Concept privind revitalizarea integrata a Centrului Istoric al orasului Chisinau

9,609 views

Published on

Concept privind revitalizarea integrata a Centrului Istoric al orasului Chisinau

Published in: Education
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
9,609
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
6,361
Actions
Shares
0
Downloads
88
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Concept privind revitalizarea integrata a Centrului Istoric al orasului Chisinau

  1. 1. Hist.Urban Program de Vecinătate INTERREG III B CADSES CONCEPT privind revitalizarea integrată a Centrului Istoric al oraşului Chişinău (document în lucru) Proiect finanţat de Proiect implementat de Uniunea Europeană Asociaţia Plai Resurse
  2. 2. Asociaţia “Plai Resurse” CONCEPT privind revitalizarea integrată a Centrului Istoric al oraşului Chişinău (document în lucru) Elaborat în cadrul proiectului Hist.Urban «Revitalizarea integrată a oraşelor istorice în scopul dezvoltării policentrice durabile» finanţat de către Uniunea Europeană CHIŞINĂU 2008Proiect finanţat deUniunea Europeană
  3. 3. Concept privind revitalizarea integrată a Centrului Istoric al oraşului Chişinău 2
  4. 4. Concept privind revitalizarea integrată a Centrului Istoric al oraşului Chişinău CUPriNsiNTrOdUCErE .............................................................................. 4GlOsar ........................................................................................ 51. DIsfUnCţIonAlItăţI şI PRoblEmE .....................................6 1.1. PREzEntARE gEnERAlă ............................................................................... 6 1.2. PRoblEmE şI DIsfUnCţIonAlItăţI .......................................................... 72. DElImItAREA zonEloR DE REvItAlIzARE ...........................9 2.1. zonE DE REvItAlIzARE ............................................................................... 9 2.2. oRAşUl DE Jos, zonA 1 ............................................................................ 11 2.3. oRAşUl DE Jos, zonA 2 ............................................................................ 13 2.4. oRAşUl DE sUs ......................................................................................... 163. vIzIUnE, obIECtIvE şI ACtIvItăţI DE REvItAlIzARE ......18 3.1. vIzIUnEA .................................................................................................. 18 3.2. obIECtIvE stRAtEgICE ............................................................................ 19 3.3. ACtIvItăţI DE CooRDonARE A PRoCEsUlUI DE REvItAlIzARE .............. 20 3.4. obIECtIvE şI ACtIvItăţI DE REvItAlIzARE A oRAşUlUI DE Jos, ZONa 1 ........................................................................................... 23 3.5. obIECtIvE şI ACtIvItăţI DE REvItAlIzARE A oRAşUlUI DE Jos, ZONa 2 ........................................................................................... 24 3.6. obIECtIvE şI ACtIvItăţI DE REvItAlIzARE A oRAşUlUI DE sUs............ 254. PlAnUl ACtIvItăţIloR DE REvItAlIzARE ......................... 27 4.1. ACtIvItăţI lA nIvElUl întREgUlUI CEntRU IstoRIC ............................ 27 4.2. ACtIvItăţI lA nIvElUl zonEloR IstoRICE ............................................. 295. REAlIzAREA ACtIvItăţIloR DE REvItAlIzARE ..................31 5.1. oPoRtUnItăţI DE PARtEnERIAt PUblIC-PRIvAt .................................... 31 5.2. moDElE DE PARtEnERIAtE PUblICE – PRIvAtE ....................................... 31 5.3. RolUl AUtoRItăţIloR PUblICE loCAlE .................................................. 32 5.4. RolUl sECtoRUlUI PRIvAt....................................................................... 33 5.5. RolUl soCIEtăţII CIvIlE ........................................................................ 35 5.6. EtAPE DE ImPlEmEntARE A PRoIECtEloR DE REvItAlIzARE PRIn PPP ... 36 5.7. fACtoRII AsIgURăRII sUCCEsUlUI ImPlEmEntăRII PRoIECtEloR DE RE- vItAlIzARE ............................................................................................... 37 3
  5. 5. Concept privind revitalizarea integrată a Centrului Istoric al oraşului ChişinăuINTRODUCERE Mutaţiile economice, demografice şi sociale din republică în perioada de după 1990 au accentuat lipsade interes pentru vestigiile trecutului, sacrificarea acestora pentru interese meschine şi câştiguri imediate.Comunitatea specialiştilor în domeniu, opinia publică şi societatea civilă este încă neobişnuită să reacţionezesau să se solidarizeze pentru o păstrarea şi valorificarea patrimoniului istoric cultural. Prezentul Concept derevitalizare a Centrului Istoric al municipiului Chişinău reprezintă unul din primele documente în domeniuelaborate în ultimii 15-20 ani, care prezintă opinia despre abordarea revitalizării integrate din perspectivasocietăţii civile care să stimuleze înţelegerea necesităţii revitalizării patrimoniului istoric, dar şi o încercare dea stabili condiţiile cadru necesare pentru demararea unui proces integrat de revitalizare. Centrul Istoric Chişinău reprezintă un perimetru teritorial şi administrativ delimitat între trei sectoare aleChişinăului cu o suprafaţă de 120 ha şi o populaţie de 46700 persoane ce cuprinde: 187 cartiere, inclusiv164 cartiere cu necesităţi de reabilitare. Datorită unei perioade îndelungate fără activităţi de revitalizare multedintre monumentele istorice amplasate în acest perimetru au fost distruse iar cele rămase necesită urgent săfie reabilitate. Din întreg patrimoniul cultural istoric au mai rămas doar 3 insuliţe disparate care concentreazăcompact monumente clădiri istorice dar şi aspectul general urbanistic –arhitectural constituit istoric. Păstrareaşi revitalizarea lor reprezintă o importantă provocare pentru oraşul Chişinău. Scopul prezentului Concept este prezentarea unei abordări de revitalizare a Centrului Istoric Chişinăudin perspectiva societăţii civile, care să stimuleze înţelegerea necesităţii revitalizării patrimoniului istoric şi săprezinte condiţiile-cadru necesare pentru demararea unui proces de reabilitare în Centrul Istoric. Prevederile Conceptului se concentrează asupra celor trei zone ale Centrului Istoric al oraşului Chişinău,prevăzând viziunea, obiectivele strategice şi specifice şi proiecte de planuri concrete de activităţi de revi-talizare a acestor zone. Conceptul de revitalizare integrată stabileşte obiective şi activităţi planificate pe termen scurt, mediu şilung în cadrul procesului de reabilitare şi cuprinde domeniile de acţiune „Patrimoniu cultural”, „Dezvoltareeconomică şi infrastructură publică”, precum şi „Cultură şi turism”. Principalele recomandări privind direcţiile de revitalizare a Centrului Istoric sunt: (i) declararea CentruluiIstoric al Chişinăului drept zonă interzisă pentru experienţe urbanistice pe o perioadă de cel puţin încă 1-2ani; (ii) stabilirea şi delimitarea dreptului de proprietate prin efectuarea unui studiu de cercetare asupra monu-mentelor de importanţă istorico-culturală şi arhitecturală; (iii) efectuarea reinventarierii tuturor monumentelor,pentru a stabili cu certitudine lista acelor monumente care trebuie protejate şi excluderea celor ce nu prezintăo importanţă semnificativă; (iv) crearea bazei de date asupra proprietarilor fiecărei clădiri în particular cu de-scrierea caracteristicilor istorice, arhitecturale, a stării tehnice, existenţei infrastructurii; (v) elaborarea strat-egiei de revitalizare pe o perioadă de 10-15 ani; (vi) aprobarea obiectivelor de revitalizare pe termen mediude 3-5 ani; (vii) elaborarea planului de acţiuni de revitalizare care va constitui detalierea principiilor cuprinseîn strategie şi o listă de proiecte prioritare, grupate pe zone istorice; (viii) delimitarea zonelor de intervenţieşi a acţiunilor care vor fi implementate în următorii 2-3 ani; (ix) crearea Fondului cultural municipal de revi-talizare care va avea ca scop finanţarea proiectelor mici şi mijlocii şi co-finanţare în realizarea proiectelorde anvergură; (x) elaborarea criteriilor de selectare a proiectelor de reabilitare a patrimoniului cultural şi se-lectarea proiectelor ce se vor încadra organic în ambianţa istorică, cu o strictă respectare a reţelei vechi destrăzi. Însă, până la iniţierea activităţilor de revitalizare sunt necesare realizarea unui şir de alte acţiuni priori-tare, precum elaborarea unei strategii de revitalizare, modificarea cadrului legal în domeniu, aprobarea unorreglementări de stimulare a investirii capitalului privat în activităţile de regenerare urbană etc. Astfel, activităţileindicate în prezentul Concept vor putea fi implementate în funcţie de existenţa documentelor specificate maisus, dar şi a prevederilor legale necesare, mecanismelor de parteneriat public – privat, disponibilităţii mijlo-acelor financiare şi a programelor de finanţare. 4
