rusea, fiul portarului, Micul cel Bătrân, Ion, Mihai Lăghighei, Drăgan şi Şerban Cranga. Scrie …1 diacon din Ludeşti. Fond Greceanu, ds. 16, f. 319. Cop. modernă. 1 Loc alb. 24. 1657 (7165) febr. 6. Draghiia şi fraţii săi, Arion, Stoica, Necula, Gherghe şi Mihalcea, fiii lui Vasilie din Verneşti, nepoţii lui <La>1rion, vând lui Jipa şi Stanciul, fiii lui Jipa postelnic din Verneşti, 3 stj. de moşie din sat, din partea lui Balco, din apa Buzăului până în Lacul 33
  • 35. cu Zălogiile, cu 1200 bani gata, cu ştirea tuturor fraţilor. <Martori>1, oameni buni, preoţi, boieri şi megiaşi: popa Jipa, popa Gherghi, Lefter ceauş, Balea logofăt, Dragomir al diaconului, Jipa Sorescul, Mihai, fiul popii Jipa, Ianolie, fiul lui Ian<achi>1ie, Dumitru, fratele lui Ian…1, Prodea scaun, Lupul meşter, Vlad Caloian, Mihalcea <st>1egar, Lupea, fiul lui Stan Lupea, Ionaşco şi Dumitraşco, fraţii lui Jipa postelnic, Oancea al lui Javra, toţi din Verneşti. Degetele şi peceţile şi iscăliturile, pentru credinţă. Scrie Radul negustor. Doc. ist., CXLVII/115. Orig. (30x21 cm), rupt la îndoituri, pătat, mâncat de carii, lipit. Ed.: rez. şi menţ., Ionaşcu, Schitul Grăjdana, p. 17 (doc. 26), p. IX, XI. 1 Loc rupt. 25. 1657 febr. 7, Târgovişte. Costandin Şerban vv. scrie lui Mihali Eötves jude primar al Braşovului, solicitându-i să trimită la Rucăr 2 care făcute în oraş, necesare soţiei sale, exprimându-şi dorinţa de a se înţelege ca între vecini. S.J.A.N. Braşov, Primăria Braşov, Col. Schnell 1, 78/1657. Orig., lb. maghiară, difolio (29,5x20,5 cm), filigran, semnătura domnului, sigiliu inelar în ceară roşie. 26. 1657 (7165) febr. 7. Nan şi fiul lui, Obretin, din Cacaleţi, <jud. Olt>1, se vând rumâni lui Stroe mare logofăt. Mitrop. Ţării Româneşti, CXVIII/14 (nr. 2). Rez. 1 Completat după titlul perilipsisului. 27. 1657 (7165) febr. 8. Gherghe, fiul lui Merce1, nepot mătuşii Stuicăneasa, vinde fraţilor lui de moşie partea sa din Mirceşti: lui Cânda, 34
  • 36. cu fiii lui, cu 200 bani gata; lui Cumnu şi fraţilor acestuia, cu 200 bani gata; lui Ivan, cu 200 bani; lui Angghil şi fraţilor lui, tot cu 200 bani; şi le- a vândut înaintea satului. Martori: Mihaiu diacon, Mareş, Călen, Dumitru, Stan Lungul, Negu şi popa Vlădel. Mitrop. Ţării Româneşti, CXVI/13. Orig. (31x21 cm), filigran; cu o notă tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „S-au scris în condică”. Cop., ms. 135, f. 247v-248. Ed.: reg., Doc. jud. Teleorman, p. 186 (nr. 406). 1 În cop.: Mircea. 28. 1657 (7165) febr. 8. Ioaneş din Bătieşti, fiul lui Cazan, vinde lui Oancea un loc, ce dă cu capul în hotarul Hărteştilor, loc din funia Roteană, din partea Mahului1, iar alţi fraţi să-şi ia loc pentru loc, căci i-a întrebat când a vândut. Şi l-a vândut, cu ştirea fraţilor, la vreme de foame, pentru 3 ferdele de mei, ferdeaua de câte 80 bani, dându-i Oancea şi o cedvârte de carne de oaie. (A mai vândut şi o cânepişte, din sus de sat, din partea sa, pe care a împărţit-o de către ceilalţi fraţi, cu 11 costande bani gata şi cu ştirea fraţilor)2. Martori: Vladu şi Drăguşu, ambii din Bătieşti, popa Cârstea şi Manea. (Degetele, pentru credinţă)2. Mitrop. Ţării Româneşti, XCIII/35. Orig., difolio (29,5x20,5 cm), filigran, rupt, lipsă ¼ din f. a doua. Cop., ms. 130, f. 537. 1 În cop. din ms. 130: Macului. 2 Textul dintre parantezele rotunde, scris după semnături. 29. 1657 (7165) febr. 10. Popa Vlad din Sineşti vinde lui Negoiţă clucer 300 stj. în siliştea Căldăruşilor, din partea Dănească, cu 300 bani gata, cu ştirea tuturor fraţilor de ocină. Martori, oameni buni: Dragomir din Cernăteşti, Toader din Măgură, Nistor curălariul, Pătru pârcălab din Pătârlage, fiul lui Godean1. Scrie popa Crăciun din Cândeşti. Degetul, pentru credinţă. 35
