Sondaj casele de cultura 2010

1,996 views

Published on

  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Sondaj casele de cultura 2010

  1. 1. Casele de Cultură în noile politici culturale Studiu sociologic 2010
  2. 2. Scopul şi obiectivele <ul><li>Scopul - analiza situaţiei şi activităţii Caselor de Cultură, elaborarea şi argumentarea unor recomandări pentru îmbunătăţirea stării de lucruri. </li></ul><ul><li>Sarcinile: </li></ul><ul><ul><li>analiza materialelor statistice, legislative, metodologice legate de activitatea caselor de cultură din ţară şi de peste hotare; </li></ul></ul><ul><ul><li>studierea noilor forme şi metode de activitate a caselor de cultură în condiţiile economiei de piaţă; </li></ul></ul><ul><ul><li>depistarea problemelor principale în activitatea Caselor de Cultură; </li></ul></ul><ul><ul><li>elaborarea unor recomandări pentru îmbunătăţirea activităţii Caselor de Cultură. </li></ul></ul>
  3. 3. Dinamica dezvoltării CC Anul Nr. total al CC Reparaţie capitală Avariate 2000 1245 665 108 2004 1221 - - 2008 1225 561 84 2009 1228 618 -
  4. 4. FISM – 2 (2004 – 2010) <ul><li>La concurs au fost admise localităţile, casele de cultură ale cărora au fost înaintate de către administraţiile publice locale pentru renovare în cadrul Programului prioritar de reparaţii capitale şi finisare a construcţiei edificiilor instituţiilor de cultură din republică. Au fost înregistrate la FISM 50 propuneri de subproiect. Total au fost aprobate spre finanţare 37 propuneri de subproiect, din ele 29 au fost finisate. </li></ul><ul><li>Pentru asigurarea unei coordonări mai bune a acţiunilor a fost creat un Consiliu de Coordonare comun din care făceau parte reprezentanţi ai Ministerului Culturii şi Turismului şi ai FISM. </li></ul><ul><li>Bugetul total pentru FISM-2 (2004 – 2010) pentru cultură a constituit 7,8 mln USD, fiind distribuite în felul următor - 316 202 USD pentru servicii de consultanţă, pentru finanţarea subproiectelor de renovare – 7 362 270 USD, pentru cheltuieli operaţionale 79 693 USD. </li></ul>
  5. 5. Instituţia Căminului Cultural – o vedere de ansamblu Centrul de Studii şi Cercetări în domeniul Culturii (Romănia) <ul><li>Cămine culturale invizibile (15%) - sunt considerate instituţiile, care atît pentru locuitorii comunelor respective, cît şi pentru autorităţile judeţene, nu există sau sunt ca şi inexistente. Ele nu există în datele statistice, locaţiile lor sunt în stare jalnică. De regulă acestea sunt căminele din comunele înfiinţate recent şi a comunelor marginalizate în raport de circulaţia fondurilor bugetare judeţene. </li></ul><ul><li>Căminele obişnuite (65%) - conform datelor statistice aceste cămine au o activitate destul de bogată, însă în realitate existenţa lor este episodică, realizînd nişte evenimente culturale cu ocazia unor sărbători din localitate. Căminul realizează discoteci în zilele de sîmbătă şi duminică, arendează încăperea pentru nunţi, iar directorul căminului este folosit în Primăriei ca „om bun la toate”. </li></ul>
  6. 6. Instituţia Căminului Cultural – o vedere de ansamblu Centrul de Studii şi Cercetări în domeniul Culturii (Romănia) <ul><li>Căminele emblematice (15%) - acestea sunt căminele susţinute de autorităţile judeţene, unde au loc evenimentele culturale la nivel judeţean şi care sunt prezentate ca instituţii model. Dar aceste modele au şi aspectul negativ, pe de o parte, pentru restul căminelor ele sunt ca exemplu de urmat, pe de altă parte, ele indică limitele politicilor judeţene. </li></ul><ul><li>Căminele culturale excepţionale constituie doar 5% şi sunt determinate de prezenţa unor persoane de excepţie cointeresate în dezvoltarea culturii în localitate. Acesta poate fi directorul căminului cultural, Primarul, amatori locali sau un artist. </li></ul>
  7. 7. Activitatea caselor de cultură, din regiunea Vologda (Rusia). <ul><li>Cercetarea a scos în evidenţă problemele : </li></ul><ul><li>- lipsa diversităţii de servicii şi activităţi culturale, </li></ul><ul><li>- lipsa iniţiativei din partea lucrătorilor Caselor de Cultură în diversificarea serviciilor culturale, </li></ul><ul><li>- oferta slabă pentru unele categorii de vîrstă, cum ar fi maturii după 30 de ani, </li></ul><ul><li>- asigurarerea tehnico-materială slabă a instituţiilor şi accesul limitat la informaţie, </li></ul><ul><li>- lipsa conlucrării cu instituţiile de învăţămînt, </li></ul><ul><li>- atitudinea inertă a populaţiei, </li></ul><ul><li>- lipsa interesului faşă de activităţile culturale. </li></ul>