  6. 6. Concept privind revitalizarea integrată a Centrului Istoric al oraşului ChişinăuGLOSAR Zona Istorică, Oraşul de Jos, Zona 1 – zonă teritorială cuprinsă între actualele străzi: str. Colum-na – bulevardul Renaşterii - str. Albişoara - str. Ismail, în care au fost atestate primele aşezări umane aleChişinăului. Zona Istorică, Oraşul de Jos, Zona 2 - zonă teritorială cuprinsă între actualele străzi: str. Columna –bulevardul Mihai Viteazul – str. Albişoara – bulevardul Renaşterii, constituită după 1739. Zona Istorică, Oraşul de Sus - zonă teritorială cuprinsă între actualele străzi: str. Mateevici – str. Şciusev– str. Columna - str. Ciuflea, constituită ca urmare a planificării urbane prevăzută de Primul Plan UrbanisticGeneral, elaborat în 1817 şi aprobat în 1834. Plan Urbanistic General. Document care face parte din programul de amenajare a teritoriului şi de dez-voltare a localităţilor care cuprinde analiza, reglementările şi regulamentele locale de urbanism pentru întregteritoriul administrativ (suprafeţe din intravilan, cât şi din extravilan) şi care stabileşte norme generale pe bazacărora se elaborează ulterior, în detaliu, la scara mai mică, PUZ-urile şi PUD-urile. Obiective strategice. Ţinte de dezvoltare ale unei localităţi de importanţă majoră pentru societate, întermeni de beneficii pe termen lung pentru beneficiarii finali. Politici urbane. Direcţii de acţiune, formulate de Consiliul local, privind modul de rezolvare a unor cat-egorii identificabile de probleme. Direcţiile de acţiune se realizează pe următoarele domenii: politica de tere-nuri, politica de locuinţe, dezvoltarea economică, îmbunătăţirea serviciilor publice, protecţia mediului, revi-talizarea urbană (IHS - Stabilirea sistemului de indicatori de analiză diagnostic, Martie 2002). Programe urbane. Prezentare scrisă a planului de activitate în care sunt stabilite în ordinea desfăşurăriilor scopurile, principiile şi activităţile propuse pentru o perioadă determinată. Proiect. Consecutivitate de acţiuni şi activităţi delimitate în timp, implementate conform termenilorspecificaţi în program, asigurate cu un buget, aflate în responsabilitatea unui coordonator. Plan Urbanistic Zonal. Proiect care are caracter de reglementare specifică detaliată a dezvoltării urban-istice a unei zone din localitate (acoperind toate funcţiile: locuire, servicii, producţie, circulaţie, spatii verzi,instituţii publice etc.) şi asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe a zonei cu prevederile PUG-uluilocalităţii din care face parte. Prin PUZ se stabilesc obiectivele, acţiunile, priorităţile, reglementările de urban-ism (permisiuni şi restricţii) necesare în utilizarea terenurilor şi conformarea construcţiilor din zona studiată. Plan Urbanistic de Detaliu. Documentaţia aferentă Planului Urbanistic General (PUG) şi Planului Ur-banistic Zonal (PUZ), explicând şi detaliind conţinutul acestor planuri, sub formă de prescripţii şi recomandări,corelate cu condiţionările din Certificatul de Urbanism, în vederea urmăririi şi aplicării lor. PUD reprezintădocumentaţia prin care se asigură condiţiile de amplasare, dimensionare, conformare şi servire edilitară, aunuia sau mai multor obiective, în corelare cu funcţiunea predominantă şi vecinătăţile imediate (se studiazămai multe amplasamente, opţiunea pentru realizarea unei construcţii compatibilă cu funcţiile urbane). Regulament local de urbanism. Documentaţie aferentă Planului Urbanistic General (PUG) şi Planu-lui Urbanistic Zonal (PUZ), care explică şi detaliază conţinutul acestor planuri, sub formă de prescripţii şirecomandări, în vederea urmăririi şi aplicării lor. (Urbanproiect, România - Ghid privind elaborarea şi apro-barea regulamentelor locale de urbanism GM – 007 - 2000). 5
  7. 7. Concept privind revitalizarea integrată a Centrului Istoric al oraşului Chişinău 1. DIsfUnCţIonAlItăţI şI PRoblEmE 1.1. PREzEntARE gEnERAlă Oraşul Chişinău concentrează cea mai mare colecţie a obiectelor de arhitectură din Republica Moldova.În conformitate cu Decizia nr. 104/6366 din 18.08.1994 a Primăriei Chişinău, anexa nr. 4, în intravilanul urbansunt amplasate 977 monumente istorice care sunt ocrotite de stat. Dintre acestea, 236 obiecte şi complexesunt protejate ca monumente de importanţă naţională şi 741 ca obiecte de patrimoniu local. Din numărultotal de monumente istorice 857 edificii sunt amplasate în Oraşul vechi denumit şi Centrul Istoric Chişinău înconformitate cu prevederile Hotărârii Consiliului de Miniştri al RSSM nr. 23 din 17 ianuarie 1986. Harta 1. Poziţionarea teritorială a Centrului Istoric Chişinău Sursa: Planul Urbanistic General al or. Chişinău. Reglementari – piese desenate. Teren-A. Zonare funcţională. Planşele 2-3. Centrul Istoric Chişinău reprezintă un perimetru teritorial compact cu o suprafaţă de 120 ha şi o populaţiede 46700 persoane, ce cuprinde 187 cartiere (inclusiv 164 cartiere cu necesităţi de reabilitare urbană). Înacest perimetru sunt 65 de străzi, cu cca. 4 mii de case construite în diferite perioade, 24% sunt obiecte depatrimoniu de importanţă naţională sau locală, protejate de stat. Procentul de ocupare a teritoriului este de40–65%. Zonele construcţiei locative ocupă cca. 43%, zonele cu destinaţie comercială - 25%, zonele spe-ciale: 28% şi zonele cu construcţie industrială: cca. 4% (36 corpuri industriale). Doar 6% din totalul clădirilor sunt obiecte de patrimoniu naţional ocrotite de stat, iar fiecare a zeceaconstrucţie din lista de obiecte de patrimoniu naţional şi local din Chişinău a fost distrusă în perioada 1994-2007. Un număr de 23 din monumentele de arhitectură se găsesc în afara zonei istorice. 6
  8. 8. Concept privind revitalizarea integrată a Centrului Istoric al oraşului Chişinău În Centrul Istoric sunt amplasate 19 biserici, 38 edificii administrative şi şcoli, iar valoarea de locaţieturistică importantă este deservită de 16 hoteluri, 70 restaurante şi cafenele. Majoritatea agenţiilor de turismîşi au stabilite oficiile în Centrul Istoric. În mare parte, obiectele de patrimoniu sunt amplasate de-a lungul principalelor străzi istorice ale capi-talei, conservând faţadele unor edificii construite în diverse stiluri de arhitectură în proporţie de 5-65% dinnumărul total de case. Astfel, străzile şi trama stradală au păstrat o anumită individualitate. Valoarea obiectelor de patrimoniu este accentuată datorită planimetriei specifice unei localităţi medievale(în zona oraşului vechi), precum şi a structurii de cartiere închise (în zona istorică) care, datorită regulamen-telor de intervenţie, trebuiesc păstrate în cazul noilor construcţii. Totodată, celelalte clădiri din zona istoricăce nu au valoare de obiect de arhitectură nu sunt întreţinute pentru a evidenţia piesele de patrimoniu dinpreajmă, nu sunt dotate cu elemente de infrastructură modernă. În lipsa unor planuri de amenajare şi integrare a străzilor în ansamblul arhitectural, majoritatea cartierelorau conservat unele faţade ale clădirilor istorice, iar în interiorul cartierelor au fost amplasate construcţii care,adeseori, nu armonizează cu peisajul urban sau sunt spaţii sub-utilizate. În mare parte, oraşul vechi şi zonaistorică a Chişinăului nu are suficiente spaţii verzi (cu excepţia Grădinii publice şi a Parcului Catedralei). 1.2. PRoblEmE şI DIsfUnCţIonAlItăţI Oraşul Chişinău dispune de cea mai mare colecţie de monumente de arhitectură din ţară, dar aceasta secaracterizează printr-o stare avansată de degradare continuă. Principalele probleme şi disfuncţionalităţi aleconservării, protejării, valorificării şi promovării patrimoniului istoric al municipiului Chişinău sunt: 1. Cadru normativ cu viziuni pro-europene de salvgardare şi valorificare inteligentă a patrimoniului, dar neajustat şi neaplicat la exigenţele convenţiilor UNESCO în domeniul ocrotirii patrimoniului cultural la care Republica Moldova este parte din 2002. 2. Cadrul instituţional nedezvoltat şi pasivitatea instituţiilor publice municipale şi neguvernamentale în salvgardarea patrimoniului naţional amplasat în Chişinău. 3. Fiecare a zecea clădire din patrimoniul cultural-istoric de importanţă naţională şi locală a Chişinăului a fost distrusă în perioada 1994-2007 pe fundalul unei lipse de proiecte de amploare pentru salvarea şi valorificarea acestora. 4. Centrul istoric rămâne un spaţiu teritorial şi administrativ delimitat între mai multe sectoare ale Chişinăului. 5. Percepţia spaţiului istoric drept o zonă degradată şi insalubră, datorită stopării oricăror intervenţii de construcţii şi reconstrucţii în zonă precum şi datorită puţinelor investiţii în reabilitarea sistemelor de infrastructură de servicii publice. 6. Demolarea sau deteriorarea monumentelor de arhitectură şi istorice din centrul capitalei are loc prin: • construcţia unor edificii noi (inclusiv de 16 şi mai multe etaje) • intervenţii şi reparaţia faţadelor fără respectarea normelor aplicate obiectelor cu valoare de pat- rimoniu • deteriorare prin neglijenţă, • distrugerea în urma factorilor climaterici, seismici şi de altă natură. 7. Prezenţa spaţiilor industriale mari. Păstrarea funcţiei industrial-productive în Centrul Istoric se pe- trece pe fondul lipsei unei viziuni de redimensionare şi ajustare la standarde moderne, a corpurilor industriale mari. Acestea sunt poluante, cu tehnologii productive depăşite sau au un grad înalt de subutilizare a terenului. Astfel, în Zona industrială „Centru” (cca. 40 ha) sunt amplasate 36 corpuri industriale inclusiv întreprinderi mari precum: „Bucuria” SA, „Aroma” SA, „Ionel” SA, „ICAM” SA, „Viitorul” SA, „Steaua-Reds” SA, „Hidropompa” SA, „Vibropribor” ÎS. La acestea se adaugă 10 între- prinderi mari în imediata apropiere de Centrul Istoric. Acestea trebuie redimensionate, ecologizate sau evacuate din centrul oraşului Chişinău. 7
  9. 9. Concept privind revitalizarea integrată a Centrului Istoric al oraşului Chişinău 8. Circulaţia transportului defectuoasă. Datorită amplasării geografice şi lipsa unor centuri de ocolire, circulaţia transportului între sectoarele oraşului se face prin Centru. 9. Insistenţa promovării construcţiei bulevardului Cantemir în zona istorică cu autorizarea demolării obiectelor de patrimoniu istoric, care va afecta grav Centrul Istoric prin faptul că: • vor fi demolate 26 edificii de patrimoniu (2,7% din clădirile istorice), inclusiv: 13 propuse în Reg- istrul monumentelor de Academia de Ştiinţe a Moldovei, 18 case de locuit, 1 edificiu al unei şcoli, 1 casă memorială (atletul I. Zaichin), 1 complex de clădiri aferent bisericii Sf. Mare Mucenic Haralambie, 1 casă parohială, 1 casă a administraţiei averii mănăstireşti de pe Muntele Athos, 2 unităţi comerciale de epocă, 1 atelier. • vor fi demolate cca. 130 case de locuit contemporane • cca. 400 familii strămutate în alte locuinţe, • costuri înalte (bd. Cantemir va costa estimativ 100 - 300 mln Euro). 10. Lipsa unor proiecte turistice de anvergură. 11. Zonă istorică puţin studiată şi mediatizată. Din aceste considerente, datorită penuriei de informaţie despre valorile capitalei, opinia publică este manipulată prin specularea necesităţilor optimizării schemelor de transport prin centru, modernizării sub-zonelor centrale neîntreţinute, dezvoltării com- plexelor comerciale mari, etc. De aici rezultă şi numeroasele cereri de a elimina unele edificii din Registrul monumentelor. 12. Lipsa unei viziuni de consens de valorificare a obiectelor de patrimoniu. 13. Slaba implicare a societăţii civile în acţiuni de salvgardare a patrimoniului istoric. 14. Continuarea intervenţiilor în zona istorică fără respectarea Memorandumului, care limitează intervenţiile arhitecturale şi de construcţie în această zonă a oraşului. 8
