PĂSTRAREA PATRIMONIULUI CULTURAL ISTORIC AL MOLDOVEI, O PROVOCARE A MODERNITĂŢII

3,435 views

Published on

PĂSTRAREA PATRIMONIULUI
CULTURAL ISTORIC AL MOLDOVEI,
O PROVOCARE A MODERNITĂŢII

Published in: News & Politics
0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
3,435
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
932
Actions
Shares
0
Downloads
52
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

PĂSTRAREA PATRIMONIULUI CULTURAL ISTORIC AL MOLDOVEI, O PROVOCARE A MODERNITĂŢII

  1. 1. Ion Ştefăniţă POLICY BRIEF NR.2 IULIE 2011PĂSTRAREA PATRIMONIULUICULTURAL ISTORIC AL MOLDOVEI,O PROVOCARE A MODERNITĂŢII PATRIMONIUL CULTURAL SUMAR Monumentele de arhitectură şi ar- heologice ale Republicii Moldova, în ISTORIC ÎN CIFRE conformitate cu stipulările legislaţiei în vigoare, se află sub protecţia oficială a statu- Din momentul proclamării indepen- lui. Această moştenire culturală constituie unul denţei (1991), Republica Moldova a depus dintre factorii identitari de bază ai ţării noastre. eforturi pentru a dezvolta o societate demo- Deşi ţara noastră dispune de mai multe acte normative în domeniul protejării monumentelor, cratică şi pentru a construi un cadru legal deşi ne-am asumat responsabilităţi în faţa par- bazat pe aspiraţiile sale, inclusiv în domeniul tenerilor noştri europeni la capitolul protejarea protejării patrimoniului cultural. moştenirii culturale prin ratificarea mai multor documente importante ale Consiliului Europei Din punct de vedere al numărului si- şi ale UNESCO, acestea în cea mai mare parte turilor şi ariilor culturale şi naturale desem- sunt ignorate. În Uniunea Europeană, valorile nate cu statut prioritar de protejare şi finan- căreia Republica Moldova tinde să le asimileze, patrimoniul cultural construit, monumentele ţare, la moment Guvernul nu are stabilită o de urbanism şi de arhitectură, sunt considerate astfel listă. Însă din numărul total de 15000 drept unul dintre pilonii care asigură dezvoltarea de situri culturale se distinge Rezervaţia durabilă a oraşelor, protejarea lui fiind plasată printre obiectivele esenţiale ale urbanismului şi cultural-naturală Orheiul Vechi care are amenajării teritoriului. un statut special şi asupra căreia Guvernul atrage o atenţie mai mare, deoarece aceasta constituie cel mai important sit cultural din Republica Moldova, aflându-se şi în procesul Tighina, Soroca, Căuşeni, Chişinău), 788 de nominalizare pentru a fi înscris în Lista biserici, 129 conace şi mai multe oraşe is- Patrimoniului Cultural Mondial al UNESCO. torice din secolul al XIX-lea (Bălţi, Cahul, Din cele cincisprezece mii de situri cu- Chişinău, Orhei, Soroca, Tiraspol). Din cele noscute, doar 5206 sunt incluse în Registrul 5206 monumentele incluse în registru, 4086 monumentelor protejate de stat. Din numă- monumente sunt de importanţă naţională şi rul total al monumentelor circa 8,000 repre- 1120 de importanţă locală. Majoritatea mo- zintă situri arheologice, circa 100 din acestea numentelor de importanţă naţională sunt sunt cetăţui de pământ, 3 cetăţi medievale situate în Chişinău (419) şi raionul Edineţ de zid, 6 oraşe medievale (Orhei, Lăpuşna, (380). În registrul monumentelor protejate
  2. 2. de stat 2696 sunt situri arheologice, 1284 – Registrul monumentelor ocrotite demonumente istorice, 1261 – monumente de stat a fost aprobat de către Parlamentularhitectură 225 – monumente de artă. Republicii Moldova în 1993, dar a fost pu- blicat în Monitorul Oficial abia în februarie 20102. Nepublicarea registrului naţional timp de 17 ani a lipsit monumentele istori-AVEM NEVOIE DE ce de dreptul de a fi protejate de stat, întru-PERFECŢIONAREA CADRULUI cât statutul de monument ocrotit se aplică doar acelor monumente care au fost înre-LEGAL? gistrate în Registrul monumentelor ocroti- te de stat al Republicii Moldova: Pe lângă cele 5206 situri înregistra-te în Registrul naţional, o serie de monu- “[...] (1) Monumentele