Lao Zi - Cartea despre Dao şi putere -Humanitas (1993)

3,500 views

Published on

Lao Zi-Cartea despre Dao si putere-Humanitas (1993)

Published in: Spiritual
0 Comments
3 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
3,500
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
5
Actions
Shares
0
Downloads
426
Comments
0
Likes
3
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Lao Zi - Cartea despre Dao şi putere -Humanitas (1993)

  1. 1. COLECŢIEDE SPIRITUALITATE UNIVERSALA coordonată de ANDREI PLEŞU
  2. 2. • Lao ZI CARTEA DESPRE.DAO şi PUTERE (Dao De Jing) completată cu pasaje ilustrative din ZHUANG ZI Intr9ducere, traducere din chineza veche şi note de DINU LUCA ifUMANnAS 13u(uHşfi. lD93
  3. 3. Coperta colect,ici IOANA DRAGOMIRESCtJ MARDARE�) HUMANITAS. 1993. pentru prezenta editie in limba română
  4. 4. În memoria bunicului meu, Gheorghe Podoleanu. DINU LUCA
  5. 5. .Notă asupra pronunţiei Pentru a facilita rostirea corectă a termenilor chinezi tran­scrişi. pe tot parcursul acestei cărţi, confonn alfabetului fo­t:letic standard al limbii chineze, pinyin, dăm mai jos echiva­lenţele aproximative ale acelor litere care presupun o altăpronunţie deGît cea din limba română. Consoane: b, eL 9 se ciţesc p, t, k p, t, k se citesc Ph th, kll, (aspirat) zh, ch, sh se citesc dj (ca în "geam�). ch (ca în "cean Ş z, c se citesc dz (ca în italiană, .zio�) , th (aspirat) j(i), q(i), x(i) se citesc ţi, ci (ca în "cineva"). si r se citeşte j Semiconsoane: w se citeşte u scurt (ca în englezesclll "want") y se citeşte i scurt VocFl.le: a se citeste e în p"nmllli1c -ian fhian. nian ctrl.
  6. 6. Introducere . 1. Text şi context 1. Autorul Patemitatea cărţii Vao De Jing este ahibuită in mo d tra­dlVonal lui Lao zi, " B ătrîn u l maestru", filozof l egen d ar cares-ar fI născu t înaintea lui Con fucius ( - 55 1 ::- -479)*. Cîteva le­gende disparate, în care miraculosu l şi -fab ul o su l dau n o taprincipală, n umeroase referinţe, mai mult imaginare şi mito­logizante, în diverse texte p recum Zhuang zi, Han Fei zi, Huai­Tlan zi. Memorialul riturilor (Li ji ) sau Primăvara şi toamnapriTl[.ului Li! (Lilshi chunqill). cît şi b iogra fi a creionată de ma­rele istoric Sima Qian (-145 - -90) în ale sale Însemnări isto­rice (Shi jO re prezi ntă î n t regul material care se află astăzi ladispoziţia cercetătorului cu privire la Lao zi. Caracterul i ncer tşi c o ntrad icto ri u al ace s tu i material. cămia i se ada lIgă şiÎnclinaţia c ultu rii chineze către mi tologi zar e culturală, a de­terminat apariţia unui n u măr enorm de spec u laţi i , începîndCl1 o d ată destul de timpurie . Să tre ce m însă în revistă in for­ma1iile de care dispu nem**. Potrivit legen de i , Lao zi s - a r Il n ăsc ut in anul -604 (sau-561 ) , în satul Qu Ren , comu na Li , di strictul Ku, statui Chu(sau Chen), în con di ţ ii cu totul neob i ş n uite Mama sa, se spu­ .ne, i-ar fi dat n aştere sprijinindu-se de un prun, la 81 (sau62) de ani după ce înghiţise o p erlă în cinc i culori care căzuse * În locul unei notaţii de tipul Î.e.n. sau a.Ch., adoptăriI aici con­venţia, propusă iniţial de Needham (1956) şi acceptată şi de alţi sino­logi, prin care datele anterioare anului O sint pre ce da te de semnulminus (- ) . *. Ne folosim în principal de informatiile conţinute în Însemnărileistoriceale lui Sima Qian (text chinez şi traducere in Carus - 1898,traducere în Lin - 1977 şi Chen - 1989) şi în .Introducerea" lui ChengXllanying, exeget din dinasti a Tang, la comentartulla Dao De Jillg (textchinez şi traducere în Robinet - 1977). Utilizăm, de asemenea, diversealte studii modernţ, mai ales cele-ale lui Ren .Jiyu (1978), We!ch (1965)şi Graham (The Origins of the Legend of Lao Dan 1981, inclus înGraham - 1990.
  7. 7. ti DAO DE ,JING clili C(I. 1..11 naştere. Lao zi avea el însuşi 81 de ani, ştia săvOIlleasC:l, Iar părul îi albise deja: astfel se explică, susţinelegenda, şi numele său, Lao zi putînd să însemne, în afarăde .. Bătrînul maestru�, şi "Copilul bătrîn�. Într-o altă vartantăa aceleiaşi legende, Lao zi ar fi arătat cu mîna prunul de carese sprijinise mama sa, spunînd: .Îmi iau drept nume numeleacestui arbore.� Astfel el s-a numit Li ("prun�), numele săude politeţe fiind Bo Yang, iar prenumele Er ("ureche�, urecheafiind în iconografia tradiţională semnul unei mart înţelep­ciu ni) .. Un alt nume de politeţe; Lao Dan, pare să confirmeacest lucru, Dan însemnînd ,.cel cu urechi lungi�. Aces t LaoDan este însă un personaj cu existenţă istorică certă, fiindmenţionat drept păstrător al arhivelor statului Zhou în jurulanului -374; tradiţia, care nu ţine seama de cronologic, a pre­luat oricum, ca clement prinCipal al biografiei lui La.o zi, pro­fesiunea de arhivar. Potrivit unei a lte legende însă, Lao zi nuar fi deţinut nici o funcţie oficială, fiind un pustnic al căruiflu, Zong, ar fi ajuns general în statul Wei: din descendentaacestu ia s-au revendicat mai tîrziu împăraţii dinastiei Tang(618-907), al căror nume de familie era tot Li. După ce faima înţelepciunii sale s-a răspîn dit, Lao zi aînceput să fie căutat de oameni dornici să-i devină disCipoli,avînd, prtntrc altele, şi lIn număr de întîlnirt cu Confucius.intristat însă de decăderea dina stiei Zhou (sec. -Il - - 22 1 ) ,Lao J.:i s-a hotăIi! să se retragă din lume şi, la vîrsta de 160(san 200) de ani, s-a îndreptat către vest, locul pnrndfzi<lC <Ilmitologiei chineze, eăbre pe (sau într-o tr8sHri) tmsă de) lllhOl! ufgru. Pn7.:nicul ultimr;i trccii.t.ori către vest. Gll:1J1 Yin. l-;,rllgal sft serj( o ( a r te în carc să îşi sintet j;:eze învilţ.llura. <;;aîunci el a ;"Ti;.; lln tom în dtJuă părţi �nprim:;nd PU(::l şipesic cinci mii de c3ractue. adicii Ono De ,.linU. ;;(:genrk d;:;,:.iste ulterioare compuse în scnp pror�gamlisli( :mtihndisf. n(spun că La.n :d ., n <!jUllS î!1 Indiil.. nnde nr fi r!r:"cnH lpvilifil( "nil Îloi BueLEw. �l ilr fi convnt.it de ascmcn:, div("�l i�ibil ide harbmi din vest. revenind !oi.nşi În China de ·,->tevn 1);".pentru a-şi hnnsl1lilc ,�lGc1rin:1. inclusiv lui COIll;,lCi,;S. Pc de aH{1. parte. iI: inbern·I:J.rile istorice �1ic jid Sinw Qi:;!:este meIl�iori<11 ��i :el oarc( arc Lao Lai zi, origin<lr tOL din s(u . { � -tul Chu, care ar fi lost cOlltemporan eu Conlueills şi care ,;1fi serts o car-tc în şaisprezece părV [lSUpra mod.ului de aplic",;ca învăţăturilor daoistc. Numele lui Lao Lai zi mai este men�io-
  8. 8. INTRODUCERE 9lIat şi in Zhuang zi pre(llm şi în diverse texte ulterioare, însăalte mn ăn unte din biografia sa nu sînt cunoscute. Este evident, in opinia noastră, că datele biografice notatede Sima Qian, referinţele imaginare din alte texte ori legendelelIlen!,ionate mai sus (care sînt. de altminteri, mult mai diverseşi !Ilai detaliate decît în prezentarea noastră) sînt departe dea p e rmi te identificarea lui Lao zi sau încadrarea sa certă pefllndalul istoric al mileniului - 1 . Cu toate acestea, exegezachineză nu a încetat să se ocupe de aceste probleme, tomuriintregi dezbătîndu-Ie pe larg, mai ales către sfîrşitul dinastieiqlng ( 1644- 1 9 1 1 ) şi după întemeierea Republicii ( 1 9 1 1 ). cîndtradilia ca atare şi toate valorile şi informaţiile transmise delaau început să fie puse la îndoială. Mai m u lt dccît orice,toate aceste studii au demonstrat că orice fel de demers cupri v ire la identitatea şi biografia lui Lao zi este sortit să ră­mină, în cele din urmă, o simplă speculaţie. Am preferat deaceea să ne. concentrăm aten ţia asupra cărţii propriu -zise, ca­re d emonstrează ea însăşi, cu suficient de multe argumente,lahilitatea l egă turi i stabilite de tradiţie între Lao zi, o ric i ne vaIl fost el. dacă va il fost. şi Dao De .ling. 2. Textul Pllţini sinolop;1 mai ac c e pt ă astăzi legenda care susţ in e căap:lriţia cărţii Dew De Jing se datorează călătoriei către vest:1 1111 LelO zi şi întilnirii aCestuia cu paznicul trecătorii, Guanin. l,ixarea patcmil,ă1ii reale a textului cît şi stabilirea da te i ·,:tI!: de[lpariţic ramîIl insă probleme extrem de controversate, ;lii:HTDŞi exegeti fi1cind apel numrii la foarte incertnI material: ",Hlil)()mil cu privire la Lao zi, interpretat în fel şi c h i p . În .1" ,; urjii. llUli .,,ulhl mUllCtOnse . se încearcă aceleaşi demcr- ,: "rin :1n,)lb:� ;C..;L,!ll elill pu:�pcciiva lingvislicii istoric� . , " j�t()ri�; mcntaiit5j,iloJ, lTZ1Jiiat.elc obţinut.e fiind şi de , ,J ,il de [!iielilc. in aceste condiiii. l111mai luenl[ direct pc ,;_-a pem1i" �i! (r;;.;.111 uude eoncluzU pc Ci:re ne p;()PU­Of. :1 "ii it: trc:(ClJl în n-vislil în contin1lare, Kle coincid, jn bună, ;::·I! .. el! ctlc 10 CJJ<:? ,i ajuw:; Vkt.or H. Mair îIl studiul său�:, 1.990 dedic-,lt eCu!.H. lh.) De ,ling diferă destul dr: mult de celelalte texte clasice.:( fi!ozoficj chineze Spre deosebire de acestea, nu -con � incIlid un fel de aluzie referinţă directă la evenimente isto­ saurice sau m itol ogi ce . nu menţionează nici ° de num ire ge ogra -
  9. 9. 10 DAO DE ,J1NGfică şi nici un nume propriu în general şi nu este scris nicisub forma unor scurte însemnări în care disCipolii să expunăînvăţătura maestrului, nici ca un eseu, o antologie ori o cro­nică. Acest text concis şi ambiguu este în schimb destul deneunitar, îngl obînd atit maximc, formule apoftegmice sau pa­saje de evidentă sorginte mitică. cît şi material de provenicnţătîrzie. Unicitatea statutului său în cadrul filozofiei chinezevechi, pe de o parte, alături de caracterul său relativ incoe­rent, pe de altă. parte, par a argumenta teza care susţine căDao De Jing s-a cristalizat într-o perioadă ce se întinde peparcursul mai multor secole, probabil în perioada -650 - -350 ,fiind fIxat în scris ahia către sfîrşitul secolului -3 (Mair,1990 : 120) . Frecventele repetiţii şi dezvoltări rcdundante, nu­meroasele pasaje în vers u ri, susceptibile de a fi scandate, pre­zenţa regionalismeIor din Chu (unde, chiar dacă nu s-a năs­cut Lao zi, cartea a circulat cu siguranţă) şi a turnurilor oralerecurente, toate acestea par a indica o lungă perioadă de cir­culaţie orală care a precedat primele versiuni scrise. Tot în această perioadă a avut loc probabil un lent procesde stahilizare a textului, proces care a continuat pînă cătresecolul 3, cînd au apărut variantele standard ale lui Wang Sişi Heshang Gong. Gradul său inegal de cizelare (cartea reu­nind fragmente de maximă poeticitate laolaltă cu capitolcşterse şi de-abia . schiţate), prczenţa unor pasaje explicativerelativ lungi pe lîngă formulări mai sintetice, folosirea curentăa unor conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale care leagă arti­ficial stmctuIi de provenienţă şi dată diferită sau a unor tur­nuri gramaticale specifice mai degrabă comentariului pot fiexplicate numai dacă presupunem această lentă şi îndelun­gată activitate de editare şi îmbbgăţire a unui prim nucleu,oral, al textului. Acest nucleu, probabil prelucrat şi dezvoltatdestul de mult. mai ales inainte, dar şi după apariţia primelorvariante sCIise, nu poate fi delimitat astăzi cu exactitate înstructura textelor care ne stau la dispoziţie; prin comparareacelor mai vechi variante (manuscrisele de la Mawangdui, da­tînd de la sfîrşitul secolului -3) cu textele standard din secolul3, putem afirma însă că una sau mai multe versiuni, avîndo formă destul de apropiată de cea de astăzi, existau deja laînceputul dinastiei Han (sec. - 2) , modificările ulterioare ope­rînd mai ales la suprafaţă. nu şi în adîncime. Sintetizînd aceste informaţii, credem că este înţelept săconsiderăm că Dao De Jing nu este opera unui unic autor, ci