  10. 10. Concept privind revitalizarea integrată a Centrului Istoric al oraşului Chişinău 2. DElImItAREA zonEloR DE REvItAlIzARE 2.1. zonE DE REvItAlIzARE Sistematizarea Chişinăului porneşte de la începuturile aşezării, mai întâi rudimentar iar ulterior, odatăcu trecerea timpului, în mod organizat şi structurat. Structura urbană a oraşului s-a format pornind de laintersecţia căilor comerciale, care în mod firesc au format în perioada medievală străzile principale alelocalităţii. La joncţiunea acestora s-au format primele pieţe comerciale cu prăvălii şi locuinţe în jurul lor. Treidirecţii ce alcătuiesc un triunghi au determinat structura de dezvoltare urbană a târgului medieval: (i) caleade comunicare pe râul Bâc, care era navigabil în evul mediu, până la construirea primelor mori de apă; (ii)drumul de comunicare Est-Vest: vadul Nistrului – Căpriana, ca sector al drumului comercial de la Nistru sprevadul de la Prut - Drumul mare Tătăresc; (iii) drumul de comunicare Nord-Sud: Orhei – Gura Galbinei, careconstituia un segment al unui drum important ce lega cetăţile de la Dunăre şi mare cu cele de la nord1. Oraşul se dezvoltă în continuare având tendinţa de creştere urbană cu deplasarea oraşului spre nord,în amonte pe Bâc unde, după 1739, s-a format partea nouă a oraşului. Pe parcursul secolelor ce au urmatChişinăul a suferit transformări calitative şi destul de rapide. Devenit oraş în sec. XVII, Chişinăul începesă înglobeze satele învecinate, apar bariere la intrările oraşului, se dezvoltă infrastructura, apar instituţiileadministraţiei orăşeneşti. Către începutul secolului XIX se stabilesc practic toate elementele constituantestructurale orăşeneşti: bariere, centrul comercial şi administrativ, reţeaua de străzi. După 1812, Chişinăul devine oficial centrul administrativ al Basarabiei. Urmând tendinţa celorlalte oraşeale Rusiei, noua administraţie elaborează un proiect de extindere teritorială a urbei pe principii neoclasiceruse cu modificarea structurii urbane medievale. Aspectul nou stabilit prin Planul Urbanistic din 1834 eraoferit prin delimitarea spaţiului urban, din partea de sus a oraşului, în cartiere rectangulare cu străzi paralele,adeseori peste arterele constituite istoric. Oraşului Nou, Oraşul de Sus, cum i se mai spunea i s-a dat o structură ortogonală, luându-se ca suportde reţea străzile existente paralele cu rîul Bâc. Perpendicular pe acestea s-au prelungit unele străzi exis-tente (de exemplu: drumul Galbenei – Vlaicu Pârcălab) şi au fost trasate altele. S-a creat astfel o diferenţăstructurală dintre Oraşul de Jos, cu structură urbană medievală şi Oraşul de Sus, cu străzi drepte şi cartiereoctogonale, ceea ce conferă individualitate oraşului Chişinău. Acest contrast de stiluri în planificarea urbanăa străzilor, abundenţa de edificii istorice de valoare din perioade diferite oferă personalitate oraşului Chişinăuşi creează oportunităţi pentru dezvoltarea proiectelor turistice, culturale sau de reprezentare. Această diferenţiere duală a durat până în a doua jumătate a sec. XX, când structura Oraşului Nou aînceput să fie extinsă în mod deliberat asupra Oraşului Vechi. Replanificarea Oraşului de Jos sau Oraşului Vechi a început în urma realizării Planului general dereconstrucţie a Chişinăului (elaborat sub conducerea acad. A.V. Şciusev). Conform acestui Plan, Oraşul deJos, Centrul istoric al Chişinăului, a fost divizat de actualul bulevard al Renaşterii. După al Doilea RăzboiMondial, odată cu trasarea pe strada Albişoara a auto-magistralei care uneşte sectoarele Botanica, Buiucanişi Râşcani, s-a încheiat ultima etapă de încadrare a Centrului istoric al Chişinăului în primul inel de transportorăşenesc. Urmând toate aceste etape de sistematizare teritorială, din structura medievală prezervată aproape înîntregime pe parcursul a câteva secole şi până în a doua jumătate a secolului XX, în prezent s-au păstratdoar trei sectoare care concentrează compact vestigii ale patrimoniului istoric cultural, care determină iden-titatea Chişinăului. Aceste zone sunt: 1. Oraşul de Jos, Zona 1 2. Oraşul de Jos, Zona 2 3. Oraşul de Sus. 1 Concepţia Planului Urbanistic General al mun. Chişinău, aprobată prin Decizia Consiliului Municipal Chişinăunr. 9/5 din 6 aprilie 2004 „Cu privire la aprobarea Concepţiei Planului urbanistic general al municipiului Chişinău”, vol. 1.Studiul Diagnostic, p. 173. 9
  11. 11. Concept privind revitalizarea integrată a Centrului Istoric al oraşului Chişinău În perioada 2000-2007, consorţiul internaţional de specialişti sub conducerea Institutului Naţional deCercetări şi Proiectări „UrbanProiect”, o serie de instituţii de proiectare (Chişinău Proiect, „Linia Nova” SRL,Centrul de Investigaţii şi Studii Strategice, Business Consulting Institute, „IHS” SRL din România şi InstitutulBelNiipGradoStroitelistva din Belarusi) şi direcţii ale Primăriei municipale, cu asistenţa financiară PNUD Mol-dova au elaborat Concepţia Planului Urbanistic General, aprobată prin Decizia Consiliului Municipal Chişinăunr. 9/5 din 6 aprilie 2004 şi Planul Urbanistic General, aprobat prin decizia Consiliului Municipal Chişinău nr.68/1-2 din martie 2007. Elaborarea acestor documente a fost precedată de studii şi analize sectoriale, inclu-siv asupra Centrului Istoric. Rezultatele studiilor scot în evidenţă existenţa şi caracteristicile zonelor nominal-izate, inclusiv tipologizarea specifică a programelor de revitalizare pentru fiecare zonă în parte, reieşind dincaracteristicile şi specificul fiecărei zone. Harta 2. zonare funcţională a Centrului Istoric al or. Chişinău Sursa: Planul Urbanistic General al or. Chişinău. Reglementări – piese desenate. Teren-A. Zonare funcţională. Planşele 2-3 Regulamentul de zonare funcţională a Planului Urbanistic General reprezintă o primă încercare de astabili reguli cu privire la desfăşurare a activităţilor de construcţie şi reconstrucţie în Centrul istoric al oraşului.Regulamentul recunoaşte Centrul Istoric amplasat în partea centrală a oraşului ca teritoriul „Oraşului deSus şi Oraşului de Jos” din sec. XIX, iar sarcina de bază a documentului este de a instala astfel de regulide construcţie, care vor permite de a păstra specificul arhitecturii urbane, monumentele de istorie şi cultură,menţinând oraşul în parametrii existenţi şi asigurând calitatea mediului urban al sec. XXI.10
  12. 12. Concept privind revitalizarea integrată a Centrului Istoric al oraşului Chişinău 2.2. oRAşUl DE Jos, zonA 1 Delimitare teritorială. Zona Oraşului de Jos, Zona 1 este teritorial cuprinsă între actualele străzi: str.Columna – bulevardul Renaşterii - str. Albişoara - str. Ismail. Stilul urbanistic caracteristic principal al acestei zone este că aici este planimetrie specifică uneilocalităţi medievale cu o structură de cartiere închisă şi neproporţionale şi tramă stradală radială care estevaloroasă ca obiect de o complexitate istorică urbană. Constituire istorică. Zona Oraşul de Jos, Zona 1 este cea mai veche parte a Chişinăului. În aceastăzonă au fost construite primele spaţii locuite, amplasate lângă izvorul natural Fântâna Albişoara sau Fântâ-na Mare, din preajma colinei Măzărache. În prezent locul primelor aşezări ale constituirii Chişinăului estepăstrat doar într-o formă rudimentară. Tocmai în acest sector, o perioadă îndelungată, între sec. XV – XVIII,Chişinăul ocupa o fâşie îngustă pe malul drept al r. Bâc, iar în jurul colinei Măzărache erau amplasate casede locuit de tip popular ţărănesc. Ca şi în sate spaţiile masivelor de locuit insulare aveau dimensiuni şi formediferite, amplasate în conformitate cu trama stradală, formată din direcţiile drumurilor de tranzit şi de legăturăcu satele din hinterland. Spre podul de pe r. Bâc de lângă colina Râşcani veneau toate drumurile localităţii,iar acest fapt a determinat structura tramei stradale ulterioare şi conexiunea loc cu segmentele drumurilorcomerciale care legau Chişinăul cu alte localităţi importante de atunci. După extinderea oraşului în partea desus şi crearea Oraşului Nou, Zona 1 a Oraşului de Jos a avut mult de suferit, transformându-se într-o zonăde depozite pentru pieţele din apropiere şi practic a pierdut din însemnătatea sa compoziţional-spaţială, înstructura oraşului. Harta 3. Delimitarea teritorială a zonei oraşul de Jos, zona 1 Sursă: Planul Urbanistic General al or. Chişinău. Reglementări – piese desenate. Teren-A. Zonare funcţională. Planşele 2-3 11
  13. 13. Concept privind revitalizarea integrată a Centrului Istoric al oraşului Chişinău Valoare istorică şi de patrimoniu. Edificiile de patrimoniu din această zonă, deşi sunt puţine la numărau o mare importanţă şi valoare. Valoarea lor de patrimoniu este accentuată datorită planimetriei speci-fice unei localităţi medievale şi stradelelor radiale ale structurii urbane medievale (sec. XVI-XVIII), carepăstrează încă monumente specifice modului de viaţă format istoric. Totuşi, majoritatea edificiilor sunt înstare degradată. Obiectele de arhitectură nu sunt întreţinute într-o manieră care să evidenţieze pieselede patrimoniu din preajmă, nu sunt dotate cu elemente de infrastructură modernă, nu sunt exploatate înscopuri excursioniste. Datorită dezvoltării în lipsa unor planuri de amenajare a străzilor ca unui organismarhitectural integru majoritatea cartierelor înscrise au conservat unele faţade ale clădirilor istorice, iar îninteriorul cartierelor au fost amplasate construcţii care nu armonizează cu peisajul urban. Printre clădirilevechi sunt un număr mare de oficii, care nefiind dotate cu parcări creează ambuteiaje pe străzile cu ca-pacitate de trafic redusă. Caracteristica arhitectural-tipologică: zonă predominată de clădiri destinate fondului locativ, suficientîncărcată cu unităţi comerciale şi de producţie. boxa 1. Caracteristica arhitectural tipologică a oraşului de Jos, zona 1 Obiecte Unităţi Comentarii Clădiri de cult Biserici 5 (1 demolată) Sf. Harampie, Sf. Vineri, Măzărache, Sf. Gheorghe, Armenească Sinagogi 1 Alte 2 mari complete au fost distruse Pieţe comerciale 1 Funcţinală până în prezent Scuaruri 1 Neamenajat Industriale Mori cu aburi 1 Str. Şipotelor Complex industrial 1 Str. Armenească colţ cu Cojocarilor Atelier de mobilă 1 Stare avansată de uzură Han cu tractir 1 Str. Iacob Hâncu (distrus) Şcoli, gimnazii 1 Şcoală primară Fond locativ 12 Case aristocratice cu 1-2 etaje, conace urbane Sursa: T. Nesterov. „Starea actuală şi evoluţia stării patrimoniului istoric urban construit în oraşele istorice din Republica Moldova” Zonare funcţională. Zonele cu destinaţie comercială constituie peste 30% din suprafaţa zone iar celespeciale ocupă încă 30%. Obiectivele de comerţ şi servicii au cel mai mare grad de ocupare în zonă şi înprezent ocupă practic toate clădirile amplasate de-a lungul principalelor bulevarde şi străzi ale zonei. Înperimetrul zonei sunt peste 215 edificii şi structuri comerciale, inclusiv Piaţa Centrală şi Centrul Comercial„Unic” şi respectiv peste 80 unităţi speciale. În zona de proximitate imediată sunt amplasate alte circa 30unităţi comerciale şi speciale. Zonele comerciale şi de servicii includ atât suprafeţele ce permit activitateacomercială, cât şi edificii care pot fi date în arendă şi exploatarea cărora aduce venit (clădirile destinateoficiilor, hotelurilor ş. a.), iar deseori funcţiunile comerciale sunt comasate cu cele administrative, de locuireşi altele. În perimetrul acestei zonei sunt 11 corpuri industriale. De-a lungul r. Bâc există însă alte 5. Spaţiileverzi sunt foarte sărace în această zonă, doar 3 suprafeţe compacte. Caracteristicile zonării acestei zoneisunt prezentate în tabelul ce urmează.12