  8. 8. Activitatea caselor de cultură, din regiunea Vologda (Rusia). <ul><li>Pentru îmbunătăţirea activităţii Caselor de Cultură au fost elaborate un şir de propuneri: - diversificarea ofertei culturale pentru diferite categorii de vîrstă în dependenţă de interesul consumatorilor, </li></ul><ul><li>- computerizarea şi asigurarea accesului la Internet, </li></ul><ul><li>- creşterea calităţii ofertei culturale prin invitarea artiştilor consacraţi, </li></ul><ul><li>- renovarea încăperilor, asigurarea confortului în localuri, </li></ul>
  9. 9. Regulamentul de organizare şi funcţionare a caselor de cultură în Republica Moldova. Nr. 152 din 01.07.1992 <ul><li>Casa de cultură - instituţie publică cu personalitate juridică aflată în subordinea secţiei de cultură din raion. </li></ul><ul><li>În dependenţă de opţiunile comunităţii casele de cultură urma să organizeze cursuri profesionale, conferinţe publice, dezbateri, simpozioane, consultaţii pe diferite teme, cenacluri literare, artistice, spectacole sau stagiuni de spectacole cu formaţii artistice, programe video şi discoteci, seri distractiv-recreative, întreţinerea formaţiilor artistice proprii, meşteşugari populari, etc. </li></ul>
  10. 10. Regulamentul de organizare şi funcţionare a caselor de cultură în Republica Moldova. Nr. 152 din 01.07.1992 <ul><li>Casa de Cultură urma să fie condusă de un consiliu de administrare din 7-9 membri, pe bază obştească. Din componenţa consiliului fac parte directorul casei de cultură, care îndeplineşte şi funcţia de preşedinte al consiliului, contabilulu instituţiei, precum şi personalităţi de vază ale vieţii culturale locale, care sunt aleşi de către colectivul de salariaţi şi avizaţi de secţia cultură. </li></ul><ul><li>Directorul şi personalul de specialitate ai casei de cultură erau angajaţi prin concurs, organizat de către secţia de cultură. </li></ul><ul><li>Casele de cultură erau instituţii autonome cu subvenţionare de la stat. Ele puteau realiza venituri extrabugetare din activitate proprie. </li></ul>
  11. 11. Regulamentului-cadru de activitatea a Caselor / Căminelor de Cultură 22 septembrie 2006 <ul><li>Casele de cultură se subordonează secţiei raionale de cultură doar în domeniul politicilor culturale şi metodologic, iar în organizarea activităţii, întreţinerii şi asigurării financiare – administraţiei publice locale. </li></ul><ul><li>Casa de cultură poate deţine statut de persoană juridică, cont trezorerial, ştampilă. </li></ul>
  12. 12. Regulamentului-cadru de activitatea a Caselor / Căminelor de Cultură, 22 septembrie 2006 Obiectivele de bază <ul><li>determinarea necesităţilor culturale şi monitorizarea vieţii culturale ale comunităţii; </li></ul><ul><li>asigurarea accesului comunităţii la valorile culturale general-umane (impresariat artistic, promovarea producţiei cinematografice, activitatea expoziţională, accesul la bazele de date informationale); </li></ul><ul><li>conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural local (crearea bazei de date istorico-etnografice a localităţii, valorificarea creaţiei populare, promovarea patrimoniului muzical şi coregrafic local, descrierea şi păstrarea datinelor, tradiţiilor şi obiceiurilor); </li></ul><ul><li>organizarea şi susţinerea activităţii artistice din localitate (concursuri de creaţie, formaţii de artişti profesionişti şi de amatori, sărbători publice); </li></ul><ul><li>producerea valorilor cultural-artistice (dezvoltarea meşteşugurilor populare, producerea spectacolelor şi programelor de agrement) </li></ul><ul><li>promovarea culturii localităţii la nivel raional, naţional, internaţional (participarea la acţiuni culturale de diferit nivel) </li></ul>
  13. 13. Regulamentului-cadru de activitatea a Caselor / Căminelor de Cultură, 22 septembrie 2006 Administrare <ul><li>Casa de cultură este condusă de către Director numit în funcţie de către fondator, după coordonarea în scris cu secţia de cultură raională. </li></ul><ul><li>Pe lîngă casa de cultură activează un consiliu de administraţie din 7-9 membri, din componenţa căruia pe baze obşteşti fac parte directorul casei de cultură, 1-2 specialişti ai caselor de cultură, reprezentanţi ai consiliului local, organizaţiilor neguvernamentale, personalităţi ale sferei social-culturale din localitate. </li></ul><ul><li>Veniturile acumulate în rezultatul prestării serviciilor culturale se acumulează pe un cont special al instituţiei </li></ul>