suntmente de importanţă locală şi regională obiecte sau ansambluri de obiec-sunt incluse în registrele locale (raionale te cu valoare istorică, artisticăşi municipale). Legea privind ocrotirea mo- sau ştiinţifică, care reprezintănumentelor obligă instituţiile de stat res- mărturii ale evoluţiei civiliza-ponsabile să monitorizeze şi să examineze ţiilor de pe teritoriul republi-sistematic starea monumentelor istorice. cii, precum şi ale dezvoltăriiInspectarea şi evaluarea situaţiei reale a spirituale, politice, economicemonumentelor arhitecturale incluse în re- şi sociale şi care sunt înscri-gistru a fost iniţiată de către Agenţia de se în Registrul monumentelorInspectare şi Restaurare a Monumentelor, Republicii Moldova ocrotite dedeşi Agenţia a fost creată încă în anul 2006 stat. [...]”3.în cadrul Ministerului Culturii, activitateaacesteia s-a făcut vizibilă abia începând cu Prevederile punctului 2 vin în con-anul 2010. tradicţie cu cele ale punctului 1 al acelu- iaşi articol, deoarece el stipulează faptul “[...] Organele de Stat pentru că toate monumentele situate pe teritoriul ocrotirea monumentelor sânt Republicii Moldova fac parte din patrimo- obligate să cerceteze sistema- niul său cultural şi natural şi sunt ocrotite tic starea în care se află monu- de stat. Atât cetăţenii simpli, cât şi repre- mentele în scopul de a elabora zentaţii instituţiilor statale s-au pomenit programe ştiinţific întemeiate într-o situaţie confuză. În majoritatea cazu- pentru lucrări de restaurare şi rilor de sustragere de la responsabilitatea de conservare şi de a garanta la pentru deteriorarea sau distrugerea bunu- timp asigurarea materială şi do- rilor culturale a fost invocat faptul că mo- cumentară a lucrărilor [...]”1. numentul nu a fost inclus în Registru sau că Registrul nu a fost publicat în Monitorul 2 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 15-17, 2010.1 Articolul 30, Legea privind ocrotirea monumentelor, nr. 3 Articolul 1 (1), Legea privind ocrotirea monumentelor, 1530-XII, 22.06.1993. no. 1530-XII, 22.06.1993.2 POLICY BRIEF PĂSTRAREA PATRIMONIULUI CULTURAL ISTORIC AL MOLDOVEI, O PROVOCARE A MODERNITĂŢII
  3. 3. Oficial şi, în consecinţă, nu ar avea valoare glementeze relaţiile juridice între diferitejuridică. Mai mult, articolul 14 al Legii pri- ramuri cu impact asupra patrimoniuluivind ocrotirea monumentelor obligă deţină- cultural5. Un exemplu, în acest sens, repre-torii de bunuri culturale să respecte legis- zintă Regulamentul general de urbanismlaţia Republicii Moldova privind protejarea aprobate prin Ordinul nr. 5 al Guvernuluimonumentelor doar dacă acestea sunt înre- Republicii Moldova din 5 ianuarie 1998.gistrate în Registrul monumentelor: Sau, Regulamentul privind zonele protejate naturale şi construite din 2001, care rea- firmă prevederile conform cărora forma de administrare pentru ocrotirea patrimoniu-CAPACITATEA lui construit poate fi stabilită doar atunciINSTITUŢIONALĂ DE când acesta este inclus în registrul monu- mentelor:PROTECŢIE A PATRIMONIULUI “[...] În cazul patrimoniului con- Actualmente, în cadrul Ministeru- struit, regimul de zone protejatelui Culturii sunt angajaţi 38 de persoane, se stabileşte pentru monumen-dintre care doar 4 sunt angajaţi în cadrul tele incluse în Registrul monu-Direcţiei patrimoniu cultural şi arte vizu- mentelor Republicii Moldovaale. Agenţia de Inspectare şi Restaurare a ocrotite de stat şi în registreleMonumentelor, la fel, are doar 6 angajaţi. monumentelor unităţilor admi-În fiecare direcţie raională de cultură sunt nistrativ-teritoriale. [...]”