  • 37. M-rea Sf. Apostoli, XV/3. Orig. (31x22 cm), filigran, puţin pătat. Cop., ms. 184, f. 171- 171v – cu: febr. 4; reg., Fişe g-ral Năsturel, sub dată. 1 În reg., Fişe g-ral Năsturel: Godean pitar. 30. 1657 (7165) febr. 12. Dediul vinde lui Spiridon şi Simion, cu fraţii lui, Stan, Stoica, Ivaşco, Iarciul, Pătru, şi verilor1 lui Simion, Ventilă, Iftenie şi Necşul, parte în Beleaţe şi Priboiani, ocină stearpă, fără rumâni, cu 24 ughi bani gata; şi să o împartă între ei Spiridon, Simion, cu fraţii săi, şi Vintilă, cu fraţii. Martori: Dragul din Juguri, Marin, Preda, fiul lui Tudor, şi <M>2uşat, din Beleţi. Scrie popa Dancul. Pecetea, pentru credinţă. M-rea Câmpulung, VI/5. Orig. (31,5x21 cm), filigran, rupt puţin la îndoituri, restaurat, cu o cop. Altă cop., ms. 204, f. 59v; rez., ibidem, LX/193 (nr. 7), LXI/184 (nr. 1) – ambele cu: f.l.z. 1 În text: vărul. 2 Loc rupt. 31. 1657 (7165) febr. 13, Târgovişte. Costandin Şerban vv. întăreşte lui Costandin Găleţeanul mare portar satul Samara, jud. Argeş, cu vii, partea lui Zârnă, cât a cumpărat Gheorghe Botezatul din Piteşti, mai înainte, de la acesta, câtă a fost de moşie şi de cumpărătoare. Astfel, îi întăreşte ocinile, fiecare din ce funie este: din funia Rătească, a opta parte; un loc ce este la Găgeeştiei, o funie; sub via lui Stanciul Păţăilă, un loc; alt loc, în Cărpeniş, şi 2 locuri, în Măican; ½ funie, lângă casa lui Zârnă; un loc cumpărat de Gherghe, mai-nainte, de la acesta din urmă, în Gura Frăsinetului; un loc deasupra viei, în Ogrăzi, tot din partea lui Zârnă; o vie din Coada Geamenii, cu branişte, până în Coada lui Căpiciu, de lat şi de lung, până în Zlapiia şi până în apă, iar din poala viei, până în căpătâiul locului, cumpărată de Gherghe de la Stoica Bonchiciu; 10 locuri din funia Miclească, de la Şoldea: unul din căpătâiul ţarinii, iar altul la vad, la plopi, la Topilă; la Gura Corbului, sub coastă, până în apă; alt loc, din sus de 36
  • 38. pârâul Măicanului; altul, între Răduioase, în jos de Gura Viilor; la via lui Mărtoc, până în apa Cotmenii; la lacul Ţearţii1, lângă Răducel; altul la coada heleşteului, toate cumpărate de Gherghe de la Bonchici. De asemenea, a mai cumpărat Gherghe de la feciorii lui Bonchici 4 locuri: la pârâul Veaţii, la gura heleşteului, la Gura Răduioasei, la crivina de la Loian. Şi a mai cumpărat Gherghe de la fiii sus-numitului o jumătate de loc, din Gura Răduioasei, în Cotmeana, iar de la Ianciul din Fleşti, 3 locuri, funii deplin: în Samara, din funia Miclească; lângă Răducel, la luncă, din pădure până în Cotmeana; la gura heleşteului; la moara Untei. Şi iar a cumpărat de la fiii lui Bonchici, precum şi de la Onofrie şi de la Zahariia, 3 locuri funie: în Gura lui Copici; la Rogoz; de cealaltă parte a pădurii, până în apă. A mai cumpărat: de la Radul din Cocul un loc la Fântâna lui Răducel, din funia Budească; de la Şărbu din Izvor, o