Iosif anca 100 de schite pentru studiu biblic dezvoltare

3,587 views

Published on

0 Comments
2 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
3,587
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1
Actions
Shares
0
Downloads
40
Comments
0
Likes
2
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Iosif anca 100 de schite pentru studiu biblic dezvoltare

  1. 1. Manual destudiu biblic Vol. I Iosif Anca 1
  2. 2. PREFAŢĂ Acest „Manual de studiu biblic” cuprinde schiţele lecţiilor de învăţătură biblicăprezentate în adunarea „Betel” Arad şi apoi difuzate prin mijloace audio, iar o parte dinele şi prin tipărire integrală a mesajului. Utilitatea lor poate fi valorificată prin studiereapersonală sau colectivă. Ele se pot constitui şi într-o introducere pentru o studiere maiaprofundată a diverselor teme ale Scripturii, printr-o exegeză şi hermeneutică adecvată. Structura lor nu se încadrează în mod rigid în teologia sistematică, ci se împleteştecu elemente de teologie practică, pentru a putea fi accesibile unui număr cât mai mare decredincioşi, care vor să fie edificaţi spiritual şi să slujească Domnului. Primul volum cuprinde următoarele tematici biblice: -„Faptele firii pământeşti” - 30 de lecţii ce prezintă natura umană decăzută îndiversele ei ipostaze păcătoase şi respectiv harul divin cu proceedele corespunzătoare,necesare eliberării şi trăirii vieţii în sfinţenie şi comunicare cu Dumnezeu. La fiecarelecţie sunt arătate exemple negative şi pozitive, cu scurte explicaţii. -„Familii din Biblie” - 30 de lecţii în care familia, entitatea fundamentală aumanităţii, îşi dezvăluie tainele, slăbiciunile şi biruinţele, aşa cum le-au surprins scriitoriiinspiraţi ai Sfintelor Scripturi. Familiile sunt prezentate în funcţie de activitatea specifică:credinţă, încercare, naştere şi educaţie a copiilor, primire de oaspeţi, misiune şi altele,prin caracterizarea fiecărei persoane şi a relaţiilor dintre ele. -„Din Egipt spre Canaan” - 10 lecţii, într-o expunere narativă şi explicitivă aistoriei evreilor din robie până la moştenirea ţării promise. Aceste evenimente seîmpletesc în mod profetic şi pedagogic cu minunea plină de metamorfoze şi convulsii, dardesăvârşită, a prelucrării omului, de către puterea mântuitoare a lui Dumnezeu şimoştenirea Împărăţiei Lui. -„Înţelepciune pentru înţelepţi” - 10 lecţii în care cartea „Proverbele luiSolomon” este expusă pe tematici: educaţie, cuvinte, decizii, alegeri, judecăţi, relaţiifamilie, avere, suferinţă, caracter şi mântuire, căci totul (în planul înţeleptului) pleacă dela educaţie şi trebuie să sfârşească prin mântuire. - „Împăraţii lui Israel şi Iuda” - 20 de lecţii ale istoriei de peste 400 de ani aregatelor poporului ales cu peste 40 de împăraţi. Ei sunt imagini reale ale punctelor slabesau tari, nu doar ale împăraţilor lor ci şi ale omului ca individ, ipostaze în care se găsesccreştinii în funcţie de atitudinea lor faţă de Dumnezeu şi Cuvântul Său. Studierea lordevine introspectivă (în plan individual) şi evaluativă (în plan comunitar) şi poate oferitemeli spirituale şi avertizări benefice celor ce vor să asculte de Domnul. 2