  14. 14. Concept privind revitalizarea integrată a Centrului Istoric al oraşului Chişinău tabel 1. Caracteristica zonării funcţionale a oraşului de Jos, zona 1 Număr # Zone funcţionale unităţi 1. Loturi de teren private 35 2. Edificii proprietate privată 130 3. Edificii proprietate de stat 7 4. Parcele comerciale 215 5. Parcele speciale 86 6. Corpuri industriale 11 7. Parcele cu clădiri şubrede 72 8. Spaţii verzi 3 Sursa: Planul Urbanistic General al oraşului Chişinău, Studii sectoriale, capitolul 6 „Patrimoniul construit şi protejat” Monumente de istorie şi patrimoniu reprezentative. Bisericile “Naşterea Maicii Domnului” (Măzărache,1752, stil vechi moldovenesc), “Sfântul Gheorghe” (1819), Sfântul Haralamb, Armenească, conac urban dinprima jumătate a secolului al XIX-lea, cu faţadele decorate în stil neoclasic, peste 100 case individuale de lajumătatea secolului al XIX-lea, cu faţadele decorate în stil neoclasic şi electic; clădirea fostei şcoli primire asocietăţii de ajutor reciproc, sec. XIX, imobil cu unităţi comerciale de la începutul secolului al XIX-lea, com-plexul aferent bisericii Sfântul Mare Mucenic Haralambie; casele clerului administrării moşiilor mănăstireşti„Închinate Sf. Munte Athos” din jumătatea a doua a sec. al XIX-lea, atelier de confecţionat mobilă de la în-ceputul secolului al XX-lea, în stil modern ş. a. Măsuri principale de revitalizare. Fortificarea imaginii de centru comercial istoric, edificarea unui pasajpietonal pe o stradă comercială, reabilitarea faţadelor edificiilor de patrimoniu, evacuarea corpurilor industri-ale din zonă, reparaţia şi amenajarea străzilor, creşterea suprafeţelor şi amenajarea spaţiilor verzi, iluminatulpublic. 2.3. oRAşUl DE Jos, zonA 2 Delimitare teritorială. Oraşul de Jos, Zona 2 este cuprins teritorial între actualele străzi: str. Columna –bulevardul Mihai Viteazul – str. Albişoara – bulevardul Renaşterii. Stilul urbanistic caracteristic principal al acestei zone este planimetrie specifică unei localităţi me-dievale cu o structură de cartiere neproporţionale închise concentrate în masive insulare redresate princomasare după anul 1834. Constituire istorică. Oraşul de Jos, Zona 2 s-a constituit continuu după 1739, în urma creşterii nat-urale a târgului cuprinzând ca etapă de constituire şi stabilizare secolele XVIII-XIX. Anterior păşuni alemoşiei Buiucani, zona este o continuare a extinderii Zonei 1, aici fiind amplasate case de locuit de tip rural.Ca şi în sate, spaţiile cartierelor aveau dimensiuni şi forme diferite, amplasate în corespundere cu tramastradală, formată din direcţiile drumurilor de tranzit şi de legătură cu satele din hinterland. Odată cu creştereacontinuă a localităţii, o importanţă deosebită în formarea individualităţii artistice a compoziţiei urbanisticeşi a sistematizării structurale au constituit elementele morfologice active ca: biserici amplasate pe înălţimi,troiţe de lemn sau de piatră şi căile ce legau moşiile monastice cu alte localităţi. Odată cu creşterea de maideparte, oraşul s-a dezvoltat în dependenţă de relieful existent, căpătând astfel reţeaua actuală de străzi dinaceastă parte a oraşului. 13
  15. 15. Concept privind revitalizarea integrată a Centrului Istoric al oraşului Chişinău Harta 4. Delimitarea teritorială a zonei oraşul de Jos, zona 2 Sursă: Planul Urbanistic General al or. Chişinău. Reglementări – piese desenate. Teren-A. Zonare funcţională. Planşele 2-3 Valoare istorică şi de patrimoniu. Marea majoritate a patrimoniului din această zonă este într-o stareperimată (peste 50%). Construcţiile au valoare diminuată de obiecte de arhitectură, nu sunt întreţinute într-omanieră de a evidenţia piesele de patrimoniu din preajmă, nu sunt dotate cu elemente de infrastructurămodernă, nu sunt exploatate în scopuri excursioniste. Valoarea obiectelor de patrimoniu din această zonăeste accentuată doar datorită planimetriei specifice unei localităţi medievale precum şi a structurii de car-tiere închise, cu ulicioare înguste (unele pavate) şi arhitectură specifică perioadei sec. XVIII-XIX. Din cauzadezvoltării în lipsa unor planuri de amenajare a străzilor ca unui organism arhitectural integru majoritateacartierelor înscrise au conservat unele faţade ale clădirilor istorice, iar în interiorul cartierelor au fost ampla-sate construcţii care deseori nu armonizează cu peisajul urban sau sunt spaţii sub-utilizate. Lipsa parcărilorautorizate creează ambuteiaje pe străzile cu capacitate de trafic redus. Caracteristica arhitectural-tipologică: zonă de locuit cu caracter predominant de unităţi de producereşi industriale.14
  16. 16. Concept privind revitalizarea integrată a Centrului Istoric al oraşului Chişinău boxa 1. Caracteristica arhitectural tipologică a oraşului de Jos, zona 2 Obiecte Unităţi Comentarii Clădiri de cult Biserici 1 Buna Vestire, alte 2 - distruse Sf. Ilie şi Sf. Arhangheli Sinagogi 1 Distrusă Pieţe comerciale 2 Ambele distruse Scuaruri 2 Neamenajat Industriale Mori cu aburi 1 Moara Roşie Complex industrial 2 Hale postbelice Han cu tractir 1 Al armeanului Antonio - distrus Şcoli, gimnazii 1 Şcoală primară urbană cu 2 nivele Fond locativ 10 Casa memorială a lui A.S. Puşchin, Edificiul Lojei Ma- sonice Sursa: T. Nesterov. „Starea actuală şi evoluţia stării patrimoniului istoric urban construit în oraşele istorice din Republica Moldova” Zonare funcţională. În perimetrul zonei sunt cca. 140 unităţi şi complexe comerciale şi respectiv 76edificii speciale. Zonele comerciale şi de servicii ocupă circa 20% din suprafaţă şi includ atât suprafeţelece permit activitatea comercială, cât şi edificii care pot fi date în arendă şi exploatarea cărora aduce venit(clădirile destinate oficiilor, hotelurilor ş.a.), iar deseori funcţiunile comerciale sunt comasate cu cele de lo-cuire. În această zonă a Chişinăului sunt amplasate cele mai multe şi cele mai mari corpuri industriale - 19unităţi. Totodată în zona de proximitate imediată sunt amplasate alte 7 formaţiuni industrial-productive mariîn special de-a lungul r. Bâc. În perimetrul zonei sunt 8 spaţii verzi de mici suprafeţe. tabel 2. Caracteristica zonării funcţionale a oraşului de Jos, zona 2 Număr # Zone funcţionale unităţi 1. Loturi de teren private 32 2. Edificii proprietate privată 115 3. Edificii proprietate de stat 15 4. Parcele comerciale 140 5. Parcele speciale 76 6. Corpuri industriale 19 7. Parcele cu clădiri şubrede 63 8. Spaţii verzi 8 Sursa: Planul Urbanistic General al oraşului Chişinău, Studii sectoriale, capitolul 6 „Patrimoniul construit şi protejat” Monumente de istorie şi patrimoniu reprezentative. Bisericile “Sf. Împăraţi Constantin şi Elena” (1777,stil vechi moldovenesc), “Buna Vestire” (sec. XVIII-XIX, stil vechi moldovenesc, Sfântul Nicolae (stil vechimoldovenesc), Catedrala “Naşterea Maicii Domnului” (1830-1836, arh. A. Melnicov, stil neoclasic), „MoaraRoşie” monument sec. XIX; 3 case individuale din str. Căpriana construite în sec. XIX cu faţadele realizate înspiritul arhitecturii eclectice, 2 case individuale construite la sfârşitul secolului al XIX-lea în stil modern, casăconstruită la începutul secolului al XX-lea, în stil modern, în care între anii 1927–1948 a locuit Ivan Zaikin(1880–1948), atlet emerit rus, unul dintre primii aviatori ai fostei URSS ş. a.; Măsuri principale de revitalizare. Reabilitarea faţadelor edificiilor de patrimoniu, evacuarea corpurilorindustriale din zonă, reparaţia şi amenajarea străzilor, amenajarea spaţiilor verzi, iluminatul public, deschi-derea unor rute turistice pietonale şi auto. 15