funie de loc, spre viile lui Bonchiciu, din funia Epurească, între popa Stanciul şi Opriş, din apa Cotmeanii, până în branişte; de la Oprea, fiul Ratei, o jumătate de funie, din fântână până în apa Cotmeanei, pe lângă Cruce; de la Badea diacon, 2 locuri, unul în Gura Răduioasei, din funia Câineşască, din Răduioasa, până în heleşteu, iar altul din Cotmeana, lângă locul de la Bonchiciu şi crivina de sub casele lui Gherghe, cât este partea diaconului şi a lui Radomir; de la Danciul, Oprea, Stan şi Opriş, de la tot satul, un loc al lui Răducel, de la Vadul Cotmeanei; de la Stanciul Buzică, o funie de loc, alături de casele dinspre Cortofleş; de la Opriş şi Bâra din Samara, un loc, până în apa Cotmeanei, fiind vecin, de o parte, Oprea; de la Bâra un loc la Zlapiia, cu crivina, până în apă, fiind vecin de o parte Radul, iar de cealaltă parte merge până în cale. Toate aceste cumpărături le-a făcut Gherghe de la Zârnă şi de la oamenii mai sus scrişi, mai înainte vreme, iar în zilele lui Matei Vodă, le-a vândut lui Costandin Găleţeanul mare portar, cu 270 ughi, bani gata, şi cu zapis cu boieri şi oameni buni, martori. Costandin mare portar, după ce a cumpărat această moşie de la Gherghe Botezatul din Piteşti, a mai cumpărat următoarele vii: de la Rădicea şi de la fiul acestuia, Ion, alături de via boierească, la deal, până în Zlapiia, iar la vale, după cum merg şi alte vii, cu 26 ughi; de la Pădure şi de la fratele acestuia, Fiera, pe lângă via boierească, cu 15 ughi; de la Stoica, fratele lui Fiera, pe lângă via boierească, cu 2½ ughi; de la Vladul Norocea, în poalele viei boiereşti, cu 20 ughi. A mai cumpărat: de la Pădure, Stoica, Şărban şi Guţa, jumătate de funie, la pârâul Veţei, din funia Rătească, cu 300 bani; de la Pădure şi fiica acestuia, de la Şărban şi Guţa, 7½ funii, din 37
  • 39. funia Rătească, anume una la Loian, alta la Rogoz, alta între Răduioasa de Jos, şi iar între Răduioase, ½ funie; alături cu funia Mănească, la gura heleşteului, ½ funie; în Poduri, ½ funie. Acestea din urmă fac în total 7½ funii, cu 17 ughi. De asemenea, a mai cumpărat de la: Badea diacon şi Lazar, fratele lui, fiii lui Tudor, partea lor, a opta parte din funia Rătească, cu 11 ughi; de la Badea şi Radul, partea lor, a opta parte din ½ funie, cu 2½ ughi; iar din funia Rătească: de la Hera o crivină la Loian, din sus de funia Mănească, cu un râmător gras; un loc de la Şărban, fiul Hurdubelii, la moara Untei, cu 200 bani. A mai cumpărat din funia Mănească: de la Norocea, o funie; de la acelaşi Norocea, o funie de loc din funia Budească, cu 3 ughi; de la Ianciul din Fleşti, a treia parte, cu 25 ughi. De asemenea, a mai cumpărat de la: Onofrie şi de la cumnatul acestuia, Zahariia, partea lor de la Samara, a şasea parte dintr-o funie, în funia Mănească, cu 20 ughi; de la Opriş, moşia lui din funia Mănească, a şasea parte dintr-o funie, cu 17 ughi; de la Stanca şi sora acesteia, Floare, fetele lui Diicul din Samara, moşia lor din funia Epurească, cu 10 ughi; de la Danciul, nepotul Dănciucului, o funie de loc, alături de „locul cela cu puşca”, din funia Epurească, cu 2 ughi; de la Danciul, Tudor şi Stancul, o crivină în Coada Loianului, din funia Epurească, cu 1 ughi şi 5 costande; de la Danciul, un loc de 1 funie, din jos de crivina Rătească, din funia