.câte doi angajaţi, unul dintre care este res-ponsabil şi de patrimoniul cultural local. Primăriile oraşelor şi consiliile ra- ionale sunt obligate să elaboreze şi să ad- “[...] Deţinătorii cu orice titlu ministreze Registrele monumentelor de juridic ce posedă, folosesc sau importanţă locală, document care trebu- păstrează monumente cu valoa- ie să devină unul de bază atât în procesul re istorică, artistică sau ştiinţifi- de ocrotire a patrimoniului cultural, cât şi că luate la evidenţă sau înscrise în cel de dezvoltare urbană şi regională. în registrul monumentelor sânt Legislaţia prevede obligativitatea pentru obligaţi să respecte prevederile aceste consilii de a aloca resurse financiare prezentei legi, condiţie ce se in- în bugetele lor anuale pentru menţinerea, clude în actele de proprietate, conservarea şi restaurarea obiectivelor in- de cumpărare-vânzare sau de în- cluse în registru. Totuşi, majoritatea consi- chiriere. [...]”4. 5 Regulamentul privind zonele protejate naturale şi construite, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1009 În afară de legi, mai există o listă din 05.10.2000, Regulamentul general de urbanism,de regulamente care au menirea să imple- aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 5 din 05.01.1998, Regulamentul privind certificatele de urbanism şimenteze prevederile normative şi să re- autorizaţiile de construcţie sau demolare a construcţiilor4 Articolul 14, Legea privind ocrotirea monumentelor, nr. şi amenajărilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 360 1530-XII, 22.06.1993. din l8.04.1997.PĂSTRAREA PATRIMONIULUI CULTURAL ISTORIC AL MOLDOVEI, O PROVOCARE A MODERNITĂŢII POLICY BRIEF 3
  4. 4. liilor nu elaborează Registre şi nu prevăd Monumentelor Istorice. Consiliul stabileşteresurse în bugetele locale cu această desti- dacă este nevoie de o oarecare intervenţienaţie. la vreun monument istoric aflat sub ocro- Problema ţine de capacitatea umană tirea statului şi asupra zonei sale de pro-şi financiară redusă a primăriilor oraşelor tecţie. Orice intervenţie este examinată înşi consiliilor raionale de a menţine, conser- două etape. Consiliul mai întâi analizeazăva şi restaura obiectivele istorice de impor- şi aprobă conceptul proiectului, după care,tanţă locală. Autorităţile locale au nevoie într-o nouă şedinţă, se discută şi se apro-de susţinerea autorităţilor centrale la ela- bă proiectul lucrărilor de execuţie. De fapt,borarea şi administrarea respectivelor re- Consiliul se întruneşte de două ori pe lună.gistre. Un prim pas ar fi formularea unui În cazul capitalei, proiectele careRegulament-cadru care să vină cu mai mul- vizează clădiri istorice fără statut de mo-te detalii. nument, clădiri istorice cu statut de mo- nument, sau terenuri care fac parte din centrul istoric, dat fiind statutul juridic de monument al acestora, proiectele sePATRIMONIUL înaintează la etapa schiţă de proiect, iarARHITECTURAL apoi la etapa proiect de execuţie spre avi- zare Consiliului Naţional al Monumentelor Istorice, doar după aceasta eliberându-se Elementele arhitecturale sunt cele autorizaţia de construcţie. Dacă însă clădi-mai reprezentative componente atât a ora- rea istorică are statut de monument (fiindşelor istorice, cât şi a localităţilor rurale. luată la evidenţă în Registrul municipal deDeşi tradiţia urbană în Republica Moldova monumente), însă nu este situată în cen-are o istorie recentă, oraşele a fost cel mai trul istoric al capitalei, proiectele de inter-mult expuse politicilor culturale totalitare venţie asupra acestora se examinează doardin perioada sovietică. Totodată, procesul de autoritatea publică locală. În fapt, pro-de democratizare a societăţii moldoveneşti cedura juridică de avizare a intervenţiilordupă câştigarea independenţei nu a repre- în cadrul centrului istoric este ignorată dezentat întotdeauna promovarea unei atitu- autorităţile locale.dini pozitive faţă de patrimoniul cultural. Pe lângă bunuri mobile şi imobile,În vârtejul tranziţiei de la un regim politic clădirile istorice sunt obiecte ale dreptu-totalitar la unul democratic, monumentele lui de proprietate, atât cele publice cât şiistorice au fost adesea uitate. Liberalizarea cele private6. Exercitarea drepturilor deeconomiei, privatizarea şi factorii politici proprietate asupra monumentelor este pre-au avut un impact direct asupra obiective- văzută de către legile Republicii Moldova7.lor patrimoniului cultural. Legislaţia naţională stipulează în mod Principala instituţie care oferă con- foarte clar că privatizarea obiectivelor caresultanţă Ministerului Culturii în chestiuni reprezintă patrimoniu cultural naţionallegate de autorizaţii în domeniul patrimo-niul arhitectural este Consiliul Naţional al 6 Articolul 7, Legea cu privire la proprietate, 22.01.1991. 