  17. 17. Concept privind revitalizarea integrată a Centrului Istoric al oraşului Chişinău 2.4. oRAşUl DE sUs Delimitare teritorială. Zona Oraşului de Sus este teritorial cuprinsă între actualele străzi: str. Mateevici– str. Şciusev – str. Columna - str. Ciuflea. Stilul urbanistic caracteristic principal al acestei zone este sistemul ortogonal al cartierelor-rectangu-lare cu străzi reciproc perpendiculare, caracteristic oraşelor Imperiului Rus în sec. XIX, conservat pe majori-tatea străzilor. Constituire istorică. Oraşul de Sus a fost construit în conformitate cu prevederile primului Plan Urbanis-tic General al oraşului Chişinău elaborat în anul 1817 şi aprobat în 1834 de către ţarul Rusiei Nicolai I. PlanulUrbanistic General a fost întocmit ca proiect de reglementare urbanistică (Bahmetiev, Feodorov) pentrupartea medievală a oraşului, dar a inclus soluţii planimetrice pentru utilizarea spaţiului liber în partea de susa oraşului, ceea ce a dus la constituirea Oraşului Nou sau Oraşul de Sus. Conform prevederilor Planului Ur-banistic General, partea veche a oraşului rămânea fără modificări şi se completa cu planificarea părţii superi-oare - Oraşul Nou. În anii următori, până în 1834, au avut loc schimbări neesenţiale pentru partea superioarăa Chişinăului, unde deja demarase lucrările de construcţie a centrului ecleziastic, a caselor funcţionarilor şipopulaţiei înstărite, iar în partea de jos au fost comasate unele masive insulare, îndreptate conturul străzilorpentru a le reda o direcţie rectilinie. Planul Urbanistic a avut scop extinderea oraşului Chişinău prin care de3-4 ori depăşea în suprafaţă partea veche - Oraşul de Jos. Imobilele din partea superioară a oraşului cu car-tierele închise dreptunghiulare au fost construite cu faţade potrivit unor regulamente şi proiecte prestabilitede arhitecţi din Rusia. Harta 5. Delimitarea teritorială a oraşului de sus Sursă: Planul Urbanistic General al or. Chişinău. Reglementări – piese desenate. Teren-A. Zonare funcţională. Planşele 2-3 Valoare istorică şi de patrimoniu. Oraşul de Sus este constituit din cartiere dreptunghiulare cu di-mensiunile laturilor cuprinse între 60 şi 120 stânjeni (1 stânjen = 2,16 metri). Structura dreptunghiulară cusistematizare regulată a cartierelor, spaţiile create de aceste cartierele dreptunghiulare, delimitate de străzileparalele nu prea largi (de 10 stânjeni), constituie prin sine un monument de urbanism, caracteristic începutu-lui sec. XIX, care nu poate suporta intervenţii radicale şi experimente de urbanism. Totodată, aici s-au conser-vat faţadele multor edificii construite în diverse stiluri de arhitectură în proporţie de 15-65% din numărul totalde case. Astfel, străzile care au păstrat o individualitate aparte şi numărul mare de edificii ale patrimoniuluiistoric cultural reprezintă un bogat potenţial pentru trasee excursioniste pietonale sau cu automobilul.16
  18. 18. Concept privind revitalizarea integrată a Centrului Istoric al oraşului Chişinău Caracteristica arhitectural-tipologică. Caracter elitar arhitectonic caracterizat de: • Concentrarea clădirilor administrative • Concentrarea instituţiilor de învăţământ (gimnazii, şcoli primare şi medii) • Existenţa instituţiilor bancare • Existenţa instituţii de cultură, muzee, teatre, cinematografe • Număr mare de case aristocratice cu 2 etaje (preponderent la colţurile cartierelor) • Număr mare de case de raport • Număr mare de case de tip urban. Zonare funcţională. În perimetrul Oraşului de Sus sunt cca. 430 edificii şi complexe comerciale şi peste140 edificii cu destinaţie specială (administraţie, învăţământ, cultură, medicină, securitate). Obiectivele decomerţ şi servicii în prezent ocupă practic toate clădirile amplasate de-a lungul principalelor străzi. Zonelecomerciale şi de servicii includ atât suprafeţele ce permit activitatea comercială, cât şi edificii care pot fi dateîn arendă şi a căror exploatare aduce venit (clădirile destinate oficiilor, hotelurilor ş.a.), iar deseori funcţiunilecomerciale sunt comasate cu cele administrative, de locuire şi altele. În această zonă predomină edificiileproprietate de stat. Tot aici sunt amplasate 6 corpuri industriale şi 5 spaţii verzi. Caracteristicile zonării acesteizonei sunt prezentate în tabelul ce urmează. tabel 3. Caracteristica zonării funcţionale a oraşului de sus Număr # Zone funcţionale unităţi 1. Loturi de teren private 42 2. Edificii proprietate privată 168 3. Edificii proprietate de stat 12 4. Parcele comerciale 329 5. Parcele speciale 142 6. Corpuri industriale 6 7. Parcele cu clădiri şubrede 91 8. Spaţii verzi 5 Sursa: Planul Urbanistic General al oraşului Chişinău, Studii sectoriale, capitolul 6 „Patrimoniul construit şi protejat” Monumente de istorie şi patrimoniu reprezentative. Primăria municipiului Chişinău (fosta Dumăorăşenească, 1901, proiect de M. Elladi, stil eclectic cu elemente gotice şi renascentiste), fostul Gimnaziude Fete de pe str. Bucureşti (colţ str. Puşchin), fostul Gimnaziu de Ştiinţe Reale de Băieţi; fostul GimnaziuClasic nr. 3 (apoi clădirea primului Parlament al Moldovei “Sfatul Ţării” azi Universitatea de Arte), fosta BancăOrăşenească (sf. sec. XIX, proiect M. Cekeruli-Kus, azi Sală Naţională cu Orgă), fostul Club al Nobilimii (azicinematograful “Patria”), fostul Muzeu Gubernial Zoologic (1906, arh. N. Vladimir, azi Muzeu Naţional deEtnografie şi Istorie Naturală), Casa Herţa (1903, stil “barocco vienez”, azi Muzeu Naţional de Arte Plastice),fostul Gimnaziu de Băieţi (sec. XIX, azi Muzeu Naţional de Istorie), Castelul de Apă (sf. sec. XIX, arh. A. Ber-nardazzi, azi Muzeu); Biserica “Sf. Panteleimon” (1891, arh. A. Bernardazzi, stil neobizantin), Biserica “Sf.Teodora de la Sihla” (sf. sec. XIX, arh A. Bernardazzi, stil neobizantin); Arcul de Triumf (1840), Monumentullui Ştefan cel Mare ş.a. Măsuri principale de revitalizare. Reabilitarea faţadelor edificiilor, amenajarea parcărilor cu plată pestrăzile de importanţă locală, iluminatul public, deschiderea unor rute turistice pietonale şi auto. 17
  19. 19. Concept privind revitalizarea integrată a Centrului Istoric al oraşului Chişinău 3. vIzIUnE, obIECtIvE şI ACtIvItăţI DE REvItAlIzARE 3.1. vIzIUnEA Determinate de transformările politice, economice şi sociale desfăşurate începând cu anii 90, condiţiilede dezvoltare a municipiului Chişinău au suferit schimbări radicale. De condiţii specifice şi foarte contradicto-rii de dezvoltare a beneficiat zona Centrului Istoric al oraşului care datorită particularităţilor şi specificului deconservare a vestigiilor trecutului, pe de o parte, şi confruntarea cu provocările epocii moderne, pe de altăparte, a fost şi rămâne în cercul de interese deosebite. Cartierele vechi cu peste 970 de edificii şi monumente ale patrimoniului istorico-cultural construit, caremarchează semnificativ identitatea oraşului, se află într-o stare deplorabilă, datorită perioadei îndelungate deincertitudine în decursul căreia nu au fost efectuate lucrări de reabilitare. Faţadele edificiilor sunt în majori-tatea cazurilor deteriorate, neîngrijite sau renovate neglijent şi cu abateri de la formele originale istorice, iarinfrastructura tehnică edilitară necesită modernizări şi investiţii ample. Toate acestea şi încă mulţi alţi factoridetermină o reducere a atractivităţii acestor spaţii publice şi provoacă planificarea şi sau iniţierea unor acţiunide lichidare a tot ce este valoros dar este nepus în valoare. Din aceste motive, iniţierea unor concepte, strate-gii, programe sau proiecte de revitalizare integrată nu este doar o necesitate, ci este deja o cerinţă. Chişinăul trebuie să-şi valorifice imaginea de oraş cu cea mai mare colecţie de obiecte de arhitectură dinregiune. Centrul istoric al capitalei trebuie eliberat de funcţiile sale productive şi administrative în favoareacelei culturale şi de atracţie turistică. Moştenirea istorică pe care o deţine Chişinăul trebuie promovată în cali-tate de carte de vizită a oraşului, iar Oraşul Vechi trebuie să devină o destinaţie turistică distinctă. Ţinând cont de aceste premise, pentru perioada următorilor 5-15 ani, acţiunile autorităţilor publice locale,comunităţii de afaceri şi societăţii civile precum şi a tuturor factorilor dezvoltării interesaţi trebuie să fie ghi-date şi orientate spre păstrarea şi protejarea patrimoniului istorico-cultural al Chişinăului. vIzIUnEA stRAtEgICă DE DEzvoltARE: CEntRUl IstoRIC Al oRAşUlUI CHIşInăU PRotEJAt, vAloRIfICAt şI PRomovAt CA sUPoRt Al moştEnIRII IstoRICE şI PURtătoR Al IDEntItăţII URbAnE, IntEgRAt în PEIsAJUl PAtRImonIUlUI CUltURAl şI tURIstIC EURoPEAn. Viziunea strategică de protejare şi valorificare a potenţialului Centrului Istoric reprezintă punctul final ceurmează a fi atins şi include sinteza tuturor măsurilor şi activităţilor planificate în prezentul Concept de revi-talizare. Viziunea, obiectivele strategice, direcţiile şi măsurile de revitalizare rezultă din necesităţile, problemele şidisfuncţionalităţile existente şi se axează pe prevederile principale de păstrare şi valorificare a patrimoniuluiistoric prevăzute de: • Convenţia UNESCO cu privire la ocrotirea patrimoniului mondial cultural şi natural, ratificată de Par- lamentul Republicii Moldova în anul 2002 • Convenţia de la Veneţia privind ocrotirea patrimoniului unic european • Legea Republicii Moldova privind ocrotirea monumentelor, nr. 1530-XII din 22.06.1993 • Legea Republicii Moldova cu privire la cultură, nr. 413-XIV, din 27.05.99, precum şi alte acte norma- tive în vigoare.18
  20. 20. Concept privind revitalizarea integrată a Centrului Istoric al oraşului Chişinău 3.2. obIECtIvE stRAtEgICE Viziunea strategică de dezvoltare ia în calcul situaţia actuală a construcţiilor din zona Centrului Istoric şiperspectivele de coexistenţă a edificiilor vechi şi a construcţiilor moderne. Având în vedere că pe parcursulultimilor 10-15 ani în această zonă au fost deja construite mai multe edificii a căror statut şi existenţă căroranu pot fi contestate şi modificate, activităţile de revitalizare nu vor putea fi extinse asupra întregului perimetrual Centrului Istoric. De asemenea, pentru a putea obţine, pe termen scurt şi mediu, un efect perceptibil al procesului dereabilitare, este necesară o concentrare teritorială a investiţiilor publice, deoarece resursele financiare pub-lice locale nu sunt suficiente pentru a putea realiza toate sau marea majoritate a activităţilor de revitalizarenecesare la momentul actual în Centrul Istoric. Având în vedere că bugetul municipal este limitat la capi-tolul investiţii în infrastructura publică şi reabilitarea patrimoniului cultural este necesară o direcţionare aactivităţilor de revitalizare pe anumite priorităţi precum şi dezvoltarea mecanismelor de atragere a resurselorprivate în activităţile de revitalizare. Din aceste motive, în perioada următorilor 5-15 ani, Obiectivele Strategice, măsurile şi investiţiile pri-oritare ale autorităţilor publice locale ale municipiului Chişinău trebuie să fie concentrate pe două palierenivele: 1. Primul nivel va cuprinde acţiuni de reglementare şi creare a cadrului instituţional de protejare, valo- rificare şi promovare a patrimoniului istoric cultural la nivelul întregului perimetru a Centrului Istoric. 2. Al doilea nivel va include acţiuni concrete de revitalizare în cele trei zone istorice, care s-au păstrat compact: Oraşul de Sus, Oraşul de Jos, Zona 1 şi Oraşul de Jos, Zona 2. Având în vedere premisele prezentate anterior şi rezultatele analizei situaţiei curente privind necesităţilede revitalizare a Centrului Istoric, având drept punct de reper Viziunea strategică de dezvoltare, au fost for-mulate următoarele Obiective Strategice: 1. DEzvoltAREA şI APlICAREA EfICIEntă A CADRUlUI REgUlAtoRIU, InstItUţIonAl şI ADmInIstRAtIv 2. PăstRAREA şI vAloRIfICAREA PAtRImonIUlUI IstoRIC şI CUltURAl 3. REDImEnsIonAREA ofERtEI CUltURAlE şI tURIstICE 4. stImUlAREA AngAJAmEntUlUI soCIAl şI A foRmEloR DE PARtEnERIAt PUblIC- PRIvAt 5. PRomovAREA ImAgInII DE oRAş IstoRIC EURoPEAn Obiectivele strategice vizează direcţionarea activităţilor la nivelul întregului Centru Istoric. Pentru fiecaredin Obiectivele strategice sunt stabilite acţiuni concrete de realizare care, de asemenea, vor fi concentrateasupra întregului perimetru al Centrului Istoric. La nivelul fiecărei Zone Istorice sunt formulate Obiective specifice şi activităţi concrete de revitalizarecaracteristice fiecărei zone în parte. 19
