Ministerul Mediului                                                                                  Proiect              ...
CuprinsI     Descrierea problemei……………………………………………………………………………                                                     3      ...
I. Descrierea problemeiAmbalajele reprezintă o necesitate în vederea protecţiei unui produs/lot de produse prin menţinerea...
colectarea/valorificarea anumitor cantităţi de deşeuri reciclabile/de ambalaje (sticlă, maculatură, masă plastică).Se esti...
Legea privind plata pentru poluarea mediului aplică plăţi pentru o listă restrânsă de tipuri de ambalaje importate(vezi ta...
ecologică şi o taxă vamală dacă ambalajele (sau materia primă pentru producerea acestora) folosite de ei suntdin import9. ...
(care nu ţine neapărat de gestionarea deşeurilor de ambalaj) au fost aprobate, în anul 2011, un număr de 13proiecte cu o v...
(PET-uri, sticle, pungi de plastic). Totodată, în apropierea gunoiştilor sunt împrăştiate de vânt cantităţiimpunătoare de ...
vedere densitatea mică a deşeurilor de ambalaje, în special al ambalajelor de plastic şi aluminiu. Studiile îndomeniu13 ar...
În Danemarca, taxă pe ambalaj este aplicată recipientelor băuturilor şi altor tipuri de ambalaje18. Pentrurecipientele bău...
export al deşeurilor de ambalaje, nu poate fi implementată fără o dezvoltare prealabilă atât a infrastructurii decolectare...
După aprobarea proiectului de modificare a legii privind plata pentru poluarea mediului, iniţiat de MinisterulEconomiei, p...
Fig. 4.2 Beneficii cu efect local (exclusiv beneficiile de fond realizate de sectorul privat fără                         ...
Totodată, opţiunea dată, contribuie la formarea locurilor noi de muncă la sate. Astfel, conform PPP cu privire lagestionar...
vor achita taxa pe ambalaj în regim vamal, la momentul realizării importului, iar agenţii economici locali careplasează pe...
categorie de beneficii sunt percepute direct de serviciile de salubrizare din mediul rural şi de agenţii economiciimplicaţ...
valorificate de acestea. Totodată, se impune de elaborat şi implementat un sistem informaţional pentru ServiciulVamal în v...
ambalaje, pot apărea probleme la circulaţia mărfurilor în vamă, creându-se, totodată, premize pentru acte decorupţie în ac...
Beneficiile nete, rezultate în urma valorificării deşeurilor de ambalaje din mediul rural şi urban, la intervenția deregle...
Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„
Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„
Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„
Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„
Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„
Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„
Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„
Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„
Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„
Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„
Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„
Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„
Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„
Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„
Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„
Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„
Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„
Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„
Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„
Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„
Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„
Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„
Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„
Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„
Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„
Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„
Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„
Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

897 views

Published on

Propunere de politică publică:
„Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

Published in: News & Politics
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

  1. 1. Ministerul Mediului Proiect Propunere de politică publică:„Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„ Chişinău, 2012
  2. 2. CuprinsI Descrierea problemei…………………………………………………………………………… 3 Cauzele problemei………………………………………………………………….................... 4 Efectele problemei……………………………………………………………………………… 7 Experienţa europeană în gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje…………………... 9 Beneficiarii politicii publice…………………………………………………………………... 10II Obiectivele politicii…………………………………………………………………………….. 10III Opţiuni de soluţionare a problemei…………………………………………………………….. 10IV Analiza opţiunilor……………………………………………………………………………….. 11 Opţiunea 0: Status quo - fără intervenţii suplimentare în procesul de gestionare a deşeurilor reciclabile……………………………………………………………………………………….. 11 Opţiunea 1: Sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje bazat pe aplicarea taxei ecologice per cantitatea şi tipul ambalajului introdus pe piaţă……………………………. 14 Opţiunea 2: Sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje bazat pe aplicarea schemei cu privire la responsabilitatea producătorului/importatorului asupra ambalajelor introduse pe piaţă………………………………………………………………………………... 18 Opţiunea 3: Dezvoltarea infrastructurii de colectare şi sortare a deşeurilor reciclabile din mediul urban şi rural, utilizând sursele acumulate din plăţile ecologice pe ambalaj, cu trecerea, ulterioară, la sistemul de comercializare a certificatelor de reciclare şi export al deşeurilor de ambalaje…………………………………………......................................................................... 21V Compararea opţiunilor şi selectarea opţiunii recomandate……………………………………... 22VI Sinteza procesului de consultare………………………………………………………………... 25 Anexa 1. Arborele problemei Anexa 2. Compararea opţiunilor Anexa 3. Analiza cost-beneficiu Anexa 4. Analiza multicriterială a impacturilor opţiunilor Anexa 5. Analiza impactului „Proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 1540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului” asupra veniturilor acumulate din plăţile ecologice pe ambalaje 2
  3. 3. I. Descrierea problemeiAmbalajele reprezintă o necesitate în vederea protecţiei unui produs/lot de produse prin menţinerea calităţii şiintegrităţii pe timpul manipulării, transportului, depozitării, desfacerii şi consumului, precum şi prin înlesnireaacestor operaţiuni. Cu toate acestea, ambalajele date duc la formarea unor cantităţi impunătoare de deşeurisolide. Astfel, în ţările europene circa 30% (aprox. 160 kg per persoană per an) din deşeurile menajere generatesunt alcătuite anume de deşeurile de ambalaje1,2. Pentru Republica Moldova, estimările arată că în mediul urbandin 335 kg/an (400 kg/an în oraşele Chişinău şi Bălţi, şi 255 kg/an în celelalte oraşe) de deşeuri menajere solidegenerate per locuitor, 84 kg (100 kg în oraşele Chişinău şi Bălţi, şi 65 kg în celelalte oraşe) sunt reprezentate dedeşeurile de ambalaje. În mediul rural din 180 kg/an de deşeuri menajere solide generate per locuitor, deşeurilede ambalaje alcătuiesc cca. 26 kg. Estimările date sunt comparabile cu datele statistice respective3 pentru ţăriledin regiune, aşa ca România, Bulgaria, Ungaria, precum şi pentru ţările baltice.O statistică privind cantitatea ambalajelor introduse pe piaţă şi a deşeurilor de ambalaje formate nu se realizeazăla moment. Astfel, structura ambalajelor pe tip de material se estimează în baza structurii deşeurilor menajere 4formate în oraşe şi sate: hârtie şi carton - 10% la oraşe şi 4% la sate; plastic - 9% şi 6%, sticlă - 4% şi 2%, metal- 2% şi 2%, resturi alimentare şi altele - 75% şi 86%.Se estimează că la nivelul anului 2011 s-a generat cca 248 mii tone de deşeuri de ambalaje, 177 mii tone - depopulaţie (124 mii tone de populaţia urbană iar 53 mii tone de cea rurală) şi 71 mii tone - de instituţii, industrieşi comerţ. Evoluţia generării deşeurilor de ambalaje din hârtie şi carton, plastic, metal şi sticlă, pentru perioadaanilor 2012-2022, se prezintă în Fig. 1.1. Cantitatea deşeurilor de ambalaje generată de industrie, comerţ şiinstituţii a fost estimată (analizând datele din regiune) la 40% din aceste tipuri de deşeuri generate de populaţie.Pentru următorii 10 ani, rata de creştere anuală a generării deşeurilor de ambalaje, care este cuplată la creştereaeconomică, se estimează la 1.5%, urmând ca după această perioadă să se stabilizeze la rata UE, decuplându-sede indicatorul creşterii economice. Fig. 1.1 Cantităţile estimative de deşeuri de ambalaje generate de la populaţie, istituţii, industrie şi comerţ 120,000 100,000 80,000 Tone 60,000 40,000 20,000 0 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Hârtie şi carton 89,657 91,002 92,367 93,753 95,159 96,586 98,035 99,506 100,998 102,513 104,051 Plastic 88,733 90,064 91,415 92,786 94,178 95,590 97,024 98,480 99,957 101,456 102,978 Metal 24,611 24,980 25,355 25,735 26,121 26,513 26,911 27,315 27,724 28,140 28,562 Sticlă 45,180 45,858 46,546 47,244 47,953 48,672 49,402 50,143 50,895 51,659 52,434În multe ţări (mai ales în cele dezvoltate) deşeurile de ambalaje sunt separate de fluxul total de deşeuri pentru afi valorificate. Valorificarea acestor deşeuri duce atât la diminuarea impactului negativ asupra mediului cât şi lao economisire importantă de materie şi energie.În lipsa unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor din majoritatea localităţilor din ţară, numai o parte micădin deşeurile de ambalaje sunt valorificate. La moment, doar în or. Ungheni are loc, în mod organizat,colectarea selectivă pe întreg teritoriului oraşului, unde ÎM „AVE Ungheni” colectează separat plasticul, hârtiaşi cartonul. În alte localităţi colectarea selectivă se realizează la nivel de proiecte pilot, colectându-se separatrecipiente din masă plastică. Spre exemplu, în or. Chişinău unele companii (ex. ABS S.R.L şi Efes VitantaMoldova Brewery5) au instalat în anumite sectoare containere pentru colectarea recipientelor din plastic. La fel,în or. Călăraşi are loc colectarea selectivă a cartonului şi ambalajelor PET de către ÎI „Maria Scurtu”.Confirm datelor Inspectoratului Ecologic de Stat (IES), în anul 2011 un număr de 44 agenţi economicidispuneau de autorizaţii pentru gestionarea/valorificarea deşeurilor, dintre care 23 au raportat1 Eeurostat, 2011. Packaging waste statistics. Municipal waste statistics.2 European Environment Agency, 2011. Generation and recycling of packaging waste.3 European Environment Agency, 2011. Packaging waste generation per capita by country.4 Strategia de gestionare integrată a deşeurilor solid Regiunea de Dezvoltare Sud, Republica Moldova, 2011.5 http://www.timpul.md/articol/pentru-ca-ne-pasa-proiect-de-colectare-selectiva-a-deseurilor-pet-23781.html. 3