7 Articolul 8, Ibidem.4 POLICY BRIEF PĂSTRAREA PATRIMONIULUI CULTURAL ISTORIC AL MOLDOVEI, O PROVOCARE A MODERNITĂŢII
  5. 5. este interzisă8, tranzacţiile vor fi declarate “[...] (2) Dreptul de a dispune denule şi vor aplicate răspunderi prevăzute monumente de stat sub formă dede Codul Civil9. Statul îşi rezervă rolul de bunuri imobile este exercitat depreemţiune în cazul contractelor de vânza- Parlament, de consiliile raiona-re sau cumpărare a monumentelor10, însă le, municipale, orăşeneşti şi co-această stipulare a fost, totuşi, adesea în- munale. [...]”.călcată sau, pur şi simplu, neglijată. Deşilegislaţia naţională în vigoare prevede (6) Dreptul de a dispune de monu-anularea tranzacţiilor de alienare a mo- mentele ce constituie proprietate privatănumentelor istorice realizate cu încălcarea este exercitat de proprietar”16.prevederilor legale11, nu există precedenteîn aplicarea acestei măsuri. Legea privind ocrotirea monumente- Acest mediu juridic nu exclude, to- lor, în scopul prevenirii acţiunilor de dis-tuşi, dreptul de proprietate privată asupra trugere, obligă proprietarii monumentelormonumentelor12 şi a folosirii acestora13. să le asigure, însă nu avem exemple conclu-Astfel, există o contradicţie în legislaţie dente în acest sens:ceea ce face ca o casă de locuit să poată fi su-biectul privatizării, iar o cetate medievală - “[...] Proprietarii monumente-nu. Aşadar, pentru menţinerea integrităţii lor sub formă de bunuri imobilemonumentului, proprietarul, indiferent de sunt obligaţi să încheie contrac-statutul său juridic, se află în obligaţia de te de asigurare, în care se indicăa lua măsuri pentru protejarea acestuia14. valoarea monumentelor şi a te-Este de datoria autorităţilor publice cen- renului din zonele lor de protec-trale şi locale să supravegheze aplicarea ţie stabilită de experţi.”17.măsurilor de ocrotire a monumentelor15. Înaceastă situaţie, proprietarii de construcţii Majoritatea cetăţenilor consideră căistorice trebuie încurajaţi să le valorifice la momentul actual este mai bine ca mo-fără a le pune în pericol originalitatea şi numentele să fie în proprietatea statului,semnificaţia lor istorică. altfel riscă să fie distruse, reieşind din in- teresul economic de moment al persoane-8 Articolul 17 (4), Legea despre cultură. In Monitorul lor fizice şi juridice. O dovadă în acest sens Oficial, 5.08.1999, nr.83-86, p. I, art. 401. este campania de evaluare a monumente-9 Articolul 9 (2), Legea privind ocrotirea monumentelor, nr. 1530-XII, 22.06.1993. lor de arhitectură incluse în Registrul na-10 Articolul 9 (1), Ibidem. ţional şi municipal al Chişinăului realizată11 Articolul 9 (2), Ibidem.12 Ibidem, Articolul 7 (6). de Agenţia de Inspectare şi Restaurare a13 Ibidem, Articolul 9 (1). Monumentele ce sunt în Monumentelor, care a constat că în perioa- proprietate privată pot fi vândute, donate sau înstrăinate cu notificarea obligatorie a organelor de stat pentru da 1993-2010 au fost demolate 83 de monu- ocrotirea monumentelor. La cumpărarea-vânzarea mente, în 155 de cazuri au fost intervenţii monumentelor statul are dreptul de preemţiune. Vezi Articolele 13-16. 16 Articolul 7 (2), Ibidem.14 Ibidem, Articolul 13. 17 Articolul 39, Legea privind ocrotirea monumentelor, nr.15 Ibidem, Articolul 15. 1530-XII, 22.06.1993.PĂSTRAREA PATRIMONIULUI CULTURAL ISTORIC AL MOLDOVEI, O PROVOCARE A MODERNITĂŢII POLICY BRIEF 5