  21. 21. Concept privind revitalizarea integrată a Centrului Istoric al oraşului Chişinău 3.3. ACtIvItăţI DE CooRDonARE A PRoCEsUlUI DE REvItAlIzARE În baza Viziunii Strategice de revitalizare au fost elaborate Obiectivele strategice care stabilesc principiiledirectoare ale procesului de revitalizare. Realizarea acestor obiective va fi posibilă prin activităţile şi acţiunileconcrete prezentate pentru fiecare obiectiv. Obiectiv strategic 1. Dezvoltarea şi aplicarea eficientă a cadrului regulatoriu, instituţional şi administrativ de protejare, valorificare şi promovare a patrimoniului istorico-cultural Justificare Desfăşurarea activităţilor de revitalizare necesită existenţa unor prevederi legale care să asigure o regle-mentare clară şi cuprinzătoare a lucrărilor de luare în evidenţă, cercetare, punere în valoare, protejare, con-servare şi restaurare. În prezent, astfel de reglementări fie lipsesc sau sunt insuficiente, fie sunt nedefinite şinu stabilesc clar atribuţiile şi responsabilităţile autorităţilor publice şi a proprietarilor de imobile, modalităţilede includere a monumentelor în circuitul cultural, economic, informaţional şi turistic. În plus, Centrul Istoriceste administrativ şi teritorial divizat între mai multe sectoare ale capitalei. Definitivarea constituirii cadruluiregulatoriu instituţional şi administrativ abilitat cu păstrarea, protejarea, valorificarea şi promovarea patrimo-niului istoric este o condiţie iniţială indispensabilă a procesului de revitalizare. Activităţi principale • Reevaluarea şi perfecţionarea actelor normative în vigoare; • Dezbaterea publică şi aprobarea Regulamentului privind construcţia părţii centrale a municipiului Chişinău şi a Regulamentului de Urbanism; • Perfecţionarea cadrului legal privind controlul respectării reale a intervenţiilor şi/sau materialelor per- mise şi a procedurilor de reabilitare, precum şi implementarea consecventă a corecţiilor în cazul nerespectării reglementărilor de reabilitare în vigoare; • Elaborarea studiului de fezabilitate privind crearea Preturii Centrului Istoric al oraşului Chişinău – structură administrativă dotată cu autorităţi administrative responsabile; • Crearea funcţiei de administrare a activităţilor de revitalizare în Centrul istoric (Administrator al Zonei sau Direcţie în cadrul Primăriei mun. Chişinău); • Elaborarea Strategiei de revitalizare urbană a Centrului Istoric; • Elaborarea planurilor de revitalizare pentru fiecare zonă istorică în parte; • Concurs de urbanism: Centrul Istoric Chişinău; • Elaborarea şi aprobarea PUZ-lor şi PUD-lor pentru zone construite protejate. Obiectiv strategic 2. Păstrarea şi valorificarea patrimoniului istoric şi cultural Justificare Patrimoniul istoric şi cultural existent conferă o caracteristică distinctivă şi determină individualitateaChişinăului, prin urmare, acesta trebuie protejat, păstrat şi reabilitat. Conservarea patrimoniului arhitectural,stoparea demolărilor şi reconstrucţiilor neautorizate, sensibilizarea şi mobilizarea proprietarilor la investiţii înreabilitarea profesionistă şi specializată a clădirilor, curţilor şi spaţiilor aferente imobilelor are o importanţămajoră în lansarea procesului de regenerare urbană. Edificiile patrimoniului cultural, pieţele publice, tramastradală, etc. sunt elementele cele mai importante ale cartierelor istorice. Prin reabilitarea şi punerea lor învaloare creşte simţitor atractivitatea, calitatea şi valoarea lor, respectiv creşte oferta de vizitare, agrement şirecreere în perimetrul acestor spaţii.20
  22. 22. Concept privind revitalizarea integrată a Centrului Istoric al oraşului Chişinău Activităţi principale • Informarea proprietarilor despre prevederile legale obligatorii de conservare a patrimoniului istoric, • Desfăşurarea activităţilor de conştientizare a păstrării spaţiului verde în curţile interioare; • Identificarea, elaborarea şi implementarea unor instrumente efective şi eficiente de intervenţii de reabilitare; • Instruirea persoanelor autorizate pentru realizarea lucrărilor de construcţii, a personalului firmelor de construcţii, a conducătorilor de şantiere şi a colaboratorilor Primăriei privind regenerarea urbană; • Promovarea elaborării şi aprobării unei baze legislative, care să motiveze investirea în reabilitarea edificiilor istorice; • Elaborarea unor programe de reabilitare a spaţiilor publice, spaţiilor verzi şi tramei stradale în cartier- ele istorice; • Crearea de noi spaţii verzi în zonele istorice; • Delimitarea zonelor pietonale în cartierele istorice; • Reabilitarea străzilor vechi în cartierele istorice. Obiectiv strategic 3. Redimensionarea ofertei culturale şi turistice Justificare O ofertă culturală şi turistică atractivă şi activ promovată are un rol important în cadrul procesului com-plex de revitalizare urbană, deoarece creşterea numărului de vizitatori contribuie la consolidarea economieilocale, impulsionează noi investiţii şi stimulează atragerea de capital, ceea ce produce efecte pozitive în pro-cesul de conservare şi valorificare a patrimoniului istoric. Exploatarea cartierelor şi străzilor din zona istoricăa oraşului în scopuri turistice oferă o bună alternativă de dezvoltare şi o anumită experienţă în acest sensexistă la nivelul Centrului Istoric. Activităţi principale • Crearea şi promovarea simbolisticii identităţii Centrului Istoric; • Elaborarea strategiilor turistice; • Crearea şi amenajarea traseelor pietonale pe anumite străzi cu personalitate (de exemplu: str. Mateevici cu primul Parlament al Moldovei, casele politicienilor de vază de la începutul sec. XX, universităţi, intrarea în parcul Valea Morilor etc.); • Crearea unor trasee şi oferte turistice şi promovarea lor pe piaţa regională; • Stimularea dezvoltării reţelelor de restaurante, cafenele sau taverne cu respectarea elementelor din stilurile clădirilor istorice; • Păstrarea conceptului „curţilor pentru oaspeţi” în noile amplasamente ale structurilor de cazare; • Crearea unor centre de agrement; • Dezvoltarea infrastructurii de agrement, pentru ca întreprinzătorii locali să poată pune la dispoziţia vizitatorilor o ofertă turistică diversificată şi atractivă în cadrul oraşului; • Coordonarea activităţilor de promovare cu acţiunile Concursurilor internaţionale „Mărţişor” şi „Invită Maria Bieşu”; • Crearea unor centre de desfăşurare a evenimentelor, inclusiv congreselor etc.; • Dezvoltarea infrastructurii de agrement, pentru ca întreprinzătorii locali să poată pune la dispoziţia vizitatorilor o ofertă turistică diversificată şi atractivă în cadrul oraşului. 21
  23. 23. Concept privind revitalizarea integrată a Centrului Istoric al oraşului Chişinău Obiectiv strategic 4. Stimularea angajamentului social şi a formelor de parteneriat public-privat Justificare Procesele de revitalizare urbană se desfăşoară pe principiul „up-bottom”, adică de „sus“, prin actul ad-ministrativ şi de „jos“, prin participarea activă a diverşilor actori locali. În acest sens este necesară constituireaunor mecanisme efective de asigurare a informării continue, consultanţă în realizarea lucrărilor de reabilitare,asistenţă în desfăşurarea lucrărilor de reabilitare, precum şi participarea cetăţenilor la proiectele de reabili-tare, inclusiv atragerea fondurilor disponibile pentru realizarea proiectelor de regenerare urbană. Experienţaeuropeană încurajează crearea parteneriatelor public-private ca instrument de bază în regenerarea urbană. Activităţi principale • Elaborarea şi aprobarea mecanismului şi a instrumentelor de parteneriat public privat în realizarea activităţilor de regenerare urbană; • Consolidarea capacităţii autorităţilor publice locale în gestionarea procesului de revitalizare integrată a Centrului Istoric; • Atragerea participării locuitorilor în cadrul procesului de regenerare urbană în zonele istorice identifi- cate, organizarea de evenimente permanente cu scop de informare; • Lansarea unor programe de sprijin financiar sau alte facilităţi a activităţilor proprietarilor în implemen- tarea proiectelor individuale de reabilitare; • Susţinerea ONG-urilor şi sectorului privat de participare în proiecte de regenerare urbană; • Stimularea activităţii fundaţiilor ce susţin conservarea patrimoniului pentru acţiuni de reabilitare şi valorificare a monumentelor istorice. Obiectiv strategic 5. Promovarea imaginii de oraş istoric european Justificare Centrul Istoric Chişinău reprezintă o „carte de vizită” datorită valorii colecţiei obiectelor de arhitectură.Totodată, aici sunt amplasate edificiile administrative reprezentative ale statului şi municipiului, fapt determi-nant în cazul localizării evenimentelor culturale, politice, diplomatice, mediatice, etc. Acest lucru duce la uninteres sporit al cetăţenilor şi turiştilor străini faţă de Centrul Istoric, iar practicile de valorificare a moşteniriiistorice în Chişinău generează imagini şi asocieri care au impact asupra percepţiei capitalei Republicii Mol-dova. Acţiuni de informare pro-activă, implicarea comunităţii ştiinţifice şi mass-media în promovarea valo-rilor culturale naţionale, dezvoltarea capacităţilor de comunicare va servi drept catalizator pentru integrareaChişinăului în rândul capitalelor culturale europene. Activităţi principale • Consolidarea capacităţii autorităţilor publice locale în acţiuni de comunicare pro-activă intern – ex- tern; • Desfăşurarea acţiunilor de promovare pentru Centrul Istoric, cultural şi turistic Chişinău; • Marcarea obiectelor de patrimoniu în Centrul Istoric; • Menţinerea dialogului cultural regional; • Program „Mass-media valorilor culturale”; • Programe cu sprijin financiar şi facilităţi pentru cercetare şi valorificare ştiinţifică a patrimoniului is- toric;22