  3. 3. Faptele firii pământeşti Lecţia 1 DESPRE FAPTELE FIRII PĂMÂNTEŞTI INTRODUCERE1. Faptele cărnii (firea pământească): sarx (lb. greacă) - elementul păcătos al naturii umane,cu dorinţele ei corupte2. Omul şi faptele(Matei 7:17-18) 17 Aşa că orice pom bun face roade bune, iar pomul rău face roade rele. 18 Nu poate pom bun să facă roade rele, nici pom rău să facă roade bune.( Matei 12:33). 33 Ori spuneţi că pomul este bun şi rodul lui e bun, ori spuneţi că pomul e răuşi rodul lui e rău, căci după roadă se cunoaşte pomul. Imposibilitatea imparţialităţii – ori fapte (roade) bune ori fapte (roade) rele(Romani 6:21-22) 21 Deci ce roadă aveaţi atunci? Roade de care acum vă e ruşine; pentru căsfârşitul acelora este moartea. 22 Dar acum, izbăviţi fiind de păcat şi robi făcându-vă lui Dumnezeu, aveţiroada voastră spre sfinţire, iar sfârşitul, viaţă veşnică. I. DECĂDEREA FIRII UMANEA. Cauze1. L-au schimbat pe Dumnezeu – idolatria(Romani 1:23-25) 23 Şi au schimbat slava lui Dumnezeu Celui nestricăcios cu asemănareachipului omului celui stricăcios şi al păsărilor şi al celor cu patru picioare şi altârâtoarelor. 24 De aceea Dumnezeu i-a dat necurăţiei, după poftele inimilor lor, ca să-şipângărească trupurile lor între ei, 25 Ca unii care au schimbat adevărul lui Dumnezeu în minciună şi s-auînchinat şi au slujit făpturii, în locul Făcătorului, Care este binecuvântat în veci, amin! a) au slujit făpturilor în loc să slujească Făcătorului:(Romani 1:25 ) 25 Ca unii care au schimbat adevărul lui Dumnezeu în minciună şi s-au închinatşi au slujit făpturii, în locul Făcătorului, Care este binecuvântat în veci, amin! 3
  4. 4. (Matei 6:24) 24 Nimeni nu poate să slujească la doi domni, căci sau pe unul îl va urî şi pecelălalt îl va iubi, sau de unul se va lipi şi pe celălalt îl va dispreţui; nu puteţi să slujiţi luiDumnezeu şi lui mamona. b) nu L-au păstrat pe Dumnezeu în cunoştinţa lor(Romani 1:28) 28 Şi precum n-au încercat să aibă pe Dumnezeu în cunoştinţă, aşa şiDumnezeu i-a lăsat la mintea lor fără judecată, să facă cele ce nu se cuvine.2. Dumnezeu i-a lăsat - libertatea responsabilă(Romani 1:26) 26 Pentru aceea, Dumnezeu i-a dat unor patimi de ocară, căci şi femeile lor auschimbat fireasca rânduială cu cea împotriva firii;(Isaia 53:6) 6 Toţi umblam rătăciţi ca nişte oi, fiecare pe calea noastră, şi Domnul a făcut săcadă asupra Lui fărădelegile noastre ale tuturor.B. Etapele căderii (schimbării)1. Păcatul inimii(Marcu 7:21) 21 Căci dinăuntru, din inima omului, ies cugetele cele rele, desfrânările,hoţiile, uciderile,( Iacov 1:15) 15 Apoi pofta, zămislind, naşte păcat, iar păcatul, odată săvârşit, aduce moarte.2. Comiterea în fapte, apoi prin asociere şi cumulare; tot felul de fapte rele(Romani 1:29) 29 Plini fiind de toată nedreptatea, de desfrânare, de viclenie, de lăcomie, derăutate; plini de pizmă, de ucidere, de ceartă, de înşelăciune, de purtări rele, bârfitori,( Efeseni 4:19) 19 Aceştia petrec în nesimţire şi s-au dat pe sine desfrânării, săvârşind cu nesaţtoate faptele necurăţiei.( Iacov 3:16) 16 Deci, unde este pizmă şi zavistie, acolo este neorânduială şi orice lucru rău.3. Păcatul ca virtute(Romani 1:32) 32 Aceştia, deşi au cunoscut dreapta orânduire a lui Dumnezeu, că cei ce facunele ca acestea sunt vrednici de moarte, nu numai că fac ei acestea, ci le şi încuviinţeazăcelor care le fac.C. Efecte 4
