Spiritul liber

730 views

Published on

0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
730
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1
Actions
Shares
0
Downloads
15
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Spiritul liber

  1. 1. Cuprins AZIR Spiritul Liber Îndemn pentru Suflet Psalm Binecuvântare SPIRITUL LIBER Spiritul Timpului Precum Bradul - maxime şi aforisme - Maxime şi aforisme Timpul prefacerii Glasul Destinului Viaţa Clipelor Visul de taină Fundaţia Cultural-Știinţifică *Mercur* Cluj-Napoca 2006AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liber SPIRITUL LIBER taina proprie-i măreţii : te poţi baza pe sprijinul său la orice pas, dar nu-l poţi lua cu tine decât în amintire.1. Spiritul liber este precum vântul:se strecoară pretutindeni. El poate fi 5. Spiritul liber este precum oriceoprit să intre într-un loc, dar nu poate copac rodnic: îţi dăruieşte la felfi împiedicat să ajungă acolo unde fructele sale, indiferent dacă eşti uninima îi cere. sfânt sau un tâlhar. La fel face umbră şi la fel înfloreşte fie că lumea este în2. Spiritul liber e precum apa: blând vreme de război sau de pace.prin prezenţă, destoinic prin răbdare,puternic prin forţa interioară, tăcut în 6. Spiritul liber este precum timpul:marea-i trecere. trebuie să preţuieşti fiecare clipă petrecută cu el pentru că fiecare clipă3. Spiritul liber este precum gândul: este deopotrivă intensă şi valoroasă. Elnu stă o clipă locului. Pentru el trece cu fiecare grăunte din clepsidramişcarea înseamnă viaţă, iar viaţa – gândului şi nu mai revine niciodatăesenţa progresului: să ajungi de unde acolo. Altfel n-ar mai fi spirit liber.eşti acolo unde trebuie să fii. 7. Spiritul liber este precum4. Spiritul liber este statornic în anotimpurile: te poţi bucura demarea-i decizie precum muntele în 3 4
  2. 2. AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liberprezenţa şi roadele lor, însă nu le poţi râdă din toată inima. Se ruşinează denici chema, nici alunga; dar mai ales greşelile proprii, dar niciodată denu le poţi opri trecerea peste sufletul prietenul său. Regretă amintirile şi îşilumii atunci când glasul timpului se doreşte viitorul. Se bucură de fiecareface din nou auzit. clipă dar nu detestă trecutul. Visează mult şi iubeşte şi mai mult.8. Spiritul liber este precum o femeiefrumoasă: ademeneşte toate sufletele 12. Spiritul liber este precum lamadar nu se dăruieşte decât celui ce-şi plugului: chiar dacă nu imediat, de pepune viaţa la picioarele ei. urma trecerii lui prin lume, mai devreme sau mai târziu, vor răsări9. Spiritul liber este precum sabia: roadele unei noi recolte.chemarea sa este să lupte nu săruginească în teacă. 13. Spiritul liber este ca orice prunc: se naşte fără a se îngrijora că pe lume sunt10. Spiritul liber este ca o corabie: nu unii care nu-l doresc.poate fi ţinută în port, menirea ei estesă străbată mări şi să unească lumi. 14. Spiritul liber este asemeni florilor câmpului: deschide ochii şi zâmbeşte larg11. Spiritul liber este ca orice suflet de soarelui în fiecare dimineaţă, fără a secopil: nu ştie să urască, dar ştie săierte. Nu se teme să plângă şi poate să 5 6AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liberteme că cineva îi va răpi la prânz zâmbetul 18. Spiritul liber este precum norii:iar spre seară puterea de a mai privi. dăruieşte din seva sufetului său de fiecare dată când arşiţa vieţii apasă greu15. Spiritul liber este precum stelele peste deşertăciunea lumii.cerului: luminează calea corăbieruluinumai atunci când soarele speranţelor 19. Spiritul liber este asemeniacestuia a căzut în orizontul pustiirii vulturului: deşi îşi poartă zborul înde sine. bolţile cerului, privirea lui nu scapă nici o clipă din viaţa pământului.16. Spiritul liber este precum ziua şinoaptea: face ca răul şi binele să se 20. Spiritul liber nu are o casă a lui,succeadă după măsura lor eternă, pentru că totdeauna când a dorit s-aupentru ca el să rămână dincolo de găsit pelerini ai destinului care să-lacestea, însă mereu aproape de găzduiască în inima lor.ambele. 21. Spiritul liber nu are un nume al17. Spiritul liber iubeşte schimbarea: lui, însă istoria sa stă scrisă pe toateel însuşi se schimbă cu fiecare statuile lumii.anotimp şi se reânnoieşte cu fiecare 22. Spiritul liber nu se grăbeştesuflet re-născut. niciodată, căci timpul este fratele său cel mai bun. 7 8
  3. 3. AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liber23. Spiritul liber nu trăieşte printre fără să se anunţe, dar nu zăboveşteoameni, dar poţi vedea icoana lui în decât acolo unde găseşte candelaochii fiecărui copil de îndată ce vine pe aprinsă şi uşa deschisă în aşteptare.lume. 28. Spiritul liber se joacă mereu pe24. Spiritul liber se ascunde privirilor pajişti cu copiii, şi vitele, şi florilecelor ce caută să-l vadă, dar se câmpului, dar niciodată nu vine ladăruieşte bucuros celor ce decid să-l banchetele lumii.urmeze. 29. Spiritul liber îndrăgeşte mai mult25. Spiritul liber nu vorbeşte limba un suflet rănit decât o inimă veselă,oamenilor, dar există oameni care i-au pentru că primul este mai aproape dedeprins graiul, iar prefacerile lor în libertatea sa.această lume sunt cea mai bună 30. Spiritul liber nu munceştedovadă. niciodată, pentru că înseşi existenţa sa26. Spiritul liber nu vrea comorile este cea mai deplină muncă alumii, dar lumea s-a războit mereu universului.pentru comorile sale. 31. Spiritul liber cugetă mai mult prin27. Spiritul liber trece din când în sufletul ierbii şi ochii pruncilor, decâtcând pe la poarta sufleului tuturor, prin mintea oamenilor şi şcolile lumii. 9 10AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liber32. Spiritul liber iubeşte mai mult prin 37. Spiriul liber nu are nici un momentvalurile mării şi zborul gâzelor, decât de răgaz, atâta timp cât sufletul lumiiprin inima omului şi dragostea lumii. este încă în leagănul său.33. Spiritul liber crede mai mult prin 38. Spiritul liber îndrăgeşte ziua, darsuflul vântului şi pacea munţilor decât înţelege că ea urmează de fiecare datăprin templele oamenilor şi riturile nopţii; de aceea el adoră noaptea.lumii. 39. Spiritul liber iubeşte lucrul bine34. Spiritul liber nu caută zei în făcut, dar ştie că nu e bine făcut decâtaceastă lume pentru că el însuşi este un lucru care a fost mai întâi greşit.trimisul lor şi nici nu le ridică temple, De aceea îndrăgeşte greşeala şi pe celpentru că zeii l-au făcut singurul lor ce greşeşte, căci acesta, prin libertateatemplu. lui, scurtează altora calea suferinţei spre fericirea lor.35. Spiritul liber nu se întristeazăniciodată, pentru că bucuria lui este 40. Spiritul liber iubeşte şi suferă la fellumina lumii. ca toţi oamenii, numai că din iubirea lui se naşte zborul fluturilor, iar din36. Spiritul liber nu face daruri şi nici propria suferinţă realizările lumii.milostenie, dar totdeauna dupădreptate fapta răsplăteşte. 11 12