  4. 4. colectarea/valorificarea anumitor cantităţi de deşeuri reciclabile/de ambalaje (sticlă, maculatură, masă plastică).Se estimează că la nivelul anului 2011, sectorul privat (la intervenţia de oportunitate, fără contribuţia statului) arecuperat/valorificat aproximativ 57 mii tone de deşeuri de ambalaje, ceea ce reprezintă cca 23% din totaluldeşeurilor de ambalaje generate (26% - hârtie şi carton, 11% - plastic, 8% - metal, 49% - sticlă6). Se considerăcă majoritatea acestor deşeuri de ambalaje au fost colectate/recuperate din industrie, comerţ şi instituţii, şi doaro mică parte de la populaţie. Evoluţia valorificării deşeurilor de ambalaje din hârtie şi carton, plastic, metal şisticlă, pentru perioada anilor 2012-2022, se prezintă în Fig. 1.2. Pentru următorii 10 ani, rata de creştere anualăa valorificării deşeurilor de ambalaje, determinată de sectorul privat (care este stimulat de beneficiile deoportunitate privind costul materialelor reciclabile recuperate) fără intervenţia statului, se estimează la 1%. Fig. 1.2 Cantităţile estimative de deşeuri de ambalaje valorificate de sctorul privat fără intervenţia statului 30,000 25,000 20,000 Tone 15,000 10,000 5,000 0 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Hârtie şi carton 22,959 23,189 23,420 23,655 23,891 24,130 24,371 24,615 24,861 25,110 25,361 Plastic 10,114 10,215 10,317 10,420 10,525 10,630 10,736 10,844 10,952 11,062 11,172 Metal 1,868 1,886 1,905 1,924 1,943 1,963 1,982 2,002 2,022 2,043 2,063 Sticlă 21,917 22,136 22,358 22,581 22,807 23,035 23,265 23,498 23,733 23,970 24,210În cazul gestionării improprii a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, acestea pot ajunge să fie aruncate înnatură, afectând mediul. Întrucât multe ambalaje sun produse din materiale ce au o perioadă mare dedezintegrare (mai ales cele din plastic), acestea persistă în natură pentru o perioadă îndelungată, afectândpeisajul şi lumea animală. Pe de altă parte, eliminarea prin depozitare a acestor deşeuri duce la o reduceresemnificativă a duratei de exploatare a depozitelor de deşeuri, datorită faptului că masa deşeurilor de ambalaje,în Republica Moldova, este de cca 14-25% (30% în UE) din cantitatea deşeurilor menajere solide, iar volumulacestora este cu mult mai mare luând în vedere densitatea mică a deşeurilor de ambalaje, în special alambalajelor de plastic. În consecinţă, are loc o risipă de resurse atât prin nerecuperarea unor cantităţi importantede materie şi energie cât şi prin construirea de ne noi depozite de deşeuri mai devreme decât ar fi necesar.La moment, în Republica Moldova, valorificarea deşeurilor de ambalaje este redusă în comparaţie cu ţăriledin UE7. Atât forţele pieţii cât şi reglementările existente nu asigură managementul/valorificarea, la nivel dorit,al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje introduse pe piaţă de agenţii economici, ceea ce în consecinţă duce laun impact negativ asupra mediului şi la risipă de resurse şi energie.Cauzele problemeiÎn Republica Moldova, problema valorificării reduse a deşeurilor de ambalaje persistă, în principal, din cauzareglementării defectuoase în acest domeniu. Cadrul de reglementare curent nu asigură gestionarea şivalorificarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje.Actualmente, Legea nr. 1540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului este legea debază care stabileşte anumite plăţi pentru ambalajele importate. Cu toate acestea, legea dată are un şir dedeficienţe în ceea ce priveşte modul de taxare a ambalajelor: 1) aplică plăţi doar pentru o listă restrânsă deambalaje (cele din plastic şi hârtie/carton cretată sau impregnată cu plastic); 2) plăţile ecologice perceputeimportatorilor de produse ambalate în ambalaje din plastic şi „Tetra-Pack” sunt discriminatorii în comparaţie cuproducătorii locali de astfel de produse; 3) modul de aplicare a plăţilor nu contribuie la optimizarea ambalajelorfolosite (cu referirea atât la cantitatea cât şi la tipul materialelor folosite la ambalarea produselor); 4) nu asigurăfolosirea surselor acumulate din plata ecologică pentru ambalaje la gestionarea acestora.6 Acest nivel de valorificare pare a fi supraestimat, mai ales pentru deşeurile de ambalaj de sticlă, deoarece raportarea către IES avolumului de deşeuri de sticlă valorificat, în anul 2011, de fabricile de sticlă din ţară, poate reprezenta şi o parte de aceste deşeuricolectate în anii precedenţi.7 Conform datelor Eurostat, în anului 2009 nivelul mediu de valorificare/recuperare a deşeurilor de ambalaje în UE a fost de cca 74.6%,nivelul minim de 36.9% înregistrându-se în Malta. 4
  5. 5. Legea privind plata pentru poluarea mediului aplică plăţi pentru o listă restrânsă de tipuri de ambalaje importate(vezi tab. 1.1 şi 1.2), şi anume: pentru hârtii şi cartoane cretate sau impregnate cu material plastic (poziţiatarifară 4811); pachete „Tetra-Pack”8 (poziţia tarifară 481920101) şi unele categorii de ambalaje (saci, pungi,etc.) din hârtie/carton (poziţiile tarifare 481930000, 481940000, 481950000); ambalaje din materiale plastice(poziţia tarifară 3923); produse (cu excepţia celor lactate) în ambalaje din plastic şi „Tetra-Pack”. Tab. 1.1 Cantitatea ambalajelor goale importate şi veniturile din plăţile ecologice achitate, anul 2011 Import ambalaje: Normativ de plată, Venituri, Plata ecologică, Tip ambalaj: tone mii lei % din preţul mărfii mii lei lei/kg Ambalaje goale din plastic: 9,831 338,721 - 4,648 0.47 Articole de transport sau de ambalare (cod 8,113 286,829 1.5% 4,302 0.53 marfă - 3923) Articole de transport sau de ambalare din 1,602 48,430 0.5% 242 0.15 polimeri de etilenă (cod marfă - 3923 21 000) Articole de transport sau de ambalare din 116 3,462 3.0% 104 0.90 policlorură de vinil (cod marfă - 3923 29 100) Ambalaje goale de tip Tetra-Pack: 1,460 57,020 - 855 0.59 Hîrtii şi cartoane cretate sau impregnate cu 1,460 57,020 1.5% 855 0.59 material plastic (cod marfă - 4811) Pachete "Tetra-Pack" (cod marfă - 4819 20 0 0 2.0% 0 0 101) Saci şi pungi cu lăţimea bazei de minimum 40 0 0 1.5% 0 0 cm (cod marfă - 4819 30 000) Alţi saci şi pungi, mape şi cornete (cod marfă - 0 0 1.0% 0 0 4819 40 000) Alte ambalaje, inclusiv mape pentru discuri 0 0 1.0% 0 0 (cod marfă - 4819 50 000) Sursa datelor: Serviciul VamalDupă cum se poate observa din tabelul 1.1, plata ecologică pentru ambalajele goale din plastic a constituit,conform datelor din anul 2011, în medie 0.47 lei per kg, pe când plata ecologică pentru ambalajele goale dinhârtie şi carton impregnate cu plastic a constituit aproximativ 0.59 lei per kg. Pentru acelaşi an, plata ecologicăpentru ambalajele de plastic cu produs a constituit aproximativ 21 lei per kg, iar pentru ambalajele cu produs detip „Tetra-Pack” aceasta a constituit în medie 66 lei per kg (vezi tab. 1.2). Tab. 1.2 Cantitatea ambalajelor cu produs importate şi veniturile din plăţile ecologice achitate, anul 2011 Import ambalaje: Normativ de plată, Venituri, Plata ecologică, Tip ambalaj: mii unităţi tone* lei/unitate mii lei lei/kg Produse în ambalaj de plastic: 65,801 2,796 - 58,575 21 - cu o capacitate sub 1 litru 42,414 1,357 0.8 33942 25 - cu o capacitate între 1 şi 3 litri 20,691 1,159 1.0 20567 18 - cu o capacitate de peste 3 litri 2,696 280 1.5 4066 14 Produse în ambalaj „Tetra-Pack”: 12,513 262 - 17,342 66 - cu o capacitate sub 1 litru 5,945 80 1.0 5,941 74 - cu o capacitate de 1 litru 4,891 135 1.5 7,296 54 - cu o capacitate de peste 1 şi până la 2 litri 1,666 46 2.5 4,070 89 - cu o capacitate de peste 2 litri 11 1 35 43 * cantitate calculată în dependenţă de greutatea estimativă a ambalajelor. Sursa datelor: Serviciul VamalPlata ecologică este percepută în mod discriminatorii pentru importatorii care introduc pe piaţă produse înambalaje din plastic şi „Tetra-Pack”. Astfel, conform Legii nr. 1540-XIII din 25 februarie 1998 privind platapentru poluarea mediului, importatorii de produse în ambalaje de plastic şi “Tetra-Pack” trebuie să achite, îndependenţă de volumul recipientului, o plată ecologică de 0.8-1.5 lei şi 1.0-3.0 lei respectiv (vezi tab. 1.2).Această plată ecologică nu este suportată şi de producătorii locali care plasează pe piaţa locală produse în astfelde ambalaje, cel puţin nu în această formă. În mod direct sau indirect, producătorii locali suportă totuşi o plată8 Conform datelor Serviciului Vamal, în anul 2011 nu au fost importate pachete „Tetra-Pack”. De fapt, pachetele de tip „Tetra-Pack”folosite la ambalarea produselor locale se importă la categoria tarifară 4811 şi nu 481920101, deoarece nu se importă pachetele propriuzise ci hârtia/cartonul impregnat cu plastic din care se confecţionează pachetele date la locul ambalării. 5