Epurească, cu 200 bani; de la Şărban, fratele lui Pădure, 1 crivină, care a fost a socrului său, din capătul siliştii lui Gavrilă, pe lângă Grătanul lui Răducel, din funia Epurească, cu 2 ughi; de la Danciul şi fiii lui, o funie de loc, în matca heleşteului, din funia Mănească, iar în Gura Răduioasei, altă funie; altă funie peste Coasta lui Grigore, din funia Câinişască; din gura heleşteului, 2 funii alăturate, una din funia Epurească, iar alta din funia Câinişască, cu 9 ughi; de la Stoică şi Drăguş, siliştea Budească, de la deal, de fântână; un loc, de jumătate de funie, în Poduri, între heleşteu, şi alt loc ce este la pârâul Veaţii, prin Cotmeana, iar ½ funie şi altă crivină la vadul Cotmeanii, din drum prin Rogozu, în Crivina Rătească, cu 700 aspri; de la Răducel, o funie din funia Budească, în lung, din Cotmeana până în pădure, lângă Loian, cu 3 ughi; de la Dragomir din Ueşti, partea acestuia, din funia Budească, a şasea parte, cu 15 ughi; de la Drăguş, ginerele lui Răducel, toată moşia lui din funia Budească; din Codrul lui Răducel, a treia parte, cu 5 ughi; de la Radul al lui Pătru şi de la Pătru, fiul lui Drăghiciu, 3 funii de loc, anume: una în Capul Mocirlei, alta, alături cu Tronda, iar alta la moara Untei, însă funie Budească, cu 5 ughi; de la 38
  • 40. Oprişu şi Pătru o jumătate de curătură, din Coada Zlăpieţii, pe lângă Bonchici, din funia Budească, cu 350 bani; de la Căprior, locul din Gura Zlapiei, din funia Budească, pe lângă cea Miclească, cu 300 bani; de la Ion şi Drăguş, 2 funii de loc, din funia Budească, una din Gura Sămăriţii, iar alta între Sămăriţe, cu 500 bani; de la Ion, fiul lui Răducel, un loc, la moara Untei, din funia Budească, cu 1 ughi; de la Pătru, fiul lui Drăghiciu, un loc între Răduioase, ½ funie din funia Budească, cu 1 ughi; de la Ion şi de la cumnatul acestuia, Drăguş, o funie de loc din Gura Răduioasei, din funia Budească, cu 1 ughi; de la Guţa, un loc ce a fost al lui Oprea Bodii, din capătul viei, din funia Budească, cu 1 ughi; de la Danciul, fiul lui Bonchiciu, şi de la fratele acestuia, Dragomir, o curătură de la Zlapia şi o jumătate de curătură din Coada Zlăpiuţii, curătura de la via Bârăi, o crivină la Gura Ursoii, alta Între Văi şi alta la moara Untei şi Gura Zlapiei, o funie, şi la moara Untei, o funie; braniştea din Piscul Zlapii, din Prilog, jumătate; altă funie din Coada Vâlcelei Floarei, prin Sămărăţa, jumătate de funie, la Fântâna lui Răducel, iar altă jumătate de funie, la Gâlmă; o altă jumătate de funie în Costişă şi crivina de sub dos, cu 300 bani gata; în funia Miclească, cu 24 ughi; de la Badea şi Stan Părlat, partea lui Albul şi a fratelui acestuia, Stoica, toată moşia, din funia Miclească, a opta parte, cu 5½ ughi; de la Danciul Bonghiciu, ½ funie la moara Untei, în funia Miclească, cu 230 bani; de la Badea şi Stan, 2 crivine, una la Moara lui Ivan, alta la Gura Văilor, Dintre Văi, din sus de Câinişani; altă crivină în Gura Zlapii, o curătură în Gura Vâlcealilor Albului, altă curătură în Gura Vâlcealilor Floarei, în faţa funiei Miclească, cu 6 ughi; de la Vladul Păţăilă, ½ funie de loc, la moara Untei, în funia Miclească, cu 1 ughi; şi un loc, acela cu mărul, pe lângă Ivan, 2 fălcii de curături, în Piscul Răchitei, în funia Câineşinească, cu 5 ughi; de la popa Badea şi de la Radomir