  4. 4. AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liber41. Spiritului liber nu-i plac drumurile ÎNDEMN PENTRU SUFLETdrepte şi nici credinţele unice, fiindcă Înalţă-te suflete în crucea firului denici o haină nu se ţese într-un singur iarbă de sub talpa făpturii tale, să vezifir şi nici o simfonie nu s-a scris cu o măreţia rostului şi splendoarea glorieisingură notă. ce te aşteaptă chiar înainte de a porni42. Spiritul liber rodeşte pentru foamea pe drumul devenirii.întregii lumi, dar înfloreşte numai Coboară-te suflete în abisul gânduluipentru dorul celor ce pot să vadă. pentru ca din netihna lumii să43. Spiritul liber nu are fraţi, dar el zămisleşti dorul de nefiinţă şi din trupulînsuşi este fratele tuturor celor pământului să dai glas simfoniei vieţii.născuţi; aşteaptă numai ca ei să se Arată-te suflete la porţile neantului căcitrezească. ascunsă este vrerea zilei de mâine şi44. Spiritul liber zboară în înaltul numai tu îi poţi decide soarta, tot aşacerului, dar urmele paşilor săi rămân precum tu singurul eşti cel ce naşteîn prefacerile pământului. destinul timpului. Revino suflete în matca lucrurilor şi din fluviul vieţii fă cale pentru legea firii, iar 13 14AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liberla temelia universului aşează dorul PSALMsperanţelor tale nezămislite încă. Doamne îţi mulţumesc pentru răbdarea cerului şi trecerea norilor, pentru calmulÎmpărtăşeşte-te suflete cu nopţile vulturilor şi pacea stelelor, pentruconştiinţei şi destăinuie vrerea ta speranţa trecutului şi certitudineavisului zorilor, astfel ca toate faptele viitorului, pentru anotimpul împărtăşirii şifiinţei eterne să rămână, peste cele roadele dăruirii, pentru valul destinului şiîndelung trecătoare ale nemuririi. înţelepciunea timpului, pentru şoaptaAdapă-te suflete din seva păcatului şi frunzelor şi farmecul gândului, pentrunu te zgârci la cupa amărăciunilor, căci taina inimilor şi misterul trecerii.orice virtute a fost mai întâi lut alexistenţei şi abia apoi cale divină spre Şi iarăşi îţi mulţumesc pentru întunericullauda învingătorului. ce-mi dezvăluie strălucirea lumii, pentru suferinţa ce-mi luminează retina amintirii, pentru jalea ce deschide drumul împlinirii, pentru lacrimile urmate de sărbătoare şi pentru toate iernile sufeltului care s-au topit în primăverile speranţei. 15 16
  5. 5. AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liber BINECUVÂNTARE Fie ca ruga vulturilor să poposească la urechea timpului şi dansul fluturilor săFie ca rodul destinului să-mbrace haina cuprindă noaptea raţiunii, pentru ca fiulspicului de grâu, pentru ca deopotrivă omului să revină pe pământul fraţilor săioameni şi păsări şi vite şi gâze să se uitaţi lor.cuprindă strâns în feeria secerişului. Fie ca nici un munte să nu se înalţe maiFie ca marginile cerului să nu poată sus dcât el însuşi şi nici o vale să nuatinge niciodată apele pământului, coboare mai jos decât durerea lumii,pentru ca visul celor plecaţi pe mare şi pentru ca taina cerului şi visele omuluisperanţa celor de acasă veşnic să să-şi fie mereu aproape.rămână împreunate. Fie ca nimic să nu rămână aşa precumFie ca templul zilei de ieri să fie slăvit în este şi nici un lucru să nu devină ceeamijlocul cetăţii, pentru ca ziua de mâine ce a fost, pentru ca orice reântoarcere lasă vină în pelerinaj la sufelutul omului izvoare să găsească mereu apa vieţicu darurile vieţii. proaspătă.Fie ca soarele lumii să se retragă în cerulsău din când în când, pentru ca ochiifiinţei să poată contempla gloria stelelorde pe firmamentul sufletului său. 17 18AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liber GLASUL TIMPULUI Glasul Timpului colindă toate drumurile umblate ale lumii spre slavaGlasul Timpului sălăşluieşte în vântul deşertăciunii călătorilor, dar nu sede miazănoapte ce trage cortina vieţii însoţeşte decât cu aceia care au făcutpeste rodul lumii, dar din când în când din taina vieţii lor Marea Trecere.el face popas în cugetul omului pentru a Glasul Timpului poposeşte în toateîntoarce fila istoriei. templele pământului pentru bucuriaGlasul Timpului colindă peste mările fiilor săi, zeii lumii, dar cea mai tainicăexistenţei şi călăuzeşte corăbierul împlinire a sa este tocmai adormirea lorplecat spre descoperirea sufletului său, în uitarea omului, spre înălţareadar el nu decide asupra celor ce şi-au sufletului întru misterele cerului.aflat destinaţia călătoriei şi sacrificiul Glasul Timpului se însoţeşte în calea samisiunii lor. cu noaptea patimilor vieţii însă îşiGlasul Timpului îşi poartă în mari luminează trecerea cu luceafărul deînălţimi rodul izbânzi şi în depărtate dimineaţă al rugurilor lumii.străfunduri de istorie comoara luminiiproprii, dar niciodată acestea nu suntde neatins pentru cel ce s-a născut adoua oară întru virtutea devenirii sale. 19 20
  6. 6. AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liber PRECUM BRADUL * Precum Stejarul blând şi înţeleptPrecum Bradul rămâne falnic şi străjuieşte singur Pacea Câmpieiîncrezător în Trupul Muntelui, aspirând Nesfârşite, adăpostind Călătorul înla Albastrul Senin al Cerului, chiar Marea sa Trecere, tot aşa tu, stândîmpovărat de Omătul Iernii şi Viscolele împăcat cu tine însuţi şi adâncNaturii, tot aşa tu, omule, ridică-te pe înrădăcinat în Solul Cunoaşterii, fi CasaCulmile Senine ale Fiinţării şi nu-ţi lua Universului pentru Fiinţa rătăcindă pePrivirea de la Stelele Nopţii Întinderea Nemărginită a Manifestării.Călăuzitoare ce-ţi vor arăta DrumulDestinului prin Viscolul Vieţii. *Precum Arţarul din Haosul Pădurii seridică semeţ către duminica Singurătăţiişi îşi trimite pe Aripi de Vânt SeminţeleDevenirii ca să contemple Lumea, tot aşatu, omule, lasă-ţi Seminţele Gânduluipurtate de Soarele Libertăţii cătreTărâmul Etern al Nemuririi de Mâine. 21 22AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liber MAXIME ŞI AFORISME 4. Parazitism uman: să trăieşti în lume fără a te interesa de nevoile ei;1. Orice călătorie se naşte în Vis, numai să-i ceri favoruri.creşte în Speranţă, se maturizează înDecizie, trăieşte în Planificare şi 5. Parazitism social: a trăi printresfârşeşte în Eşec... oameni fără a fi alături de ei. Este ca şiPentru că uităm să facem ... Primul cum puricele din spinarea elefantuluiPas! s-ar lăuda lumii întregi despre forţa şi măreţia sa.2. Ne pierdem atât de adesea pe noiînșine, şi ne regăsim într-atât de rar, 6. Fiecare întâlnire cu un om este o ziîncât se pune întrebarea: suntem noi de sărbătoare. Numai că ne-am obişnuitcei adevăraţi sau numai rămăşiţele să avem atât de puţine sărbători într-ununei misiuni de salvare eşuate? an ... ori într-o viaţă.3. Paradox existenţial: acela care-i 7. Fugim de noi şi ne ascundem înprea grăbit spre a se opri o clipă, la un ceilalţi. Apoi ne căutăm şi nu mai ştimom, fuge să se ascundă în ceilalţi – de unde ne-am pus. Fiindcă uităm cusine însuşi. adevărat, numai de existenţa lor. 23 24
  7. 7. AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liber8. Nerecunoştinţă profană sau 11. Vulturii nu zboară în stoluri,inadaptare existenţială : să primeşti de fiindcă au nevoie de spaţii largi în carela viaţă tot ce-ţi doreşti, dar să refuzi să-şi întindă aripile sufletului.ce-ţi este cel mai necesar. 12. Să facem din faptă crezul, din crez9. Visăm să atingem Cerurile; sperăm – datoria, din datorie – misiunea vieţii,că vom ajunge măcar până în Vârful din viaţă – sărbătoarea fiinţei noastre.Muntelui; ne propunem ca, cel puţin săparcurgem cât mai mult din Drum şi ne 13. Să dăm naşterii noastre un sensprogramăm să începem Călătoria. în viaţă; să dăm vieţii noastre un scopDar tot ce facem e nimic altceva decât în lume; să dăm scopului o cauză, osă batem pasul pe loc în planuri misiune în lucrare; şi cauzei un efect:zadarnice. adică împlinirea faptului nostru de a fi.10. Munca este precum orice bătălie: 14. E-adevărat că murim câte puţinvirtutea ei stă-n eroismul soldatului, cu fiecare clipă ce urmează naşteriinu în sorţii victoriei. noastre. Dar oare lemnul nu se mistuie la fel pentru a dărui lumii căldura fiinţei sale? 25 26AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liber15. Adevărata întâlnire cu un om nu 18. Adevărata măsură a omului: săpoate avea loc decât în lăcaşul fiinţei. facă realizabil ceea ce lumea a doveditŞi nu-i nimic dacă nu avem o cameră a fi imposibil.de oaspeţi; putem să-l primim înbucătărie, la focul din vatra sufletului. 19.Trebuie să facem astfel încâtMai rău este când ne lipseşte întreg trecerea noastră prin viaţă să fie Marealocaşul. Trecere. Numai aşa o vom putea deosebi de simpla întâmplare.16. E-adevărat că uneori clipa aducemai mult decât anul. Însă o astfel de 20.Dacă în lumea pământului oameniiclipă nu urmează niciodată decât şi-au ridicat temple de lut, unde semultor ani de trudă pe ogorul vieţii. strâng spre a vorbi despre căutarea lui Dumnezeu, în lumea gândului spiritele17.Tot ceea ce este are un început şi un se adună pentru a dovedi prin altarulsfârşit. De aceea eternitatea nu-i decât o fiinţei lor că Demiurgul este dinaltă formă a lui „a nu fi”. totdeauna şi pretutindeni regăsit. 21. Indiferent că norocul şi-l face omul, cu mâna lui, ori îl primeşte 27 28