  10. 10. INTRODUCERE -�lrTI 7J" f,� {l 11 1,Illnl degrabă un produ s al unei întregi tradipi. denu mi tă ul­ltrlor daoism; această tradiţie îngloba probabil totalitateapraet l cilor magico-religioase din care se va revendica mai tîr-1.111 daolsmul religios*, conccntrind totodată, în condiţiileorientării filozofiei chineze către sfera eUcului şi a politicului,o dată cu Confucius, vechea dimensiune mistică şi metan zică:J �ndlrii chineze. Este deci probabil că adagiile şi maximele("are o rczumau, atribuite ulterior unui maestru legendar, Lao1.1, d:1r perpetuate în timp de mai mulţi .Bătrîni maeştrt", aunll-iil uit fondul principal al textului; de a ici, prin îmbogăţiri,rdllări, comentarii şi, mai tîrziu, editări su�cesive, a apărutn(T!!1. text-reper al culturii chineze, Dan De Jing. :3. I1Uu, vaIiante şi ediţii 1)an De Jing. Canonul despre Dao şi De1** este denumirea(anonlcă a textului cunoscut tradiţional sub numele de Lao%/. Sinologii nu s-au pus de acord asupra datei la care a avutloc canonizarea, tradiţia susţinînd că ridicarea lui Lao zi larangul de carte clasică sau canon,jing1 ar fi datorată împăra­lului Jing (-156 - -141) din dinastia Han de Apus (-206 - 23).Nil ştim dacă acestui î mpărat i se dator ează într-adevăr aşe- . . . ,----------- • Extrem de sincreticul fenomen care poartă astăzi numele de.daolsill religios" - pentru a putea fi de osebit de .daoismul filozofic", IIITut de gindire �Ie carui texte reprezentative sint considerate. în modJ:l(lilional. a fi Dao De Jing, Zhuang zi şi Ue zi - îŞi are originea în,"(!Iilc v,actiei ş aman ic e şi d ivi n a to rii ale chinezilor. d e v enind însă o .-lil,�jc organizată incepînd abia din secolul 2. Pc lîngă adorarea un ui Illllli1r imprcsionant de zeităţi - printre care şi Lao zi - . în cadrul Ilv{rs("!or secte daoiste se 8tudiau �ărţile clasice menţionate mai sus.w pra�1iC"au complicate exerciţii de obţinere a longevităţii şi nemuririi.,le hlmia etc . •• Am nnl11cr<tatcu indic! în �ifre <lrabe termenii omofoni care sînt!,;lllslitemţi deşi au grafil" şi sens di feri t . Alfabetul folosit idfniic,)(1111"11 Iransliterare este. aşa CWIl ron menţionat şi în "Nota asupra1Jolllml)ei". alfabetulstandard al!imbii chi neze. cunoscut sub nuinele1( pill!Jin; pentru a uşllra leclura. ne-am pennis să oper ăm modificărileolTspunzătoare în cadrul citatelor elin ]ucrăl;le occidentale in croelIlIlm translitcrare este folosit un alt al fab e t (Wade-Giles etc.). Nu amlIarcaL în nici un fel Lo n ur ile la care se pronun ţă diversele silabe citate.HI:iugînd în schimb, pentru uzul specialiştilor, un "In dic e " care cOnţine "isla lutu ro r caracterelor menţionate în această carte.
  11. 11. 1 • J )10 DE ,JlNG dasice şi nici d(lcii 1111 II 11. 1111111 IIOS!!"II in rin dul t.ext.elorII,,,, /lI ,l/lIf} JlII fllsese ((lnonizat., În mod neoficial, înainte de dOIIIIII . . IlIi; estc însă cert că denumirea de Dao De .ling a III(cpnt să ne folosi tă extensiv abia în timpul dina stiilor Sui. (!)8 1-618) şi Tang (618-907). Textu l pare să fi fost de timpuriu divizat în două părţi . numite ulterior Dao .ling şi De .ling (Canonul despre Dao, res­ pectiv Canonul despre Del aşa cum confirmă şi Sima Qian, care îi atribu ie lui Lao zi compu ncrea u nui text în două părti. Unii sinologi susţin , cu probe destul de credibile, că ordineaîn care erau aşezate părţile avea o semnificaţie bine de finit.).Astfel, plasare a la început a lui Dao .ling accentua dimensiu­nea metafizică a textului şi era speci fică şcolii daoiste, în timpce pl asarea lu i De ,ling în poziţia iniţială sublinţa latura po­litică a căTtii, fIind specifică şcolii legiste (ca re a preluat dindaoism ontolog1a de care avea nevoie pen tru a deveni o filo­zofie comprehensivă). Oricum, denumirile celor două părţi ră­mîn st rict convenţionale, ele datorîndu-se primulu i caractcrcu care începe fiecare, Dao, respectiv Del Structu rarea cărţiiîn 81 de capi tole este atribuită dc tradiţie lui Hc.shang Gong,unul dintre primii şi totodată : u nul dintre cei mai renumiţicomcntatori ai textu lu i . Ace astă divizare a fost probabil mo­tivată atît de caracterul relativ compact al matcrialului textualal primelor variante, cît şi de locul special pe. care îl are nu­mărul 81, ca 9 la pătrat, simbol al soarelui (Lin , 1977: x) , înspeculaţiile numerologice ale chinezilor. În alte variante , car­tea este însă împărţită în 68 sau 72 de capitole. Cea m ai veche variantă cu noscu tă a lui Dao De ,ling apareîn cadrul textului clasic al şcolii legiste, Han Fei zi, în care,pe parcursul a două capitole, sugestiv intitulate "Explicaţii laLan zi", respectiv "Ilustraţii la Lao zi", textul nostru este par­ţial citat şi comentat. Cea mai veche vaIiantă completă a căr­ţii , înainte de descoperirea textelor d e la Mawangdu i. este însăaşa numitul "text vechi", descoperi t în anul 574, susţine tra­diţia, într-un mormînt datînd de la sfirşitul secolu lu i 3 Acest - .text, astăzi pierdut în original, se află la dispoziţia cercetăto­rilor nu mai în ediţia lui Fu Yi. din t impul dinastiei Tang.Două alte variante v�chi se cuvin menţionate aici , cea comen­tată de Yan Zun , din secolul -1, din păcate doar parţial păs­trată, şi cea citată, de asemenea parţial , în text.ul Huainan zi,care datează din secolul -2 .
  12. 12. INTRODUCERE 13 In alllli 1974 au fost descopcrite l a Maw:mgdu i , î n provin -11;, Iltlllan din China, cele mai vechi variante completc ale luiJ ll/U J)/, ,ling existcnte astăzi. Prima dintre ele, cu noscută subdtll1lJ1lirea de ..textul A�, da1ează di n peri oa d a -206 - -195,1;, .. .. tIxtnl S" din intervalul -194 - -180. Ambe l e plasează De,Ii//(1 Îllaintc de Dan .ling, c ee a ce pare a in di ca o O ri gin e le­",IsI;" şi n i ci unulnu e divizat în ca pi tol e . Ace ste manuscrise,111)(1( de i n ter polăril e care au afectat textele ulterioare, sîntpro1>; 1 hil cele mai apro p ia te , a tit formal cît şi în ceea ce p ri­v(�I( co n ţ i nu tul . de o primă variantă a lui Dan D e .ling, 1 )In scco l u l 3 ne-au p arveni t variantele comentate deW;)lIţ� BI. respectiv de Heshang Gong, ambele com pl e te , cît Şi( ( : , cunoscută sub numele de Xiange r, inco mpl etă . Primele111111:1 an circu lat masiv , cea a lu i H e shang Gong pri ntre oa-11111111 de rînd, iar ce a a lui Wang 8i m ai ales în me diile lite-1:11( f;li olle-ialc; do ar uşor dife rite , ele au de venit e ditii stan­d:,nl ale t extu lui şi au stat probabil la baza celo r mai multedlll variantele ulterioare. Itestca, fie su b fo rmă de manuscrise, fie înscrise pe stele,lit, Ilpiiritc, diferă de s tu l de pulj n de cele standard şi, deşi!:ilsl:-I intr-un nu mă r impresionant, nu a du c modificări esen­i,l:Il( in structura tex t ulu i. i), Comentarii Necesitatea comentariilor la vechile texte ale filozofiei chi-11(/,1: poate fi argumenta tă din multe pu nc te de ve dere , p ri n ­IIp;)la ca u ză a apar iţiei lor p u tind fi chiar natura limbii chi-11(/.( cl as ice. Lipsită co m ple t de orice categorie gramat tca lă,..1I11I(za c lasică este o limbă extrem de concisă, sensul uneilra/.( putînd fi dedu s n u mai pe baza re la ţiil or sintactice . aInplell şi a contextu lui. A de sea, atît datori tă polisem i ei extre m11( extinse a aproape fiecărui cuvînt, cît şi din cauza plu ra -111;)(11 de relaţii gram atic al e pe care le m arche ază u na şi ace ­(;,!,:!I particulă ; mai m u l te lecturi sînt simultan posibile pe n tru1111 singur ş i r de cara cte re , În plus, n u mă rul .m are de var iant e,� .. ;)(ke Clic unui singur caracter , li p s a to tală a oricărei punc­III;) (II şi stilul caracteristic ,a proape b rahi olo gt c . fac din în ţele­,,(rea ac e ste i limbi un proces extrem de dificil ch iar ş i p en trud IIII(ZI. Aceste tră s ă turi ale limbii, cărora li se adau gă şi intrareaIII d e su etudine a unor c arac tere, gre şeli le ap ărute în tim pu l
  13. 13. 191 Q�Q pE.JJNO.,copieIii. schimbarea instrumentelor de scris. simplificarea şistandardizarea caligrafiei etc., au impus cu strtngenţă apa­riţia foarte timpurie a exegezei filologice, a comentaIiului. Co­mentatorii sînt cei chemaţi să explicitezc sensurile uitate, săaranjeze şi să compileze tex te lc neelare sau încărcate de eroridescriere şi să stabilească punctuaţia şirurilor lungi de sem­ne care riu mai pot fi înţelese cu uşurinţă de cititoIi; în fine,ci sînt cei chemaţi să arunce lumină asupra sensurilor ocu l­tate. sau pierdute ale unei cărţi clasice, veche de cîteva secole.Exegeză filologică şi totodată încercare hermeneutică; comen­tart}ll se insinuează între text şi cititor atit ca necesară grilăde lectură cît şi ca text de sine stătător, legat formal de unaltul, dar liber .datoIită viziunii aparte pe care o transmite. Un asemenea text de sine stătător este şi comentariul 11-11Wang Bi (226 - 249) la Dao De Jing. Proiectînd în metafoIic şisimbolic chiar şi c el e mai directe Şi mai pragmatice pasaje alecărţii. Wang Bi construieşte în jurul acesteia o metaHzică ex­trem de comprehensivă, mu lt mai coerentă decît textul însuşi,pe care de altminteri nu îl foloseşte decît ca matrice formală(aşa cum a făcut şi cu Cartea Schimbărilor), pentru expunereaşi dezvoltarea ideilor neodaoismului ("Şcoala misterului",xuanxue, cum este cunoscu t acesta în mod tradiţional), al că­rui pIincipal reprezentant a fost. Lui Wang Bi i-au urmat ne­număraţi exegeţi care, în aceeaşi manieră, şi-au prOiectatasupra textului propIiile intuiţii, concepţii filozofice şi chiarideologii, Dao De ,ling fiind comentat de daoişU, confucianişti,budişU �i, mai nou, de marxişU - sau de 6ilugări. literaţi,asceţi şi împăraţi. Aproape la fel de apreciat în China este ţii comen tartu 1 luiHcshang Gong. daoist legendar (numele său de altminteri Înseamnă "Bătrînul de pe malul rîului") care ar fi trăit în secolul -2 (ori în secolul -1 sau - 3 . potrivit altor exegeti). Punîndcontinuu în legătură dimcnsiunea politică a tcxtului cu teh­nicile pentru obţinerea longevităţii specifice daoismului reli­gios, după formula: "guvernca7li-tc pe tine şi astfel vei glwema ..statul", Heshang Gong foloseşte constant termeni tiin voca­bulaml speculaţiilor magice şi filozol1ce ale daoişUlor vremii,refelindu -se chiar direct la diversele exerci�ii de tip Yoga prac­ticate în cadrul scetelor daoiste pentm prelungirea vieţii şiobţinerea nemuIiIii . Numeroase comentarii, unek relevantestJict pentru interprehrea docmnară a lui Dao De Jing (pre­cum Xianger, de exemplu). se vor revendica din exegeza lui