din Cocul, ½ funie, Dintre Văi, din funia Câineşinească, cu jumătate de crivină, cu 260 bani; o crivină în Gura Zlapii, din sus de crivina Câineşinească, cu 90 bani; de la popa Badea, o funie de loc, la moara Untei, din funia Câineşinească, cu 200 bani; de la Oprea Ciocârlea, moşia cumpărată de el de la Sămărani în Piscul Zlapii, ce merge din Piscul Braniştii, până spre Samara, în lat de 154 paşi, cu 6 ughi; de la Sămăranii un heleşteu numit Loianul, din Gura Zlapii, cu 25 ughi. După ce a cumpărat aceste moşii de mai sus, dregătorul domnului, Costandin mare portar, în zilele domnului, megiaşii din satul Samara, moşnenii satului, ei înşişi, s-au vândut rumâni acestui boier, cu fiii şi cu partea lor de moşie, 39
  • 41. luând toţi banii gata, pe ei, pe fiii şi pe părţile lor, câte 14½ ughi de cap, anume: Pădure, cu 87 ughi; Opriş, cu 58 ughi; Fiera, cu 58 ughi; Oprea al lui Bodea, cu 58 ughi; Stan Părlat, cu fiul lui, Staicul, cu 29 ughi; Oprea al lui Părlat, cu 58 ughi; Stan al lui Părlat, cu 29 ughi; Mircar 2, cu 43½ ughi; Pătru, cu 29 ughi; Dragomir, cu 29 ughi; alt Pătru, cu 43½ ughi. Şi au luat ei toţi banii gata, cu zapise, cu boieri şi megiaşi martori. De asemenea, întăreşte: un rumân, Voico, cu fiii lui, Pravăţ şi Manole … 3 şi Dan, …3 şi Efrem, căci s-au vândut ei rumâni cu fiii şi cu partea lor de moşie din Cerbureani, cu 87 ughi; casele din oraşul domnului, Târgovişte, cu pimniţă de piatră şi cu grădină, cu locul lor, în lung, 42 stj., iar în lat, 14 stj., cumpărate de la popa Petrică din Târgovişte, cu 55 ughi; o vie în dealul Viforâtei, cu 10 buţi şi cu …3, în vârf, cu livadă şi cu …3, cumpărate de la jupâneasa Neaga şi de la fata acesteia, Sanfira din Târgovişte, cu 100 ughi; un ţigan, Oprea, cu ţiganca lui, Ana, cu doi copii, Ion şi Radul, cumpăraţi de la jupâneasa Anca, soţia lui Oancea logofăt din Bereşti, şi de la fiii ei, Dragomir şi Oancea, cu 83 ughi; un ţigan, Oprea, fiul lui Oprea, cumpărat de la Dionisie eclesiarhul, de la m-rea din Câmpulung, cu 58 ughi. Martori, boierii divanului: Gherghe mare vornic, Stroe mare logofăt, Pârvul mare vistier, Pană mare spătar, Diicul mare clucer, Radul mare stolnic, Neagoe mare postelnic, Radul mare comis, Radul mare paharnic, Tănasie mare sluger, Necula mare portar. Ispravnic, Stroe mare logofăt. Scrie Mihai logofăt, fiul lui Paraschiva logofăt. Ms. 477, f. 69v-76. Cop. Altă cop., ms. 371, f. 42v-46v. 1 În cop. din ms. 371: Ţeaţii. 2 În cop. din ms. 371: Micar. 3 Loc alb. 32. 1657 (7165) febr. 15. Nedelco slujer din Craiova, jud. Dolj, fratele lui Istratie postelnic, adevereşte lui Paană postelnic din Părdeşti că, având doi rumâni, Laţco şi Albul, din satul Crăişani, ce au fost cumpăraţi de fratele său de la Drăghici logofăt din Pleşoi, iar fratele său i-a dăruit lui aceşti rumâni, cu zapis, cu mare blestem, pentru multe nevoi pătimite de Nedelco slujer, pe când fratele său era pribeag, în zilele lui Matei vv. Albul rumân, fratele mai mic, fiind scutar la oile lui Paană postelnic, 40