  8. 8. AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Libercadou de la Viaţă, un lucru e cert: 22.Gândul mare al unui om mic eomului îi aparţine numai folosinţa înzecit mai valoros/ util decât gândulnorocului. De rezultatele acestei mic al unui om mare.folosinţe trebuie să beneficieze întreagaumanitate şi Viaţa înseşi. De aceea, 23. Fiecare act de gândire/ reflecţie/zic: frate, fereşte-te cu toată puterea de raţionare, ne aduce aminte că existăm.noroc; refuză-l, aruncă-l dar nu te lăsa Dar numai urmele eforturilor noastre –prins în mrejele lui căci el te face în lumea materiei ori a spiritului – nedator-vândut Vieţii. pot dovedi aceasta. Păstrează-ţi demnitatea libertăţii;desfă lanţurile fiinţei tale şi redă-i 24.În lume nu contează ce eşti, ciplăcerea zborului. Atrage de la tine tot numai ceea ce faci cu faptul că eştiGhinionul şi toate Poverile lumii. ceea ce eşti.Întreaga urgie a Vieţii strânge-o lapoarta sufletului tău. Dacă vrei ca 25. Greşeala majoră a societăţii:visul stelelor să-ţi fie mai aproape de întrebuinţează omul, în loc să-lsperanţa sufletului. investească. Îl utilizează, consumându-l în felul acesta, în loc de a-l cultiva şi a-i culege roadele sale perene. 29 30AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liber26. De când ne facem intrarea în 28. E rău să dai speranţă deşartăLume, ne întâmpină, în Poarta Vieţii unui om, dar mult mai rău este să-i ieiprima şi cea mai mare minciună a acestuia speranţa, fie ea şi deşartă.Existenţei: iluzia că am fi. Avem însă ladispoziţie un destin de om spre a 29 .Ca după orice trecere şi după cea aspulbera această iluzie şi a pune în Timpului rămân doar Urmele: urmelelocul ei adevărul: şi anume să dovedim trecerii lui peste noi şi urmele treceriică suntem. Dar pentru aceasta e noastre prin el. Pe cât de multe şinecesar să ne facem; de la început şi profunde sunt primele, pe-atât de rarepână la sfârşit . şi efemere cele din urmă. Natura a trimis pe lume opotenţialitate. Noi trebuie să-i dăm 30. Că lumea e un vis, o iluzie, ochipul realităţii, împlinind-o. speranţă, un proiect etc. s-a spus dintotdeauna de către marii oameni. Ce27. Majoritatea regretelor merg în s-a omis însă: lumea este deopotrivă şiurma crucii noastre. Atât în timpul în primul rând o Şcoală. Sau poate nuvieţii, când trebuie să o purtăm noi întâmplător, căci pentru sufletul înînşine, cât şi după moarte, când ne-o prima tinereţe viaţa trebuie să fie un joc,aşează alţii la căpătâi. 31 32
  9. 9. AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liberpână creşte astfel încât să poată purta În rest, toate celelalte aspecte alepe umeri Datoria acesteia. vieţii – familie, prieteni, petreceri, suferinţe, împliniri ori eşecuri – sunt31. Agricultorul îşi ordonează viaţa şi deopotrivă fără valoare în faţa Naturii şi-activitatea după ciclurile naturii: când e a mersului ei. Pentru ea, tot ceea cede semănat – seamănă, când e de cosit – contează este datoria şi efortul împliniriicoseşte, iar când e vremea culesului – acesteia.culege. Atunci şi nu altă dată. La fel şi pentru cercetător – 32. Definiţia omului: un aluat dăruit desemănător în lumea gândurilor. Căci şi Dumnezeu cu toate aromele universului.aceasta aparţine în egală măsură În măsura în care le cunoaşte şi dă oNaturii, ca şi lumea pământului, şi de formă acestui aluat în acea măsurăaceea dator este a-şi armoniza există. Dacă nu – nu. Pentru că asta-iconduita cu mersul proceselor vieţii. tot ce poate face omul: să fie; – o formă.Astfel încât fiecare gând trebuie să-l (Adică mai mult decât un aluat aromat).găsească pregătit a-i împlini rostul,întocmai cum fiecare anotimp îl 33. Gânduri mari bat la poarta minţiigăseşte pe gospodar cu uneltele în tuturor. Dar nu lasă urme decât înbună stare. 33 34AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Libersufletele pregătite să le poarte misiunea ta, Omule, este de-al înmulţiamprenta peste timp. şi-a dărui vieţii numai diferenţa.34. Dăruind, veţi obţine – stă scris în 35. În dorinţa lor neînfrânată de aCartea Sfântă. Dar dacă ne dăruim pe ajunge cât mai repede şi cu orice preţ lanoi înşine, cine să mai rămână pentru Adevăr, oamenii uită a se opri pe culmilea primi recompensa? lui luminoase şi alunecă dincolo, în Iată problemă de meditaţie pentru tenebroasele prăpăstii ale Erorii.noii scriitori de Cărţi Sfinte. Căci omulde astăzi nu e un simplu nemuritor de 36. Ca şi pomul, şi omul pentru a rodi,rând – un comerciant într-ale vieţii; ci trebuie mai întâi să înflorească. Pe câtun adevărat cezar; ori dăruieşte totul, de frumoase şi multe sunt florileîncepând cu sine şi atunci nu vrea nimic speranţei în Anotimpul Tinereţii, peîn schimb; ori refuză gestul simplist al atât vor fi de bogate şi îmbietoaredebarasării de lucruri spre a-şi asuma roadele sale în Anotimpul Dăruirii.responsabilitatea şi efortul punerii lor înLucrare. 37. Omul şi muntele se aseamănă prin Căci e uşor să dăruieşti talantul ce aspiraţia lor către cer. Numai cătocmai l-ai primit de la viaţă, dar muntele e cu un pas înainte. Şi în plus 35 36
  10. 10. AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liberel înalţă cu sine întreaga lume a măsura omului. La mijloc o tablă marepământului. de calcule: acolo s-a potignit omenirea.38. Cea mai mare parte a vieţii ne-o 42. Acela care nu-şi doreşte opetrecem alergând. Iar în scurtele întreagă grădină, n-are cum spera sărăgazuri de popas, suntem prea obosiţi poată creşte o floare.ca să ne putem gândi încotro. 43. În lucrul cu oamenii trebuie să-i39. Nimicnicia nu poate exista decât în privim precum păsări libere alelumea oamenilor. Şi poate tocmai cerului: poţi afla unde-şi au cuibul,datorită rarităţii ei în univers, aceştia dar nu vei şti niciodată mai dinainte,i-au acordat cea mai mare valoare. unde-i vor purta aripile în zbor.40. Speranţa: loc de popas pentru 44. Pentru cei ce joacă în arenecălătorul obosit şi a doua şansă pentru totdeauna de cea mai mare importanţăluptătorul învins. sunt huiduielile ori încurajările din tribune. Pentru soldatul plecat în41. Gândul şi fapta sunt cele două misiune, însă, întreaga nădejde stă-nextreme ale unei realităţi croite pe spadă şi-n braţ, iar nu în pietrele ori 37 38AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liberflorile aruncate la picioarele-i de cei de 48. Unii spun că nu contează cine eşti;pe marginea drumului. alţii că prea puţin importă cât şi cum gândeşti.45. Soarele zâmbeşte trecătorilor în Dar există câţiva care cred că dacăfiecare dimineaţă – şi de aceea toate nu gândeşti, într-adevăr nu arezilele sunt la fel. importanţă dacă şi cine eşti. Numai pentru luptători fiecare „Cine” aparţine Lumii; „a fi” aparţinedimineaţă poate fi ultima astfel că Vieţii. De aceea alăturarea lor nu poate fitoate zilele sale devin unice. decât un nonsens existenţial.46. Omul – jumătate fiinţă, jumătate 49. În Portul Destinului ne îmbarcăm pedorinţă. Între acestea două Speranţa Corabia Speranţei pentru Călătoria pese luptă pentru un armistiţiu. Şi nu e Marea Vieţii. Chiar de la prima Vâslă ade mirare atunci că sfârşeşte mai Gândului coborâtă în Seva Dorinţei,totdeauna într-o mare deşertăciune. Naufragiile Disperării încep a ne pândi Visul Zilei de Mâine.47. Dacă oamenii selectează viteledupă productivitate, oare nu e normal 50. Venim pe lume: speranţe. Trecemca viaţa să facă întocmai la fel cu noi? prin viaţă: proiecte. Şi sfârşim: uneori 39 40