  6. 6. ecologică şi o taxă vamală dacă ambalajele (sau materia primă pentru producerea acestora) folosite de ei suntdin import9. Cu toate acestea, mărimea plăţii ecologice suportată de importatorii de produse în ambalaje deplastic şi “Tetra-Pack” (care alcătuiește respectiv circa 21 şi 66 lei per kg de ambalaj) este cu mult mai maredecât taxele cumulative (plata ecologică şi taxa vamală) care pot fi suportate de producătorii locali (doar cca 2.7şi 2.5 lei per kg respectiv pentru aceste 2 tipuri de ambalaj) atunci când utilizează ambalaje provenite dinimport.În consecinţă, au parvenit un şir de sesizări din partea principalilor parteneri comerciali străini (Federaţia Rusă,Ucraina, SUA şi Romania) cu privire la prevederile discriminatorii ale Legii privind plata pentru poluareamediului. Anume din acest motiv, Ministerul Economii a elaborat, împreună cu instituţiile de resort, un proiectde lege pentru modificarea legii în cauză. Acest proiect de lege10 îşi propune să elimine percepereadiscriminatorie a plăţilor ecologice pentru produsele în ambalaje de plastic şi “Tetra-Pack” începând cu anul2013. Acesta, stabileşte, totodată, un termen de 12 luni pentru ca Ministerul Mediului să elaboreze un sistem demanagement al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje. În Anexa 5 se prezintă o analiză a impactului acestuiproiect de lege asupra veniturilor acumulate din plăţilor ecologice, luându-se în consideraţie ultimele decizii(august 2012) luate asupra modului de modificare a plăţilor ecologice. Din analiza făcută se observă că modulde modificare a Legii nr. 1540-XIII nu elimină definitiv problema discriminării importatorilor de produse înambalaje de plastic şi „Tetra-Pack”. Totodată, impactul acestor modificării va fi mare asupra agenţiloreconomici care plasează ambalaje pe piaţă, ceea ce ar însemna, în ultimă instanţă, şi un impact mare asupraconsumatorilor finali.Modul de aplicare a plăţilor ecologice nu contribuie la optimizarea ambalajelor folosite, cu referirea atât lacantitatea cât şi la tipul materialelor folosite la ambalarea produselor. La moment, plata ecologică se percepe îndependenţă de volumul recipientului, în cazul produselor în ambalaje din plastic şi „Tetra-Pack” importate, şipreţului mărfii declarate la vamă, în cazul ambalajelor goale sau a materiei prime folosite la producerea deambalaje. Doar atunci când plata se percepe în dependenţă de greutatea şi tipul materialului ambalajului,producătorii sunt tentaţi să optimizeze ambalajele folosite (atât prin reducerea greutăţii acestora cât prinselectarea materialelor mai potrivite, din punct de vedere economic şi ecologic, la ambalarea produselor).Legea privind plata pentru poluarea mediului nu asigură folosirea surselor acumulate din plata ecologică pentruambalaje la gestionarea acestora, chiar dacă Articolul 11, al.(3) al legii stipulează expres că aceste plăţi „suntdestinate exclusiv finanţării cheltuielilor pentru colectarea şi sortarea deşeurilor formate, precum susţinereaîntreprinderilor de prelucrare sau neutralizare a deşeurilor, precum şi pentru ameliorarea calităţii bazinuluiaerian”.În anul 2011, din plăţile ecologice pentru importurile de mărfuri ce cauzează poluarea mediului (reprezentate înproporţie de 37 la sută de produsele în ambalaje de plastic şi “Tetra-Pack”) au fost acumulate cca 202 milioanelei, reprezentând 86% din venitul Fondului Ecologic Naţional (vezi fig. 1.3). Fig. 1.3 Veniturile Fondului Ecologic Naţional între anii 2008-2011, mii lei 250000 234812.7 202686.1 202028.4 192005.2 Total venituri, mii MDL: 200000 176004.7 182318.3 144222.8 150000 Mijloace transferate din FEL 98716.4 100000 Plăţile pentru emisii de poluanţi de la sursele mobile 42972.5 50000 28418.6 13900.5 18267.8 Plăţile pentru mărfurile ce cauzează 2533.9 2100 2100 4365.7 poluarea mediului 0 2008 2009 2010 2011Doar din plata ecologică pentru produsele în ambalaje din plastic şi “Tetra-Pack” au fost acumulate, în acelaşian, 75.9 milioane lei, reprezentând circa 32.3% din venitul FEN. În acelaşi timp, pentru gestionarea deşeurilor9 Taxa ecologică (conform Anexei 8 a Legii nr. 1540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului) pentruambalajele din plastic (poziţia tarifară 3923) variază între 0.5 şi 3% din valoarea mărfii declarată la vamă, iar pentru cartonul detip“Tetra-Pack” (poziţia tarifară 4811) şi pachetele „Tetra-Pack” (poziţia tarifară 4819201001) aceasta sunt de 1.5% şi 2% respectiv.Totodată, taxa vamală (conform Anexei 1 a Legii cu privire la tariful vamal nr. 1380-XIII din 20.11.1997) pentru importurile deambalaje de plastic (precum şi de materie primă pentru producerea acestora) este de 6.5% din costul mărfii declarată la vamă, iarcartonul de tip“Tetra-Pack” şi pachetele „Tetra-Pack” - 5% şi 10% respectiv.10 Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.l540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului. 6
  7. 7. (care nu ţine neapărat de gestionarea deşeurilor de ambalaj) au fost aprobate, în anul 2011, un număr de 13proiecte cu o valoare totală de circa 20.9 milioane lei, reprezentând o cotă de doar 9.5% din totalul proiecteloraprobate în acel an (vezi fig. 1.4). În 2011, cota cea mai mare au avut-o proiectele ce ţin de apă şi canalizare(51.9%) şi eliminarea consecinţelor calamităţilor naturale (18.3%). Acest lucru denotă faptul că fondurileacumulate din plăţile pentru produsele importate ce cauzează poluarea mediului (inclusiv cele în ambalaje dinplastic şi “Tetra-Pack”) sunt folosite doar în mică parte (circa 10% din plăţile atribuite mărfurilor ce cauzeazăpoluarea mediului) pentru gestionarea deşeurilor, ceea ce contravine, de fapt, articolului 11 al.(3) din Legeaprivind plata pentru poluarea mediului. Fig. 1.4 Valoarea totală a proiecte aprobate pentru finanţare din FEN pe domenii de activitate, anii 2008-2011 120 Domenii de activitate: Apă şi canalizare 100 Milioane lei 80 Înverzirea teritoriului 60 Gestionarea deşeurilor 40 20 Consolidarea tehnico-materială 0 2008 2009 2010 2011Notă: Ponderea categoriei “Altele” a fost ridicată pentru anii 2010 şi 2011 anume datorită necesităţii alocării de fonduri pentrueliminarea consecinţelor calamităţilor naturale.Cauzele de ordin regulator, care nu asigură valorificarea deşeurilor de ambalaje, ţin şi de deficienţele FonduluiEcologic Naţional (FEN) de a finanţa activităţile de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje.Aceste deficiențe sunt: 1) sursele acumulate din plăţile ecologice pentru ambalaje nu sunt folosite pentrugestionarea acestora; 2) alocarea de fonduri pentru stimularea valorificării ambalajelor nu are loc; 3) companiileprivate nu pot apela la FEN pentru finanţarea proiectelor ce ţin de gestionarea ambalajelor.La moment, responsabilitatea privind gestionarea/valorificarea deşeurilor de ambalaje nu este directreglementată. Chiar dacă din punct de vedere legal autorităţile locale sunt responsabile pentru gestionareadeşeurilor menajere, legislaţia curentă nu reglementează expres responsabilitatea în ceea ce priveştevalorificarea deşeurilor de ambalaje. Agenţii economici care importă produse ambalate în plastic şi „Tetra-Pack”, articolele de transport şi ambalare din plastic, hârtie/carton impregnată cu plastic, sunt supuşi unei plăţiecologice, dar responsabilitatea de a gestiona/valorifica aceste ambalaje şi deşeurile de ambalaje formate nu estetransmisă expres nimănui. Așadar, surse importante sunt acumulate din aceste plăţi ecologice, dar utilizareaacestora pentru gestionarea/valorificarea deşeurilor de ambalaje nu se realizează, nu există un responsabilanume care să realizeze în mod organizat acest lucru.O altă cauză care nu permite forţelor pieţei să asigure managementul/valorificarea ambalajelor şi deşeurilor deambalaje este şi faptul că piaţa produselor reciclabile este slab dezvoltată. Situaţia aceasta apare atât din cauzacă nu există o infrastructură adecvată (centre de colectare separată a deşeurilor şi centre de reciclare amaterialelor reciclabile) care să „alimenteze” piaţa cu materiale reciclate, cât şi din pricina că utilizareaproduselor reciclabile/reciclate nu este promovată. Astfel, conform datelor Serviciului Vamal, în anul 2011 s-aimportat cca 1239 şi 188 tone de deşeuri reciclabile de sticlă (cioburi de sticlă - poziţia tarifară 70010010) şiplastic (poziţiile tarifare 39151000, 39152000, 39153000, 39159011, 39159090) respectiv.Instituţiile statale/bugetare nu stimulează dezvoltarea pieței reciclabililor prin promovarea procurărilor „verzi”,adică a produselor reciclate şi reciclabile. Totodată, majoritatea companiilor private nu întreprind acţiuni pecont propriu pentru a se promova pe piaţă ca şi companii responsabile de impactul activităţii lor asupra mediuluiprin favorizarea produselor reciclate/reciclabile.Efectele problemeiValorificarea redusă a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje duce atât la afectarea mediului cât şi la risipă deresurse şi energie.Multe ambalaje sunt produse din materiale ce au o perioadă mare de dezintegrare (mai ales cele din plastic), iarcând deşeurile de ambalaje sunt aruncate la întâmplare în mediu, acestea vor persistă pentru o perioadăîndelungată în natură, afectând peisajul şi lumea animală. Multe obiecte/peisaje naturale din ţară (râuri, lacuri,păduri, etc.), mai ales cele apropiate de localităţi şi locurile de odihnă, sunt împânzite cu deşeuri de ambalaje 7
  8. 8. (PET-uri, sticle, pungi de plastic). Totodată, în apropierea gunoiştilor sunt împrăştiate de vânt cantităţiimpunătoare de pungi de plastic şi alte ambalaje uşoare din plastic şi hârtie. Pe lângă faptul că deşeurile deambalaje poluează mediul, de multe ori, acestea (mai ales pungile de plastic şi PET-urile) devin nişte capcanepentru viețuitoarele sălbatice (păsări, şopârle, etc.), crescând rata mortalităţii în rândul acestora.Date statistice privind cantitatea deşeurilor de ambalaje aruncate în natură (precum şi magnitudinea în careacestea afectează mediul şi lumea animală) nu sunt la moment, cu toate acestea se consideră că această cantitateeste destul de mare, ţinând cont de problemele gestionării deşeurilor menajere (în care se regăsesc majoritateadeşeurilor de ambalaje) în ţară (mai ales în mediul rural) şi faptul că doar cca 23% din totalul deşeurilor deambalaje generate sunt la moment recuperate/valorificate.Din cauza nivelului jos de valorificare a deşeurilor de ambalaje nu se recuperează cantităţi importante demateriale şi energie. Folosirea materialelor reciclate la fabricarea produselor noi este mai ieftină (necesită maipuţină energie şi resurse) decât în cazul folosirii materiei prime virgine. Reciclarea materialelor refolosibilereduce consumul resurselor naturale (petrol, apă, energie) precum şi nivelul emisiilor nocive în aer.Conform studiilor de specialitate11, la valorificarea deşeurilor reciclabile (ceea ce presupune substituireamateriei prime virgine cu materiale utile reciclate pentru producerea de bunuri noi) se reduce o cantitateimportantă de emisii cu efect de seră (Fig. 1.5), economisindu-se, totodată, importante resurse energetice (Fig.1.6). Fig. 1.5 Reducerea emisiilor de CO2 la Fig. 1.6 Economisire de energie la reciclarea unei tone de deşeuri reciclabile reciclarea unei tone de deşeuri reciclabile 15,200 16,000 200 171 14,000 12,000 150 Gigajouli (GJ) kg CO2 eq 10,000 8,000 100 6,000 49.5 4,000 50 32.9 1,520 18 2,000 400 800 350 3.8 0 0 Hârtie şi Plastic Oţel Aluminiu Sticlă Hârtie şi Plastic Oţel Aluminiu Sticlă carton (PET) carton (PET)Alte studii12 artă că reciclarea hârtiei/cartonului determină o economisire de 64% energie şi 58% apă. La o tonăde plastic reciclată se economisesc între 700 şi 800 kg de petrol brut şi cca 5.7 m3 din depozitul de deşeuri (Fig.1.7). Reciclarea unei tone de sticlă economiseşte 1.2 tone de materii prime (nisip şi ingrediente) şi 25% dinenergie. La reciclarea dozelor de oţel şi aluminiu se economiseşte respectiv 60-74% şi 95% din energia necesarărealizării aceluiaşi produs din resurse primare. Fig. 1.7 Volumul recuperat din depozitul de gunoi la reciclarea unei tone de diferite tipuri de deşeuri reciclabile 5.658 6.000 5.000 4.214 metri cubi 4.000 2.809 3.000 1.983 2.000 1.586 1.000 0.000 Hârtie şi carton Plastic Oţel Aluminiu SticlăUn alt efect important al valorificării reduse al deşeurilor de ambalaje este şi cantitatea sporită de deşeurieliminate prin depozitare. Se estimează că, în Republica Moldova, masa deşeurilor de ambalaje este de cca 14-25% (30% în UE) din cantitatea deşeurilor menajere solide, iar volumul acestora este cu mult mai mare luând în11 Department of Environment and Conservation (NSW), 2005. Benefits of recycling. Parramatta (NSW), Australia.12 Vezi de exemplu: http://www.gsimrecycling.com/facts.aspx; http://www.recycling-revolution.com/recycling-facts.html;http://resourcities.acrplus.org/recycling/recycling_did.htm; http://sacramentovalley.wm.com/recyclingfacts.asp;http://www.cawrecycles.org/living_green/benefits_of_recycling. 8