  • 42. acesta din urmă nu a vrut să-l lase pe Nedelco slujer să-l ducă la casa lui. Astfel, ei au făcut schimb dându-i Paană pentru acest rumân, un ţigan, Mateiu, cumpărat de el de la Jipa Cocean vornic din Răteşti, jud. Buzău, iar el i-a dat în schimb acest rumân, cap pentru cap. Martori1, boieri: Badea comis din Comani, Pătraşco căpitan din Tomeani, Drăghici Cioflan căpitan, Dumitraşco spătar şi fratele lui, Alecsandru postelnic, fiii banului Ghiorma, Evstratie postelnic, Badea …2, Gherghe logofăt, Costea? logofăt, Vâlsan mare căpitan. Pecetea şi iscălitura, pentru credinţă. Scrie Necula Boldici logofăt. M-rea Brâncoveni, XVIII/25. Orig., difolio (30,5x21 cm), pătat, sigiliu inelar în fum. Reg., Fişe g-ral Năsturel, sub dată. 1 Ultimii 5, după semnături. 2 Indescifrabil. 33. 1657 (7165) febr. 16. Dragomir, fiul lui Lup din Gomoeşti, vinde lui Moisi căpitan de roşii 10 stj. de ocină în Pârscoveni, cu 600 bani gata, din partea lui Neagoe; iar de nu va avea cât scrie în zapis, îi va umple stânjenii cât scrie în alt zapis. Martori: Lefter ceauş, Jipa, fiul lui Jipa, Radul, fiul lui Liica, toţi din Verneşti, Bratul Coetescul, Sava, fiul lui Năstasie din Bănceşti, şi Stoica logofăt, fiul lui Anghel. Degetele în loc de pecete. Scrie Calin logofăt. Ep. Buzău, LXXII/21. Orig., difolio (30x21,5 cm), filigran. Cop., ms. 173, f. 154. 34. 1657 (7165) febr. 16, Târgovişte. Stoian croitor, fiul lui 1 Stănilă , nepotul lui Alivers casap, adevereşte lui Stoica logofăt din Piteşti că a avut el ocină la Boleasca, pe Pasărea, lângă Piteşti, de la moşul său, Alivers casap, 103 stj., cum scrie şi în cartea lui Mihnea vv. În zilele lui Costandin vv., nemaiputând s-o ţină, „trebuindu-ne şi noao de bogate”, i-au vândut-o acestuia, fiind mai volnic a o cumpăra, pentru că mai avea o moşie la Boleasca, cu câte 3 …2 stânjenul, în total 903 bani gata, cu ştirea vecinilor. Martori4, boieri: Andreica din Chiţeşti, Nicolae logofăt, Stanciul 41
  • 43. logofăt din Budişteani, Radul logofăt din Cârsteşti. Degetul, pentru credinţă. Scrie Dumitru Boldici logofăt. Doc. ist., MCCXXXV/13. Cop. Menţ., Mitrop. Ţării Româneşti, CCCXII/5 (nr. 3) – cu: f.l.z. 1 În menţ.: Stănislav. 2 Loc alb. 3 În text, completat, cu altă mână, 3, înainte de 90. 4 După semnături. 35. 1657 (7165) febr. 17. Nedelea vinde lui Pătru vornic un răzor de vie din Leşcioare, <jud. Muscel>1. Doc. ist., MDCLXXXVI/2F (nr. 9). Rez. 1 Completat după titlul perilipsisului. 36. 1657 (7165) febr. 21. Stoica, fiul uncheaşului Cârstiian din Valea Lupului, vinde egumenului Varlaam de la m-rea Căldăruşani 3 pogoane de vie în sat, din funia lui Capeci, loc sterp din obraţia viei, în jos, şi o cezvârte de loc, cu ştirea megiaşilor şi cu bani gata. Martori, boieri şi oameni buni. Pecetea şi iscălitura, pentru credinţă. Scrie Efrem eromonah. M-rea Căldăruşani, XLV/5. Orig., difolio (30,5x20,5 cm), filigran; cu o însemnare tergală: „S-au găsit în condică”. 37. 1657 (7165) febr. 22. Manea, ginerele lui Arhonda, şi soţia sa, Anca, adeveresc egumenului Varlaam de la m-rea Căldăruşani şi întregului sobor că, în zilele lui Costandin Vodă, s-au vândut rumâni la mănăstire, dându-le egumenul toţi banii gata. Martori1 la tocmeală, mulţi 42