  14. 14. INTnnnt JCf:RE 1511,"dl;llIg COI1g, ehiar dacă cele mai multe vor neglija eli totulti 1" ipllIIn moralii. preconizat ti de <)(casta în raport cu reţetcJed, IlIlIgevitate, favorizind în schimb o lectură tipiC canonică. III afara acestor dou ă celebre exegeze, cartea a suscitatp(slc 1 fiOO de comentarii, iar trecerea lor în revistă ar fi de­;I �;m grcu de realizat. Ne mărginim să menţionăm aici o ten­dlllVI care a făcut carieră în exegeza chineză de după 1911 ,,"; a renranjării textului, unui minuţios proces de colaţionare1I111111H}lI-i eliminarea redundanţelor. suprimarea repetiţiilor111. I:xperienţele lui Ma Xulun. Gao Heng sau Zhu QianzhiII III revelatoare în acest sens şi ele au fost urmate, parţial,lI de cîţiva dintre cei mai cunoscuţi traducători occidentali,pftTlIill Chu Ta-kao, Duyvendaak sau Liou Kia-hway. Manu­�l(rls(1c de la Mawangdui au arătat însă că cea mai mare par­le- ;1 acestor rearanjări nu sînt legitime, şi de aceea interpreţii(olllemporani au renunţa t să mai opereze modi ficări masiveII I substanţa textului, preferînd să-şi stabilească, fiecare, pro­pria variantă, prin simpla comparare a vechilor variante cuTic n o i, în încercarea de a conferi claritate Şi coerenţă luif)1/() f)e Jing. G. Traduceri 1 rima traducere cunoscută a cărţii a ajuns în Europa în I /HH şi este opera unui misionar englez anonim, Este ur­Illal;-I, în 1842, de traducerea franceză a lui Stanislas Julien,d, III 1870 , de versiunea germană a lui Victor von Strauss.1" al u nci încoace, DaD De Jing a ajuns cel mai tradus text.1111 IlImc după Biblie, numai în engleză apărînd peste o sută,k traduceri, aproximări sau parafrazări , cam una la un an,;1 Illmătate . În plus, în 1958 ,a fost tradus şi comentariul lui lle-sllang Gong, iar în 1 977, re spectiv în 1979. au ap�rut două(Tlllvalări diferite ale comen tariu lui lui Wang Bi. Din păcate,.1111 cauza popu larităţii sale. textul a cunoscut doar un numărI..,IIIS dc traduceri care au reuşit să combine rigoarea filolo­!,iIa acurateţea interpretării filozofice , din care le menţio­ culIalll pe cele ale lui Arthur Waley (1934). Wing-tsit ChanIl !H;31. D. C. Lau (1963) şi Victor H. Mair (1990), ill româneşte. DaD De Jing a mai fost tradu s, după ştiinţaIllIastră, de trei ori . Prima traducere datează din 1932 şi reiaprobabil o versiune franceză. poate cea a lui Stanislas Julien.1 dOlla oară textul a fost tradus în anii 50 după o versiune
  15. 15. 16 DAO DE ,J1NGrusă. ca însa şl traducerea studiului lui Yang Xianshun . Înnici unul din cazuri numele traducMorului nil est e mentio­nat. În sfîrşit. relativ recent (aprilie 1992) a apci m t şi ce a de-atreia ve rs iu ne românească, datorată lui Tao Jianwen. FlorinBrăti lă şi Dan Mirahorian. II. O propunere hermeneutică 1. Tradiţie. Oao şi De1 Fixa rea istorică a lui Dao De Jing pe fu ndalul filozofici chi­neze clasice Şi totodată delimitarea. în cadrul textului. a stra­turilor de vechi m e diferită şi datarea lor cu precizie sînt. cumam văzut. operaţiuni delicate şi ris<,ante. Mult mai importantăni se pare înc.ldrarea cărţii în spaţiul cultural carc a gene­rat-o şi în t.radiţia din care se revendica; de aceea ar fi în­ţelept. la început. de drum, să trecem în revistă cîteva dinreperele fu ndamentale ale acestui spaţiu şi ale aceste} culturi,Şi an u m e binomul Yin-Yang, Dao şi Del Aşa cu m demonstrează şi titlul acelei Cărţi capitale a cul­turii chineze, Cartea Schimbărilor, text fundamental al "Ma re­lui Cod chinez" (Vişan . 1990b : 42), China este o civilizaţie adevenirii. Cosmosul. Cerul Şi pămîntu l , oamenii şi lume a vie,toate sînt supuse u nei dinamici inexorabile, ca forme diferitede existenţă a "su flului" vital , qij, sau , mai bine zis , ca gradeinegale de condensare a acestuia într-o formă definită. Auto­reproducîndu-se conti nuu , universul există ca o simultanei­ tate de lucru ri - even iment ai căror parametri spaţio-temporalişi încărcături energetice se modifică pe baza pulsiunii con­stante a ritmurilor subiacente . Această simultaneitate ame­ţitoare de fenomene şi procese interdependente şi conexe, subsemnul căreia se află fiecare membru al micro- sau macrocos­mosului, a fost percepută, din timpuiile imemoriale din carese revendică civili7..aţia chineză, sub fonna polarităţii Yin­Yang. Dacă Vin şi Yang sînt forţe cosmice, sufluri universale. legisau ritmuri ale materiei este greu de spus; acest cuplu aorientat însă dintru începu t fiecare aspect al lumii chineze -de la speculaţiile magico-religioase pînă la astronomie. arhi­tectură şi reţete culina re -. impu nîn d. în locul unei dia lecticia conflictului şi a opoziţiei . atît de familiară gindirii europene.o dialectică a complementarităţii. Vin şi Yang realizează astfel
  16. 16. INTRODUCERE 171I11IlIll;llln binom în eare polarităţi1e inverse se re un esc , p e11,1/;1 1 o/.!,I di dUflJc a coexistentei şi altern an ţei . Ciieiexistcnţa ,Ii 1101lIxlstenţa, p ozi tivu l şi ncgatiVlll , i d entitatea şi di ferenţa,1011111111111 şi discontin uu l , m a s e u l i n u l şi femi n i nl l l se află tot.111111111 Împreu nă, la feI cum l at.ura însorită a u nui d eal (Yang, I I I I(II�lIl etimologic al termenu l ui) ap arţin e aceluiaşi deal ca­I< C�iI intllnec o s p e c oas t.a cealaltă (Yin); iar u nd eva , în in- 1"IIOn l il ceea ce p are a fi numai Yin sau numai Yan g, se i ,111:1 )�ITJllenii d evenirii termen ului comple mentar, ee ea ce va "1 U( I rlvtat la in versarea comp et ă a polarităţii, într-o cicli­ l ,11111, I;lni slirşit. Aşa cu m note8Zc� IsabeUc Robinet: "le Yin " " YIIJlg [ ... ] so nt des lignes de force, des di rccti o n s dont le I" 01111 (st de se cro i ser et de semrneler, de j o u e r lune contre 11111111, a la fois de s engendr r et se donner impulsion, de e "IIiIiIIII<:r et d al temer , dont la fonction e st de de ss i ner une 1I01l1,It· syntaxe de la pol ar ite e t de lambig u , [.,.] I ls sont le 11 11111»1 de la difference qui cree at trac tion, ainsi qlle du de­ ,,1111 CI de la m u l tip lie ite quils fon t naître par leur eombi n a i ­ UIIII; IIlnls aussi, par la corr�laUon etroite qui les unit, ils"0111 I(s t c moi n s de l Uni te de fond s ou s-j ac e nte au mon d e , . 1 " 11I1I�lrent le dynamisme des contraires quon ne connaît111( par eou pl es, dont lantagonisme se manifeste pflr la loi1IlIlllTllallCe qui regit leur fonctionnement Uamais lun e tlau­ III (II IlIcmc temp s en un meme lieu, si n o n lun virtuellement""II� Ialltre). qui est tel que lor sque lun domk1e, lautre se II I 1101 lI�e, forc e reservee, eo m prime e et i nt en s ifie e, en uneo, ... lIlallon mouva nte faite de passages constants de lun â11111111, de lun vers lautre , .. " (Robinet. 199 1 : 16-17), În(11 sens, desigur, exi s t e n ţă şi n o n exi s te n ţă una din alta seIIIHI!. Weu ş i uşo r unul pe altul se împlinesc, lung Şi scurt1111111 pc a ltul se formează, sus şi jos unul pe altul se sprijinăli 1 I I I I I I I I c şi în apOi unul altuia îŞi urmează (cap. 2)*, Iar cel(111( ( ll I I o a şt e maniera de de ve n ire a tuturor luc ruri lor ştieII II I Sllhceresc tot ce este greu în ce pe prin a fi uşor Şi că1111 "In! măreţ înc epe prin a fi mărun t (cap. 63); de acee a,1"lalloxal. c eea ce urmează să fie micşorat trebuie să fie ini­[lial IlIarll, eeea ce urmează să fie slăbit trebuie întărit la în ­" 1111. Iar cel a cănIi cădere este dorită trebuie initial să fieIII "11111 de on o are şi favoruri (cap . 36) . • 1,ltllll(riI<: se fac. desigur. la <":apitole din Dao Deding,
  17. 17. 18 DAO DE ,liNG Ca p oli , ca puncte virtuale in evoluţia tuturor lucrurilor,şi totodată· ca tcndinc int rin seci care guvcrne<1zii transforma­ rea fi ec ăre i forme e nergic Yin şi Yang in-formeazii structura - , fiecărui lucru-eveniment. potenţînd ritmic caleidoscopul de relaţii sim ul tane şi de determinări relative în care acesta este încadrat: legea însăşi a schimbării, ·regula abstractă după ca­ re se desfăşoară alt.ernanţa el emente l or Yin şi Yang este însă. Dao, .un (aspect) Yin şi un (aspect) Yang", d upă cum sinteUza un ape n dice al Cărţii schimbărilor (Xiei : 4) . În acest sens, mult nuanţat şi îmbogăţit. Dao este folosit frecvent şi în Dan De Jing: cum însă terme nul nu are această unic ă semni fi ca ţie nici în tradiţ ia chineză şi nici în textul nostru, credem că o privire în arheologia devenirii conceptului însuşi de devenire este bineveni tă. Caracterul Dao nu apare pe aşa n umi tel e jia gu wen, in­ scripţii pe carapaeele de broască ţestoasă şi pe omoplaţii de animale mari folosite în scopuri divinatorii în timpul dinastieiShang (sec. -16 sec. -11). Dao se găseşte în schimb incizat -pe ·vasele rituale din bronz datind din perioada timpurie a dinastiei Zhou de Apus (see.-ll -77 1) şi are sensul iniţial - de .. om mergînd pe un drum". O exegeză atentă, coroboratăcu glosele existente în primul dicţionar al limbii chineze,Shuowenjiezi, datind din anul 120, a demonstrat că Dao a desemnat la început un drum drept, nesinuos, pe care semerge într-o Qirecţie defÎ.nită. Ideea de direcţie, de cale anumede urmat către ţel ul propus, a stat probabil la baza nume­roaselor extrapolări ale acestui prim sens al termenului: .. aghida, a indica direc ţia , .. a sp une" (.. a person directs another "by telling him t.he way he has to follow", cum cxplicitează Kal­tenmark, 1965 : 22). .. doctrină", .. artă, metodă, cale de ur­mat", .regulă, regularitate, tipar". În texte foarte ve chi, precum Cartea Schimbărilor, Carteacîntecelor (Shijing) şi Cartea docwnentelor (S hujing), Dao estefolosit atit în sensul direct de .drum, cal e" cît şi în ccl de..metodă (de guvernare)". Termenul desemnează nu atit o for­mă coerentă de exercitare a puterii pol i ti ce cît mai ales o ,artă, o metodă şi totodată o putere specifică suveranului care,în cal itate de şef religios, era singurul în masură să îndepli­nească ritualurile su s ceptibil e de a asigura comunicarea întreCer şi oameni. �ste probabil că atunci cînd se dorca dife­renţierea între metoda propri u -z is ă şi p uterea latentă carepermi t ea ,existenţa şi aplicarea acestei m e tode se folosea ter-