  14. 14. Cadrul legal de activitate a CC <ul><li>Legea Culturii, art. 27 „...(4) Transmiterea edificiilor în care se află organizaţiile de cultură altor întreprinderi, instituţii, organizaţii (inclusiv celor religioase) se efectuează conform legislaţiei, asigurindu-se organizaţiilor de cultură condiţii echivalente de funcţionare. (5) Înstrăinarea şi transmiterea edificiilor, construcţiilor şi terenurilor aferente, care aparţin instituţiilor de cultură în alte scopuri decît activitatea culturală se interzice. ” </li></ul><ul><li>Legea Republicii Moldova privind organizarea teritorial-administrativă N 764-XV din 27.12.2001 , art. 11 “... (2) Satelor şi oraşelor, care au o importanţa deosebită în domeniul economiei naţionale, precum şi pentru istoria sau cultura statului, prin hotarire de Guvern, li se poate atribui statut de nod feroviar, centru istoric, centru cultural.” </li></ul>
  15. 15. Cadrul legal de activitate a CC <ul><li>Legea privind administraţia publică locală nr. 436-XVI din 28.12.2006 stabileşte competenţele şi responsabilităţile consiliilor locale şi raionale. Articolul 14 stabileşte că consiliile locale „.....v) contribuie la organizarea de activităţi culturale, artistice , sportive şi de agrement de interes local; înfiinţează şi organizează tîrguri, pieţe, parcuri şi locuri de distracţie şi agrement, baze sportive şi asigură buna funcţionare a acestora”, </li></ul><ul><li>Articolul 43: „Consiliul raional ....r) decide înfiinţarea, reorganizarea şi lichidarea instituţiilor social-culturale de interes raional şi asigură buna lor funcţionare, în limita alocaţiilor prevăzute la bugetul respectiv; s) decide organizarea şi desfăşurarea de activităţi ştiinţifice, instructiv-educative, cultural-educative, sportive şi de tineret, de interes raional.” </li></ul>
  16. 16. Metodologia cercetării <ul><li>Volumul eşantionului: 221 persoane, Directori ai Caselor de Cultura (CC); </li></ul><ul><li>Criterii de stratificare: 1 3 raioane, mediu rezidenţia (rural-urban), 5 raioane din zona Nord, 5 – zona Centru, 3 – zona Sud; </li></ul><ul><li>Perioada de culegere a datelor : februarie – martie 2010 </li></ul>
  17. 17. Administraţia CC
  18. 18. Studiile administratorilor CC
  19. 19. Veniturile administratorilor CC
  20. 20. Satisfacţia profesională
  21. 21. Perfecţionarea profesională
  22. 22. Domeniile de perfecţionare
  23. 23. Statutul CC
  24. 24. Starea clădirii CC
  25. 25. Satisfacerea cererii culturale
  26. 26. Satisfacerea cererii culturale
  27. 27. Interesul populaţiei faţă de activitatea CC
  28. 28. Cererea culturală
  29. 29. Veniturile CC
  30. 30. Cunoaşterea bugetului CC
  31. 31. Rolul CC
  32. 32. Serviciile oferite de CC
  33. 33. Serviciile oferite de CC
  34. 34. Impedimenetele în activitatea CC
  35. 35. Conlucrarea cu APL
  36. 36. Concluzii <ul><li>1. Dacă în 2008 necesitau reparaţie 561 de Case de Cultură, atunci în 2009 numărul lor a ajuns deja la 613 de instituţii. Acest număr va continua să crească tot mai mult în fiecare an, deoarece o bună parte din construcţii şi-au depăşit considerabil termenele prevăzute de exploatare. </li></ul><ul><li>2. Numărul de locuri în Casele de Cultură la 1000 de locuitori în zonele urbane s-a redus de la 27 de locuri în 2000 la 23 de locuri în 2008. În zonele rurale acest indice a rămas acelaşi – 147 de locuri la 1000 de locuitori. Povara întreţinerii Caselor de Cultură asupra bugetelor locale rurale este de circa 6 ori mai mare în comparaţie cu bugetele urbane. </li></ul><ul><li>3. Alocaţiile pentru cultură în bază de normativ pe cap de locuitor nu ţin cont de necesităţile concrete ale localităţii, de interesul manifestat faţă de activitatea culturală de către populaţie, de realizările culturale ale localităţii. </li></ul>