  • 44. boieri: Iane postelnic, Lupul pârcălab, Tudor popa. Degetele, în loc de pecete. Scrie Efrem eromonah. Doc. ist., XXI/221. Orig., difolio (30,5x20,5 cm), filigran, restaurat, sigiliu mic în tuş. 1 După semnături. 38. 1657 (7165) febr. 25. Radul, fiul lui Costandin postelnic din Juguri, vinde lui Pârvul mare vistier toată partea sa de moşie din sat, jumătate din partea moşului său, Pârvul logofăt, şi cât a mai cumpărat el de la verii săi, Gherghe şi Iane (fiii lui Vlaicu)1. Vinde cu casele, cu rumânii care sunt fugiţi, cu …2 ughi, cu ştirea fratelui său, Marco, şi a verilor, Gherghe şi Iane, şi a altor vecini din sat – Dragul cu fiii lui şi popa Cârstian cu fiii. Martori3, boieri: Tudoran Lerescul postelnic şi din Juguri: Vlad şi Vlaicul, fiii lui Dragul, popa Cârstiian cu fiii lui, Pârvul, Ion şi Crăciun din Boteni, Lunea ceauş, Andreiu, Oance Lerescul, Nan logofăt, Ion stolnic din Corşori, Cazan, fiul lui Badea clucer din Lăngeşti, Dumitru iuzbaşă din Sasul, Tudoran păharnic, Radul din Bătieşti, Ghereda postelnic. Pecetea şi iscălitura, pentru credinţă. Scrie însuşi Radul logofăt. Doc. ist., CCCVII/93. Orig., difolio (32x21,5 cm), filigran, puţin pătat, restaurat. 1 Completat după semnătură. 2 Loc alb. 3 Ultimii 10, după semnături. 39. 1657 (7165) febr. 27. Costandin Şerban vv. scrie lui Toma din Argeş că, înaintea sa, la divan, au venit nişte roşii din Gorj, anume Lupul cu cetaşii lui, pârând pe sluga domnului, Mareş logofăt, pentru nişte ţigani, vânduţi de ei lui Mareş. Aceştia spuneau că Toma nu a avut nicio treabă cu acei ţigani, iar ei nu i-au vândut sau schimbat sau dat cu altă tocmeală, iar divanul a judecat să poarte Toma pâră cu roşii, ca să îndrepte lucrul. De asemenea, domnul îi spune că, de va vedea această carte şi pe sluga sa, să ia 43
  • 45. cărţile, zapisele şi toate „diresurile” ce va avea pentru acei ţigani, şi să vină cât mai curând să stea de faţă cu aceştia la divan. De vor rămânea roşii de judecată, Mareş logofăt îşi va ţine ţiganii, iar Toma va fi în pace, iar de va rămâne Toma de judecată, roşii îşi vor lua toţi ţiganii de la Mareş logofăt, iar Toma să dea lui Mareş ţigani pentru ţigani şi să nu le pară glumă, căci aşa este judecata divanului şi să nu facă „zăbavă”, căci îl aşteaptă pârâşii, iar apoi vor veni cu treapăd la el. Ispravnic, însăşi spusa domului. M-rea Cozia, XVIII/4 (nr. 1). Orig., difolio (29,5x20 cm), filigran, puţin pătat şi rupt la îndoituri, monograma şi sigiliu inelar în chinovar; pe f. a doua s-a scris un alt doc. din 1657 (7166) dec. 7. 40. 1657 (7165) febr. f.z., Târgovişte. Costandin vv., fiul lui Şerban vv., întăreşte lui Bunea fost mare vistiiar satul Gabrovul, jud. Teleorman, cu rumâni – Radu, fiul lui Oprea, Martin, alt rumân, fiul lui Cleman, Radul, Neagoe, fiul lui Martin, Neagoe pârcălab, toţi cu fiii lor. Aceşti rumâni, cu ocinile lor, au fost cumpăraţi de Vâlcul logofăt, tatăl lui Bunea vistier, de la jupâniţa lui Hriza postelnic din Bărbăteşti, de la Tudoran slujer şi de la Vâlcan pentru …1 aspri gata. De asemenea, a mai cumpărat Bunea vistier un rumân din acelaşi sat, anume Dumitru, fiul lui Trăşală, cu fiii lui, de la Dumitraşco iuzbaşa din Pietroşani, cu 2.300 aspri gata. Mai întăreşte rumâni: Pârvul din Brădişani, care s-a vândut, cu fiii lui, cu 3.000 aspri gata; Simnicoară, cu 2.400 aspri gata; Dumitru croitor, cu fiii, cu 3.700 aspri gata; Stan, cu fiii, Stoia, Fătul, Lazar şi Stan, cu ocinile din Curta, jud. Vlaşca, cu 9.200 aspri; Manea, fiul lui Dragomir din Singureani, cu fiii, cu 1.800 aspri gata; Stroe, fratele lui Manea, cu fiii, cu 1.800 aspri gata; Radul, cu fiii şi cu partea lui din Romanaţi, din Teleorman, lângă Ruşi, cu 2.400 aspri; Stoica, fiul