  18. 18. INTRODUCE;,RE , 19IIICIIIII Dao pentru prima şi term e n ul Del pentru a doua, di-101«1I�;1 pilstrată şi in textele daoistc. Ioilt( ar treb u i m en ţiona tă aici legătura foarte timpurie peo ,II« II sl a h il it -o gindirea chineză între cosmos (Cer) şi oameni, 111(:11111"; c en trată pe persoana suveranului, care participă atit11 ollllm:a co sm i c ă cît- şi la cea umană. Fiecare acţiune a, oa-111IJlllor pc p ămî n t . fie ea de natură religioasă, politică, admi-1Il,.llIIlIvn sau socială, este o formă mimetică specială. aflată,,"1l (Ollt rolul unor riguroşi parametri morali şi religioşi; prin(1111 oaJllenii se pun în corespondenţă cu Cerul. Pentru a asi­�1I1i1 Illlna desfăşurare a tuturor ritualurilor pe care aeest mi­"I",�fo, si m b o lic le presupune şi pentru a impiedica apariţia1111111 d(�(:(hilibru între cele două ordini. suveranul, omul,par"0 dl,/lCe al cu l tu ri i chineze, e ste chemat să-şi asume guver-11111111 I l I lpertu l ui şi să se potrivească cu Cerul, atingind astfel1111111111 limită (c ap . 68). Sinteza teoretică a acestor concepţiiVII lIJ1nJ{1I abia în dinastia Han (-206 - 220). cînd suveranul.I I II l IIOIllJlCşle în virtutea mandatului încredinţat de Cer înte­II II 111 orll or dinastiei sale. se va angaja. în calitate de "Fiu al1 , .... 111, in ri tualuri sofisticate de adorare a acestuia; ele-111111111, prlrlfipa le al e acestei teorii coincid însă cu zorii civi­IllIIlllI (hlnezc. A"Oi ISI:1 p crma nen tă punere în corespondenţă a sferei cos-11110 o 111 (la umanăcentrată în jurul a două concepte, esteI Iii ti :II ((1I11Ili şi Dao al oamenilor . Primul, care apare dejaI I I IIlvol SI It:xte vechi, precum Carl.ea documentelor. Cronica1111 /IlIl l!.IIO zhl Lan) sau Povestiri din div e rse state (Guo yul.do ·ItIIIIW;IZ;1 calea a alternanţei an otimpurilor . a regul a tă,"1",0,1111,,1 soarelui. lunii şi ste l elo r şi a aspectelor Yin şi Yang,1111111 1 ilO 111<1 i (cea ce o ame ni i trebuie să imite sim bol i c pe pă-1111111 1t1:111icra îll eare se face a cea stă i mi ta ţi e este Calea oa­,II 1I111Ir, IUIIICrt ia fel de vechi, pe care l - au dezvoltat şi sin­I, II III 111";1 Tllai ales Confueius şi urmaşii săi. 1, 11111 1 ;weştia, Dao al oamenilor este o normă etică de," 1.1111 1lIslIlieil stnlc1urată şi manifestă într-un set de atitu­.11111 ,1 IlIslI:!lri pc care numai omul ideal, "omul alesw*, îl stă-11/" do 111 desiivîrşirc, dar la care fiecare trebuie să aspire . . 1111 pr .. ll1a1. m;castă excelent-i traducere il t.crrnenuluijunzi de la1 1 .. " 111111" V?:III; s-au mai propus .om de bine", .om superior , " 1" ,all,"III .• n" pi{
  19. 19. 20 DAO DE , J I N qf:<otină su perioară a uman1ihii, acest. Dao s e traduce, in cazulsuveran u l ui, prin pme ticMea unui ,.Dao al primilor rcgi" (dindinastiil e anterioa re) . rec ursu l l a tradiţie devenin d o dată cuCon fu cius o dimensiu ne fundamcntală a spiritualiL"iţii chinezc. Dao De Jing folos eşte şi el de cî t.eva ori sin t a gmele "Daoa l · Cerului" şi . " Dao al oamenilor" , constatînd însă disj u ncţiatotală a celor două ordini: căci Ceru l , la fel ca un arc, se a flămereu în echilibru , m icşorînd ce e prea mult. şi mărin d ceeste prea puţin, în timp ee oamenii, în lipsa lor de înţelep­c iune , m � resc multul şi micşorează pu ţinul (cap . 77). Cel che­mat să rezolve ace st dezechilibru este Î nţel eptul . a căru i Cales e a s e am ănă cu D ao al Cer u lui (cap. 8 1 ) şi care este singurulîn măs ură să re stabil ească, î n calitate de model al Sub ceres­e ului (cap. 22), fircştile corespondenţe, prin metoda (Dao)potrivită . Aceas tă metodă va face obiec tul unei ana ljze amă­n u n ţite în altă parte a acestei "Introduceri". Ne mărginim sămenţionăm aici că termenul Dao, în sensul de "metodă" , poa­te fi înţeles de multe ori în Dao De ,ling şi ca "metodă a dao­iştilor, doctrina d aoistă". . Stri ct legat de Dao a fost întotdeauna şi termenul De j . tradus d e noi prin "Putere", ş i acelaşi demers arheologic neva sprij ini în decelarea sensurilor sale. Caracterul De j aparefre cvent pe bronzurile din perioada de început a dinastieiZhou şi este compus din b ei elemente - cu sensul de " amerge" , "inimă" şi , respe ctiv, "drept " . A cest d in urmă compo­nent pare a fi o deformare a unui alt element care însemna"a privi", aşa cum demonstrează analiza întreprinsă de Do­nald M unro. Sinolog ul american conchide că de la sensul ini­ţial, curent în dinas tia Shang , de "a consulta, a .privi în sus ­către s trămoşii din ceruri pentru a afla care este at itudineapotrivită într-o aimmită imprej u rare", Dej a dezvoltat în ti mpsensu l de "atten tion constantly focussed on divine1y decreednorms, [ ... ) cons istent attitude or viewpoint toward the Heav­en decreed norms which, in the case of ideal Dej . revealeditself in regularly appearing conduct in accordance with t hem"(M unro, 1 969 : 1 90). Cu alte cuvinte , Dej este ceea ce faceposibil Dao ("arta" sau "metoda" s uveranulu i), acea putere Ia­tentă care îi permite acestuia să asigure eficacitatea ritualu·rilor orientate către perpetuarea corespondenţelor cu cosmo­s u l . Î n exprimarea lui Granet. este vorba de SEffi cace quandene a tendence ă. şe particulariser [ ... ) . Effi cace qui se sing u ­larise e n se realisant" (Granet. 1 934 : 303) .
  20. 20. INTRODUCERE 21 Vao De Jing uti lizează de mai multc ori tcnnenul în acest�;( n s tra diţion al . . A s t rînge din plin Pu terc· (cap . 59) . . .a fiI l l zestrat pe deplin c u Pu terc" (ca p . 55) . "multă Pu tere" sau.. p l l tină Puterc" ( cap. 38) sînt doar cîteva instanţe în care De l( s te perceput ca o Pu tere specială a ind ivid ului. ca o "virtutc"( i l l sensul et imologic al cuvîntului) care poten ţează fiec are acta l accstuia; în fiecare din accste cazuri însă . există implicit!:ii l i n al doilea înţeles al termenu lui. Astfel . Del este în t cxtulI l ost m . în Zhuang zi şi în al te texte de sorginte daois tă o.. I l " tere" şi o "virtute" carc depăşeşte s fera restrînsă a uma­I I l I l l I i . desemnînd spontaneitatea tuturor lucrurilor. "an inner( j l l a l i ty of s trength and power that makes a thing what it is1 .. , 1 . a psychic force or quality inherent either in the natu ral11 I l I versc as a whole ( ... 1 or in individual beings" (RickcU. 1 ! IH 5 : 43). Nu se poate st abili cu certitudine data la care De la I I I Ccput să fie utilizat în acest scns . apropiat de elanu l vitalI Hrgsonian. însă hotărît nu Dao De Jing este primul text carem a rchează această extrapolare . O grăitoare dovadă este şi fra-1.:1 di ntr-un alt apen dice al Cărţii sch imbărilor: " M a rca Puterc;1 Ccm l ui şi pămînt ului înseamnă a da naştere . " (Xici. 1 : 12) Pentru a încheia a ce astă trecere în revistă a sensurilor luif)I J în trad iţia chineză. trebuic spus că în confu cianism ter-1 1 1 I Ilui îŞi păstrează semnifIcaţia religioasă iniţial ă. fiind p usI I I S;. continuu în relaţie cu virtuţilc care alcătu ies c cod ul etical .. omul ui ales ": pietatea filială. loialitatea, omenia sau dreapta1 " c !ccată. Ast fel. De l cste un fel de forţă morală carc defineştef · a ra c t.em l indivi dului în raport cu normele confucianistc . p u­I nca care îi permite acestuia să se înscrie în mod firesc îns !e ra socialului şi să se definească în raport cu semenii săi ..prestigiul" obţinut prin constantti l apel la valorile etice.!-l a I I1 )(10 Ve Jing . într-un capitol extrem de polemic la adresa con-1 I 1 1 1;mismului (cap. 38). utilizează termenu l în mai multe sen­,, " ri . printre care probabil şi aces tea. Del devenind astfel ov i rt ute oarecare şi cond amnabilă ca atare. alături de întregul( oc ! cI ic stabil it de Con fucius, pentm falsa criteriologie pe ca­If () impune în apre cierea acţi unilor oamenilor. îndepărtindu-ia s l ld de adevărata Cale , atotcu prinzătoare. 2. Înteleptul şi ceilalţi După acest excurs prel iminar. cîteva opţiuni se cer strin­(f 1 l 1 formulate înainte de a înainta în lectu ră . Căci dis cursul
  21. 21. rR.�9" DE JIN(} de fa tă , la fel ca olice alt discurs despre Dao De .ling, îşiasumă vocaţia comentaliulu i , prOiectînd coerenţă asu r-raunui text supus, mai mult decît altele, devenirii întru lectură. Datorită statutului cu totul aparte pe care îi are Dao De Jing,de matrice plurcjJă de sensuri, nicicînd unitară, nicicînd com­plet decelabilă, olice text despre Dao De Jing nu îl descifreazăpe el , ci se proiectţază pe sine între cititor şi carte. Urrnă­riildu-şi mai mult proplia coerenţă decît supunîndu - se incoe­renţei fundamentale a textului de bază, comentariul face apella artificii de logică, la manipulăli şi reorganizări de sensuri,ncUItînd totodată numeroa se altele plin opţiunea hermeneu­tică pe care o relevă. Acceptînd toate aceste risculi şi mai alesriscul maxim al unei lectu li de sine, şi acestui discurs îi estesortit să rămînă parţial şi limitativ, produs al propriilor con- Ivenţii; este spera nţa noastră că, in urma decupălilor şi re-structurărilor pe care le vom opera în suma semnificaţiilorsaIe, Vao Ve Jing va rămîne cît mai apropiat de sine, deci mereu inefabil şi mereu altul. Vom identifica în text, ca structurator textual, şi vom pro­pune drept pivot central al acestui di8curs termenul s heng­ren , Jnţeleptu l" . În retolica neunitară a cărţii, Înţeleptul, casubiect al enuntării şi . totodată, adesea, al enuntului, estecîn d ascetul care, plin tehnici speciale . urmăreşte obţinereailumină rii şi identificarea cu Dao, principiul indeterminat.cînd filozoful iti nerant care îŞi oferă sfatulile principilor răz­boinici ai epOCi i , cînd maestru l care î�i împărtăşeşte doctrinadi scipolilor, cînd iluminatul care deSCrie de -nedesclisui. r�ieîn tf-xt, fie în contextul din care se revendică Vao De Jing,Înţeleptul e ste astfel prezenţa care orientează · ansamblul desensuli simu ltane ale cărţii: fiind în plus cel care, aici şiacum, su sţine şi aces t text despre în încercarea sa de . a fiîntru. Sta tu tul textual al Înţeleptului este astfel pus sub semnulpluralităţi i . Prima din ipostazele sale, şi care va constitui su­biectul acestei secţitmi, este cea de indi!vid chemat să rezolvetensiunea destructurantă creată intre co smos şi oameni, întreordinea naturală şi cea-socială, între J lat.ură şi cultură sauîntre Dao al Cerului şi Dao al oamenilor. Într-o manieră nc­sistematică Şi de multe oli repetitiVă, te}i�tul identifică motivelea<;estei tensiuni - limbaj u l şi dorinţa - -- şi postulează o Calea Înţeleptului, Calea ce trebuie unn a t{i pentru repotenţarca. .fireşţllqr, dar de muh pierdutelor core,s pondenţe. .