  11. 11. AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liberdezastre, cel mai adesea deznădejdi şi Virtutea soldatului stă-n însăşimult prea arareori împliniri: adică participarea cu toată dăruirea sa.rezultate utile lumii şi vieţii. 53. Sufletul omului – un vas gol pe care51. Am fost acuzat că prea venerez viaţa îl umple, după caz, cu mizeria sauFemeia. Necredincioşilor! Este singurul cu îmbelşugate roadele împlinirii, dupăaltar autentic, lăsat spre călăuzire şi străduinţa gospodarului purtător.sprijin sufletului nostru. Restul, toatesunt artefacte ale masculinităţii. Adică 54. Trecerea prin viaţă, ca şi mersul peidoli falşi. bicicletă trebuie să priveşti mereu înainte, altfel rişti să ajungi unde nu52. S-a spus că „nu trebuie să lupţi vrei sau, mai rău, să nu ajungidecât în bătăliile pe care le poţi nicăieri: adică să te prăbuşeşti la ceacâştiga”. mai mică încercare. Dar asta numai dacă eşti general. Omul însă are datoria de a participa 55. Stelele au fost lăsate drept călăuzăla toate, ca simplu soldat ce se pentru corăbieri; dar pământenii încăgăseşte; ca executant. Generalul – mai folosesc opaiţul.regizorul bătăliei – este altcineva. 41 42AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liber56. Fiecare astru are sclipirea lui. Doar Cât despre împlinirea ei... Atât deomul încă nu şi-a regăsit-o pe a sa. departe nici cea mai tânără speranţă nu mai îndrăzneşte a se avânta!57. Venim pe lume semănândsperanţă; ar trebui să plecăm luând cu 59. De n-am avea Cerul deasupra şinoi roadele împlinirilor. Dar cel mai pământul sub picioare, ne-am simţiadesea nu facem decât să risipim viaţa striviţi de greutatea Infinitului.în vânturile pustiirii de sine. Şi atuncie de mirare dacă în Amurg nu ne 60. Suferinţa este fântâna din carerămâne decât recolta deznădejdii? Sufletul se adapă atunci când pasul îi şovăie pe cărarea abruptă a vieţii.58. Progresul omenirii: în Zori visămsă mergem mai departe. Ceasul de 61. Paradoxul speranţei: Fără neîmpliniriAmiază ne prinde încurcaţi în calcule nu ar exista speranţă, ci doar certitudine.şi măsurători, pentru ca Amurgul să Dar certitudinea este rece şine trimită la culcare obosiţi de-atâta închisă; ea răpeşte fiinţei umanebătut pasul pe loc. libertatea, condiţionând-o spre un ceva Credinţa într-o nouă Zi, păstrează anume, dinainte stabilit şi unanimînsă vie speranţa Începutului Călătoriei. cunoscut. 43 44
  12. 12. AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liber Doar speranţa păstrează misterul construcţie din nou, adică să facemasupra finalului şi îi lasă posibilitatea posibil, realizabil ceva ce înainte n-ade a se petrece în orice orizont; şi fost; – decât cel mult un vis.nimeni nu ştie aceasta mai dinainte. De aceea, atâta timp cât în lume există vise, iar în noi zace un Manole,62. De la vis la împlinire calea nu-i cu vom fi mereu întâmpinaţi de dezastre penimic mai lungă decât cea de la vis la calea vieţii. Ele sunt marcajele ce nedeznădejde. Numai că prima urcă, pe arată când şi unde trebuie să înălţămcând cealaltă coboară. De aceea şi câte o mânăstire. Una nouă... a noastră.ajungem atât de repede acolo jos:pentru că nu trebuie să facem nimic – 64. Definiţia revoluţiei. „Semeni vânt,şi asta facem cel mai bine. culegi furtună”, a spus cândva cineva. Dar s-a temut să meargă mai departe:63. După fiecare dezastru noi începem semeni furtună, culegi o lume nouă.reconstrucţia, atât în lumea materieicât şi în cea a spiritului, fără să 65. Dezrădăcinare: le-am cerut zeilorobservăm că ceea ce ni se cere, de fapt aripi, să ne înălţăm la cer, dar ameste nu re-construcţie (adică edificare uitat că ne-au rămas cuiburile pepe ruinele a ceea ce-a fost) ci pământ. 45 46AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liber66. Vânturile Destinului ne poartă pe câteva zeci de ani, după care se depunfiecare dintre noi – seminţe de în Cimitirul Marii Uitări.umanitate – peste orizonturiledevenirii. Într-o bună zi vom găsi poate 68. S-a spus că visul de azi este cheiaun petec de speranţă în care să ne realităţii de mâine. Dar mereu s-a omisînfingem rădăcinile spre a rodi fructul Cel ce descuie uşa; Cel ce transformăfiinţei noastre pentru bucuria cerului, visul în proiect şi zideşte din proiectori a pământului, ori, fie şi numai realitatea unei împliniri. Căci fără El,pentru bucuria omului însuşi. mâine rămâne o pură utopie. Dar câte ţinuturi ale deznădejdiitrebuie străbătute până la acel petec 69. Înainte de a deveni fluture, omidade speranţă...! trebuie să-şi dorească aripi, să fie pregătită pentru măreţia zborului şi,67. Omul este jumătate rol, jumătate mai ales, să deteste suficient de multvis. Dacă visul lipseşte nu rămâne decât faptul de a se târî mereu.umbra rece şi distantă a unui destinmort înainte de naştere. O formă fără 70. Oţelul înainte de-a fi spadă şi-aviaţă; carcase goale ce se petrec în linişte participa la bătălie, trebuie să treacă 47 48
  13. 13. AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liberprin caznele focului în atelierul ne luăm o pauză binemeritată. Darfierarului. până la a opri timpul în eternitate, mai La fel şi caracterul omului este este mult. Cam atât cât sumaprelucrat de măiestria Destinului. După distanţelor dintre două momente demăsura bătăliei ce va să o poarte. popas: adică dintre Tine şi Mine.71. Deşi se nasc din seva pământului, 74. Bisturiul nu rezolvă problemeletoţi copacii aspiră spre cer. Numai decât în domeniul chirurgiei. În viaţăomul se-nfundă tot mai adânc în lutul nu trebuie să înlături, ci să găseştimateriei. soluţii. Căci aşa cum se regăseşte72. Toţi oamenii sunt călători prin organismul mai împuţinat dupăviaţă, dar vor lăsa cu adevărat urme – extirpare, tot aşa şi sufletul se află maiadică împliniri – doar cei ce reuşesc să sărac la fiecare problemă ocolită.facă din destinul lor Marea Trecere. 75. De cele mai multe ori un conflict73. Fiecare om e un moment de popas deschis rezolvă în câteva momenteîn grăbita curgere a timpului. Iată de probleme pe care zeci de ani de pacece avem nevoie de atâţia oameni: ca să mocnită nu le-au putut stinge. Aşa în 49 50AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liberdiplomaţie, aşa şi în sufletul nostru. 79. Ne dorim un lucru atât timp câtDe aceea e bine să ne războim din nu-l posedăm. După care nu ne maicând în când cu noi înşine. pasă de el. Şi poate că de aceea ţinem atât de mult la noi înşine: pentru că,76. Cu ochii ţintă la stelele bălţate ale încă, nu ne avem în stăpânire.viitorului riscăm să uităm prăpăstiiledeschise în calea noastră pe drumul 80. Curgerea timpului şi trecereaprezentului. omului se aseamănă prin aceea că ambele se petrec la fel de repede. Însă77. Reţeta sufletului: se hrăneşte cu pe când prima lasă urme totdeauna,speranţă, însă creşte doar din cealaltă prea arareori.împliniri. 81. Omul se chinuie să lase urme,78. Dorinţa în faptă e ca sarea în timpul se grăbeşte să le şteargă.bucate: nu e bine să pui prea multă, Atunci nu e de mirare că omenireadar nici nu trebuie să-ţi lipsească. rătăceşte atât de des drumul cel bun. Aceasta numai dacă nu ai ales să ţiidietă existenţială: adică să duci o viaţă 82. Pe plaja vieţii nenumărate suntsearbădă. trupurile corăbiilor eşuate. Dintre 51 52