  24. 24. Concept privind revitalizarea integrată a Centrului Istoric al oraşului Chişinău • Susţinerea ONG-urilor în proiecte de reabilitare a edificiilor istorice; • Promovarea pe piaţa regională a traseelor turistice prin Centrul Istoric; • Elaborarea şi plasarea pe Internet a paginii web a Centrului Istoric Chişinău; • Elaborarea, editarea şi diseminarea materialelor promoţionale inclusiv în limbi străine. Obiectivele şi activităţile prezentate sunt orientative şi se pot regăsi, concretiza sau detalia şi în obiec-tivele specifice şi activităţile de revitalizare la nivelul Zonelor Istorice identificate pentru revitalizare. 3.4. obIECtIvE şI ACtIvItăţI DE REvItAlIzARE A oRAşUlUI DE Jos, zonA 1 Oraşul de Jos, Zona 1 reprezintă partea oraşului în care au fost amplasate primele construcţii medievaleşi zona din care îşi trage originea Chişinăul. Oraşul de Jos, Zona 1 reprezintă zona de suport logistic pentruunităţile comerciale aflate în acest perimetru sau în sectoarele adiacente, care persistă în timp, deja de pesteun secol. În aria cartierului istoric sunt amplasate Piaţa Centrală, Centrul Comercial „Unic” dar şi un numărmare de oficii ale centrelor de afaceri şi business, ceea ce îi conferă trăsături caracteristice specifice. Zonaare valoare istorică şi culturală datorită unei serii de edificii monumente istorice dar mai ales datorită trameistradale caracteristice unei localităţi medievale, care se află însă într-o stare de degradare avansată. Dinaceste considerente, necesarul investiţional este enorm dat fiind faptul că trebuie orientat în conservarea şireabilitarea unui număr mare de edificii şi în reabilitarea infrastructurii publice de transport şi servicii. Obiectivele specifice de revitalizare a acestei Zone istorice sunt: 1. Conservarea şi reabilitarea patrimoniului istorico-cultural 2. Punerea în valoare a spaţiilor publice 3. Edificarea unei străzi pietonale comerciale 4. Dezvoltarea economică la scară mică 5. Dezvoltarea turismului şi excursiilor. Activităţile de revitalizare sunt detaliate pe următoarele domenii principale: Domeniul „Patrimoniu cultural” • Continuarea acţiunilor de expertiză a valorii edificiilor monumente istorice; • Revizuirea listei obiectelor de patrimoniu şi stabilirea listei de priorităţi de revitalizare; • Elaborarea strategiei de revitalizare a Oraşului de Jos, Zona 1; • Elaborarea planului şi stabilirea listei de priorităţi pentru lucrările de restaurare; • Elaborarea proiectului „Protejarea şi conservarea patrimoniului Oraşului de Jos, Zona 1”, în vederea atragerii fondurilor naţionale şi internaţionale; • Elaborarea de proiecte de revitalizare în vederea accesării programelor europene vizând restaura- rea monumentelor şi spaţiilor publice istorice; • Amenajarea corespunzătoare a locului de întemeiere a oraşului Chişinău; • Marcarea specifică a obiectelor de patrimoniu; • Refuncţionalizarea unor clădiri istorice, monumente protejate; • Efectuarea lucrărilor de reparaţii şi de refacere a faţadelor degradate ale imobilelor de locuit aflate în proprietate municipală. 23
  25. 25. Concept privind revitalizarea integrată a Centrului Istoric al oraşului Chişinău Domeniul „Dezvoltare economică şi a infrastructurii publice” • Program „Centrul comercial istoric”; • Stabilirea străzilor prioritare şi reconstrucţia reţelei de străzi din zonă; • Conştientizarea şi informarea potenţialilor antreprenori în domeniul prestării serviciilor de turism; • Elaborarea brandului „Cârciuma medievală” şi dezvoltarea unei reţele de cârciumi şi taverne cu re- spectarea elementelor din stilurilor istorice; • Efectuarea lucrărilor necesare pentru sporirea confortului locuinţelor (reabilitarea instalaţiilor tehnico- edilitare, reparaţia acoperişurilor, ameliorarea izolaţiilor termice, energetice, acustice etc.); • Realizarea măsurilor tehnice şi organizatorice, inclusiv evacuarea, lichidarea sau reprofilarea, după caz, a agenţilor economici industriali mari din zonă; • Str. Mitropolit Varlaam – pasaj pietonal; • Amenajarea spaţiilor pieţelor din zonă pentru organizarea manifestărilor publice (Piaţa Avram Iancu- Sf. Gheorghe, Piaţa Coşbuc, Maiorescu-Goga). Domeniul „Cultură şi turism” • Elaborarea ofertei culturale a Zonei istorice; • Lansarea traseului turistic „Zona Veche necunoscută – casele comercianţilor”; • Amenajarea spaţiilor pieţelor din zonă pentru organizarea manifestărilor publice; • Reabilitarea Bisericii Măzărache şi amenajarea infrastructurii adiacente. 3.5. obIECtIvE şI ACtIvItăţI DE REvItAlIzARE A oRAşUlUI DE Jos, zonA 2 Zona are valoare istorică şi culturală datorită unei serii de monumente istorice dar, şi a tramei stradalecaracteristice unei localităţi medievale, cu multiple spaţii şi pieţe publice. Un rol important turistic în aceastăzonă îl are Moara Roşie, care necesită acţiuni urgente de reabilitare. Întreaga zonă este într-un regres carenu se referă doar la clădirile istorice, ci şi la infrastructura tehnică, calitatea străzilor, sărăcia şi insalubri-tatea fiind evidente. Din aceste considerente, îmbunătăţirea stării spaţiilor publice combinată cu reabilitareaclădirilor istorice reprezentative reprezintă priorităţi pentru această zonă istorică. O altă problemă a zoneieste numărul mare de corpuri industriale pentru care se necesită soluţii inteligente şi adecvate de evacuaredin zonă. Obiectivele specifice de revitalizare a acestei Zone Istorice sunt: 1. Conservarea şi reabilitarea patrimoniului istorico-cultural 2. Punerea în valoare a spaţiilor publice 3. Dezvoltarea economică 4. Dezvoltarea turismului şi excursiilor 6. Redimensionarea / evacuarea corpurilor industriale din zonă. Activităţile de revitalizare sunt detaliate pe următoarele domenii principale: Domeniul „Patrimoniu cultural” • Continuarea acţiunilor de expertiză a valorii edificiilor monumente istorice; • Revizuirea listei monumentelor aflate sub protecţie; • Elaborarea strategiei de revitalizare a Oraşului de Jos, Zona 2;24
  26. 26. Concept privind revitalizarea integrată a Centrului Istoric al oraşului Chişinău • Stabilirea priorităţilor de reabilitare urbană; • Marcarea specifică a obiectelor de patrimoniu; • Elaborarea proiectului „Protejarea şi conservarea patrimoniului din Zona Istorică Oraşul de Jos, Zona 2”, în vederea obţinerii fondurilor naţionale şi internaţionale; • Elaborarea de proiecte de revitalizare în vederea accesării programelor europene vizând restaura- rea monumentelor şi spaţiilor publice istorice; • Efectuarea lucrărilor de renovare a faţadelor degradate ale imobilelor, conform priorităţilor stabilite. Domeniul „Dezvoltare economică şi a infrastructurii publice” • Sprijinirea potenţialilor antreprenori în domeniul prestării serviciilor de turism; • Amenajarea arterei pietonale cu regim temporar în perimetrul străzii Moara Roşie; • Stabilirea străzilor prioritare şi reconstrucţia reţelei de străzi din zonă; • Elaborarea studiilor de fezabilitate pentru evacuarea corpurilor industriale din Zonă. Domeniul „Cultură şi turism” • Elaborarea ofertei culturale a Oraşului de Jos, Zona 2; • Lansarea traseului turistic zonal „Casa Puşchin”; • Lansarea traseului turistic ecleziastic pe baza bisericilor amplasate în zonă. 3.6. obIECtIvE şI ACtIvItăţI DE REvItAlIzARE A oRAşUlUI DE sUs Oraşul de Sus reprezintă o zonă elitară a Centrului Istoric al oraşului Chişinău. În această parte aChişinăului s-au păstrat cel mai bine edificiile monumente istorice. Numărul mare al monumentelor istoricecu faţade reprezentative, numărul mare al instituţiilor educaţionale şi administrative, biserici impozante şialte instituţii de cultură creează oportunităţi diverse pentru promovarea turismului şi impulsionarea dezvoltăriieconomice bazate pe întreprinderi mici de servicii de agrement, recreere şi turism. În acest context se im-pune păstrarea funcţiunii locative pentru populaţia rezidentă din această zonă cu dezvoltarea întreprinderilormici de acordare a serviciilor de agrement şi turism. De asemenea, având în vedere prevederile PUG, înaceastă zonă trebuie definitivat sistemul de parcări publice pe străzile de importanţă locală. Obiectivele specifice de revitalizare a acestei Zone istorice sunt: 1. Punerea în valoare a patrimoniului străzilor istorice 2. Ajustarea funcţiei locative în imobilele-patrimoniu istoric conform normelor europene 3. Dezvoltarea turismului 4. Dezvoltarea economică 5. Reorganizarea sistemului de parcări. Activităţile de revitalizare sunt detaliate pe următoarele domenii principale: Domeniul „Patrimoniu cultural” • Elaborarea unei strategii de revitalizare a Zonei Oraşul de Sus; • Elaborarea proiectului „Protejarea şi conservarea patrimoniului din Oraşul de Sus”, în vederea 25
  27. 27. Concept privind revitalizarea integrată a Centrului Istoric al oraşului Chişinău obţinerii fondurilor naţionale şi internaţionale; • Elaborarea concepţiilor de reabilitare a faţadelor edificiilor potrivit unor concepţii integre a străzilor istorice; • Proiectarea acţiunilor de iluminare artistică a obiectelor de patrimoniu; • Elaborarea de proiecte de revitalizare în vederea accesării programelor europene vizând restaura- rea monumentelor şi spaţiilor publice istorice; • Continuarea acţiunilor de expertiză a valorii edificiilor monumente istorice din Zonă; • Refuncţionalizarea unor clădiri istorice, monumente protejate; • Efectuarea lucrărilor de reparaţii şi de refacere a faţadelor degradate ale imobilelor de locuit aflate în proprietate municipală. Domeniul „Dezvoltare economică şi a infrastructurii publice” • Sprijinirea creării întreprinderilor mici de prestare a serviciilor de cazare şi agrement; • Sprijinirea potenţialilor antreprenori în domeniul prestării serviciilor de turism; • Dezvoltarea unei reţele de restaurante, cafenele sau taverne cu respectarea elementelor din stilurile clădirilor istorice; • Amenajarea traseelor pietonale pe anumite străzi reprezentative (de exemplu: str. Mateevici cu primul Parlament al Moldovei, locuinţele personalităţilor marcante de la începutul sec. XX, universităţi, in- trarea în parcul Valea Morilor etc.); • Amenajarea arterei pietonale cu regim temporar în perimetrul străzii Sfatul Ţării; • Elaborarea şi implementarea sistemului de parcări publice pe străzile de importanţă locală; • Amenajarea spaţiilor pieţelor din zonă pentru organizarea manifestărilor publice. Domeniul „Cultură şi turism” • Elaborarea ofertei culturale a Zonei istorice; • Marcarea specifică a obiectelor de patrimoniu; • Stabilirea oficiilor centrale ale agenţiilor de turism şi unor firme cu renume; • Lansarea unor noi amplasamente de structuri de cazare; • Lansarea conceptului „curţilor pentru oaspeţi” în amplasamentele structurilor de cazare; • Lansarea traseului turistic zonal.26