lui Radul, cu fiul lui, Lazar, şi cu ocina sa din Romanaţi, din Teleorman, cu 2.400 aspri gata. Îi mai întăreşte ocine şi sate cumpărate: Găbroveneasca, lângă Gabrovul, 460 stj. de la Draghiia, Galeşi, Bunea şi de la Neaniul, cu 11.000 aspri gata, pe hotarul bătrân, din apa Vezii, cu capul până în lacul de la margine, celălalt cap până în alt lac, pe drumul Mărzăneştilor, cu hotare: Studeniţa, Moviliţă, Vadul cu Nisip; 400 stj. de la Neguţ, Bunea, Draghiia şi de la Neaniul, din apa Vezii, cu jumătate de apă, până la marginea tufelor, unde 44
  • 46. se uneşte cu ocina Găbrovenească, cu 5.200 aspri gata; 20 stj. la Glăvăneşti; 40 stj. de la Bunea, din apa Vezii, până în apa Teleormanului, cu 1.200 aspri gata; 120 stj. la Glăvăneşti şi la Crivineasca, de la Marin, fratele lui Neaniul, cu 2.400 aspri gata; 20 stj. la Crivineasca, cumpăraţi de doamna Elenna, de la Spirul, Bunea întorcându-i banii, 600 aspri; 40 stj. la Glăvăneşti, din partea lui Colceac, de la Bunea şi Gherghie, cu 800 aspri; de la Stanciul, fiul lui Dumitru stolnic, partea lui din Vârâţi, jud. Olt, care dă cu capul la Crângul Ars, cu 2.000 aspri gata; satul Şovărăştii, jud. Teleorman, jumătate, hotărâtă şi împietrită, cu …1 boieri, cumpărată de Vâlcul logofăt de la Radul, fiul lui Miho, Lazar şi de la Dragomir, cu 6.000 aspri gata; tot în acelaşi sat, 75 stj. din cealaltă jumătate, din gura hotarului, cu 1.5002 aspri gata. De asemenea, îi mai întăreşte rumâni: Albul, cu fratele lui, Dragomir, din Comiş, cu fiii, cu 5.200 aspri gata; Adam, cu fiii, fără ocină, cu 2.000 aspri; Dumbravă, cu fiii, Nedelea, Crăciun, Albul şi Mircea, fără ocină, cu 6.000 aspri; Costandin din Comăneşti, cu fiii, Adam, Stanciul şi Dumitru, cu 3.600 aspri. De asemenea, mai întăreşte sate, ocine şi rumâni: Lăceanii, jud. Teleorman, cu rumâni, care au fost cnezi, cu ocinile lor, mai-nainte vreme, iar în zilele lui Leon vv., în anul 1631 (7139), s-au vândut rumâni cu fiii şi ocinile lor lui Bunea vistier – Cosma pârcălab, cu fiii, Melentie şi Dobre, cu 4.800 aspri; Radul, cu 2.600 aspri; Turcea cu fiii, Cernat, Vladul şi Peia, cu 6.400 aspri; Măciucă cu fiii, Arion, Florea, Stoica, Mircan şi Magdalin, cu 6.500 aspri; Cernat cu fiii, Radul şi Stan, cu 5.300 aspri; Opriş, cu 2.600 aspri; Cânda, cu 2.600 aspri; Voico, cu 2.600 aspri; Coman, cu 2.600 aspri; Buda, cu 2.600 aspri; Voico străchinariul, cu 2.600 aspri; Ion din Romanaţi, jud. Teleorman, cu ocina lui din sat şi cu fiii, Boica, Neag, Bobe, Mircea, Stan, Dumitru, Dobrin şi Călin, cu 6.200 aspri gata; Dobrin cu fiii, fără ocină, cu 2.600; Voinea din Pătroaia, al lui Mihaiu iuzbaşă, cu 2.600; la Lăceani, ocină fără rumâni, numită Floceasca, cumpărată de la Preda vornic din Balomireşti, partea lui Dan, cu 2.000 aspri gata, iar de la Banul, partea acestuia, cu 1.200, de la Gurban, cu 800 aspri, de la Tudor, cu 800 aspri, de la State, cu 900 aspri, de la Badiul, cu 800 aspri, de la Crăciun armaş, cu 800 aspri, de la Udrea Călin, cu 800 aspri, de la Stanca Gogoiasă, cu fiica ei, Mariia, cu 800 aspri, de la Voica Mircigoae, cu 800 aspri, de la Vladul, fiul popii Stoilă, cu 800 aspri, de la Rada, fiica lui Bosii, cu 1.050 aspri; de la Andreiu şi de la fratele acestuia, Vâlcan, cu 800 aspri; Duşeştii, jud. Teleorman, cu rumânii, care au fost cnezi, cu 45