  22. 22. · I NTRODUCERE 23 N ici limbajul şi ni ci dorin ţa nu sînt li ps ite de o istorie în ­delungată în cadml scriei de topoi ai filozo fici chineze , limba­J u l oc u pînd în să un loc cu to tul aparte. Căci dacă exis tenla şi pe rpe tu area cosmosulu i şi a oamenilo r s in t i nti m le ga te de t i pu l special de mimesis ritual prac ti cat de s uveran , numa i I l umele , concentrate în formule capabi le de a suscita întreaga rea litate care se ascunde în spatele lor, sînt s u s ce pt ibi le de a - i conferi şi garanta rituahI lui eficaci tatea de care are ne voie . I n r cînd nu mele sînt fixate prin ac tu l major care este s crierea,elc cons t ru ies c un s i s te m semiotic compl e t, baza t pe o formăe l e repreze.ntare ideală, prin care cosmosul se regăseşte. in fiecare din a.... pectele sale, în si mbol i sm u l atotcuprinzător a lsemnelor. Astfel, l a fel ca şi limbaj ul îns uşi, Cang J ie , . inven ­ t a t o r u l mitic al s c rier ii , "ne se resume pas li ct re conuneI l l a is ... institue le fa it dctre avec" (Vişan , 1 990a : 259) . I a r dacă semnele se co nst itui e în embleme ale realulu i, iar I I l l m irea poate să provoace, s ă orienteze şi c hiar să controlezei n totalitate fe no m enele , pe ri col ele ordi ni i p aralel e instauratei n . ace s t fel s înt maxime . Nu mele, î m preu nă cu toate conexiu­n ilc în a că ror combinatorică se i ntegrează. i nstituie o logicăs i n t a gm a ti că specială, care suspendă simultaneităţile şi dis­( ontinuităţile cosmice, astfel încît cel care stăpîneşte l i mbaj u la j l l nge. cu timpu l , să facă din ace sta o aventură epis temolo­gieii pfi!r se, un act g ratu it cu cons eCinţe extrem de nefastea su pra real ului îns u şi . Pc s ub l inierea acestui fa pt şi -au bazatsollştii chinezi mare pa rte din strategiile lor şi este posibil ca ,prin lOgica paradoxurilor, dovezi ale capacităţii de prol ife raremonstruoasă a făpturilor limbajului, ei să fi i n ce rcat să s curt­drc ui teze conştiinţele pe n tru a recupera ceva din ritualismu lt l l i1ial al numirIi. Urmărind s copuri diferite , confucianiştii vorpropune o "rectificare a nu melor", demers prin care se încear­( ,i rcpotenţarea î n tregu lu i sis tem de core sponde nţe între Cer�I oameni, s istem devenit nefuncţional tocmai datorită lipse idc adecvare a numelor. aj uns e simple etichete l ips ite descmnifkaţie . la o realitate. mai ales politi că , în continuăsch imbare. in a ceas tă trad i ţ ie se î ns cri e Dao De Jing cînd porneşte( m ciada împotriva limbajului , pentru re ins tau rarea eC hi l ibr,u ­l u i în lumea fenomenală. Nu mele $înt în p rim ul rind vinovate ,s u sţine textul, de introducerea diferenţelor în substanţa coe­rentă ş i ritmică a real u lui . În această structură compactă. înstarea .,lemnu lui nelu cra t" , pu, î n care se afla universul cînd
  23. 23. 24 DAO DE .JINGDao era respec ta t şi urmat chiar şi în cele ale oamenilor, nu­mele au instituit organizare , ordine şi fragmentare , introdu­cînd distincţii artificiale între lucrurile egale întru Dao. Dcîndată ce �lemnu l nelucra e a fost cioplit. au apăru t nu melc­instituţii (cap. 32) şi, paradoxal poate, dOrinţa. Căci, ieşiţi din ignoranţa naturală pe care o aveau în vre­murile vechi , cînd Dao domnea în Subceresc (cap . 65) , oa­menii încep să fac;:ă diferenţa între frumos şi urit, între bineşi rău (cap . 2) , între "Prea bine! " şi .Bine!" (cap. 20) , apucîndpc drumul fără capăt al unei cunoaşteri păgubitoare care du­ce, în plu s , pri n valorizări artificiale , la apariţia şi perpetuareadorinţelor. Relaţia dintre dorinţă şi cunoaştere este, aşadar,biunivocă, întrucît. cunoaşterea lucrului de dori t permite atîta pariţia dorinţei cît şi crea rea de noi obiecte susceptibile dea satisface această dorinţă, iar dorinţa, odată ins taurată , du­ce la dezvoltarea şi nuanţarea proceselor cognitive. În impe­riul relativului în care omul e ste nevoit să evolucze dupăabandonarea simplei intu i ţii şi înlocuirea ei cu discu rsivul şiraţionalul, dori nţele diferenţiază net Calea oamenilor dc ade­văratul Dao al Cerului . Datorită dorinţei , oamenii apreciazăun singur temlen din perechile de tip Yin Yan g , care polari­ -zează fiecare a spect al existenţei lor, căutînd via ţa şi urîndmoartea , apreciind bogăţia şi onoarea, luptînd să scape desărăcie şi de dizgratie etc . Rezultatele aces tei valortzări sîntînsă dezastruoase , căci cel ce e bogat, aro gan t. şi ţi nut la marecin ste merge singur eătre propria-i picirc (cap. 9), scumpulmai mu lt păgu bclŞte (cap. 44 ) . cel ce guvernează prin legis tricte î şi ",du cc statu l pe marginea prăpas tiei (cap . 57) etc . De ace e a t ext u ! , infierînci dorinta ca cea mai m a re d i n trecrime (cap . 4 6) şi (:1 fca mai Sigură. modalitate de a - şi f" ee!fiu sirşi (of. h r n l f;l Tl I H lf> !:� r?j Ve!hfc . u rcc h e 8 fil n� au z , gu rac!(.-i n c S k , 1 i: .i i hpt d c n t l rebl l icc - CF:·p . 1 2) , prop l lne, prinin�d(pt , S�/ l l ţ Ji. fl G !I; d c , Jl,.cf:sta gok�tl; i n i m i le , �� lii.heş te , l J1-h U,i i l c şi î n ; l li ! J n c :" l/j (I { l ) t l< şterpa . u mplînd Jn <,c h imh bnrt, i l eS l l Pl , şi lc:" ��i in t f., ri n ( L:� - h-; o 8 :jclc (eap. ,3 ) : p C ] lt r : � a sc ă p a c I1n � 1 l � î de t1c i"iI I !. C . � �,� I 1 ) ) c h {,;J ��ă �. prin fXCf{:? Lii 3Icriale . orgd ­! 1 clt:: de simt. rrst l pî n t ; l i - � i ,.trc(cri lc4 şi închVÎl I ll poar�a " pi­; i t l : llli (C.l p . �-) f)l : rC :, n ! al ,� decva t ă mcL:ldă rămîn ::: insii. I lC­fiiptll ircn , f r i n ca ITvc: 1 Î n (] l i - se l a perioadă ideală iri CU l C Daoera respc<, j ,i t de 61 t r c o<lmcni, cind aceşt ia se alla n î n stareade pu, de "lemn ne1 1 lc m t" , în care nici o dori n1ă nu mai a p a reiar Su bccI-es( u i singu r sc-ndrca p t ă (cap. 3 7) .