  14. 14. AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liberacestea numai unele au apucat să vadă 84. Visul este tatăl oricărei Împliniri;frumuseţile mărilor tropicale; altele au Strădania omului – mama sa.prins de s-au luptat chiar şi cu gheţurile Şi cum nu poate exista zămislirearctice. Dar sunt multe a căror vopsea fără ambii părinţi, tot aşa nu poateîncă nu s-a uscat bine – ele n-au apucat exista împlinire decât din împreunareanici măcar prima călătorie. acestor două. Ce le-a lipsit? Poate un căpitan Fără Vis, Împlinirea nu este decâtdestoinic; sau poate nu şi-au ales bine un avorton, un copil nedorit, aruncatorizonturile... din sufletul omului şi lăsat pe drumurile pustiite ale sorţii.83. S-a spus că viaţa e un chin, o Fără Strădanie, rămâne simplăprovocare, o competiţie, un mare sămânţă spulberată în zările speranţeibanchet, o cale spre mântuire, o deşarte.datorie, o închisoare, o şansă (ultima)etc. Dar viaţa e o simplă Zi de Şcoală: 85. Toate marile creaţii ale omenirii s-adică toate acestea la un loc şi încă au născut din efortul autorilor de a-şialtele nebănuite. rezolva anumite probleme personale. 53 54AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liber Căci cine n-a băut întreaga cupă a 89. Orice viaţă trăită cu sens lasă unsuferinţei de sine, n-are cum trăi drum, sau măcar o potecă – fie ea câtsuferinţa altora. de şerpuită. Uneori e drumul pierzaniei de sine, alteori al regăsirii.86. Ne suntem atât de îndepărtaţi unii Şi de cele mai multe ori, deopotrivă alaltora, pentru că încă nu am întins amândurora.punţi de speranţă peste prăpăstiilesuferinţelor noastre însingurate. 90. Consecvenţă atitudinală: omul aleargă spre nicăieri fiind convins că87. Ne dorim atât de mult voluptatea vine de niciunde.clipei, încât suntem dispuși a ignoraîntr-u totul clipa voluptăţii. 91. Timpul trece peste viaţa omului precum norii pe bolta cerului. Numai88. Că uităm de ceilalţi nu e aşa mare că în urma lor străluceşte soarele, pepagubă, căci ei sunt mulţi şi se va găsi când în urma timpului cel mai adeseacineva să ne aducă aminte. Doar când rămâne umbra amintirilor şi preauităm de noi înşine, cine oare o va mai arareori licărirea slabă a câte uneiface? împliniri. 55 56
  15. 15. AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liber92. Între „a avea” şi „a fi”, făptura 96. Toţi oamenii îşi doresc să devinăumană îşi cerne disperarea. Căci prea „cât mai cu greutate”. Numai păsărileadesea înşelată de prima, se repede în visează la tehnici de uşurare, adică deprăpăstiile celeilalte. înălţare.93. Încercările vieţii sunt precum 97. Tragismul speranţei: fiecare sperăpietrele de moară: ele transformă să găsească împlinirea ideală şi deboabele speranţei în recolta împliniriilor. aceea o refuză mereu pe cea prezentă şi atât de necesară.94. Infinitul orizonturilor pe unii îi sperie,pe alţii îi împlineşte. Primilor le aduce 98. Pentru cercetător – ca şi pentruaminte de goliciunea din ei, pe când agricultor – nu contează cât acelorlalţi din ce întreg mare fac parte. însămânţat, câte eforturi şi speranţe a irosit, ci numai câte hambare a reuşit95. Umblând atât de mult pe a umple cu roadele muncii sale oferitepământ, ne-am obişnuit într-atât cu umanităţii.greutatea noastră, încât şi când ne-amfăcut aripi, le-am gândit din plumb: 99. Părerea de rău este cea maiadică atârnând a disperare. jalnică şi perfidă dintre toate 57 58AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liberslăbiciunile umane, căci ea apare 103. Paradoxul împlinirii: nu ceea cetotdeauna după fapta păcătoasă şi introducem în noi ne împlineşte, ciamorţeşte cugetul făcându-l să uite de tocmai ceea ce dăm afară, ceea cedatoria îndreptării. exteriorizăm – creaţia, nu asimilaţia.100. Virtutea zborului e valoroasă 104. E înzecit mai folositor gândul celnumai în lumea naturii. De aceea în mai mic, dar care lasă în urma sa olumea oamenilor păsările cele mai înfăptuire pentru omenire, decâtvirtuoase au fost considerate marile idealuri, ce trec precumdintotdeauna un pericol pentru ogradă. furtunile mării, tulburând mintea şi sufletul corăbierului.101. Paradox existenţial: venim pelume plângând, fiindcă nu ştim ce ne 105. Prin definiţie, orice lucru dinaşteaptă. Trăim o viaţă de chin şi Univers este deopotrivă jumătatesuferinţă, iar la plecare plângem din creaţie, jumătate distrugere. Numainou chiar dacă ştim ce lăsăm în urmă. fiinţa umană mai oscilează încă între acestea două, fiind când una, când102. Omul este 99% suma regretelor alta.şi abia 1% asumare a faptelor. 59 60
  16. 16. AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liber106. Venim de „nu se ştie unde” şi înseamnă a învăţa să funcţionezi dupămergem spre „nu se ştie ce”. La mijloc anumite comenzi; şcoala formeazăun „nu se ştie cum” ne face să irosim oameni pentru societate, pentru bineleperioada numită „viaţă”. Fără să ei de azi şi nu pentru oamenii ca fiinţeapucăm a ne întâlni cu prea-simplul în sine. De aceea şcoala, aparţinând„de ce” care ne-ar fi salvat de această istoriei nu poate fi decât un centru derătăcire, aducându-ne spre noi înşine. dresaj. Dar spiritul uman este liber prin107. Chiar dacă acum e „fiul natura sa existenţială şi numai cei cerătăcitor”, să nu uităm că omul are înţeleg să îşi asume această stare de aaceeaşi origine şi aceeaşi familie cu fi, pot avea acces, cu adevărat, înfraţii săi din Lumea Naturii. universul ideilor mari şi înnoitoare. Orizonturile se dăruiesc doar celor ce-108. Lucrurile mari şi valoroase şi deschid aripile spiritului pentru apentru progresul omenirii au fost porni în Migraţia Devenirii. De aceea,săvârşite de oameni care nu s-au lăsat dacă vrem roboţi, să-i trimitem lapervertiţi de şcoala timpului lor. Căci şcoală; dacă vrem, oameni, să neşcoala înseamnă să torni seva gândirii ocupăm de dezvoltarea liberă aşi simţirii într-o formă fixă, moartă; spiritului lor. 61 62AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liber109. Cu viaţa nu poţi negocia niciodată. 110. Oamenii cred că senectutea aduceRegulile ei sunt simple şi clare: îi dai, îţi valoare, pentru că ei încă se mai apreciazădă; îi iei, îţi ia. E ca o maşinărie uriaşă după permanenţă nu după utilitate.la scara întregii naturi. Şi de aceea lumea e un mare Dar poţi negocia, cu Cel ce se ocupă anticariat: găseşti toate vechiturilede bunul mers al acestei infailibile nefolositoare afişate la loc de cinste.maşinării, cu Cel ce poate face ca viaţa Un cimitir cu fragmente de nemurireta să fie aşa cum vrei. Însă pentru destrupate.aceasta trebuie ca mai întâi să vrei, cutoată fiinţa ta, adică să te dedici, să te 111.Oricât de mare ar fi, orice templudăruieşti întru totul acestui proiect se edifică din trupul minusculelornumit propria ta devenire. cărămizi. La fel şi orice ideal, devine Până la urmă acelaşi mecanism realitate numai datorită micilorinefabil; atâta doar că acum nu mai înfăptuiri care-l preced.este „voia sorţii”, ci rodul muncii tale.Rezultatul poate fi acelaşi ori altul, n- 112. Idealul e un proiect fără termen deare importanţă. Ceea ce contează e împlinire, dar care poartă în sine maifaptul că abia de acum, în afara acestui multă viaţă decât toate înfăptuirilerezultat şi independent de el, eşti tu. ulterioare, care-l transformă în realitate. 63 64