  28. 28. Concept privind revitalizarea integrată a Centrului Istoric al oraşului Chişinău4. PlAnUl ACtIvItăţIloR DE REvItAlIzARE 4.1. ACtIvItăţI lA nIvElUl întREgUlUI CEntRU IstoRIC vIzIUnEA stRAtEgICă DE DEzvoltARE: CEntRUl IstoRIC Al oRAşUlUI CHIşInăU PRotEJAt, vAloRIfICAt şI PRomovAt CA sUPoRt Al moştEnIRII IstoRICE şI PURtătoR Al IDEntItăţII URbAnE, IntEgRAt în PEIsAJUl PAtRImonIUlUI CUltURAl şI tURIstIC EURoPEAn. obIECtIv stRAtEgIC ACtIvItăţI1. Dezvoltarea şi aplicarea • Reevaluarea şi perfecţionarea actelor normative în vigoareeficientă a cadrului regulato- • Dezbaterea publică şi aprobarea Regulamentului privind construcţiariu, instituţional şi adminis- părţii centrale a municipiului Chişinău şi a Regulamentului de Urban-trativ de protejare, valorificare ismşi promovare a patrimoniului • Perfecţionarea cadrului legal privind controlul respectării reale aistorico-cultural. intervenţiilor şi/sau materialelor permise şi a procedurilor de reabil- itare, precum şi implementarea consecventă a corecţiilor în cazul nerespectării reglementărilor de reabilitare în vigoare. • Elaborarea studiului de fezabilitate privind crearea Preturii Centru- lui Istoric al oraşului Chişinău – structură administrativă dotată cu autorităţi administrative responsabile • Crearea funcţiei de administrare a activităţilor de revitalizare în Cen- trul Istoric (Administrator al Zonei sau Direcţie în cadrul Primăriei mun. Chişinău) • Elaborarea Strategiei de revitalizare urbană a Centrului Istoric • Elaborarea planurilor de revitalizare pentru fiecare zonă istorică în parte. • Concurs de urbanism: Centrul Istoric Chişinău • Elaborarea şi aprobarea PUZ-lor şi PUD-lor pentru zone construite protejate.2. Păstrarea şi valorificarea • Informarea proprietarilor despre prevederile legale obligatorii depatrimoniului istoric şi cul- conservare a patrimoniului istorictural. • Desfăşurarea activităţilor de conştientizare a păstrării spaţiului verde în curţile interioare. • Identificarea, elaborarea şi implementarea unor instrumente efective şi eficiente de intervenţie de reabilitare • Instruirea persoanelor autorizate pentru realizarea lucrărilor de construcţii, a personalului firmelor de construcţii, a conducătorilor de şantiere şi a colaboratorilor Primăriei privind regenerarea urbană • Promovarea elaborării şi aprobării unei baze legislative, care să mo- tiveze investirea în reabilitarea edificiilor istorice • Elaborarea unor programe de reabilitare a spaţiilor publice, spaţiilor verzi şi tramei stradale în cartierele istorice • Crearea de noi spaţii verzi în zonele istorice • Delimitarea zonelor pietonale în cartierele istorice • Reabilitarea străzilor vechi în cartierele istorice. 27
  29. 29. Concept privind revitalizarea integrată a Centrului Istoric al oraşului Chişinău 3. Redimensionarea ofertei • Crearea şi promovarea simbolicii identităţii centrului istoric culturale şi turistice. • Elaborarea de strategii turistice • Crearea şi amenajarea traseelor pietonale pe anumite străzi cu personalitate (de exemplu: str. Mateevici cu primul Parlament al Moldovei, casele politicienilor de vază de la începutul sec. XX, universităţi, intrarea în parcul Valea Morilor etc.) • Crearea traseelor şi ofertelor turistice şi promovarea lor pe piaţa regională • Stimularea dezvoltării reţelelor de restaurante, cafenele sau taverne cu respectarea elementelor din stilurile clădirilor istorice • Păstrarea conceptului „curţilor pentru oaspeţi” în noile amplasa- mente ale structurilor de cazare • Crearea unor centre de agrement • Dezvoltarea infrastructurii de agrement, pentru ca întreprinzătorii locali să poată pune la dispoziţia vizitatorilor o ofertă turistică diversificată şi atractivă în cadrul oraşului • Coordonarea activităţilor de promovare cu acţiunile Concursurilor internaţionale „Mărţişor” şi „Invită Maria Bieşu” • Crearea unor centre de desfăşurare a evenimentelor, inclusiv con- greselor etc. • Dezvoltarea infrastructurii de agrement, pentru ca întreprinzătorii locali să poată pune la dispoziţia vizitatorilor o ofertă turistică diversificată şi atractivă în cadrul oraşului. 4. Stimularea angajamentului • Elaborarea şi aprobarea mecanismului şi a instrumentelor de parten- social şi a formelor de parten- eriat public privat în realizarea activităţilor de regenerare urbană eriat public-privat. • Consolidarea capacităţii autorităţilor publice locale în gestionarea procesului de revitalizare integrată a centrului istoric • Atragerea participării locuitorilor în cadrul procesului de regenerare urbană în zonele istorice identificate, organizarea de evenimente permanente cu scop de informare • Lansarea unor programe de sprijin financiar sau alte facilităţi a activităţilor proprietarilor în implementarea proiectelor individuale de reabilitare • Susţinerea ONG-urilor şi sectorului privat de participare în proiecte de regenerare urbană • Stimularea activităţii fundaţiilor ce susţin conservarea patrimoniului pentru acţiuni de reabilitare şi valorificare a monumentelor istorice. 5. Promovarea imaginii de • Consolidarea capacităţii autorităţilor publice locale în acţiuni de co- oraş istoric european. municare pro-activă intern - extern • Desfăşurarea acţiunilor de promovare pentru Centrul istoric, cultural şi turistic Chişinău • Marcarea obiectelor de patrimoniu în Centrul istoric • Menţinerea dialogului cultural regional • Program „Mass-media valorilor culturale” • Programe cu sprijin financiar şi facilităţi pentru cercetare şi valorifi- care ştiinţifică a patrimoniului istoric • Susţinerea ONG-urilor în proiecte de reabilitare a edificiilor istorice • Promovarea pe piaţa regională a traseelor turistice prin Centrul istoric • Elaborarea şi plasarea pe Internet a paginii web a Centrului Istoric Chişinău • Elaborarea, editarea şi diseminarea materialelor promoţionale inclu- siv în limbi străine.28
  30. 30. 4.2. ACtIvItăţI lA nIvElUl zonEloR IstoRICE ZONE isTOriCE oRAşUl DE Jos. zonA 1 oRAşUl DE Jos. zonA 2 oRAşUl DE sUs Obiective specifice 1. Conservarea şi reabilitarea patrimoniu- 1. Conservarea şi reabilitarea patrimoniu- 1. Punerea în valoare a patrimoniului lui istorico-cultural lui istorico-cultural străzilor istorice 2. Punerea în valoare a spaţiilor publice 2. Punerea în valoare a spaţiilor publice 2. Ajustarea funcţiei locative în imobilele 3. Edificarea unei străzi pietonale comer- 3. Dezvoltarea economică patrimoniu istoric conform normelor ciale europene 4. Dezvoltarea turismului şi excursiilor 4. Dezvoltarea economică la scară mică 3. Dezvoltarea turismului 5. Redimensionarea / evacuarea cor- 5. Dezvoltarea turismului şi excursiilor purilor industriale din zonă 4. Dezvoltarea economică 5. Reorganizarea sistemului de parcări ACTIVITĂŢI DE REVITALIZARE PE DOMENII SPECIFICE: Domeniul „Patrimo- • Continuarea acţiunilor de expertiză a • Continuarea acţiunilor de expertiză a • Elaborarea unei strategii de revitalizare niu cultural” valorii edificiilor monumente istorice valorii edificiilor monumente istorice a Zonei Oraşul de Sus • Revizuirea listei obiectelor de patrimo- • Revizuirea listei monumentelor aflate • Elaborarea proiectului „Protejarea şi niu şi stabilirea listei priorităţilor de re- sub protecţie conservarea patrimoniului din Oraşul vitalizare • Elaborarea strategiei de revitalizare a de Sus”, în vederea obţinerii fondurilor • Elaborarea strategiei de revitalizare a Oraşului de Jos, Zona 2 naţionale şi internaţionale Oraşului de Jos, Zona 1 • Stabilirea priorităţilor de reabilitare • Elaborarea concepţiilor de reabili- • Elaborarea planului şi stabilirea listei de urbană tare a faţadelor edificiilor potrivit unor priorităţi pentru lucrările de restaurare concepţii integre a străzilor istorice, • Marcarea specifică a obiectelor de pat- • Elaborarea proiectului „Protejarea şi rimoniu • Proiectarea acţiunilor de iluminare conservarea patrimoniului Oraşului de artistică a obiectelor de patrimoniu • Elaborarea proiectului „Protejarea şi Jos, Zona 1”, în vederea atragerii fon- conservarea patrimoniului din Zona • Elaborarea de proiecte de revitalizare durilor naţionale şi internaţionale Istorică Oraşul de Jos, Zona 2”, în ve- în vederea accesării programelor eu- • Elaborarea proiectelor de revitalizare derea obţinerii fondurilor naţionale şi ropene vizând restaurarea monumen- vizând restaurarea monumentelor şi internaţionale telor şi spaţiilor publice istorice spaţiilor publice istorice • Elaborarea de proiecte de revitalizare • Continuarea acţiunilor de expertiză a • Amenajarea corespunzătoare a locului în vederea accesării programelor eu- valorii edificiilor monumente istorice de întemeiere a oraşului Chişinău ropene vizând restaurarea monumen- din Zonă • Marcarea specifică a obiectelor de pat- telor şi spaţiilor publice istorice • Refuncţionalizarea unor clădiri istorice, rimoniu • Efectuarea lucrărilor de renovare a monumente protejate • Refuncţionalizarea unor clădiri istorice, faţadelor degradate ale imobilelor, con- • Efectuarea lucrărilor de reparaţii şi monumente protejate form priorităţilor stabilite. de refacere a faţadelor degradate ale imobilelor de locuit aflate în proprietate • Efectuarea lucrărilor de reparaţii şi de municipală.29 refacere a faţadelor degradate. Concept privind revitalizarea integrată a Centrului Istoric al oraşului Chişinău

×