  5. 5. 1. Întinează pe om(Marcu 7:23) 23 Toate aceste rele ies dinăuntru şi spurcă pe om.( II Corinteni 7:1) 1 Având deci aceste făgăduinţe, iubiţilor, să ne curăţim pe noi de toatăîntinarea trupului şi a duhului, desăvârşind sfinţenia în frica lui Dumnezeu.2. Atrag mânia lui Dumnezeu(Romani 1:18) 18 Căci mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer peste toată fărădelegea şipeste toată nedreptatea oamenilor care ţin nedreptatea drept adevăr.( Efeseni 5:6) 6 Nimeni să nu vă amăgească cu cuvinte deşarte, căci pentru acestea vinemânia lui Dumnezeu peste fiii neascultării.( Coloseni 3:6) 6 Pentru care vine mânia lui Dumnezeu peste fiii neascultării,3. Anulează dreptul la moştenirea vieţii veşnice(1 Corinteni 6:9) 9 Nu ştiţi, oare, că nedrepţii nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu? Nu văamăgiţi: Nici desfrânaţii, nici închinătorii la idoli, nici adulterii, nici malahienii, nicisodomiţii,( Galateni 5:21) 21 Pizmuiri, ucideri, beţii, chefuri şi cele asemenea acestora, pe care vi lespun dinainte, precum dinainte v-am şi spus, că cei ce fac unele ca acestea nu vor moşteniîmpărăţia lui Dumnezeu.( Efeseni 5:5) 5 Căci aceasta s-o ştiţi bine, că nici un desfrânat, sau necurat, sau lacom deavere, care este un închinător la idoli, nu are moştenire în împărăţia lui Hristos şi a luiDumnezeu.4. Condamnă la pedeapsa veşnică(Apocalipsa 21:8) 8 Iar partea celor fricoşi şi necredincioşi şi spurcaţi şi ucigaşi şi desfrânaţi şifermecători şi închinători de idoli şi a tuturor celor mincinoşi este în iezerul care arde, cufoc şi cu pucioasă, care este moartea a doua. II. PREZENTAREA. Identificare-sunt cunoscute –( Galateni 5:19) 19 Iar faptele trupului sunt cunoscute, şi ele sunt: adulter, desfrânare,necurăţie, destrăbălare,1. Prin Lege 5
  6. 6. (Romani 7:7-13) 7 Ce vom zice deci? Au doară Legea este păcat? Nicidecum. Dar eu n-amcunoscut păcatul, decât prin Lege. Căci n-aş fi ştiut pofta, dacă Legea n-ar fi zis: Să nupofteşti! 8 Dar păcatul, luând pricină prin poruncă, a lucrat în mine tot felul de pofte.Căci fără lege, păcatul era mort. 9 Iar eu cândva trăiam fără lege, dar după ce a venit porunca, păcatul a prinsviaţă; 10 Iar eu am murit! Şi porunca, dată spre viaţă, mi s-a aflat a fi spre moarte. 11 Pentru că păcatul, luând îndemn prin poruncă, m-a înşelat şi m-a ucis prinea. 