  17. 17. AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liber113. Niciodată nu e prea târziu ca să străduiesc să-şi apropie cât mai multfi cine eşti. aripile de cer.114. Profesiunea nu e o specializare în 116. Imperativ existenţial uman: nua face ceva, ci o deschidere, cu orizont cu ochii ţintă la icoane şi la stelelepentru creaţie şi autocreaţie, pentru bălţate ale cerului, ci cu privireaprogres şi autodepăşire. Profesiunea concentrată pe lutul materiei ceeste pentru om eterna chemare şi trebuie transformată de urmele paşilormereu marea tentaţie. De aceea nu se noştri în Marea Trecere prin Mareapoate preda în şcoli: fiindcă e un copac Frământare spre Marea Pre-Facere:falnic înflorit în Primăvara tinereţii, creaţia de sine.născut în sufletul omului din sămânţafurată de alizeul pasiunii, ocrotit de 117. Orice fruct înainte de a fi gatasoarele speranţei şi hrănit din seva de cules, trebuie să fi fost mai întâidorinţei de sine şi de alţii. sămânţă, apoi lemn, apoi floare. Întocmai la fel şi oamenii mari, înainte115. Oamenii îşi doresc să fie „cu de-a bucura lumea cu roadele fiinţeipicioarele pe pământ”, păsările se lor, trebuie să fi trecut ei înşişi prin etapele dezvoltării de la nimicnicia 65 66AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Libercomună, la voinţa înălţării, la speranţa 120. Pentru pomii roditori fiecareviitorului, la frumuseţea caracterului floare este speranţa unui fruct, iarşi belşugul rodniciei. fiecare fruct dovada existenţei şi certitudinea perpetuării.118. În sămânţă toţi copacii sunt la Întocmai sunt pentru om visele şifel: speranţe. Şi numai în roade putem faptele sale.deosebi stearpa deşertăciune, deautentica împlinire. 121. Ceea ce deosebeşte împlinirea de o faptă întâmplătoare, este că numai119. Ne dorim vise frumoase pentru prima s-a născut din vis, s-a hrănitcă în ele toate problemele se revoltă din speranţă şi a crescut în sufletulsingure şi urâm coşmarurile fiindcă omului. Cealaltă aparţine Lumiiacolo drumul spre noi depinde de Naturii, dar împlinirea este adevăratăgăsirea soluţiilor. odraslă a fiinţei. Astfel încât se pune întrebarea: nedorim atât de puţin pe noi înşine încât 122. Călătoria spre noi, începesă ne asumăm acest efort, sau suntem totdeauna cu o mare rătăcire prindoar peste măsură de leneşi. ceilalţi. Şi atunci e de înţeles de ce 67 68
  18. 18. AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Libermulte nu ajung să-şi cunoască spiritului. Numai că în acest din urmăvreodată ţinta, destinaţia finală. caz ea are un paradoxal efect progresist; şi poate de aceea omenirea123. Paradox existenţial: în geometria i-a dat numele de „creaţie artistică”:dezvoltării umane calea cea dreaptă adică beţie consolatoare a sufletuluispre noi înşine trebuie să facă un ocol istovit de munca existenţială.prin toţi ceilalţi. 126. Decât diamante pierdute în124. Fiecare creaţie consumă din mocirla existenţială, mai bine pietre desufletul nostru de azi, dar adaugă la rând, dar purtate cu drag în coliere,sufletul nostru de mâine. Astfel încât spre încântarea ochilor şi sufletuluidintre toate fructele pământului, omul omului.creator este singurul care sporeşte Căci orice valoare, ca să-şi câştigeprin epuizare. dreptul la viaţa, trebuie să se facă utilă fiinţei. Altfel rămâne o tristă şi125. Pretutindeni în lumea naturii, însingurată utopie: adică fecundaremunca este însoţită de suferinţă şi sterilă a raţiunii şi avorton nedorit almizerie colaterală. Deopotrivă în creaţiei.spaţiul materiei cât şi în cel al 69 70AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liber127. Toţi oamenii înalţă din când în 129. Vocea dorinţei şi mirajulcând privirea spre stele. Dar numai ţărmurilor îndepărtate sunt cele douăunii fac din lacrimile cerului izvor Chemări ce-l fac pe corăbier săpentru sufletul lor însetat de viaţă. părăsească liniştea căminului spre a se lupta cu valurile înspumate ale128. Venim pe lume liberi şi uşori Oceanului Existenţei.pentru că toată suferinţa ni sedescarcă în ţipătul primordial. Apoi 130. Când ţi s-a stricat maşina, nudescoperim clipele de bucurie şi mergi la universitate să audiezi unînvăţăm să ne încărcăm sufletul cu curs despre rulmenţi şi calcululdorinţe şi speranţe. Până când, coeficientului de frecare, ci te duci lasufocaţi de greutatea atâtor mecanic să îţi repare problema. Căcideznădejdi, sfârşim prin a pune un ceea ce-i trebuie maşinii este o reţetămare punct înaintării noastre. Este şi instrumente de schimb, numomentul celui de-al doilea Mare discursuri şi păreri academice.Strigăt, pe atât de sălbatic, pe cât de La fel şi în psihopedagogie: avemcruntă disperarea pierderii până şi a nevoie de reţete nu de conferinţe şicelei din urmă dorinţe: acea de noi congrese. Trebuie să tragem omul laînşine. rampă şi să-l reparăm, căci 71 72
  19. 19. AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liberexploatarea lui de către societate i-a 133. În adevăratul său sens,produs multiple şi grave stricăciuni. managementul reprezintă acel complex de strategii care permit buna131. Dacă agricultorul frământă lutul dezvoltare a oricărei activităţi dupăpământului pentru a permite vieţii să modelul bulgărelui de zăpadă: îţise înalţe înfloritoare spre stelele trebuie ceva material pentru formareacerului, cercetătorul preface lumea lui iniţială, după care îl arunci ori îlspiritului spre a permite aceleiaşi vieţi rostogoleşti şi creşte singur. Dacă aisă coboare din înaltul astrelor, în norocul să şi găseşti o pantă, lucrurilelumea oamenilor bucuria acestei chiar vor merge de la sine. Numaiînfloriri. atenţie: unele povârnişuri se termină în prăpăstii – dacă ţi-ai luat ochii de pe132. Pentru cei ce au ales Călătoria, el, ori dacă între timp a devenit preatovarăşii de drum sunt înzecit mai mare şi de nestăpânit, lucrurile potvaloroşi decât toate sufletele rămase avea un final dramatic. Şi cel maiacasă, ori privitoare de pe margine... adesea orgoliul şi dorinţa de „mărire”Chiar dacă ei, de multe ori, nu ştiu (cea a lui „vreau totul şi ceva în plus”)aceasta... chiar acolo ne şi împing. 73 74AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liber De aceea pentru orice creştere şi 135. Omul – corăbier ce vine în portuldezvoltare trebuie găsit ritmul potrivit, vieţii înzestrat cu misiunea uneiastfel încât să nu ni se întunece Călătorii: a sa proprie şi unică înjudecata din cauza vitezei, iar raţiunea Univers. De aceea Educaţia este cealiberă de orice dorinţă să ne lumineze care trebuie să-l pregătească pentruorizonturile devenirii pe o rază de o mie această Mare Parcurgere: să-l ajute a-de paşi. Iar aceasta de la primul Pas! şi aminti Destinaţia şi Steaua Călăuză, să-i recapituleze cunoştinţele de134. La realul progres al comunităţii navigaţie, să-i verifice magazia, dacăumane contribuie cu adevărat numai are cele trebuincioase reuşiteitinerii şi bătrânii. Ei sunt singurii ce-şi misiunii, dar mai ales – şi mai întâi depermit aventura în lumea sacră a toate – să-l susţină mereu atunci cândvalorilor universale: primii pentru că valurile înspumate îi vor zdrobinu au fost încă pervertiţi de „păcatul Corabia de Stâncile Disperării ascunseoriginar” al falsităţii rosturilor stabilite în Zbuciumul Devenirii.în lumea umană, ceilalţi pentru că aubăut până la fund cupa amărăciunii 136. De mii de ani omul îşi doreşte săacestora. se înalţe mai aproape de cer. Dar nici măcar în vârful munţilor n-a ajuns, 75 76
  20. 20. AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Libercăci casa încă şi-o doseşte prin văi înşine: pentru că istoria omenirii nuîntunecate. are decât câteva icoane la care se Singurele progrese făcute: a ieşit închină. Dar noi suntem fiinţe vii, nudin peşteră şi şi-a adăugat aripi, chipuri pe statui; astfel încât secrezând că aşa va păcăli Înalturile... impune să învăţăm a ne descoperi şi trăi istoria noastră personală.137. Aceia ce vin la bibliotecă doar să Însă atenţie: dacă istoria lumii esteînveţe pentru examene se aseamănă o aducere aminte despre trecut,întru totul celor ce se duc la biserică în născută fiind din osemintelefiecare săptămână şi poposesc atât cât cimitirelor, istoria omului în schimbsă-i ceară lui Dumnezeu bani, apoi reprezintă o dare de seamă desprepleacă în grabă să-şi rezolve viitor şi nu e născocire post-mortem ciproblemele de afaceri, căci n-au vreme creaţie şi proiectare, vis şi împlinire,de pierdut cu vorbăria. speranţă şi confirmare, decizie şi realizare.138. Nu observăm importanţa fiecărui Istoria lumii e scrisă şi povestită,clipe fiindcă am fost obişnuiţi să istoria omului e trăită şi dovedită.percepem doar cursul istoriei. De Atâta istorie câtă faptă, câtă fiinţă şiaceea suntem atât de străini de noi fiinţare în act. 77 78AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liber139. Ne înghesuim cu toţii la uşa din altele se întorc şi o iau de la capăt. Însă,dos a vieţii aşteptând să iasă bucătarul ca şi în lumea naturii, toate Drumurile,cu resturile de la Ospăţ şi ne e teamă în cele din urmă ajung la Destinaţie. Maisă batem la cea din faţă căci nu avem trebuie doar Călătorul să le parcurgă;hainele sufletului pregătite pentru până la Capăt.Banchetul lumii. 142. Omul este ceea ce gândeşte şi140. Între bucurie şi disperare devine ceea ce face.distanţa e-atât de mică, dar prăpastiace le desparte adâncă şi întunecată. 143. Nu putem schimba omul – darAcolo s-a pierdut omenirea şi n-a avut putem modela altul nou, cu acelaşiputerea să mai iasă nici într-o parte nume.nici în cealaltă; pentru că în faţa vieţiiamândouă acestea sunt culmi absolut 144. Schimbarea omului şi a lumiiegale şi numai cei ce şi-au crescut trebuie să meargă în acelaşi pas. Aaripi pot avea parte de ele. crea o lume nouă pentru un om vechi se numeşte utopie, ori eşec social. A141. În Spaţiul Vieţii nu există Drumuri crea un om nou pentru o lume vechedrepte. Unele şerpuiesc, altele ocolesc, se numeşte crimă, pentru că ai dat 79 80