  9. 9. vedere densitatea mică a deşeurilor de ambalaje, în special al ambalajelor de plastic şi aluminiu. Studiile îndomeniu13 arată, de exemplu, că o tonă de ambalaje de plastic şi aluminiu (bine compactat) ocupă respectiv cca6 m3 şi 4 m3 din depozitele de gunoi, atunci când aceste deşeuri nu sunt recuperate/valorificate (Fig. 1.7). Înconsecinţă, valorificarea scăzută a deşeurilor de ambalaje reduce semnificativ durata de exploatare a depozitelorde deşeuri, cea ce duce în ultimă instanţă la risipă de resurse atât prin nerecuperarea unor cantităţi importante dematerie şi energie cât şi prin construirea de noi depozite de deşeuri mai devreme decât ar fi necesar.Experienţa europeană în gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalajeLa nivelul Uniunii Europene managementul ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje este promovat de Directiva94/62/EC privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje14. Prin această directivă UE caută să armonizeze măsurilenaţionale privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje pentru a asigura un înalt nivel de protecţie amediului şi pentru a garanta funcţionarea pieţei interne. Aceasta prevede măsuri menite să limiteze producereadeşeurilor de ambalaje (prin optimizarea cantităţii de ambalaje folosite, returnarea/refolosirea ambalajelorintroduse pe piaţă) şi să promoveze valorificarea deşeurilor (prin reciclare şi alte forme de recuperare), precumşi să limiteze eliminarea finală a acestora prin depozitare/înhumare, fiind considerată o soluţie de ultimăinstanţă. Astfel, statele membre trebuie să stabilească sisteme de returnare, colectare şi recuperare a deşeurilorde ambalaje pentru a atinge un şir de obiective cantitative în acest sens (ex. „Cel târziu până la 31 decembrie2008, vor fi reciclate între 55 şi 80 % din deşeurile de ambalaje”; „Cel târziu până la 31 decembrie 2008,trebuie îndeplinite următoarele obiective pentru materialele conţinute în deşeurile de ambalaje: 60 % pentrusticlă, hârtie şi carton; 50 % pentru metale; 22.5 % pentru plastic; 15 % pentru lemn”).Ţările membre trebuie să îndeplinească obiectivele trasate, fiind libere să aplice orice sistem de management alambalajelor şi deşeurilor de ambalaje considerat oportun, atât timp cât acesta nu contravine reglementărilor UE.Cel mai popular sistem utilizat în UE pentru reglementarea gestionarii ambalajelor şi deşeurilor de ambalajeeste schema cu privire la responsabilitatea producătorului/importatorului asupra ambalajelor introduse pe piaţă(numit şi sistemul Punct Verde în multe ţări)15. În cadrul acestei scheme producătorii/importatorii sunt obligaţi,prin reglementări legale, să preia de pe piaţă o parte din deşeurile de ambalaje (de generarea cărora ei suntresponsabili) în dependenţă de obiectivele stabilite de autorităţile statului în acest sens. Astfel, companiile careintroduc pe piaţă ambalaje trebuie să asigure un anumit nivel de colectare şi reciclare al acestora. Acestecompanii pot face acest lucru individual ori pot apela la organizaţii de preluare a responsabilității devalorificare/reciclare a deşeurilor de ambalaje.De regulă, organizaţiile de preluare a responsabilităţii de valorificare/reciclare a deşeurilor de ambalaje suntorganizaţii non-profit înfiinţate de consorţii de companii care pun pe piaţă o cantitate mare de ambalaje. Acesteorganizaţii, asigură companiile care aderă la ele să realizeze nivelul cerut de valorificare/reciclare a deşeurilorde ambalaje, în baza anumitor plăţi per cantitatea de ambalaje ce urmează a fi colectate/recuperate de pe piaţă.În Belgia, acest tip de sistem s-a dovedit a fi cel mai eficient în realizarea obiectivele de valorificare a deşeurilorde ambalaje, ajungând la o rată de reciclare de peste 90%, cea mai înaltă în UE16. Prin acest sistem, producătoriide ambalaje şi deşeuri de ambalaje, din această ţară, sunt obligaţi să realizeze obiectivele Directivei 94/62/CE,prin acoperirea integrală a costurilor suferite de autorităţile locale la colectarea deşeurilor de ambalaje. Circa50% din aceşti producători au predat responsabilitatea de realizare a obiectivelor unor organizaţii specializate(FostPlus), iar celelalte 50% dintre producători asigură în mod individual realizarea obiectivelor de valorificarea deşeurilor de ambalaje, utilizând un sistem propriu în acest sens.Alt sistem, mai puţin utilizat în UE, ţine de aplicarea unei taxe pe ambalaje, având drept scop internalizarea, încadrul preţului final al ambalajelor, costului de mediu cauzat de consumul ambalajelor în cauză. Exemple deaplicare a taxei pe ambalaj servesc Olanda şi Danemarca.În Olanda, din anul 2008, producătorii şi importatorii de produse ambalate (care introduc mai mult de 15 tonede ambalaje pe piaţă) sunt obligaţi să plătească o taxă pe ambalaj, iar sursele acumulate (într-un fond special)din această taxă sunt gestionate de o organizaţie non-profit (Nedvang), pentru a remunera municipalităţile careorganizează colectarea deşeurilor de ambalaje17. Taxa pe ambalaj este percepută per kg ambalaj introdus pepiaţă, iar nivelul taxei în cauză a fost stabilit în dependenţă de impactul anumitului tip de ambalaj asupramediului.13 Mississippi Department of Environmental Quality. Material Density and Volume Conversion. / Garden St. Iron and Metal. ScrapMetal Recycling Facts.14 Directiva 94/62/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 iulie 1998 privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje.15 Vezi http://pro-e.org/About.html.16 Vezi http://pro-e.org/Facts_and_Figures_3.html şi http://www.fostplus.be.17 Vezi http://pro-e.org/OrganisationNetherlands.html şi http://www.nedvang.nl. 9
  10. 10. În Danemarca, taxă pe ambalaj este aplicată recipientelor băuturilor şi altor tipuri de ambalaje18. Pentrurecipientele băuturilor mărimea taxei este stabilită în dependenţă de volumul şi tipul materialelor recipientelor,precum şi de faptul dacă recipientul este returnabil ori nu. Pentru alte tipuri de ambalaje, mărimea taxeipercepute este determinată de greutatea şi materialul ambalajului. Taxe mai sunt aplicate şi pentru pungi deplastic şi hârtie nereutilizabile, veselă şi pahare de unică folosinţă, precum şi pentru anumite ambalaje din PVC.Sursele financiare colectate prin aplicarea taxei sunt folosite de către autorităţile locale pentru a asiguracolectarea ambalajelor de plastic, hârtie şi carton. Pentru recipientele băuturilor (reutilizate şi reciclabile), seutilizează un sistem depozit-rambursare (deposit-refund system) administrat de o organizaţie nonprofit (DanskRetursystem A/S) înfiinţată de producătorii de băuturi şi lanţurile de supermarketuri19. Sistemul dat este susţinutde contribuţiile pro-rata a producătorilor şi importatorilor de băuturi. Producătorii sau importatorii care auînregistrat recipientele (de sticlă sau de plastic) ca fiind returnabile, trebuie să asigure procesul de colectare şidocumentare a acestora. Recipientele reciclabile (de sticlă, plastic, aluminiu şi oţel), înregistrate de producătorişi importatori, sunt colectate de la punctele de vânzare de Dansk Retursystem, fiind apoi vândute pentrureciclare. Valoarea depozitului este stabilită de Ministerul Mediului şi variază (între 0.14 şi 0.40 euro cenţi) îndependenţă de volumul şi materialul recipientului.Un sistem unic de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje este folosit în Marea Britanie, şi sebazează pe principiul comercializării certificatelor verzi (tradable permits), utilizat cu succes în sectorulenergetic. Astfel, în dependenţă de cantitatea de ambalaje (şi materiale pentru producerea ambalajelor) plasatăpe piaţă, companiile sunt obligate să procure (la preţul pieţii) un număr suficient de Certificate deRecuperare/reciclare al Ambalajelor (numite PRN – Packaging Waste Recovery Note) emise de cei carereciclează/recuperează deşeuri de ambalaje, ori Certificate de Export al Ambalajelor (numite PERN –Packaging Export Recovery Note) emise de cei care exportă deşeuri de ambalaje20. Chiar dacă din punct devedere conceptual sistemul dat are potenţial important în gestionarea deşeurilor de ambalaje, modul de utilizareal acestuia în Marea Britanie nu asigură, până la acest moment, o gestionare eficientă şi sustenabilă a deşeurilorde ambalaje.Beneficiarii politicii publiceBeneficiarii direcţi ai acestei politici publice sunt agenţii economici care plasează pe piaţă ambalaje şi produseîn ambalaje. Alţi beneficiari sunt: autorităţile publice locale, serviciile de salubrizare, agenţii economiciimplicaţi în procesul de colectare şi valorificare a deşeurilor reciclabile, populaţia urbană şi rurală.II. Obiectivele politiciiValorificarea a cel puţin 30% din deşeurile de ambalaje către anul 2017 şi până la 37% către finele anului 2020.Creşterea, în comparaţie cu anul 2011, a gradului de valorificare a deşeurilor de ambalaje:  pentru hârtie