12 Deci, Legea e sfântă şi porunca e sfântă şi dreaptă şi bună. 13 Atunci, ce era bun s-a făcut pentru mine pricina morţii? Nicidecum! Cipăcatul, ca să se arate păcat, mi-a adus moartea, prin ceea ce a fost bun, pentru ca păcatul,prin poruncă, să fie peste măsură de păcătos.2. Prin conştiinţă(Romani 2:14-15) 14 Căci, când păgânii care nu au lege, din fire fac ale legii, aceştia, neavândlege, îşi sunt loruşi lege, 15 Ceea ce arată fapta legii scrisă în inimile lor, prin mărturia conştiinţei lor şiprin judecăţile lor, care îi învinovăţesc sau îi şi apără,( I Corinteni 11:14) 14 Nu vă învaţă oare însăşi firea că necinste este pentru un bărbat să-şi lasepărul lung?B. Clasificare( Marcu 7:21-22) 21 Căci dinăuntru, din inima omului, ies cugetele cele rele, desfrânările, hoţiile,uciderile, 22 Adulterul, lăcomiile, vicleniile, înşelăciunea, neruşinarea, ochiul pizmaş, hula,trufia, uşurătatea.( Romani 1:29-31) 29 Plini fiind de toată nedreptatea, de desfrânare, de viclenie, de lăcomie, derăutate; plini de pizmă, de ucidere, de ceartă, de înşelăciune, de purtări rele, bârfitori, 30 Grăitori de rău, urâtori de Dumnezeu, ocărâtori, semeţi, trufaşi, lăudăroşi,născocitori de rele, nesupuşi părinţilor, 31 Neînţelepţi, călcători de cuvânt, fără dragoste, fără milă;( I Corinteni 5:11) 11 Dar eu v-am scris acum să nu vă amestecaţi cu vreunul, care, numindu-se frate,va fi desfrânat, sau lacom, sau închinător la idoli, sau ocărâtor, sau beţiv, sau răpitor. Cu unul caacesta nici să nu şedeţi la masă.( I Corinteni 6:9-10) 9 Nu ştiţi, oare, că nedrepţii nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu? Nu văamăgiţi: Nici desfrânaţii, nici închinătorii la idoli, nici adulterii, nici malahienii, nici sodomiţii, 10 Nici furii, nici lacomii, nici beţivii, nici batjocoritorii, nici răpitorii nu vormoşteni împărăţia lui Dumnezeu. 6
  7. 7. ( Galateni 5:19-21) 19 Iar faptele trupului sunt cunoscute, şi ele sunt: adulter, desfrânare, necurăţie,destrăbălare, 20 Închinare la idoli, fermecătorie, vrajbe, certuri, zavistii, mânii, gâlcevi,dezbinări, eresuri, 21 Pizmuiri, ucideri, beţii, chefuri şi cele asemenea acestora, pe care vi le spundinainte, precum dinainte v-am şi spus, că cei ce fac unele ca acestea nu vor moşteni împărăţialui Dumnezeu.( Efeseni 4:25-31) 25 Pentru aceea, lepădând minciuna, grăiţi adevărul fiecare cu aproapele său, căciunul altuia suntem mădulare. 26 Mâniaţi-vă şi nu greşiţi; soarele să nu apună peste mânia voastră. 27 Nici nu daţi loc diavolului. 28 Cel ce fură să nu mai fure, ci mai vârtos să se ostenească lucrând cu mâinilesale, lucrul cel bun, ca să aibă să dea şi celui ce are nevoie. 29 Din gura voastră să nu iasă nici un cuvânt rău, ci numai ce este bun, spre zidireacea de trebuinţă, ca să dea har celor ce ascultă. 30 Să nu întristaţi Duhul cel Sfânt al lui Dumnezeu, întru Care aţi fost pecetluiţipentru ziua răscumpărării. 31 Orice amărăciune şi supărare şi mânie şi izbucnire şi defăimare să piară de lavoi, împreună cu orice răutate.( Efeseni 5:3-5) 3 Iar desfrâu şi orice necurăţie şi lăcomie de avere nici să se pomenească între voi,cum se cuvine sfinţilor; 4 Nici vorbe de ruşine, nici vorbe nebuneşti, nici glume care nu se cuvin, ci maidegrabă mulţumire. 5 Căci aceasta s-o ştiţi bine, că nici un desfrânat, sau necurat, sau lacom de avere,care este un închinător la idoli, nu are moştenire în împărăţia lui Hristos şi a lui Dumnezeu.