  21. 21. AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Libernaştere unui avorton, unei fiinţe 148. Ce sunt oamenii – simpli „actorineadaptate a trăi într-o lume nocivă. grăbiţi”. Problema e însă, că majoritatea ne uităm replicile...145. Cea mai mare bucurie în viaţă:să poţi fi împăcat (în fiecare clipă) cu 149.Numai pe măsură ce serosturile lumii. Cea mai mare depărtează de izvoare, cursurile de apăîmplinire: să participi la sensul încep a se deosebi între ele: uneleacestora. devin râuri învolburate, altele rămân simple pâraie.146. În cuplu fericirea – dacă există – Şi doar la vărsare putem cunoaştee una singură, pentru amândoi (aşa adevărata măreţie a unui fluviu: căciîncât fiecare îşi ia jumătatea sa), însă înainte de a se topi în mare, el lasă înnefericirea e a fiecăruia, astfel că doar urmă, prin miile de braţe ale deltei unea poate fi dublă. întreg ocean de viaţă. Întreaga agoniseală a existenţei şi trecerii sale147. Nu este muncă decât ceea ce a prin lume.fost mai întâi dorinţă, apoi voinţă şi, în Întocmai fluviilor sunt şi oamenii.cele din urmă împlinire. Restul –simplu consum de energie. 81 82AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liber150. Un om cu foarte multe idei poate – e firesc. Orice purtătoare de aripideveni fie un geniu, fie un mare ratat. trebuie să coboare din când în când peDacă pentru prima variantă s-ar putea tărâmul ferm al dezamăgirii. Dar numaisă aibă nevoie şi de ajutorul societăţii pentru a se înălţa din nou, mai avântat,pentru cea de-a doua nu poate fără în zborul vieţii.„sprijinul” acesteia. 153. Ca o rază de speranţă trecem151. Toţi luceferii apun, mai devreme prin lume în mare grabă, luând cu noiori mai târziu. Dar numai pentru a doar amintirile, lăsând în urmărăsări din nou, mai proaspeţi din realizările împreună cu suferinţa zidităimensitatea universului. la temelia lor şi înaintând mereu spre Asemeni luceferilor sunt visele şi alte orizonturi la care destinul nostrusperanţele omului. Dar şi omul visează neîntrerupt. Căci acesta esteînsuşi… condiţia umană: o speranţă hoinară însoţită de un vis îndrăzneţ cununate152. Ne luminăm calea cu vise şi ne pe ascuns în Templul tainic alavântăm în orizontul realizării lor pe Înfăptuirii.aripile speranţei. Că uneori ele setransformă în iluzii – adică deşertăciuni 83 84
  22. 22. AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liber154. Femeia frumoasă este un izvor zbuciumului şi suferinţei noastre, sprede apă vie, în jurul căruia bărbaţii a-l trimite în lume, lăsându-ne la fel deroiesc precum gâzele însetate de dorul siguri şi pustii precum ne găsise...bucuriei existenţiale, ademenite de ... Poate doar mai secătuiţi defrământarea iluzorie a sufletului ei bucuria vieţii şi lapidaţi de cuvintelestrălucitor şi rece. celor ce n-au avut puterea să ne urmeze, dar s-au străduit să ne155. Trecem prin viaţă mereu cu vorbească... pe la spate.gândul la ziua de mâine. Paradoxuleste că în ziua de mâine nu regăsim 157. Omul este Corăbier pe Mareanici măcar umbra gândului de ieri. Vieţii, iar Vânturile Transformărilor suflă din toate direcţiile; şi ele nu sunt156. Cum iau naştere cărţile? Ca şi nici bune, nici rele, aflându-se dincolocopiii. Din nebăgare de seamă. de orice dualitate. Ínsă pot sprijini ori Vine un gând într-un moment înfrâna mersul Corabiei. Totul depindenepregătit, ne entuziasmează, ne pune de Corăbier: de locul unde şi-a propusla lucru şi, după săptămâni (sau luni, să ajungă, de cunoştinţele sale desau ani) de trudă istovitoare, închide navigaţie, de măiestria în a mânuiîntre două simple coperţi rodul cârma şi velele spre a se folosi de cât 85 86AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Libermai multe din puterile Vânturilor şi Corăbierului iar nu risipită pe plajelemai ales de a înţelege Graiul Mării, speranţelor deşarte.limbajul în care aceasta îi dă de ştire Mai trebuie doar ca şi noi să dămîn fiecare moment despre Calea ce socoteală despre aceasta!trebuie urmată. Chiar dacă acestlimbaj nu se găseşte în Manuale, el 158. Oamenii caută fluviile la izvoarepoate fi totuşi deprins de la alţi şi de aceea nu le deosebesc niciodatăCorăbieri şi poate fi recunoscut în de micile pâraie.Vocea tainică a Fiinţei noastreinterioare. Pentru că acolo ne vorbeşte 159. Turma urmează păstorul pentru cătuturor Cel ce trasează destinele Mării fiecare individ (şi toţi împreună) îşi potşi rosturile Vânturilor dar mai ales satisface astfel anumite trebuinţeveghează ca rutele Corăbierilor să nu personale. Şi de aceea adevăratasfârşească în naufragiile Pustiirii de revoluţie nu poate fi o „mişcare deSine. Întrucât el ştie că fiecare dintre mase”, fiindcă revoluţionarul-reformatornoi suntem purtătorii unei comori ce slujeşte unor idealuri aflate mai presusse doreşte sporită spre folosul întregii de individualitatea şi trebuinţele sale.Umanităţi, al Vieţii şi-al Fiinţei Adevărata revoluţie este o mişcare a spiritelor devotate cauzei. Iată de ce 87 88
  23. 23. AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Libercomunitatea nu va fi niciodată o masă 163. Pomii roditori se recunosc după(adică turmă) şi nici doar o simplă bogăţia florilor şi savoarea fructelor,alăturare de indivizi (determinaţi de iar oamenii valoroşi după înălţimealimitele ego-ului personal) ci numai o aspiraţiilor şi profunzimea realizărilor.mişcare armonizată a spiritelor devotateunui ideal, a celor ce-au adus prinos 164. Suferinţa personală estepropria lor fiinţă pe Altarul Cauzei. adevărata sursă de creaţie, fiindcă ea stârneşte izvoarele sufletului şi face să160. Cu adevărart numai încercările răsară mugurii speranţei acolo undevieţii pot stoarce din sufletul omului înainte era numai deşertul lumii.seva sau nectarul realizărilor. 165. Sufletul omului visează aripi161. În lumea naturii, fiinţa nu ştie ce sprea a se înălţa mai aproape de cer,vrea, dar vrea ce trebuie. În lumea sa, ignorând că i-a fost lăsat pasul şiomul nu ştie ce trebuie, dar ştie că vrea. cărarea muntelui.162. Cu fiecare zâmbet al Femeii, 166. Destinul spune că trebuie să fielumea reanaşte înzecit mai bună. iarnă, iar nu că vei suferi de frig; că o să se lase secetă asupra sufletului tău, 89 90AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liberdar nu că vei suferi de sete. Destinul 169. Visul şi speranţa sunt cele douănu spune că vei fi un om desăvârşit şi valori extreme ce definesc fiinţanici un mare păcătos. Dar va avea grijă umană. Însă adevărata sa măsură osă te sprijine în orice alegere ai face! adau numai realizările înfăptuite între acestea două.167. Unii oameni aduc pe lume lucrurifrumoase în cugetări măreţe. Alţii se 170. Diferenţa esenţială dintre „caleaîntrec a vorbi despre ele şi născătorii de mijloc” şi „compromis”: prima urcă,acestora. Prea puţini sunt, însă, cei a doua coboară.care tac şi fac din toate acesteacăpătâiul vieţii lor de zi cu zi. 171. Drumul spre stele trece prin poarta sufletului nostru.168. Deşi rătăceşte atât de adesea pecărări străine, în cele din urmă omul 172. Roata vieţii, ca şi curgerea timpului,tot ajunge la Mecca fiinţei sale; numai deşi se întorc mereu în ele însele,că acum aduce cu sine comoara de niciodată nu revin de unde au plecat.suferinţă a dezvoltării personale. 173. Creşterea unui om, ca şi aceea a unei flori, se face de la natură. Însă 91 92