  6. 6. arhitecturale ilegale care au prejudiciat tat şi Muzeul A. Puşkin şi zona lui de pro-autenticitatea monumentelor şi a zonelor tecţie, cu statut de monument protejat dede protecţie ale acestora, iar 17 clădiri isto- stat, fapt asupra căruia au protestat repre-rice sunt într-o stare avansată de ruinare18. zentanţe diplomatice străine. Pe acest caz Ministerul Culturii a sesizat Procuratura pe data de 15 aprilie 2011, deocamdată fără a primi vreun răspuns.STUDII DE CAZ 3. Intervenţie în zona de protecţie a monumentului ocrotit de stat – Capela În contextul celor menţionate mai voluntarilor basarabeni şi bulgari (sec.sus, putem constata şi faptul că ţara noas- XIX), str. Dimo, 6. Pe acest caz au fost ex-tră este unica în Europa prin faptul că nu primate proteste oficiale ale reprezentan-cunoaşte nici un precedent juridic de tra- ţelor diplomatice străine. Fără a avea nicigere la răspundere a vreunei persoane res- un act permisiv, parohul de aici a instalatponsabile de demolarea sau prejudicierea un gard şi a început lucrări de construireobiectivelor protejate de stat. În acelaşi a unei biserici noi, afectând grav şi spaţiultimp, peste 10% din imobilele protejate de verde protejat. Cazul este bine cunoscut destat în Chişinău sunt deja demolate, altele Primărie, de Inspecţia de Stat în Construc-fiind în proces activ de distrugere. Printre ţie. Totuşi, groapa de fundare a noii bisericicazurile de ultimă oră se situează: este deja începută. 1. Imobil protejat de stat pe str.Vlaicu Pârcălab 71 (sec. XIX). În legă-tură cu începerea procesului de demolarea imobilului, Agenţia de Inspectare a Mo-numentelor a sesizat la 15 martie 2011: CONCLUZIIInspecţia de Stat în Construcţii şi Procu-ratura. Răspunsul Inspecţiei conţinea afir- Cadrul juridic actual al Republiciimarea stopării lucrărilor de demolare, iar Moldova în domeniul ocrotirii patrimoniu-Procuratura da un răspuns, prin ordonan- lui cultural este unul foarte general. Însă,ţa cu refuz de începere a urmăririi penale este importat să rămânem a fi realişti, deoa-. Lucrările de demolare continuă şi astăzi, rece problema constă nu doar în lipsa unuiîn locul imobilului cu statut de monument cadru legal, ea fiind una mai complexă, iarprotejat intenţionându-se construirea unui eforturile conjugate ale Guvernului şi sec-business-centru cu 7 etaje. torului profesional ar putea fi mai mari şi mai eficiente pentru obţinerea rezultatelor 2. Intervenţie degradantă în Centrul dorite. Toate organele de decizie şi orga-istoric protejat de stat al Chişinăului, nele statale responsabile pentru ocrotireaColina Puşkin, 3 (construcţie Complex de patrimoniului cultural trebuie să analizezeblocuri locative cu până la 15 etaje). Afec- cele mai bune practici obţinute în alte ţări18 Ion Ştefăniţă (ed.), Cartea neagră a patrimoniului cultural în parteneriat cu experţi. Important este al municipiului Chişinău, Chişinău, 2010, p. 4.6 POLICY BRIEF PĂSTRAREA PATRIMONIULUI CULTURAL ISTORIC AL MOLDOVEI, O PROVOCARE A MODERNITĂŢII
  7. 7. că Republica Moldova să-şi onoreze angaja- vechi” sau “oraşul istoric”. Turismul cultu-mentele internaţionale şi europene asuma- ral trebuie integrat în strategiile de dezvol-te în domeniul patrimoniului cultural. tare economică a statului21, iar itinerariile Procesul rapid de urbanizare şi mo- culturale pot forma un cadru excepţionaldernizare a oraşelor vechi nu trebuie să pentru pace, bazat pe legături istorice,prejudicieze moştenirea lor culturală – bazat pe spiritul toleranţei, respectului şi“Oraşul de mâine trebuie să-şi afirme bo- aprecierii diversităţii culturale a diferi-găţia sa istorică”19. Iată de ce este necesar tor comunităţi care contribuie la existenţaca autorităţile publice să coopereze cu di- lor22.feriţi specialişti pentru a realiza proiecte În contextul problemelor enumeratecalitative în domeniul topografiei urbane, mai sus, pentru depăşirea acestei stări, in-amenajării teritoriului