( II Timotei 3:2-5) 2 Că vor fi oameni iubitori de sine, iubitori de arginţi, lăudăroşi, trufaşi, hulitori,neascultători de părinţi, nemulţumitori, fără cucernicie, 3 Lipsiţi de dragoste, neînduplecaţi, clevetitori, neînfrânaţi, cruzi, neiubitori debine, 4 Trădători, necuviincioşi, îngâmfaţi, iubitori de desfătări mai mult decât iubitoride Dumnezeu, 5 Având înfăţişarea adevăratei credinţe, dar tăgăduind puterea ei. Depărtează-te şide aceştia.( I Petru 4:3-4) 3 Destul este că, în vremurile trecute, aţi făcut cu desăvârşire voia neamurilor,umblând în desfrânări, în pofte, în beţii, în ospeţe fără măsură, în petreceri cu vin mult şi înneiertate slujiri idoleşti. 4 De aceea ei se miră că voi nu mai alergaţi cu ei în aceeaşi revărsare a desfrâuluişi vă hulesc.( Iuda 1, 18-19) 18 Că ei vă spuneau: În vremea de pe urmă vor fi batjocoritori, umblând potrivit cupoftele lor nelegiuite. 19 Aceştia sunt cei ce fac dezbinări, (oameni) fireşti, care nu au Duhul.( Apocalipsa 21:8) 7
  8. 8. 8 Iar partea celor fricoşi şi necredincioşi şi spurcaţi şi ucigaşi şi desfrânaţi şifermecători şi închinători de idoli şi a tuturor celor mincinoşi este în iezerul care arde, cu foc şicu pucioasă, care este moartea a doua.(Apocalipsa 22:15) 15 Afară câinii şi vrăjitorii şi desfrânaţii şi ucigaşii şi închinătorii de idoli şi toţi ceice lucrează şi iubesc minciuna!1. Păcatele trupului: preacurvia, curvia, necurăţia, desfrânarea, sodomia, malahia, beţia,îmbuibarea, chefuirea2. Idolatria: închinarea şi slujirea la idoli, vrăjitoria,4. Păcatele materiei: lăcomia de avere şi de bani, furtul, înşelăciunea5. Păcatele vorbirii: cearta, dezbinarea, certuri de partide, vrajba, pizma, zavistia,neînduplecarea, amărăciunea, cârtirea, călcarea de cuvânt, minciuna6. Păcatele spiritului – gândirii: iubirea de sine, mândria, lăudăroşia, glumele proaste,vorbele trufaşe, bârfa, obraznicia, gânduri rele, necredinţa, evlavia de formă, frica,nebunia, neiubirea de bine, neascultarea„... şi altele asemănătoare cu acestea”III. ELIMINAREA. Prin Duhul(Galateni 5:16 ) 16 Zic dar: În Duhul să umblaţi şi să nu împliniţi pofta trupului.( Isaia 64:6) 6 Nimeni nu chema numele Tău şi nici unul nu se deştepta ca să seîntărească întru Tine. Căci Tu ai ascuns faţa Ta de la noi şi ne-ai lăsat în voiafărădelegilor noastre.1. Izbăvire de trecut(I Corinteni 6:11) 11 Şi aşa eraţi unii dintre voi. Dar v-aţi spălat, dar v-aţi sfinţit, dar v-aţiîndreptat în numele Domnului Iisus Hristos şi în Duhul Dumnezeului nostru.( Romani 8:1-2) 1 Drept aceea nici o osândă nu este acum asupra celor ce sunt în HristosIisus. 2 Căci legea duhului vieţii în Hristos Iisus m-a eliberat de legea păcatului şia morţii,2. Călăuzire pentru viitor(Romani 8:5-11) 5 Căci cei ce sunt după trup cugetă cele ale trupului, iar cei ce sunt dupăDuh, cele ale Duhului. 6 Căci dorinţa cărnii este moarte dar dorinţa Duhului este viaţă şi pace; 8