  24. 24. I NTRODUCERE 25 Ncfăptuirea, wuwei s au "nonacţiu nea" , n u însea mnă o re­I I l n ţare completă la orice fel de a cţiune, un fel de inactivit a t.e�a l l delăsare generală , şi nici un fel de Yoga a renun ţării lar(zu l t atul faptelor salc, precu m în Hhagavad-Gîtii; este vorba,l I l a l degrabă, de respectarea principiului naturaleţii lucruri­l o r . prin încadrarea fiecărei fapte în ritmurile fireşti ale evo­Iu liei şi devenirii universale , în conformitate deplină cu ten­dh1lc1e intrinseci ale fiecărui lucru _ În acest sens , nefăptuireap( ) a t e fi con si derată a fi în primul rind o atitudine de completăl I o l l l mixtiune în desfăşurarea natu rală a evenimentelor, peI l I re in ţeleptul o contemplă, dar nu o modifică în nici un felI m p . 64) . Cu alte cuvinte , daoistul îi lasă fiecărui lucru spon­t a l lei tatea, ziran. naturalul la nivel individual , acel "de-Ia-si­I II (ure ii perm ite să fie ceea ce este şi să îl urmeze pe Dao,e - ! I I Isllşi nimic altceva decît regula de a fi "de -Ia-sine" a între-11 1 1 1 1 1 univers . Calea de a face este pur şi simplu calca de aII p arc a spun e t.extu l , şi de aceea făptu irea nu înca.pe în vasul�li l ( " 1 1 ca re este Subcerescul (cap . 29) . Astfel. prin nefăptu ire, o laptă nu rămîne ncfăptuită (cap . 48) . iar poporu l singu r1 I 1c - iW schimbă , se îndrea pUi , se îmbogăţeşte şi ca lemnul nelu­ni l l devine (c ap 57). . ( :al itatea de via negativa a acestu i demers al daoistulu i este. - v l d I I I Lă . Făptu ind fără făptu ire , a mestecînd,u - se în lucru ri1 . 1 1:1 si) se amestece şi gu stînd fără să, gus te (ca p . 63) . î nţe lep -1 1 1 1 ( 1 l l l l raba lan sează , printr-o 0p1iune inversă , toate actele deI li l / i t ivarc axiologic-ă pc cCl re este hazat ă C<1 lea oameni lor. De I I( i 1;1�, ci l1a ţi3 Întregului tex t pen t ru va lOii resimţi te cn l1ega ­:"" . { r ecu m ,.j os" , 1 ! Il: il" , ,.slab " , iin iştit" , "alon c a rc , în 10- .. .. , ,1 ; l ;c n, ă ele rec u p erare pc carc o p ropu n e Vac De ,ling,. " , , : - I l " < l ic !c Calea dt: su prav kl I i re inll"u Dao , O cale de Sti l : " (, ! ; i n: (" n; , (� j l 1 pC1"spec t i v,l ist Ori s l ii ; - a fo s t rcproşatii • 1 < i . , 11 i e,:x 1.· l ! u i l : � J � l r H . PC ffCpI J i. ca un .. : la nu;:d pr;.!{;rn a U (·, j, " i ; ;j i!: y i ;e <t u nu i C( fv ! l lC ;l lcr el.ow j ,, fla l li1 ! r l l u 1.ca" ,11 -, : : 1 : : 1,: ; t , .1 L. m,cre . il l l lcn i n t,a i. de v(ei ni, m a i j1 u t c n J ic i , J j : < i · l � .r; ( :lvi d r ;{T(� U j r: rr�.( {J ş a t d e pcr j(o it lc epocii i n ( u re I I � } j 5 :� j � L1 H-L TC1 l 1 dclf ?l f r j (, 8 �f: Ci f hi j d t !" · ·1 dev8 r 1 � � l ) ("v-:n .J, , ; i i 1 l : )t LJ 1)c L ing (Ct rahnn J . l D s n · 2 1 Ri , sau d�c i� �î}1 f(-.l " " , , :C j-,:U m i sm ( U ; ll.l; C:h i C h �w) sa u . d i mpo/ r5v ;i , (a r a c­I Ii! : :v atof (Eu Shih) îi s i n t dimensi u ll i lr :"u n d a m cl h le , ea­: " . , q ;n :: I l.i "ă pc c are o pred ir{ îşi 8:rc v a lu a rea t 8;1 filOLollcă, I I I " i l l l " pa rte. Căci în spa tele acruill i <le <x/ptat io benevoleT l­I I" , ; d multor pasaj e a le c?i r1ii nu se asc unde o re torică a
  25. 25. 26 DAO D E JING filozofului itinera nt în cău tarea unei poziţii oficiale în guver­ nul unui stat oarecare , ci subtila dialectică a negatiei , prin care textu l atrage atenţia că, pentru a put.ea fi pe potriva Căii Cerului, oamenii trebu ie să înţeleagă legea alternanţei şi co­ existenţei contrariilor, Dao, regula devenirii natu raJe a uni­ versu lu i , manifestă în mod egal în ceea ce este consi derat po­ zitiv cît şi în ceea ce oa menii socotesc negativ. În binomu l de tip etre-paraître astfel constituit, înţeleptul neagă aparenţa pentru a aj unge la adevărata esenţă , sinteză a contrariilor. De aceea învă.ţătura sa este fără cuvinte (cap. 2) şi de ace­ ea doreşte să nu dorească (cap . 64) : de aceea, deşi este în aparenţă în spate , este de fapt în faţă şi tot de aceea, deşi lipsit de egoism , poate să-şi împlinească orice pornire egoistă (cap. 7) : în fine, din acelaşi motiv, deşi umil, mărunt şi dis­ preţuit, la ICI ca şi apa (cap. 8), care, ca orice lucru slab şi Oexibi I. înVinge tot ce este tare în Subccresc (cap. 78) , el pă­ şeşte pc calea vieţii (cap. 76) şi lîngă Dao se ană (cap . 8) . Prin practicarea constantă a acestei metode inverse , a acestui Dao negativ, centrat pe nondorinţă, noncunoaştere şi nefăptu ire,Înţeleptul, atunci cînd guvernează, reuşeşte să rei ntegreze or­dinea. umană în ordinea cosmică şi să recupereze acel "de -la­sine" al lucrurilor. Şi dacă suveranul, după care se modeleazăîntru to tul Subcerescu l, reu şeşte acest lucru , oamenii revinei înşişi la starea de dinainte de cunoaştere, a "lemnului ne­lucrat" . Astfel, cînd marele Dao, revărsare a care curge pestetot şi din care iau făptură toate lucrurile (cap. 34) , este res­pectat,. cele zece mii de lucruri singure intră-n prefacere (cap .37) , Ceru l şi pămîntul se unesc lăsînd să cadă rouă dulce,nimeni nu mai porunceşte poporului care îşi găseşte de lasine buna aşezare, în starea de pu (cap. 32) . În plus , oameniinu îşi mai folosesc uneltele şi instrumentele, revenind la uti­lizarea sforii cu noduri, în locul atit de periculoaselor semne(c ap . 80) : inimile lor sînt toate haotic amestecate , indiviziipierzîndu-şi identitatea şi egoismul, ia r Înţeleptu l îi trateazăpe toti ca pe nişte copii (cap. 49) . Numai astfel. în starea depu şi .făptuind fără făptuire�, se poate intra din nou în con­cordanţă cu Dao al Cerului. Transferul acestei viziuni utopice în sfera moralului , trans­fer realizat relativ nesistematic şi numai în cîteva capitole, aconstituit ţinta atacurilor confucianiştilor timp de secole . în ­trucît cu noaşterea aduce cu sine şi impune categorizări etice,Dao, sinteza tuturor antitezelor, nu mai poate fi unnat. De
  26. 26. 27aceea in�eleptu l. consecvent sieşi. poate fi , di n perspectiva îIl­l�l l s t ă a diferen�ierilor morale prcdlcatc de confucianişti, atît "hl l l l " (este bun cu cei care sînt buni, dar şi cu cei care nus i n t buni - cap . 49 , iubind în ega lă măsurii şi învăţătoru l -( 11 bun - şi lucrul de studiat - cel rău - cap . 27) , cît ..şi " ri) 1 " (ii tratează pc oameni ca pe cîinii făcu ţi din paie , obiecte ri t u nle distruse imediat după încheierea sacrificiului în timpu l( ;l l I l i n sînt folosite - cap . 5). În fapt însă, el îşi ia drept inimă I l lima tuturor (cap . 49) , abandonîndu- şi sinele (pornirile ego­ I s t e şi dorinţele) şi potrivindu -se cu tendinţele fireşti ale fie-( nruia , întru Dao . Din această perspectivă trebuie probabil înţelese violen teleutacuri la adresa mo.ralei foarte riguroase cu care confucia­ I I I�tll doreau să îngrădească tendinţele naturale ale oameni­ lor. morală centrată teoretic pe metafJzica tradiţională a par­ t t clpării omului la ordinea cosmică şi sintetizată într-un setdt: virtu ţi care , exist�nte sau nu, pot fi mimate cu uşurinţăprin nenumărate atitudini a rtificiale şi lipsite de orice fel deri t l l nlism . De aceea , consideră Dao De Jing. numai după , ce1 l 1 a rCa Cale a nefăptulri i a fost abandonată au apărut virtuţileI l l l l lt apreciate de confucianişti ...:.. omenia, dreapta judecată,plet a t.ea filială şi loialitatea (cap. 1 8). Numai prin abandonarealor. împreună cu păgubitoarea cunoaştere care le-a generat.:; ( pon t.e încerca revenirea la Dao (cap. 19), prin nefăptuire .I ( qictuarea lor duce la forţarea Subceresculu i şi la perturba­ !Ia (ompletă a ordinii firii (c ..ap . 38), lucru pe care însă inţe­I ( p l n ! nu poa te să-I accepte , Astfel, ceea ce ş-ar putea numiI l l o ra la a ltern ativă propu să de acesta în Dao De .ling se ba- 1 ; 1 " :1 pe cele trei "comori" ("blîndeţea" , un fel de atitudine deI > l J l I;j !()int- interioară care se manifestă arin nefăotuire. fnu ra .. i
  27. 27. 28 DAO DE ,lINGlenu fiindu -ne sit uarea inteleptu lu i în raport nemij locit cuevenimentele exterioare . Privirea sa înlăunt ru , care conducela ceca ce s -a considerat a Il cea mai veche m ist ică şi meta­fizică din islona spatiu lui cultural chinez, va const itui subiec­hit următ.oarei secţiuni. 3. Înţeleptul şi Dao Vao De Jing nu defineşte o metodă (un Dao coerent.) pen­ tru a aj unge la Dao. Daoismu l religios a delimitat o asemeneacalc plin interpret.area într-o manieră exhaustivă a celor cîtevaaluzii , sugesti i sau menţionări nesistematice ale u nor tehnici de respiraţie sau exerciţii de prelungire a vieţii, considerîndîntregul : ext drept depozitaru l u nei vechi învăţături ezoterice.Astfel, f presii prccum: "a-ţi purta sufletele în îmbrăţişareacu Unul , a-ţi potoli suflarea vieţii pînă la molcomire", "a-ţi ..şterge şi cură ţa tainica vedere", �a deschide şi a închide poar­ta Cerului" şi "a pricepe şi a înţelege cele patru depărtărj"(cap, 1 0) au fost considerate a desemna acţiuni practice directorientate către u nirea vitalităţii cu conşUinţa (Clcary, 1 99 1 a : 3)şi c.ătre crearea vidului interior, pentru perceperea mistică alu i Dao . Acea stă gol ire de sine, realizată prin proiectarea înafară a sinelui şi integrarea sa în ordinea Şi în ritmurile celorzece mii de lucruri, este menţionată şi în capitolul 1 6 şi adevenit un exerciţiu clasic , atît în daoism cît şi în budi smu lChan (Zen) . Tehnica aceasta duce, prin blocarea organelor de simţmenţionată mai sus, la conservarea propriei energii şi la re­gresia simbolică în starea copilăriei. Cel care îŞi controleazăPu terea (Dej) vitală este asemenea copilaşu lu i pe care viespileşi tîrîtoarele nu-l muşcă, fiarele fioroase nu-l sfîşie şi păsărilede pradă nu îl omoa ră: esenţa sa a atins desăvîrşirea , iar ar­monia sa e perfectă (cap. 55). Fiind slab Şi plăpînd, apucă pedrumul vieţii (cap . 76) , însă nu îmbătrîneşte niciodată (cap.55), căci practică Dao (metodele de prelungire a vieţii şi deobţinere a longevităţii preconizate de daoişti) ; astfel, este c.a­pabil să rămînă în starea etemei pruncii (cap . 2 8) . Asemenea menţionări pasagere pot cu greu justifica inter­pretările canonice care au proie ct at în ezoteric fiecare frază atextu lui . Mult mai importante rămîn , în opinia noastră, com­ponenta mistică a cărţii şi ontologia ne sistematică pe care oschiţează Vao De Jing, pornind de la cîteva elemente , de evi-