etc. Totodată, insti- stituţiile statului în parteneriat cu institu-tuţiile statale au obligaţia să asigură plu- ţiile de cercetare şi societatea civilă trebuieridisciplinaritatea programelor de formare să elaboreze o strategie naţională privindpolitică, protejare management şi amena- ocrotirea şi reabilitarea patrimoniului cul-jare a landşaftului, destinat profesionişti- tural naţional, în care oraşul istoric să fielor din sectorul public şi privat, precum şi unul din componentele de bază. Realizareaoricărei persoane interesate20. unui studiu de fezabilitate a siturilor cultu- Procesul de urbanizare trebuie să ia rale, actualizarea Registrul Monumentelorîn consideraţie monumentele istorice (clă- ocrotite de stat ar fi doar unele din măsu-diri, străzi, cartiere, grădini istorice etc.), rile cuprinse de planul de acţiuni în acestcare, luate împreună formează „oraşul domeniu.19 Codul european de bună practică „Arheologia şi proiectul urban”, aprobată de Comitetul Consiliului European 21 Carta turismului cultural, adoptată de ICOMOS în pentru patrimoniul cultural, la a 15-ea adunare plenară noiembrie 1976. din 8-10 martie, 2000. 22 ICOMOS Carta privind itinerariile culturale ratificată de20 Articolul 6, Convenţia europeană a landşaftului, Florenţa, către Adunarea a 16-ea a ICOMOS, Quebec, (Canada) 2000. octombrie 4, 2008.PĂSTRAREA PATRIMONIULUI CULTURAL ISTORIC AL MOLDOVEI, O PROVOCARE A MODERNITĂŢII POLICY BRIEF 7
  8. 8. IDIS „Viitorul” reprezintă o instituţie de cercetare, instruire şi iniţiativă publică, care activează pe o serie de domenii legate de: analiză economică, guvernare, cercetare politică, planificare strategică şi management al cunoştinţelor. IDIS activează în calitate de platformă comună care reuneşte tineri intelectuali, preocupaţi de succesul tranziţiei spre economia de piaţă şi societatea deschisă în Republica Moldova. Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” este succesorul de drept al Fundaţiei Viitorul, şi păstrează în linii mari tradiţiile, obiectivele şi principiile de acţiune ale fundaţiei, printre care se numără: formarea de instituţii democratice şi dezvoltarea unui spirit de responsabilitate efectivă printre oamenii politici, funcţionari publici şi cetăţenii ţării noastre, consolidarea societăţii civile şi spiritului critic, promovarea libertăţilor şi valorilor unei societăţi deschise, modernizate şi pro- europene. str. Iacob Hîncu 10/1, Chişinău MD-2005 Republica Moldova 373 / 22 221844 tel 373 / 22 245714 fax office@viitorul.org www.viitorul.org Fundaţia Friedrich Ebert (FES) este o fundaţie politică, social-democrată germană scopurile căreia sunt promovarea principiilor şi fundamentelor democraţiei, a păcii, înţelegerii şi cooperării internaţionale. FES îşi îndeplineşte mandatul în spiritul democraţiei sociale, dedicându-se dezbaterii publice şi găsirii, într-un mod transparent, de soluţii social-democrate la problemele actuale şi viitoare ale societăţii. Cu Republica Moldova, Fundaţia Friedrich Ebert şi-a început colaborarea în anul 1994 prin intermediul Biroului Regional de la Kiev, iar din octombrie 2002, la Chişinău activează un birou permanent al fundaţiei. Tel.: +373 22 885830 E-mail: fes@fes.md Acest produs apare cu sprijinul Fundaţiei Friedrich Ebert. Opiniile exprimate aparţin autorilor. Nici Administraţia IDIS „Viitorul” şi nici Consiliul Administrativ al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul” şi Fundaţia Friedrich Ebert nu poartă răspundere pentru estimările şi opiniile prezentate în cadrul acestei publicaţii. Pentru mai multe informaţii asupra acestei publicaţii ori asupra abonamentului de recepţionare a publicaţiilor editate de către IDIS, vă rugăm să contactaţi direct Serviciul de Presă şi Comunicare Publică al IDIS „Viitorul”. Persoana de contact: Laura Bohanţov - laura.bohantov@viitorul.org.8 POLICY BRIEF PĂSTRAREA PATRIMONIULUI CULTURAL ISTORIC AL MOLDOVEI, O PROVOCARE A MODERNITĂŢII

×