şi carton cu minim 9% către anul 2017 şi cu minim 13% către finele anului 2020;  pentru plastic - 10% şi 16%;  pentru metal - 8% şi 14%;  pentru sticlă - 6% şi 10%.III. Opţiuni de soluţionare a problemeiIniţial, în cadrul Grupului de lucru, s-a discutat despre 3 opţiuni de bază, pe lângă opţiunea status quo, pentrusoluţionarea problemei privind valorificarea joasă a deşeurilor de ambalaje: 1) sistem de management alambalajelor şi deşeurilor de ambalaje bazat pe aplicarea taxei ecologice per cantitatea şi tipul ambalajuluiintrodus pe piaţă - un sistem asemănător celui aplicat acum în Olanda; 2) sistem de management al ambalajelorşi deşeurilor de ambalaje bazat pe aplicarea schemei cu privire la responsabilitatea producătorului/importatorului asupra ambalajelor introduse pe piaţă - sistem comun majorităţii ţărilor UE cu preluare a maimultor abordări realizate de Romania şi Belgia în acest sens; 3) sistem de management al ambalajelor şideşeurilor de ambalaje bazat pe aplicarea sistemului de comercializare a Certificatelor de recuperare/reciclareşi de export al deşeurilor de ambalaje - sistem asemănător celui din Marea Britanie, dar cu anumiteîmbunătăţiri în ceea ce priveşte modul de emitere şi comercializare a certificatelor în cauză.Ulterior, în urma discuţiilor în cadrul Ministerului Mediului şi cu membrii grupului de lucru, s-a constatat căOpţiunea 3, care ţine de implementarea sistemului de comercializare a certificatelor de recuperare/reciclare şi de18 Vezi http://pro-e.org/Denmark.19 Vezi http://www.dansk-retursystem.dk/content/us/the_danish_system.20 Vezi www.valpak.co.uk. 10
  11. 11. export al deşeurilor de ambalaje, nu poate fi implementată fără o dezvoltare prealabilă atât a infrastructurii decolectare a deşeurilor reciclabile cât şi a companiilor de reciclare/recuperare. Nivelul curent de dezvoltare ainfrastructurii şi companiilor în cauză nu ar permite funcţionarea optimă a sistemului de comercializare acertificatelor date. Ţinându-se cont, totodată, de ultimele discuţiile pe proiectul de modificare a legii privindplata pentru poluarea mediului, care ţine să modifice, începând cu anul 2013, modul de percepere a plăţiiecologice pe ambalaje şi produse ambalate, s-a decis să se modifice esenţial Opţiunea 3.În acest context, Opţiunea 3 a fost modificată astfel ca acesta să includă 2 etape distincte de implementare: 1)primii 10-12 ani are loc realizarea acţiunilor necesare dezvoltării infrastructurii de colectare şi sortare adeşeurilor reciclabile din mediul urban şi rural, utilizându-se sursele acumulate din plăţile ecologice pe ambalaj;2) după perioada de 10-12 ani are loc trecerea la sistemul de comercializare a certificatelor derecuperare/reciclare şi de export al deşeurilor de ambalaje în vederea creării unui sistem eficient care să asigurefinanţarea costurilor de operare a infrastructurii create. Modificarea dată face că prima etapă a Opţiunii 3 săreprezinte, de fapt, o îmbunătăţire a situaţiei status quo fără reglementări adiţionale în cea ce priveşte modul depercepere a taxei pe ambalaj. Etapa a doua a Opţiunii 3 prevede o modificare esenţială a modului de taxare aambalajelor şi a modului de finanţare a sistemului de gestionare a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje.Opţiunile supuse analizei în cadrul acestei PPP sunt următoarele:Opţiunea 0: Status quo - fără intervenţii suplimentare în procesul de gestionare a deşeurilor reciclabile.Opţiunea 1: Sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje bazat pe aplicarea taxei ecologiceper cantitatea şi tipul ambalajului introdus pe piaţă.Opţiunea 2: Sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje bazat pe aplicarea schemei cuprivire la responsabilitatea producătorului/importatorului asupra ambalajelor introduse pe piaţă.Opţiunea 3: Dezvoltarea infrastructurii de colectare şi sortare a deşeurilor reciclabile din mediul urban şirural, utilizând sursele acumulate din plăţile ecologice pe ambalaj, cu trecerea, ulterioară, la sistemul decomercializare a certificatelor de reciclare şi export al deşeurilor de ambalaje.IV. Analiza opţiunilorÎn vederea comparării opţiunilor s-a utilizat analiza cost-beneficiu (Anexa 3) şi analiza multicriterială aimpacturilor (Anexa 4). Modelul de analiză cost-beneficiu este construit astfel ca să permită, atunci când estenevoie, schimbarea datelor de intrare a modelului şi recalcularea rezultatelor analizei. O descriere comparativă acomponentelor de bază ale opţiunilor se prezintă în Anexa 2.Este important de menţionat că în cazul Opţiunii 3, doar prima etapă a acesteia (realizarea acţiunilor pentrudezvoltarea infrastructurii de colectare şi sortare a deşeurilor reciclabile din mediul urban şi rural) este inclusăîn analiză cost-beneficiu. Fiind deplasată în timp, etapa a doua a Opţiunii 3 nu a fost inclusă în analiza-costbeneficiu.Opţiunea 0: Status quo - fără intervenţii suplimentare în procesul de gestionare a deşeurilor reciclabile.Opţiunea status quo nu reprezintă, în sine, inacţiune în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor de ambalaje.Această opţiune, prevede şi implementarea, începând cu anul 2013, a PPP „Elaborarea mecanismului degestionare durabilă a deşeurilor solide în mediul rural”21, de curând elaborată, pentru care s-au bugetat (celpuţin pentru următorii 3 ani) sursele financiare necesare. Implementarea acestei PPP prevede dezvoltareatreptată a infrastructurii de gestionare a deşeurilor solide din mediul rural, care include şi infrastructura necesarăpentru colectarea separată a deşeurilor reciclabile (reprezentate în principal de deşeurile de ambalaje) dingospodării. În consecinţă, colectarea deşeurilor de ambalaje va fi asigurată în mediul rural pe măsura dezvoltăriiinfrastructurii de gestionare a deşeurilor solide prevăzută de PPP amintită mai sus. Vezi Anexa 2 pentru odescrierea componentelor de bază ale opţiunii.Modul de acumulare a fondurilor pentru gestionarea deşeurilor de ambalaje se bazează pe următorul principiu:taxarea ambalajelor cu impact major asupra mediului (ambalajele de plastic şi hârtie/carton impregnant cuplastic) şi scutirea de aceste taxe a ambalajelor cu efect minim asupra mediului (ambalajele de sticlă,hârtie/carton, lemn, textil). Este important de menţionat că se taxează doar ambalajele (goale şi cu produs)importate, iar sistemul de taxare nu prevede supunerea plăţii ecologice a ambalajelor secundare (ex. peliculafolosită la înfolierea unui grup de sticlele de băuturi) şi de transport (ex. palete din plastic) cu impact majorasupra mediului.21 Vezi http://particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=116. 11
  12. 12. După aprobarea proiectului de modificare a legii privind plata pentru poluarea mediului, iniţiat de MinisterulEconomiei, plata ecologică pe ambalaj se va percepe diferit începând cu anul 2013, cu scopul înlăturăriiprevederilor discriminatorii faţă de importatorii care introduc pe piaţă produse în ambalaje din plastic şi „Tetra-Pack”. Modificarea legii privind plata pentru poluarea mediului va contribui, totodată, la creşterea venituriloracumulate din plăţile ecologice pe mărfurile şi ambalajele importate. Se estimează că în 2013 această creştereva fi de cca 68% faţă de anul 2011. În consecință, se prevede o creştere semnificativă a surselor financiaredisponibile pentru gestionarea deşeurilor.În ceea ce priveşte, nivelul de valorificare a deşeurilor de ambalaje în cadrul acestei opţiuni (lucru valabil şipentru celelalte opţiuni analizate), se poate distinge două componente: 1) valorificarea de fond - care are locdatorită intervenţiei de oportunitate (stimulată de beneficiile financiare în urma comercializării anumitor deşeurireciclabile) a sectorului privat (reprezentat de agenţii economici autorizaţi să colecteze/valorifice deşeuri deambalaje); 2) valorificarea în urma intervenţiei statului - care presupune, în acest caz, valorificarea deşeurilor deambalaje la implementarea PPP cu privirea la gestionarea durabilă a deşeurilor solide din mediul rural amintitămai sus.Astfel, conform analizei cost-beneficiu (vezi Anexa 3) valorificarea de fond a deşeurilor de ambalaje va oscilaîntre 23-22% în următorii 10 ani. Iar odată ce se cumulează şi impactul intervenției statului în ceea ce priveştegestionarea durabilă a deşeurilor solide în mediul rural, se estimează că gradul de valorificare a deşeurilor deambalaje va ajunge la 24% în anul 2017, şi la 27% către finele anului 2020 (vezi Fig. 4.1). Fig. 4.1 Rata deşeurilor de ambalaje valorificate din total generate 35% 30% 25% 20% 15% 10% 5% 0% 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Valorificarea de fond+intervenţia statului 23% 23% 23% 23% 23% 24% 25% 26% 27% 28% 29% Valorificarea de fond (fără intervenţie) 23% 23% 23% 23% 22% 22% 22% 22% 22% 22% 22%Cu toate că, în cadrul acestei opţiuni, se va înregistra o anumită creştere a gradului de valorificare a deşeurilorde ambalaje, nivelul dat nu va atinge obiectivul trasat în cadrul acestei PPP.Beneficii. Beneficiile opţiunii date se referă, în primul rând, la faptul că implementarea acesteia nu implicăcosturi suplimentare faţă de alocarea planificată şi nu impune schimbări administrative sau legislativesuplimentare.Beneficiile nete, rezultate în urma valorificării deşeurilor de ambalaje din mediul rural, la intervenția directă astatului (exclusiv beneficiile valorificării de fond realizate de sectorul privat fără intervenţia statului), au fostestimate pentru perioada 2013-2022 la cca 225 mil lei.Beneficiile cu efect local (fig. 4.2), care ţin de gestionarea deşeurilor de ambalaje, rezultate în urma dezvoltării,la sate, a infrastructurii de gestionare ale acestora, se referă la: 1) valoarea de piaţă a materialelor utilerecuperate; 2) costul volumului recuperat din depozitele de gunoi în urma excluderii de la depozitare amaterialelor reciclabile. Prima categorie de beneficii sunt percepute direct de serviciile de salubrizare dinmediul rural, iar a doua categorie de beneficii ţine mai mult de autorităţile locale care sunt responsabili deconstruirea depozitelor de deşeuri. 12