  28. 28. I NTRO D U C E R E 29 d t l l U i sorginte mit ică şi trâdition alii . preluate d i n tabloul in­ ( ( lcren t a l primelor cosmogonii chineze. /. cxistat. spune [J ao D e J i ng , un lucm haot i c da r împlini t , 1 I 1 : 1 i n tc d<; Cer şi pămînt născut . fără sunet şi formă şi singur I l I t rn neschimbare , mamă a Cerului şi a pămîntului; numele �;;ll nu est.e cunoscu t. însă convenţional poate fi numit Dao ( ( : I p . 25) . Strămoş al tu turor lucrurilor. anterior chiar şi zeilor ( ( a p . 4) , formă fără de formă , imagine a nefiinţării, nedes­ l l l ş i t :) şi obscUJ,:ă (ca p 14) şi conţinînd în sine , in Tluce, ima­ i�l l I i h:. prot o tipm ile şi esenţele tu turor lucm rilor (cap . 2 1 ) . I ) a o cste matricea de latenţe ş i virtuali tăţi a universulu i . Cînd 1 1 1 1 îi dăm nici un nume, Dao este obîrşia Cemlui şi pămîntu­ I I l i . iar cînd îi dăm un nume este mama celor zece mii de II I ( ruri (cap . 1) . maţer genitrix care propu lsează continuu lu­ (fl l lile în fiinţare şi prefacere . Pîntec uriaş, misterioasă fe- 1 1 111:) . rădăcină a Cerului şi a pămîntului, 111,1 seacă niciodată ( ( a p . 6) şi, asemenea unui vas uriaş, nu se umple nicicînd ( ( : I p . 4) . Ea a generat întregul univers, dînd naştere unităţii pril llordiale , care la rîndu-i s-a divizat, stării de dualitate u r­ I l l l l lrlu-i în sfirşit terţetul din care se nasc , continu u , cele zece I I I I i dc lucruri, în pulsiunea constantă a riimurilor Yin şi Yang �I in armonia deplină a suflărilor vitale a le fiecăruia (cap . 42) . Naşterea celor zece mii de lucruri , proces prin care aces­ t ora li se conferă propria spontaneitate, De) . este denumită t ot Ve) , termenul cunoscînd astfel o dezvoltare semantică re­ I Jl a rcabilă. Pe baza omofoniei existente între De) ("Putere") şidt:;. ("a obţine") , textul constm ieşte coordonatele fundamen­ t a le ale unei ontologii : Dao , ca mamă, dă naştere lucmrilor ( l i n proees numit De ) ) . iar ceea ce acestea obţin (de2) de la 1 ): 1 0 este De ) , Puterea, spontaneitatea, "ceea ce lucrurile obţint i c la Dao pentm a se naşte", cum se spune în Zhuang zi((ap. 1 2 , "Cerul şi pămîntul") . Astfel De ) este simultan un pro­( (:s şi efectul acestui proces , ceea ce face ca lucm rile să fieII leruri şi, totodată, ceea ce le pot.enţează devenirea. 9ao în­s u şi este, la rîndul său , atît "mama", potenţialitatea Ilinţi ală;r cosmosului, cît şi, simultan , regula devenirii universale, le­gea care guvernează autoreproducerea constantă şi ritmică a( osmoslllui pe baza Puterii cu eare fiecare lueru este înzes­t ra I . Şi atunci este firesc ca marea Putere întnl tot.ul pe Daosingur să-I urmeze (cap . 2 1 ) . căci Dao aduce-n făptură lucm­riie dar Puterea le hrăneşte, le creşte, le face să se dezvolte,l e îngrijeşte , le împlineşte, le ţine în viaţă şi le adăposteşte
  29. 29. 30 DAO DE (HrNU·: i(cap . SI). În plus, pentru a încheia prezentarea tabloului evo­lu ţiei lucrurilor p e care îl propune Van De .ling , trebuie spuscă Dao nu este numai sursa , "rădăcina" din carc iau naştcrecele zecc mii de lucruri, ci şi locul la care se î ntorc toate cele ·care au primit făptură, la încheierea ciclului prcfacerilor suc­cesive prin · care trec : multe ca fru nza şi iarba, fiecare seîntoarce la obîrşie (cap . 1 6 ) , relu în du şi starea originară an­ -terioară fiinţei (cap . 1 4) , ·căci întoarcerea este prin excelenţămişcarea lui Dao (cap . 40) . , Toate aceste afirmaţii sînt făcute în Dao De Jing din per­spectiva înţeleptului care, modelîndu-se întru totul după Dao,reu şeşte să obţină percepţia specială a i luminării, putindsăcontemple atit manifestările con crete ale lui Dao în lucruri,naturaleţea şi spontaneitatea lor, cît şi latenţa ontologică auniversuhii, starea anterioară şi posterioară existenţei, "ma�ma " şi sădăcina" cosmosu lui. Contempla rea nu se datoreazăînsă simţurilor, ci spiritului, căci privit, Dao în acţiune nupoate fi văzu t, ascultat. nu poate fi auzit, iar pipăi t nu poatefi simţi t (cap. 1 4) . De aceea, este necesar ca Înţeleptul să seîntoarcă întru sine, să închidă poarta spiritului şi să-şi astupeHtrecerile" prin care se pot strecu ra în corp dorinţele (cap . 52 ,56), să-şi reducă l a maximum capacitatea cognitivă potenţatăde discursivitatea limbajului (cap. 47) , să practice nefăptuireaşi , poate , exerciţji speciale de · liniştire şi obţinere a viduluiinterior (cap. 1 6 ) ; numai astfel el poate să cunoască armoniade sinc şi eternul. pentru a obţine iluminarea . Iluminarea nueste însă numai cont emplare a apa ri ţiei , devenirii şi extincţieilucrurilor (fdu l în care se manifestă Dao - prin perechi com­plementare de l i p Yin -Yang - sau starea sa laten i ă) , ci şi oin tuIVe deplină a (oerenţei fundamentalc a u n iversului (cap .56) , în virtutea principiulUi însuşi al uniLc;.ţii (cap . 1 4) . al ace­lu i ceva care facc un iversul să fie ceea ce este, Unu sau Dao(cap . 39) . În acest sens, (înd percepţia Înţeleptului depăşeşte dua li­tatea struc turală a lumii cît şi coordonatele temporalc , ab­stracte sau mitice care o dellnesc, Dao aj ungc să fie perceputca un principiu atotcupri nzător imanent lucrurilor; căpătîndastfel o încărcătură numenală cu totul deosebită, Dao nu poa­te fi decît aproximat în Dao De Jing, într-un efort constant denumire a nenumi tului . Regula devine prinCiphÎ şi . pentru căorice descriere este în mod necesar limitativă, dat fiind că nu­mele întotdeauna etichetează şi circumscriu realitatea desem-
  30. 30. I NTRo m J C I<� HE 311 1 . . 1 ;, . text u l este nevoiI. să apelezc la tcml{:nu l nega tiv prin1 ( < !(,Il t;i , WU / , "(cc,, c c nu arc , ccea ce nu exi s tă", el i minind; 1 - 1 I ci a t rihutele ţ?i cpitetcle şi fiin d mai aproape de adcvăru l 1 1 ( a re încearcă să- I rostească, . Din cauza acestu i transfer de semnificaţii ale termenului,I I l e v:l din cele mai importante fraze din text pot fi citite si- 1 1 I . l Ital1 la mai multe niveluri . Astfel, Dao De Jing a firmă, în1 , l pitolu l 40, că luc ru rile din Subceresc se nasc din existenţă, 1 , lst cnţa însăşi năseîn du-se din ceea ce nu există, din ceea1 ( prccede (ca "ma mă") , dar coexistă (ca regulă) existenţei, l a ni a avea însă nici unul din atribu tele acesteia (nume, for- 1 1 1 ;1 , sunet, culoare etc) , Î n afara acestei lecturi însă. la un I I lv!! şi mai înalt de abstractizare, precedenţa marcată aici poa te fi ci tită la fel de bine pe un plan strict logic, principiul 1 1 1 1 1 1 1 perceput ca an terior regulii . la fel cum legea precede ma­ I nl a , cum conceptul abstract al calităţii precede manifestarea1 1 J J1 lucruri concrete sau cum ideea de unitate precede uni­ l a l i a î nsăşi. Î n acelaşi fel poate fi înţeleasă şi afirmaţia dinI a p l t olul 42 , potrivit căreia Dao a născut Unul , de exemplu, 1 I I I I r I în general greu de spus în care capitol al cărţii Dao este 1 1I (,l cput c;.. regulă a devenirii şi în care termenul denumeşte l 1 1 1 i 1 I l cnul; cele două sensuri coexistă, fiecare afirmaţie despre I l a o Ilind din această pricină sortită să rămînă la fel de greud l deecJat precum conceptul însuşi. I e de altă parte, asemenea încercări de a defini Nenumi­ I I t i . I :i cute într-o manieră nesistematică şi incoerentă, pot ex- 1 , ) 1 1 ; 1 a t î t obsesia textului faţă de nume şi numire în general,I I I ,:! i cnIciada pe care o poartă împotriva lor, tocmai din pri­I 1 1 1 ; 1 faptului că ele nu sint decit parţiale şi relative . De aceeaI II /O J )e ,ling este bol nav de boala limbajului şi de aceea Dao 11 constituie subiec tu l discursului nu este eternul Dao, iar1 I I I I 1 Idc care poate fi numit nu este eternul nume. Abandb-�1 1 1 . 1 1 1 J lu mele şi deci, cum am văzu t mai su s , reducînd la ma­ , 1 1 I 1 1 I 1 l l procesele cognitive direct.e, păstrindu-mă continuu în , I : i (I;] clemei lipse de dorinţe , pot contempla latentele on tice, I I I 1 1 ( ru rilor, ascunziş urile lor intru Dao, mama u niversului;1 . I : ; l l i m l u -le , acceptindu-mi condi ţionarea de individ care per­I 1 1 11 �i j u decă totu l in termeni binari, vizualizez structura fe-1 I 1 1 1 1 H l l n I ă a lumii, alternanţa şi coexistenţa contrariilor, DaoI I I ; I I ! hmc. Cu t.oate acestea, fie că perpetuez, fie că elimin1 I 1 1 1 1 H l c şi donnta, eu acced numai parţial la "mister", la Dao,1 . 1 11 , ch iar perceput ca regulă fundamentală a lumii, rămîne
  31. 31. 32 DAO D E ,JINGindabil: eae! 10 spatele său şi , simu ltan. în el se află cevama i mist crios decît toate misterele. poarta tutu ror a sCu nzi­şurilor. Calea de nerelevat pr in nici u n li mb� . a ici Şi a cu m . Aşezarea capi tolului parafrazat mai sus chiar l a î nccpu t u lcărţii j oacă rolul unui avertisment " esenţial . o bl i gî n d le ctu r as ă devin ă nu o lectu ră de text. ci o lectură de Dao. De aceeacel care ştie nu vorbeşte şi cel care vorbeşte nu ştie (cap . 5 6)ş i de aceea textul însuşi recu noaşte că este o rosUre i m per ­fectă şi parţială a nen u m itu lui a acelui ceva care se află în ,spat.ele n u mel u i Dao şi în spatele textului. la fel cum se a fl ăîn spatele oricărui tex t despre acest text. Condamnat, la felca şi DQD De ,ling, de a fi un discurs despre şi nI! întru. şiacest d i s cu rs se cu vi n e să se o p rea scă şi, în final . să îl la s epe Dao însuşi să se rostească mereu , fără ros tire .