  37. 37. Concluzii <ul><li>4. Salariul mic, statutul social scăzut al lucrătorilor culturii şi lipsa unei perspective de creştere profesională contribuie la faptul că tinerii nu doresc să se încadreze în activitatea Caselor de Cultură. Astfel, administratorii pînă la 30 de ani constituie doar 8% din numărul total de conducători. </li></ul><ul><li>5. Secţiile cultură raionale nu deţin pîrghii reale pentru a influenţa deciziile administraţiilor locale faţă activitatea culturală. O parte de conducători ai Caselor de Cultură sunt numiţi fără a ţine cont de părerea conducerii raionale din domeniu. </li></ul><ul><li>6. Salariile administratorilor culturali sunt determinate de către Reţeaua Tarifară Unică. Din cauza categoriei joase de salarizare, veniturile angajaţilor sunt mici, iar aceasta la rîndul său determină statutul social al administratorilor culturali în localitate. Acest salariu nu este unul motivaţional. Atitudinea faţă de îndeplinirea funcţiilor de serviciu este determinată şi ea, în mare măsură şi de salariu. </li></ul>
  38. 38. Concluzii <ul><li>7. Lipsa informaţiei şi exemplelor bune de organizarea a activităţii Caseor de Cultură duce la faptul, că administratorii consideră satisfăcătoare situaţia, cînd în Casa de Cultură au loc evenimente culturale mai rar de odată pe lună (39%), mai puţin de două evenimente culturale pe lună – în răspunsul a 44% din respondenţi. O astfel de atitudine ne vorbeşte despre faptul că nu ne putem aştepta la o iniţiativă din partea administratorilor Caselor de Cultură pentru redresarea situaţiei în care s-au pomenit aceste instituţii. Ei sunt în aşteptarea unor indicaţii, care ar veni de la instituţiile de decizie şi care ar mări alocaţiile pentru activitatea instituţiilor de cultură şi salariile. </li></ul><ul><li>8. Experienţa pozitivă de realizare a proiectelor culturale în diferite localităţi, a impulsionat interesul administratorilor culturali, dar şi Primarilor, administraţiilor raionale, faţă de studierea procesului de scriere şi căutarea fondurilor pentru proiecte. </li></ul><ul><li>9. 89% din respondenţi consideră că au nevoie de cunoştinţe adăugătoare pentru organizarea activităţii Caselor de Cultură în noile condiţii ale economiei de piaţă. Este un indice, care prezintă necesitatea stringentă de organizare a unor cursuri de studiere a activităţii instituţiilor de cultură în condiţiile economiei de piaţă. </li></ul>
  39. 39. Concluzii <ul><li>10. Este o frică, atît din partea administratorilor Caselor de Cultură, cît şi din parte administraţiei locale în privinţa trecerii Caselor de Cultură ca instituţii publice cu persoană juridică. Din partea Primarilor teama este în incapacitatea directorilor de a gestiona eficient activitatea instituţiilor şi, mai ales, a întreţine localurile într-o stare bună. Administratorii Caselor de Cultură se tem, că dacă vor trece ca instituţii autonome, atunci Primăria ar putea reduce alocaţiile pentru activitatea culturală. </li></ul><ul><li>11. 30% din clădirile CC sunt în exploatare mai mult de 50 de ani. Dacă se va menţine atitudinea actuală faţă de clădirile Caselor de Cultură, atunci, în anii apropiaţi numărul CC avariate va creşte considerabil. </li></ul>
  40. 40. Concluzii <ul><li>12. Perspectiva dezvoltării serviciilor CC </li></ul>
  41. 41. Concluzii <ul><li>13. Alocaţiile pentru activitatea culturală în bază de normativ nu sunt respectate de către o bună parte de Primari. Nu există mecanisme care ar asigura reponsabilitatea administraţiei locale pentru nerespectarea prevederilor bugetare pentru cultură. </li></ul><ul><li>14. 50% din administratorii CC consideră că statutul juridic actual al Caselor de Cultură asigură o activitate eficientă a instituţiilor, şi doar 35% ar dori să schimbe această situaţie, iar 15% nu au fost în stare să dea un răspuns concret. </li></ul><ul><li>15. Trecerea Caselor de Cultură la balanţa administraţiei publice locale a redus interesul organelor centrale pentru activitatea culturală la sat. Ministerul Culturii nu dispune de o strategie de dezvoltare a Caselor de Cultură. Pe parcursul anilor au fost lansate nişte activităţi de susţinere a activităţii culturale la sate, dar acestea au fost sporadice şi fără durabilitate </li></ul><ul><li>16. Rolul Caselor de Cultură în comunitate este perceput de către administraţia locală, în mare parte doar ca instituţie pentru organizarea timpului liber şi distracţia populaţiei. Nu este valorificat potenţialul culturii în rezolvarea problemelor sociale ale localităţii. </li></ul>
  42. 42. Sarcina pentru grupurile de lucru: <ul><li>Elaborarea noului regulament de activitatea a instituţiilor de cultură </li></ul>

×