  13. 13. Fig. 4.2 Beneficii cu efect local (exclusiv beneficiile de fond realizate de sectorul privat fără interveţia statului) 60,000 50,000 40,000 mii lei 30,000 20,000 10,000 0 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Valoarea materialelor utile recuperate 0 0 917 2,724 6,143 12,135 19,356 27,038 35,197 43,850 53,012 Costul volumului recuperat din depozitele de 0 0 71 212 478 944 1,506 2,103 2,738 3,411 4,124 gunoiImpactul fiscal. Costurile bugetare (suportate de FEN), care ţin exclusiv de gestionarea deşeurilor de ambalajedin mediul rural, sunt estimate la cca 24.9 mil lei anual pentru următorii 10 ani (2013-2022). Conformestimărilor veniturile din taxa pe ambalaje vor creşte în anul 2013 (odată cu modificarea legii cu privire la platapentru poluarea mediului) cu cca 41% în comparaţie cu anul 2011.Nivelul de finanţare din FEN a proiectelor cu privire la gestionarea deşeurilor solide, în general, şi a deşeurilorreciclabile, în particular, va creşte esenţial în comparaţie cu anii precedenţi. Conform PPP cu privirea lagestionarea durabilă a deşeurilor solide din mediul rural, cheltuielile din FEN pentru infrastructura locală degestionare a deşeurilor solide vor constitui, în anul 2013, 33.8 mil lei (dintre care, 7.5 mil lei pentruinfrastructura de gestionare a deşeurilor reciclabile/de ambalaje), crescând anual pentru a se stabiliza la cca 161mil lei (dintre care, 30 mil lei pentru infrastructura de gestionare a deşeurilor reciclabile/de ambalaje) către anul2017 (Fig. 4.3). Conform estimărilor aceste cheltuieli vor alcătui în anul 2013 cca 10% din veniturilor FENacumulate din plăţile ecologice pe mărfuri şi ambalaje, ajungând la cca 44% către anul 2017. Fig. 4.3 Veniturile FEN din plăţile ecologice pe mărfuri şi ambalaje vs. cheltuielile pentru infrastructura rurală de gestionare a deşeurilor solide şi reciclabile, anii 2013-2022, mii lei 500,000 378,851 384,534 390,302 396,156 362,301 367,736 373,252 400,000 346,475 351,672 356,947 300,000 200,000 130,714 130,567 130,950 130,950 130,950 130,950 105,295 100,000 68,035 26,298 41,925 30,000 30,000 30,000 30,000 30,000 30,000 30,000 7,500 12,000 19,500 0 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Venituri FEN din plăţile ecologice pe mărfuri şi ambalaje Infrastructură rurală pentru gestionarea deşeurilor solide Infrastructură rurală pentru gestionarea deşeurilor reciclabileChiar dacă pare substanţial, acest nivel de finanţare din FEN nu va contribuii la o creştere semnificativă agradului de valorificare a deşeurilor de ambalaje la nivelul ţării, deoarece infrastructura de colectare a deşeurilorde ambalaje din oraşe (unde, de altfel, se generează cea mai mare cantitate de deşeuri de ambalaje) nu estedezvoltată concomitent cu cea de la sate.Impactul administrativ. Opţiunea dată nu presupune o povară administrativă semnificativă. Schimbări înstructura administrativă nu se prevăd.Impactul economic. Activităţile de îmbunătăţire a gestionării deşeurilor solide (inclusiv deşeurile de ambalaje)în mediul rural, preconizate pentru următorii 10 anii, presupune contractarea agenţilor economici pentruîndeplinirea anumitor lucrări de infrastructură sanitară. Astfel, o parte din agenţii economici vor putea beneficiadin urma implementării acestei opţiuni.Impactul social şi asupra sărăciei. Implementarea opţiuni date, va creşte esenţial cota gospodăriilor rurale undese va colecta separat deşeurile de ambalaj, efect resimţit datorită dezvoltării serviciilor de salubrizare la sate.Astfel, în 2017 aceasta va fi de cca 16%, iar în anul 2020 - 43%. 13
  14. 14. Totodată, opţiunea dată, contribuie la formarea locurilor noi de muncă la sate. Astfel, conform PPP cu privire lagestionarea deşeurilor solide din mediul rural, până în anul 2017 vor fi create cca 950 locuri noi de muncă, iarpână în anul 2020 - cca 1940.În acelaşi timp, această opţiune presupune şi costuri mai mari asupra populaţiei pentru operarea serviciilor desalubrizare. Este de aşteptat ca o parte din populaţia rurală să nu poată suporta aceste costuri. Doar o parte micădin aceste costuri va putea fi acoperită de beneficiile acumulate în urma realizării materialelor reciclabilerecuperate, determinat de faptul că gestionarea, în mediul rural, a deşeurilor solide, în general, şi a celorreciclabile, în particular, este ineficientă din punct de vedere economic.Impact de gen nu există.Impactul asupra mediului. Colectarea selectivă a deşeurilor din mediul rural va asigura scoaterea din fluxuldeşeurilor solide a deşeurilor de ambalaje generate de populaţia de la sate. Astfel, conform analizei cost-beneficiu (vezi Anexa 3) valorificarea, la nivelul ţării, a deşeurilor de ambalaje va alcătui 24% în anul 2017, iarcătre finele anului 2020 - 27% (vezi fig. 4.1).Întrucât, în cadrul acestei opţiuni, dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deşeurilor reciclabile are loc doar înmediul rural (unde, de altfel, se generează cantităţi mai mici de deşeuri de ambalaje în comparaţie cu mediulurban), creşterea, la nivel naţional, a ratei de valorificare a deşeurilor de ambalaje faţă de valorificarea de fond(realizată de sectorul privat fără intervenţia statului) a acestora, este de doar 1-2% către anul 2017 şi de 5%către finele anului 2020.Odată cu valorificarea deşeurilor de ambalaje din mediul rural, se va recupera cca 33 mii m3 din depozitele degunoi între anii 2013-2017 şi 153 mii m3 între anii 2013-2020 (Anexa 3). În termeni monetari, acest lucru arînsemna beneficii (economisiri) de aproape 1.7 mil lei către anul 2017 şi 8 mil lei către finele anului 2020.Alte beneficii de mediu, dar care sunt distribuite la nivel global, ţin de reducerea emisiilor gazelor cu efect deseră şi economisirea de energie, rezultate în urma substituirii materiei prime virgine, necesare producerii altorambalaje noi, cu materiale utile recuperate în urma valorificării deşeurilor de ambalaje. Astfel, conformestimărilor (Anexa 3), intervenţia statului în ceea ce priveşte valorificarea deșeurilor de ambalaje din mediulrural va determină o reducere, la nivel global, a emisiilor cu efect de seră cu circa 16 mii tone CO2 eq. până în2017 şi 77 mii tone CO2 eq. până la finele anului 2020. Economisirile de energie, distribuite la nivel global, vorfi de 258 mii GJ şi 1.2 mil GJ respectiv pentru aceleaşi perioade de timp.Alte beneficii de mediu, care nu au putut fi cuantificate în cadrul acestui studiu, se referă la reducereaimpactului negativ asupra pasajului, mediului şi lumii animale prin prevenirea gestionării improprii a uneicantităţii de deşeuri de ambalaje (cca 44 mii tone până în 2020), colectate selectiv de serviciile de salubrizaredin mediul rural.Riscuri. Realizările acestei opţiuni sunt determinate de implementarea PPP cu privire la gestionarea deşeurilorsolide din mediul rural, elaborată anul curent. Succesul implementării acesteia va determina şi beneficiile(colaterale) ulterioare cu privire la valorificarea deşeurilor de ambalaje. Datorită faptului că sursele financiarenecesare dezvoltării serviciilor de salubrizare din mediul rural au fost bugetate pentru următorii 3 ani, putemafirma că riscul dat este redus, cel puţin pentru perioada dată. Cu toate acestea, este nevoie de asigurat căimplementarea acțiunilor cu privire la dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deşeurilor solide sunt realizate,în următorii 10 ani, conform planului stabilit.Opţiunea 1: Sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje bazat pe aplicarea taxeiecologice per cantitatea şi tipul ambalajului introdus pe piaţă.În cadrul acestei opţiuni operatorii economici (producători locali/ importatori) care plasează pentru prima datăpe piaţa naţională produse ambalate sau ambalaje de desfacere trebuie să achite o taxă pe ambalaj îndependenţă de cantitatea şi natura ambalajului introdus pe piaţă. Taxa dată este acumulată în Fondul EcologicNaţional (FEN) şi utilizată exclusiv pentru finanţarea activităţilor de colectare şi reciclare/valorificare adeşeurilor de ambalaje, prin asigurarea investiţiilor de infrastructură în acest scop. Vezi Anexa 2 pentru odescrierea componentelor de bază ale opţiunii.Modul de acumulare a fondurilor pentru gestionarea deşeurilor de ambalaje se bazează pe următorul principiu:taxarea tuturor tipurilor de ambalaje, cu produs şi de desfacere (folosite la ambalarea produselor la loculvânzării), în dependență de impactul acestora asupra mediului. Taxarea se realizează per greutatea şi tipulmaterialului din care este confecţionat ambalajul, fiind supuse taxării atât ambalajele primare, cât şi celesecundare (supraambalajul) şi terţiare (de transport). Este important de menţionat că se taxează toţi agenţiieconomici, atât importatorii cât şi producătorii locali, care plasează pentru prima dată pe piaţă ambalajele cuprodus şi de desfacere (folosite la ambalarea produselor la locul de vânzare). Importatorii de produse ambalate 14
  15. 15. vor achita taxa pe ambalaj în regim vamal, la momentul realizării importului, iar agenţii economici locali careplasează pe piaţă produse ambalate şi ambalaje de desfacere (folosite la ambalarea produselor la locul vânzării)vor achita această taxă lunar (sau trimestrial). Ambalajele goale nu sunt taxate, nici cele importate şi nici celeproduse local.Astfel, mărimea taxei pe ambalaj depinde de greutatea ambalajului şi de natura materialului utilizat laconfecţionarea lui, iar în cazul recipientelor băuturilor taxa mai depinde şi de faptul dacă acestea sunt sau nureturnabile.Pentru asigurarea valorificării/reciclării deşeurilor de ambalaje, pe lângă MM se va înfiinţa un Birou deAdministrare a Deşeurilor de Ambalaj (BADA) care va coordona activitatea necesară. Biroul dat va fi susţinutfinanciar (cu stabilirea clară a anumitor limite de cheltuieli administrative) din fondurile acumulate din taxa peambalaj.BADA va folosi fondurile acumulate din taxa pe ambalaj pentru asigurarea infrastructurii necesare pentrucolectarea şi valorificarea/reciclarea deşeurilor de ambalaje, şi pentru campaniile de promovare/informare avalorificării/reciclării deşeurilor de ambalaje. Biroul dat va stabili parteneriate cu întreprinderile de salubrizare(precum şi cu reciclatori autorizaţi) pentru asigurarea colectării, sortării detaliate (şi balotării) deşeurilor deambalaje. Materialele reciclabile vor fi apoi comercializate operatorilor autorizaţi pentru reciclarea/valorificareaacestor materiale reciclabile, iar veniturile rezultate vor fi folosite pentru acoperirea cheltuielilor de operare aactivităţilor de colectare şi sortare a deşeurilor de ambalaje.Avantajele principale ale acestei opţiuni sunt următoarele: sistemul de taxare utilizat permite asigurareafondurilor pentru crearea infrastructurii de gestionare a deşeurilor de ambalaje; taxarea ambalajului îndependenţă de greutatea şi natura materialului folosit la producerea acestuia, reprezintă un stimul economicimportant în optimizarea ambalajelor folosite pentru ambalarea produselor.Dezavantajele principale ale opţiunii date sunt: efort administrativ semnificativ din partea MM; modul decolectare selectivă a deşeurilor, utilizat în mediul urban, se bazează pe participarea voluntară a cetăţenilor înselectarea deşeurilor reciclabile, ceea ce îl face mai puţin eficient (în comparaţie cu instrumentele economiceutilizate în mediul rural) şi impune, totodată, o promovare continuă a selectării voluntare a deşeurilor; în cazulcând mărimea taxei pe ambalaj nu este optimă, piaţa poate fi distorsionată; povară administrativă (şi financiarăîn unele cazuri) suplimentară asupra companiilor care folosesc ambalaje.Beneficii. Conform analizei cost-beneficiu (vezi Anexa 3), implementarea opţiunii date va determina o creşterecu cca 20 puncte procentuale a valorificării deşeurilor de ambalaje în următorii 10 ani (vezi fig. 4.4). Astfel, seestimează că gradul de valorificare a deşeurilor de ambalaje va ajunge la 33% în anul 2017, şi la 39% cătrefinele anului 2020. În comparaţie cu opţiunea 0 - status quo, creşterea este semnificativă, în special datoritădezvoltării infrastructurii de valorificare a deşeurilor de ambalaje din mediul urban. Fig. 4.4 Rata deşeurilor de ambalaje valorificate din total generate 50% 45% 40% 35% 30% 25% 20% 15% 10% 5% 0% 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Valorificarea de fond+intervenţia statului 23% 23% 23% 29% 31% 33% 36% 37% 39% 42% 44% Valorificarea de fond (fără intervenţie) 23% 23% 23% 23% 22% 22% 22% 22% 22% 22% 22%Beneficiile nete, rezultate în urma valorificării deşeurilor de ambalaje din mediul rural şi urban, la intervențiadirectă a statului (exclusiv beneficiile valorificării de fond realizate de sectorul privat fără intervenţia statului),au fost estimate pentru perioada 2013-2022 la cca 1.37 mld lei.Beneficiile cu efect local (fig. 4.5), rezultate în urma dezvoltării infrastructurii de gestionare a deşeurilor deambalaje din mediul rural şi urban, se referă la: 1) valoarea de piaţă a materialelor utile recuperate; 2) costulvolumului recuperat din depozitele de gunoi în urma excluderii de la depozitare a materialelor reciclabile. Prima 15
  16. 16. categorie de beneficii sunt percepute direct de serviciile de salubrizare din mediul rural şi de agenţii economiciimplicaţi în colectarea şi sortarea deşeurilor de ambalaje din oraşe, iar a doua categorie de beneficii ţine maimult de autorităţile locale care sunt responsabili de construirea depozitelor de deşeuri. Fig. 4. 5 Beneficii cu efect local (exclusiv beneficiile de fond realizate de sectorul privat fără interveţia statului) 160,000 140,000 120,000 100,000 mii lei 80,000 60,000 40,000 20,000 0 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Valoarea materialelor utile recuperate 0 0 917 37,864 53,785 67,711 85,814 100,706 116,535 133,335 151,138 Costul volumului recuperat din depozitele de 0 0 71 3,148 4,458 5,587 7,058 8,258 9,533 10,887 12,322 gunoiImpactul fiscal. Costurile bugetare (suportate de FEN), care ţin exclusiv de gestionarea deşeurilor de ambalajedin mediul rural şi urban, sunt estimate la cca 53.6 mil lei anual pentru următorii 10 ani (2013-2022).Cheltuielile bugetare cu privire la gestionarea deşeurilor de ambalaje din mediul rural şi urban vor alcătui înanul 2013 cca 7% din veniturile realizate din taxele pe ambalaje, ajungând la cca 29% către anul 2016. Conformestimărilor veniturile din taxa pe ambalaje vor creşte de cca 2 ori în comparaţie cu anul 2011.Impactul administrativ. Opţiunea dată are un impact administrativ important, determinat, în principal, demodificarea/ajustarea cadrului legislativ şi stabilirea unor unităţi noi de administrare a procesului de gestionarea deşeurilor de ambalaje.Așadar, este nevoie de modificat Legea (Nr. 1540 din 25.02.1998) privind plata pentru poluarea mediului înmodul în care plata ecologică pentru produsele ambalate şi pe ambalajele de desfacere introduse pe piaţanaţională de către importatori şi producători locali să fie percepută în dependenţă de greutatea şi tipulambalajului, iar ambalajele goale (atât cele importate cât şi cele produse local) să fie scutite de orice plăţiecologice. Totodată, este nevoie de elaborat şi adoptat o Hotărâre de guvern privind gestionarea ambalajelor şi adeşeurilor de ambalaje care să stabilească: 1) condiţiile obligatorii pentru introducerea pe piaţă a ambalajelor(stabilite în corespundere cu Directiva UE 94/62/EC privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje); 2) obligaţiileautorităţilor centrale şi locale în procesul de administrare şi control/autorizare a activităţilor de gestionare aambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje; 3) modul de înfiinţare şi administrare a sistemelor de depozit pentrurecuperarea şi refolosirea/reciclarea recipientele băuturilor; 4) procedura de raportare privind plasarea pe piaţă aambalajelor şi gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje; 5) modul de sancţionare a încălcărilor legale.Mai este nevoie de asigurat (prin ajustarea cadrului legislativ şi normativ) posibilitatea că agenţii economiciautorizaţi să poată exporta deşeurile de ambalaje de metal (oţel şi aluminiu) colectate, deoarece, la acestmoment, doar S.A. Metalferos poate exporta deşeuri de metal. În aceste condiţii preţul pentru deşeurile deambalaj din metal (mai ales pentru cele din aluminiu) este cu mult mai mic decât în ţările europene. Totodată,este nevoie de asigurat posibilitatea folosirii deşeurilor de ambalaje nepericuloase (cel puţin a celor dinhârtie/carton, lemn şi textile) ca şi combustibil de către agenţi economici autorizaţi (ex. fabricile de ciment).Acest lucru este necesar deoarece în procesul sortării deşeurilor de ambalaje se formează o anumită cantitate dedeşeuri (nepericuloase) cu putere calorică mare ce poate fi valorificată doar energetic, cu recuperare de energie.Altfel, această cantitate de deşeuri valoroase va fi aruncată la groapă de gunoi, ceea ce contribuie, în final, lareducerea duratei de exploatare a depozitelor de deşeuri.În vederea coordonării activităţilor de gestionare a deşeurilor de ambalaje este necesar de stabilit, în cadrulMinisterului Mediului (sau Inspectoratul Ecologic de Stat) a unui Birou de Administrare a Deşeurilor deAmbalaje (BADA). Acest birou va avea 4 unităţi de personal, care poate fi asigurat ori prin redistribuireaunităţilor date din cadrul MM (ex. din IES) ori prin angajarea de personal nou. Cheltuielile de susţinere abiroului dat vor fi acoperite integral din veniturile acumulate din taxa pe ambalaj.Mai este nevoie de elaborat şi implementat, la Ministerul Mediului, a unui sistem informaţional pentrufacilitarea raportării agenţilor economici asupra ambalajelor introduse pe piaţă şi a deşeurilor de ambalaje 16
  17. 17. valorificate de acestea. Totodată, se impune de elaborat şi implementat un sistem informaţional pentru ServiciulVamal în vederea facilitării taxării ambalajelor. Cheltuielile date vor fi acoperite integral din veniturileacumulate din taxa pe ambalaj.Impactul economic. Activităţile de gestionare a deşeurilor de ambalaje din mediul rural şi urban, preconizatepentru următorii 10 anii, presupune contractarea agenţilor economici pentru îndeplinirea anumitor lucrări deinfrastructură, precum şi pentru realizarea procesului de colectare şi sortare a deşeurilor de ambalaje. Astfel, oparte din agenţii economici vor putea beneficia în urma implementării acestei opţiuni, care va fi semnificativmai mare în comparaţie cu Opţiune 0 - status quo.Modificarea modului de percepere a taxei pe ambalaj va influenţa în mod diferit agenţii economici: 1) agenţiieconomici care importau produse în ambalaj de plastic şi „Tetra-Pack” vor plăti o taxă mai mică pe ambalaje încomparaţie cu modul precedent de taxare; 2) agenţii locali care plasează pe piaţă produse ambalate şi ambalajede desfacere vor plăti suplimentar o taxă pe acest ambalaj. Considerăm că taxa pe ambalaj nu va determina unimpact negativ mare asupra agenţilor economici ținând cont de faptul că această taxa este mică, distribuită petoate categoriile de ambalaje şi nu doar pe ambalajele de plastic şi „Tetra-Pack” cum a fost cazul anterior.Impactul social şi asupra sărăciei. Implementarea opţiuni date, va creşte esenţial cota gospodăriilor rurale şiurbane unde se va colecta separat deşeurile de ambalaj, efect resimţit datorită dezvoltării serviciilor desalubrizare la sate şi dezvoltării infrastructurii de colectare şi selectare a deşeurilor de ambalaje la oraşe. Astfel,către sfârșitul anului 2017 colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje va fi asigurată în proporţie de 16% şi66% respectiv în localităţilor rurale şi cele urbane, iar în anul 2020 - 43% şi 84% respectiv.Totodată, opţiunea dată, va contribuii şi la formarea locurilor noi de muncă, atât la sate cat şi la oraşe. Numărulexact al locurilor de muncă noi create nu a fost evaluat, dar acesta va fi cu mult mai mare în comparaţie cuOpţiunea 0 - status quo.Impact de gen nu există.Impactul asupra mediului. Colectarea selectivă a deşeurilor din mediul rural va asigura scoaterea din fluxuldeşeurilor solide a deşeurilor de ambalaje generate de populaţia de la sate şi oraşe. Astfel, conform analizeicost-beneficiu (vezi Anexa 3) valorificarea, la nivelul ţării, a deşeurilor de ambalaje va alcătui 33% în anul2017, iar către finele anului 2020 - 39% (vezi fig. 4.4).