  32. 32. Notă asupra ediţiei "J 1 1 .;;"i s l ,l o variantă ini�ială sau cel pu ţin o ediţie dcfini-1 1 ,-] ; , L(:·; 1 ( l l u i Dan De Jing; există în schi mb ediţiile sta ndarda !c 1 1 Ii W:mg Hi , respectiv Heshang Gong, cărora li se a daugă_: l Ilc (î t.eva va rian te pe care exegeza tradiţională şi cea mo ­d(· m ii le consideră a fi foarte apropiate de o primă versiune :1 t extulu i , spre exemplu aşa-numitul "text vechi" editat _de 11 1 Yi în timpul dina stiei Tang. Cea mai mare parte a studiilor�I comentariilor apărute în secolul nostru nu se mulţumesc�:-I se raporteze la o singură variantă Şi, pe baza unor m!­ I I l l lioa se analize şi comparaţii atît a acestor variante cît şi ad i verselor glose filologice suscitate de text. propun o nouă va ­ I I : l I Ită , încercînd să elimine posibilele greşeli de_scriere (dato­ mie omo[oniei , apropierii gra fice , neatenţiei copistului etc.):,: 1 1 1 ill terpolările tîrzii pe care le-a cunoscut textu4în timpul 1 1 : I I Ismitcrii sale de -a lu ngu l secolelor. De la rezultatele la ca- 1 " q l l l l g !Ceste studii a m încercat şi noi să pornim în s t abi · I l n , l variantei pe ca re ne-am bazat traducerea, considerîrid: I ! >!; o ! u l necesa ră valorificarea acestei moşteniri exegetice . Am l o l osit drept texl de baz.. la fel ca majoritatea interpreţilor, i,v : l lln n1.a lui Wa ng Bi, ia r opţiunile noastre de lectură au fost1 : l l l I l e în urma comparării acesteia cu varianta lui Hcshang( ; Ol lg, eu parte din versiunile trecute în revistă de Jiang X Il l tang în ext rem de cuprinzătoarea lucra re " Lan zi " colatio-1 /( / / şi explicat din 1937, cu glosele Şi lecturile propu se de cei1 1 1 : 1 1 Importanţi comentatori ai textului şi , mai ales , cu textele 1 " ( TTl t descoperite la Mawangdui. Versiunea la care ne- am" 1 1 il in final nu este substanţial diferită de varianta lui WangI I I , I l loditlcările sau abaterile fiind semnalate de fiecare datăI I I , ; l d nl l notelor. Idcrinci şi la structura formală a variantei lui Wang Si." , 1 I JI f] JCl u a t ă de tradiţie , nu am inversat ordinea celor două[ " () ; J !(� cărţii, aşa cu m se întîmplă în textele de la Mawang-0 111 1 ( l!i:lr dacă nu am delimitat în text Dan ,ling dţ De - Jing,d h, l / i l l [(a fii n d strict convenţională , am păstrat totUŞi îm pă r­( 1 r 1 : I t ra d i Vonală în capitole, fără a modifica, pe baza noilor n r l a n t e , ordinea acestora. De fiecare dată cînd succesiunea" I l p l lolclor în textele de la Mawangdui (unde acestea nu sînt
  33. 33. 34 DAO D E J ING marca te forma L ca in varia ntelc sta rlTlard) difera de cea tra­ diţionala . am semnalat acest lucru în note. Nc-am raporta t totodată la cîteva din cele mai cunoscute şi mai apreciate exegeze a le lui Dao De Jing . Pe lîngă comen ­ tariile clasice ale lui Wang Bi şi Heshang Gong. ne -am folositîn mod constant mai ales de interpretările lui Jiang Xichang ( 1 93 7) . Gao Heng ( 1 943). Zhu Qianzhi (1 955) . Chen Guying ( 1 970) şi Ren Jiyu ( 1 978) . Am comparat de asemenea tradu­ cerea noastră cu alte echivalări occidentale ale textu lui . o listă comple tă a materialelor folosite apărind în .. Bibliografia" de la sfirşitul acestu i volum. Propu nîndu-ne o traducere cit mai fidelă. nu am sacrificatînţelesul textului pentru a echivala şi rimele, atunci cind aparîn original . Am căutat în schimb , pe cît P!lSibil. să păstrăm stru ctura ritmică a textului şi nu am încercat o lectură caresă îl uniformizeze şi să ii oculteze diferenţele de sonoritate.Singu rii termeni pe care i-am lăsat constant netradu şi sîntDao şi perechea Yin-Yang, cu care credem că cititorul româneste deja familiarizat; am mai păstrat, . pentru fluen �a tradu­ ..cerii, şi termeni precum yi1, "nevăzutul", xl1 . "neauzitul" sauwei1 , .. neatinsul" în capitolul 1 4 , ori termeni care desemneazădista nţe . precum li1 (cap. 64) , eun şi ehi (cap, 69) . pentru carenu există echivalente româneşti potrivite, Fiecare capitol este însoţit de un numiţr de note . cu lesecu un corp mai mic şi plasate imediat după traducere , Î n ele menţionăm în principal alte variante posibile de lectură. glosediferite . interpretări alternative saţ! lecturile la care conducalte variante ale textului . Notele nici nu sînt, nici nu se pre­tind exhaustive . noi selectînd din numărul uriaş de informaţiicuprinse în exegezele consultate numai pe cele care. fără săîngreuneze lectura, se pot dovedi utile atit filologului cît şicititom lui obişnu it. Uneori am adăugat. acolo unde am con­sidera t că c nevoie . scurte comentarii a căror prinCipală me­nire n u e ste să impună o opţiune definitivă asupra sensurilorcapitolului respectiv . ci să expliciteze maniera noastră de in­terpre tare . ÎnLrucjt il O text clasic al fi lozofiei chi neze este to tdeau namai u � o r de înţeles dacă este văzut din perspect iva u n ui alttext al aceleiaşi fi lozofii. a m preluat ideea lui Lin Yutang dea ilustra di verse capitole din Dao De ,ling cu pa saje rcvelatoriidintr-u n alt text clasic al daoismului. Zhuang zi. Acesta est ecompu s din 33 de capitole. din care primelc şapte . a şa- nu·
  34. 34. NOTĂ ASU PRA EDIŢI EI1 1 1 1 1 1 1 ( ..I <l pit o!c i n terioare", sînt considerate de că trc exegeţi,1 I I ( ) ph;) directă a eclui că ru i a îi este atrihu it întreglll t ext./ I l l l n l l g ZhOll (-369 - -286) . În traducere am urmat varianta d , ! l l l l i t il de G u o Qi ngfan din di nastia Qing, împreună cu co­I I 1 " 1 1 1; 1 riilc an tologat.e de acesta, cel al lui Guo Xian g , contem-1 " 1 ; 1 1 1 al lui Wa ng Bi, şi cel al lui Che ng Xuanying din din as­l i n Ta J lg, c ă ror a li se adau gă glosele şi notele lui Lu Dem i n g ,01111 a ceeaşi dinastie , precum şi ale altor exegeţi. Spre deose­I l l n de Vao Ve Jing, Zhuang zi este un text mult mai amplu ,iI I I l a i dezvoltat, şi traducerea noastră, fără a se abate de la 1 1 h ( l p i u l fidelităţii faţă de text. propune u neori echivalări I i l a i degrabă în spiritul decît în litera textului . Astfel, adesea 1 1 1 1 1 I I r m at u nul din comentariile menţionate mai sus, care o I n.: l m hlguizează pasajele mai obs cu re, fără a mai menţiona l H I � 1 lucru : de altminteri , pentru a nu încărca şi mai mult I n t l l l , 1 1 U am mai i ntrodus nici un fel de note explicative l a p l �ajde selectate , în felul în ca re am procedat cu Vao Ve Jing . I I d l l l i e s p us de asemenea, că selectarea pasajelor îi aparţine , 1 1 1 1 Lin Yu tan g, noi renu nţînd la un asemenea demers: o ri-1 1 1 1 1 1 , I l U l-am unnat pe bine cu noscu tul exeget atunci cîndi l I I 1 ( onsiderat că pasajele selecţionate de el n u sîn t suficient0 11 reprezentative sau cînd interpretarea noastră era diferită. in n nal, am dori să mulţumim pe această cale tu turor ce­, l or ( a re ne-au ajutat, într-un fel sau altul, să ducem la bun� l rl r!:?1t această carte : profesoarei Florentina Vişan de la Uni­v l I"�l t a tea din Bucu reş ti pentru tot sprij inul acordat şi pentruI I l l I raj ările în momente de cumpănă; colegilor şi profesorilorc iI la Insti tutul de Lingvistică din Beijing pentru răbdarea şiI n �degerea de care au dat dovadă În răstimpul a peste doi1 1 1 1 1 : şi , desigur, familiei şi prietenilor, fără căldura cărora1 1 1 C a st.c carte ar fi rămas o simplă utopie: �
  35. 35. Dao De Jing
  36. 36. 1 Dao care poate fi rostit nu este eternul Dao 1 , numele care poate fi numit nu este eternul nume2: fără Qume, este obîrşia Cerul ui şi pămîntului, nume avînd, este mama celor zece mii de lucruri . 3 Astfel, întru totul lipsit de dorinţă, îi poţi contempla ascunzişurile, iar întru totul aflat . în dorintă, îi poti contempla înfăţişările.4 Acestea două laolal tă apar, însă diferit sînt numiLe5: împreună se cheamă mi steriosul6• Mai misterioasă decît misteriosuF ­ poarta către toate ascunzişurile� 1 . Deşi nuantele pe care le-a primit această frază în diverse tra­d l l ( "(ri sînt destul de numeroase . doar trei exegeţi se abat de la echi­V i i la rea tradiţională pe care am urmat-o şi noi, şi anume Duyvendaak.( ·! .. ary şi Xu Fancheng. Iată cele trei lecturi: . La voie vraiment voie" s l a u tre quune voie constante � • .A way can be a guide but not atl ""i! path�. respectiv: .(Acest) Dao ( � doctrină. metodă pe care o voin p une în cele ce urmează) poate fi oare rostit? Nu este el oare eternulI I;toT* Prima din ele, care a suscitat de altminteri numeroase con- . • Pentru a evita încărcarea inutilă a text.ului, am renunţat să ma iI I " ·Iu dem. de fiecare dată cîn d eităm dintr-o traducere sau dintr-un eo-1 I 11 I I 1 a Tiu , fişa bibliografică respectivă. Este de la sine înţeles că fraza.�a l l frazele citate se află la pagina la care, în ediţia menţionată în .Bi-1 > l Io�rafie· a operei în cauză. este tradus sau comen tat capitoh,ll cores­ H l I l zător din Dao De Jing.
  37. 37. 40 DAO DE ,JING troverse. se bazează . ca şi c ea de-a doua. pe o extrapolare semanticăinsuficient argumcn tată mo logic . în timp ce lectura exegetului chinez propune. în plus. o turnură in teroga t i vă de asemenea greu de argu­ mcnta t. Tcml en u i chang. tradus aici prin .et.ern" şi ma i jos prin în tru . totul". a mai fost. echivalat. şi prin .universal" comu n. obişnuit, nor­ . • mal" permanent. constant.. imu ilbil" etc. . • Wang Bi şi numeroşi alţi comentatmi consideră că această frază de fi ne ş te principiul sau regu la imuabilă a naturii. care . fiind dincolo de orice fel de determinări. rămîne unic şi egal cu sine. Potrivit lui Heshang Gong în să urmat de exegeti precum Gao Heng. Waley. Mun­ . ro. Creel etc .. primul temlen Dao desemnea7 doctrinele lui Mo zi şi ..ă Co n fucius. care rămîn rela ti ve şi parţiale şi ca atare pot fi explicate şi t ransmise prin cuvinte. spre deosebire de cel de-al doilea Dao. care denumeşt.e învăţătura daoistă. singura în măsură să pemlită accesul la adevărurile etcrne şi inexprimabile. Exegetul contcmporan Zhang Shunhui nuanţează şi mai mult această lectură. el susţinînd că cel de -al doilea Dao se re feră la a rta guvcrnării. arta de "a fi aşezat cu faţa către sud". în poziţia suvera­ nu lui care practică nonacţiunea: aceasta cste s ingu ra cale c.a re asi­gură întotdeauna eficienţa guvern ă r ii . spre deosebire de alte temi i şidoctrine politice carc "se schimbă o dat.ă cu vremurile şi nu pot fi păstrate pc vecie". 2. Unii traducători (Waley. Lin Yutang e tc 1 preferă să citcas că alei . la plural: .Numelc care pot fi nu m i te nu sînt nu mele absolu1e/imua­bile . " 3 . Exp res ia . .Cerul şi pămîntul" desemnea7 universul, î n timp ce ..ăsintagma .cele zece mii de lucruri" denumeşte lumea vie în ansanlblu.totali tatea lucrurilor care intră în existenţă. trăiesc şi se sting. Prin .obîrşie" am tradus un termen cu sensul litera) de .,început". în locde .Cerul şi pămîntul", în tex tele de la Mawangdui apare din nousintagma .cele zece mii de lucruri" şi numeroşi excgeţi contemporanipreferă să le urnleze. Liang Chi Chao. Gao Heng şi alţi co men tato ri modemi propun opunctuaţie diferită pentru aceste rinduri. ciUnd: .,Nonexistentă. senumeşte obîrşia Cerului şi a pă mîn tulu i existenţă. se n u m eşte ma­ . •ma celor zece mii de lucruri. " Co m en ta ri i le . cu mult anterioare. alelui Sima Guang. Wang Anshi, Fan Yingyuan etc . . toate datînd dindinastia Song (960- 1 2791 . identific .aseră deja ex i ste n ta şi no n exl sten ţadrept aspecte fundament.ale ale lui Dao. int ro ducî nd o punctuaţie di­ferită a rindurilor imediat următoare. citite ca: .De 1lceea. prin eternanonexistenţă. doresc să- i contemplu ascunzişurile: prin eterna exis­tenţă. doresc să-i contemplu înfă1işările"; cum. pe de o parte. textelede la Mawangdui par a infIrma lectura propusă de comentatorii dinSong şi cum. pe de altă parte . exegeţii moderni m en ţion a ti mai susintroduc noua punctuaţie bizuindu-se numai pe acest precedent. ampreferat să urmăm. şi aicî şi mai jos. interpretarea tradiţională. aceas-

×