  24. 24. AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liberflorile domestice trebuie mereu udate marea-i modestie sau neglijenţă,de cineva. acesta vine la ospăţul vieţii adesea neîmpodobit cum se cuvine.174. Copacii falnici cresc în păduriledese, iar caracterul omului se 178. Viaţa e o trecere, spun unii; alţii căformează numai în mijlocul greutăţilor e o amintire, un vis, o chemare, o marevieţii sociale. încercare, sărbătoarea fiinţei şi multe altele. Dar viaţa tace; ea doar este.175. Există două mari constante însocietate: curgerea timpului şi trecerea 179. Sufletul omului şi stelele ceruluiomului; şi două mari incertitudini: sunt cele două lumini lasate spreurmele sale şi valoarea acestora. călăuzire omenirii.176. Visul şi speranţa înalţă lumea, 180. Toate pâraiele se pierd maidar [iar] omul este lutul fecund în care devreme sau mai târziu. Unele se topescacestea rodesc. în mlaştini, altele în uriaşe fluvii.177. Materia şi spiritul sunt cele două 181. A trecut vremea rugăciunilorpodoabe ale sufletului, numai că în tihnite în liniştea tainică a sufletului. 93 94AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul LiberCăci sufletele noastre au devenit creste Să aducem soarele mai aproape deînsingurate şi pustii, între care sufletul vieţii şi stelelor nopţii să leprăpăstii adânci şi înspăimântătoare închinăm truda devenirii nostre. Săse deschid, întunecând cu negura lor culegem risipite crâmpeie din trupulsperanţa regăsirii. nemuririi şi cu ele să zidim un templu A sosit momentul să întindem nou pentru o lume renăscândă. Epunţi de voinţă peste abisurile trăirii, lumea primăverii umanităţii: e lumeasă strigăm către zările vecine întru trezirii Omului.dorinţa împărtăşirii. Orice tăcere estepericuloasă şi orice tăinuire păstrează 182. Omul nu este o fiinţă posesivă,în noaptea ei demonii acestor abisuri. stăpânitoare, ci una contemplativă.Este timpul luminii; prin cântec, şi Bucuria existenţială se naşte şi creştebucurie să ne înlănţuim fiinţele în pe măsură ce ochii sufletului admiră totdansul eternităţii. Să întâmpinăm mai de aproape frumuseţile vieţii, iaranotimpul renaşterii topind la căldura paşii fiinţei noastre se apropie din ce însufletului nostru comun gheţurile ce mai mult de ele. Orice frumuseţedeşertăciunii, iar în locul lor să atinsă în zbor de aripa sufletului umancreştem recolta împlinirii din lutul devine trup împietrit în cimitirulfrământat al fiinţilor noastre. trecutului. 95 96
  25. 25. AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liber Omul este o fiinţă-în-devenire, o credinţă ce nu i-a înşelat niciodată:fiinţă-în-perspectivă. Frumuseţile vii ale credinţa că singurul drum adevărat, estevieţii sunt acelea ce merg mereu acela care merge mereu mai departe,înaintea noastră. urmând o Stea Călăuză ce duce spre Fiinţa Fiinţelor, trecând prin fiecare183. Oamenii de ştiinţă ai prezentului suflet născut în lumea aceasta, fie el des-au obişnuit prea mult cu tihna plantă, animal sau om.laboratorului lor şi scormonesc înacelaşi loc în căutare de vestigii 184. Sufletul – un spaţiu gol, careistorice, pe când Fiinţa Umană, nu în după caz poate lua orice întrebuinţare:trecut, ci numai în viitor poate fi o groapă de gunoi care să aduneregăsită. mizeriile vieţii, ori un hambar în care Noii oameni de ştiinţă – care se vor să fie depozitate îmbelşugatele roadenumi, printre altele şi „psihologi” fiindcă ale împlinirii misiunii de om.se îndeletnicesc şi cu studiul sufletului –vor trebui să fie exploratori, nu 185. Omul poartă cu sine toatearheologi. Ei vor lăsa confortul vechilor darurile vieţii, numai că în loc să lecredinţe false şi vor purcede pe marea cultive, le risipeşte în zările speranţelorvieţii spre tărâmuri noi. Ei au o singură deşarte. 97 98AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liber186. Deşi vorbesc diferite limbi, 189. Recolta bogată nu creşte decâtoamenii pot fi cu toţii înşelaţi la fel. acolo unde pământul a fost frământat de lama plugului. La fel împlinirile în187. La începutul oricărui drum al viaţa omului, urmează totdeaunavieţii este plasată o cruce mare pe caee muncilor existenţei.stau scrise primele şi cele maiimportante legi ale oricărei călătorii: 190. Diferenţa dintre filosofie şi“Ai grijă să nu porneşti pe un drum inginerie: prima se întreabă mereu “degreşit, dar mai ales să nu perseverezi ce?”, pe când cealaltă îi arată “cum”.în greşeală. O dată ce ai trecut de Filosofia nu se opreşte din căutat, peacestea două, mergi fără încetare. când ingineria utilizează deja, de multăMergi!” vreme, ceea ce filosofia n-a găsit încă.188. Nu căutat victorii în bătălii. 191. Acolo unde s-a topit iluziaAdevăratul succes se obţine în vremuri Speranţei rămâne doar ecoul mut alde pace. Bătăliile creează generali şi Amintirilor.împăraţi, dar distrug oştirile şi ducpopoarele în sclavie. 99 100
  26. 26. AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liber 192. Niciodată nu eşti mai departe 196. Ne temem de viitor nu atât pentrude realizarea uni vis, ca atunci când ceea ce ar putea acesta să ne aducă, cite-ai hotărât să renunţi. pentru că nu ştim ce loc vom ocupa noi în ceea ce va fi. 193. Visele omului şi norii cerului,vin şi se duc în mare grabă. Ele nu ne 197. Omul este o fiinţă în perpetuăfolosesc decât atâta timp cât rămân cu căutare de sine şi în perpetuănoi, fiindcă precum pământul rodeşte negăsire. Împlinirea sa în viaţă şi înudat de seva norilor, tot aşa viaţa lume vine din această speranţă aprimeşte valoare numai însoţită de compromisului şi echilibrului întredorinţa viselor. ceea e căutăm şi ceea ce reuşim să găsim. Iată de ce, cu cât mai mult şi 194. Orice realizare a omului în lume mai des dscoperim lucruri noi, cu atâtdobândeşte valoare numai dacă este împlinirea noastră mai mare va fi.clădită pe fundaţia sufletului său. 198. Sufletul omului fără orizontul 195. Gândurile sunt rodnice numai speranţei este precum pasărea ceruluiatât timp cât merg înaintea noastră, prinsă în colivie. Poţi să-i dai toatecât aparţin viitorului, nu trecutului. bunătăţile din lume, dacă i-ai luat 101 102AZIR Spiritul Liber AZIR Spiritul Liberesenţa vieţii, toate acestea nu valorează cunoaşterii şi ale vieţii. Misiunea luimai mult decât gratiile acelei colivii. este să explice Călătorilor unde duce fiecare dintre acestea. Apoi ei sunt 199. Pasărea nu e pasăre pentru că liberi să-l aleagă pe care-l vor. Dacă-lcineva a scris astfel într-un atlas de greşesc se vor întoarce la indicatorzoologie. Ci pentru că ea în fiecare pentru o nouă alternativă. Dar nimeniclipă îşi dovedeşte aceasta în primul niciodată, nu a ridicat vreo statuierând sieşi şi întregului univers, prin pentru un indicator de circulaţie. Iartot ceea ce face, şi simte şi este. Prin indicatoarele ştiu cel mai bine aceasta;întreaga ei natură şi fiinţă. de aceea nu se aşteaptă la mulţumiri. Adevărata lor satisfacţie vine atunci 200. Toţi oamenii sunt copii ai când Călătorul şi-a ales drumultimpului. Dar numai unora timpul le potrivit. Iar misiunea vieţii lor este caeste părinte şi îi poartă mereu în fiecare Călător să realizeze aceasta.amintire. 202. Nu poţi dărui dacă nu poţi 201. Profesorul este întocmai unui primi. Oamenii nu ştiu cum săindicator de circulaţie plasat la primească şi preţuiască darurile (de laintersecţia a numeroase drumuri ale semeni, de la viaţă, de la divinitate) 103 104

×