Întrucât, în cadrul acestei opţiuni, dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deşeurilor reciclabile are loc atât înmediul rural cât şi cel urban, creşterea, la nivel naţional, a ratei de valorificare a deşeurilor de ambalaje faţă devalorificarea de fond (realizată de sectorul privat fără intervenţia statului) a acestora, este cu mult mai mare încomparaţie cu opţiunea status quo . Creşterea dată va fi de 11% către anul 2017 şi de 17% către finele anului2020.Odată cu valorificarea deşeurilor de ambalaje din mediul rural şi urban, se va recupera cca 253 mii m3 dindepozitele de gunoi între anii 2013-2017 şi 726 mii m3 între anii 2013-2020 (Anexa 3). În termeni monetari,acest lucru ar însemna beneficii (economisiri) de aproape 13.3 mil lei către anul 2017 şi 38.1 mil lei către fineleanului 2020.Alte beneficii de mediu, dar care sunt distribuite la nivel global, ţin de reducerea emisiilor gazelor cu efect deseră şi economisirea de energie, rezultate în urma substituirii materiei prime virgine, necesare producerii altorambalaje noi, cu materiale utile recuperate în urma valorificării deşeurilor de ambalaje. Astfel, conformestimărilor (Anexa 3), intervenţia statului în ceea ce priveşte valorificarea deșeurilor de ambalaje din mediulrural şi urban va determină o reducere, la nivel global, a emisiilor cu efect de seră cu circa 101 mii tone CO2 eq.până în 2017 şi 297 mii tone CO2 eq. până la finele anului 2020. Economisirile de energie, distribuite la nivelglobal, vor fi de 1.9 mil GJ şi 5.6 mil GJ respectiv pentru aceleaşi perioade de timp.Alte beneficii de mediu, care nu au putut fi cuantificate în cadrul acestui studiu, se referă la reducereaimpactului negativ asupra peisajului, mediului şi lumii animale prin prevenirea gestionării improprii a uneicantităţii de deşeuri de ambalaje (cca 218 mii tone până în 2020), colectate selectiv în mediul rural şi urban.Riscuri. Pe lângă riscurile descrise la Opţiune 0 - status quo, sunt posibile un şir de alte riscuri legate defuncţionarea sistemului de gestionare a deşeurilor de ambalaje propus. Luând în considerare faptul că sistemulde gestionare a deşeurilor de ambalaje din cadrul acestei opţiuni este administrat centralizat, la nivel de stat,eficienţa în gestionarea fondurilor poate suferi. Datorită complicării sistemului de taxare a deşeurilor de 17
  18. 18. ambalaje, pot apărea probleme la circulaţia mărfurilor în vamă, creându-se, totodată, premize pentru acte decorupţie în acest sens22.Opţiunea 2: Sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje bazat pe aplicarea schemei cuprivire la responsabilitatea producătorului/importatorului asupra ambalajelor introduse pe piaţă.Această opţiune propune un sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje bazat pe experienţamajorităţii ţărilor UE în acest sens, care au transpus Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile deambalaje prin implementarea schemelor cu privire la responsabilitatea producătorului/importatorului asupraambalajelor plasate pe piaţă. Vezi Anexa 2 pentru o descrierea componentelor de bază ale opţiunii.În urma reglementării, operatorii economici (producătorii locali şi importatorii) care plasează pe piaţa naţionalăproduse ambalate şi ambalaje de desfacere sunt obligaţi să raporteze MM cantitatea ambalajelor introduce pepiaţă precum şi cele valorificate/reciclate. Pe lângă raportare aceştia sunt obligaţi să întreprindă masuri pentru aasigura un anumit nivel de colectare şi valorificare/reciclare a deşeurilor de ambalaje plasate pe piaţă.Pentru realizarea obiectivelor de valorificare/reciclare, producătorii/importatorii în cauză au posibilitatea săacţioneze individual (utilizând sistemul lor propriu pentru a colecta, sorta şi valorifica/recicla deşeurile deambalaje proprii) ori să predea responsabilitatea de realizare a obiectivelor unor organizaţii/companiispecializate. Acestea din urmă preiau responsabilitatea de valorificare/reciclare a deşeurilor de ambalaje în bazăde contract. Conform contractului, operatorii economici ce plasează pe piaţa naţională produse ambalate şiambalaje de desfacere vor achita un anumit tarif de gestionare în dependenţă de cantitatea şi tipul deşeurilor deambalaje ce urmează a fi colectate şi valorificate/reciclate.Organizaţiile de preluare a responsabilităţii de valorificare/reciclare a deşeurilor de ambalaje sunt de regulăînfiinţate de consorţii de companii care plasează ambalaje pe piaţă. Astfel, acestea îşi optimizează cheltuielilenecesare realizării obiectivelor de valorificare/reciclare a deşeurilor de ambalaje generate în urma activităţii lor.Avantajele principale ale acestei opţiuni sunt următoarele: impact administrativ redus pentru MM; permitesectorului privat să se organizeze şi să gestioneze eficient realizarea obiectivelor de valorificare/reciclare adeşeurilor de ambalaje.Dezavantajele principale ale opţiunii date sunt următoarele: necesitatea controlului riguros din partea MM amodului de realizare a obiectivelor de valorificare/reciclare a deşeurilor de ambalaje; modul de colectareselectivă a deşeurilor, utilizat în mediul urban, se bazează pe participarea voluntară a cetăţenilor în selectareadeşeurilor reciclabile, ceea ce îl face mai puţin eficient (în comparaţie cu instrumentele economice utilizate înmediul rural) şi impune, totodată, o promovare continuă a selectării voluntare a deşeurilor; povarăadministrativă (şi financiară în unele cazuri) suplimentară asupra companiilor care folosesc ambalaje.Beneficii. Conform analizei cost-beneficiu (vezi Anexa 3), implementarea opţiunii date va determina o creşterecu cca 17 puncte procentuale a valorificării deşeurilor de ambalaje în următorii 10 ani (vezi fig. 4.6). Astfel, seestimează că gradul de valorificare a deşeurilor de ambalaje va ajunge la 32% în anul 2017, şi la 37% cătrefinele anului 2020. În comparaţie cu opţiunea 0 - status quo, creşterea este semnificativă, în special datoritădezvoltării infrastructurii de valorificare a deşeurilor de ambalaje din mediul urban. Fig. 4.6 Rata deşeurilor de ambalaje valorificate din total generate 45% 40% 35% 30% 25% 20% 15% 10% 5% 0% 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Valorificarea de fond+intervenţia statului 23% 23% 23% 28% 31% 32% 34% 35% 37% 38% 40% Valorificarea de fond (fără intervenţie) 23% 23% 23% 23% 22% 22% 22% 22% 22% 22% 22%22 O modalitate de reducerea a acestor riscuri ar fi excluderea plăţii în vamă a taxelor pe ambalaje şi permiterea plăţii acestor taxe similarproducătorilor autohtoni (odată în lună/trimestru) pentru importatorii care sunt în baza de date a MM ca plătitori exemplari a taxelor. 18
  19. 19. Beneficiile nete, rezultate în urma valorificării deşeurilor de ambalaje din mediul rural şi urban, la intervenția dereglementare a statului (exclusiv beneficiile de valorificării de fond realizate în urma acţiunilor de oportunitate asectorul privat fără intervenţia statului), au fost estimate pentru perioada 2013-2022 la cca 1.19 mld lei.Beneficiile cu efect local (fig. 4.7), rezultate în urma dezvoltării infrastructurii de gestionare a deşeurilor deambalaje din mediul rural şi urban, se referă la: 1) valoarea de piaţă a materialelor utile recuperate; 2) costulvolumului recuperat din depozitele de gunoi în urma excluderii de la depozitare a materialelor reciclabile. Primacategorie de beneficii sunt percepute direct de serviciile de salubrizare din mediul rural şi de agenţii economiciimplicaţi în colectarea şi sortarea deşeurilor de ambalaje din oraşe, iar a doua categorie de beneficii ţine maimult de autorităţile locale care sunt responsabili de construirea depozitelor de deşeuri. Fig. 4.7 Beneficii cu efect local (exclusiv beneficiile de fond realizate de sectorul privat fără interveţia statului) 140,000 120,000 100,000 mii lei 80,000 60,000 40,000 20,000 0 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Valoarea materialelor utile recuperate 0 0 917 31,607 50,728 59,280 74,146 86,202 98,966 112,461 126,711 Costul volumului recuperat din depozitele de 0 0 71 2,625 4,203 4,883 6,083 7,046 8,066 9,143 10,281 gunoiImpactul fiscal. Costurile bugetare (suportate de FEN), care ţin exclusiv de gestionarea deşeurilor de ambalaje,sunt foarte mici în comparaţie cu celelalte opţiuni, alcătuind circa 9.5 mil lei pentru următorii 10 ani. Acestlucru se datorează faptului că din anul 2014 gestionarea deşeurilor de ambalaje este suportată integral decompaniile ce plasează ambalaje pe piaţă. Numai în anul 2013, până la adoptarea noului sistem de gestionare adeşeurilor de ambalaje, se va cheltui conform planului 7.5 mil lei pentru dezvoltarea infrastructurii de colectareşi sortare a deşeurilor reciclabile în anumite comune, iar începând cu anul 2014 se va cheltui din buget (FEN)doar pentru sistemul informaţional de raportare a realizării obiectivelor de valorificare şi pentru administrareaacestui proces în continuare: 450 mii lei în anul anual 2014 şi câte 200 mii lei anul din 2015.Este important de menţionat că din anul 2014, veniturile FEN vor scădea cu peste 100 mil lei, în urma stabiliriisistemului nou de reglementare a modului de taxare a ambalajelor şi de gestionare a deşeurilor de ambalaje.Totodată, este posibil o acumulare de fonduri în FEN din penalizările cu privire la nerealizarea obiectivelor devalorificare a deşeurilor de ambalaje de către agenţii economici. Mărimea acestor acumulări nu poate fi estimatăla acest moment.Impactul administrativ. Impact administrativ, determinat de opţiunea dată, se referă, în principal, la ajustareacadrului legislativ necesar gestionării deşeurilor de ambalaje.Așadar, este nevoie de modificat Legea (Nr. 1540 din 25.02.1998) privind plata pentru poluarea mediului astfelca să se excludă de la plata ecologică a ambalajelor şi produselor ambalate introduse pe piaţa naţională de cătreimportatori şi producători locali.Totodată, este nevoie de elaborat şi adoptat o Hotărâre de guvern privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilorde ambalaje care să stabilească: 1) condiţiile obligatorii pentru introducerea pe piaţă a ambalajelor (stabilite încorespundere cu Directiva UE 94/62/EC privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje); 2) principiile specificeactivităţii de gestionare a deşeurilor de ambalaje; 3) obligaţiile autorităţilor centrale şi locale în procesul decontrol/autorizare a activităţilor de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje; 4) obligaţiileoperatorilor economici care introduc pe piaţă ambalaje şi a celor antrenaţi în procesul de gestionare aambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje; 5) obiectivele de valorificare/reciclare a deşeurilor de ambalaje; 6)procedura de raportare privind plasarea pe piaţă a ambalajelor şi gestionarea ambalajelor şi deşeurilor deambalaje; 7) modul de sancţionare a încălcărilor legale; 8) modul de emitere a autorizațiilor/licenţelor îndomeniul gestionării deşeurilor de ambalaje; 10) procedura de evaluare şi autorizare a operatorilor economici în 19

×