  9. 9. 7 Fiindcă dorinţa cărnii este vrăjmăşie împotriva lui Dumnezeu, căci nu sesupune legii lui Dumnezeu, că nici nu poate. 8 Iar cei ce sunt în carne nu pot să placă lui Dumnezeu. 9 Dar voi nu sunteţi în carne, ci în Duh, dacă Duhul lui Dumnezeu locuieşteîn voi. Iar dacă cineva nu are Duhul lui Hristos, acela nu este al Lui. 10 Iar dacă Hristos este în voi, trupul este mort pentru păcat; iar Duhul, viaţăpentru dreptate, 11 Iar dacă Duhul Celui ce a înviat pe Iisus din morţi locuieşte în voi, Cel ce aînviat pe Hristos Iisus din morţi va face vii şi trupurile voastre cele muritoare, prin DuhulSău care locuieşte în voi.( Romani 6:17-22) 17 Mulţumim însă lui Dumnezeu, că (deşi) eraţi robi ai păcatului, v-aţi supusdin toată inima dreptarului învăţăturii căreia aţi fost încredinţaţi, 18 Şi izbăvindu-vă de păcat, v-aţi făcut robi ai dreptăţii. 19 Omeneşte vorbesc, pentru slăbiciunea trupului vostru. – Căci precum aţifăcut mădularele voastre roabe necurăţiei şi fărădelegii, spre fărădelege, tot aşa faceţiacum mădularele voastre roabe dreptăţii, spre sfinţire. 20 Căci atunci, când eraţi robi ai păcatului, eraţi liberi faţă de dreptate. 21 Deci ce roadă aveaţi atunci? Roade de care acum vă e ruşine; pentru căsfârşitul acelora este moartea. 22 Dar acum, izbăviţi fiind de păcat şi robi făcându-vă lui Dumnezeu, aveţiroada voastră spre sfinţire, iar sfârşitul, viaţă veşnică.3. Luptă(Romani 8:4-14) 4 Pentru ca îndreptarea din Lege să se împlinească în noi, care nu umblămdupă trup, ci după duh. 5 Căci cei ce sunt după trup cugetă cele ale trupului, iar cei ce sunt dupăDuh, cele ale Duhului. 6 Căci dorinţa cărnii este moarte dar dorinţa Duhului este viaţă şi pace; 7 Fiindcă dorinţa cărnii este vrăjmăşie împotriva lui Dumnezeu, căci nu sesupune legii lui Dumnezeu, că nici nu poate. 8 Iar cei ce sunt în carne nu pot să placă lui Dumnezeu. 9 Dar voi nu sunteţi în carne, ci în Duh, dacă Duhul lui Dumnezeu locuieşteîn voi. Iar dacă cineva nu are Duhul lui Hristos, acela nu este al Lui. 10 Iar dacă Hristos este în voi, trupul este mort pentru păcat; iar Duhul, viaţăpentru dreptate, 11 Iar dacă Duhul Celui ce a înviat pe Iisus din morţi locuieşte în voi, Cel ce aînviat pe Hristos Iisus din morţi va face vii şi trupurile voastre cele muritoare, prin DuhulSău care locuieşte în voi. 12 Drept aceea, fraţilor, nu suntem datori trupului, ca să vieţuim după trup. 13 Căci dacă vieţuiţi după trup, veţi muri, iar dacă ucideţi, cu Duhul, fapteletrupului, veţi fi vii. 14 Căci câţi sunt mânaţi de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu.( Galateni 5:17) 17 Căci trupul pofteşte împotriva duhului, iar duhul împotriva trupului; căciacestea se împotrivesc unul altuia, ca să nu faceţi cele ce aţi voi. 9
  10. 10. B. Prin disciplinare la nivel de Biserică1. Ruperea legăturilor(I Corinteni 5:9) 9 V-am scris în epistolă să nu vă amestecaţi cu desfrânaţii;( Efeseni 5:7) 7 Deci să nu vă faceţi părtaşi cu ei.( II Timotei 3:5) 5 Având înfăţişarea adevăratei credinţe, dar tăgăduind puterea ei.Depărtează-te şi de aceştia.( Matei 18:15-18) 15 De-ţi va greşi ţie fratele tău, mergi, mustră-l pe el între tine şi el singur. Şide te va asculta, ai câştigat pe fratele tău. 16 Iar de nu te va asculta, ia cu tine încă unul sau doi, ca din gura a doi sautrei martori să se statornicească tot cuvântul. 17 Şi de nu-i va asculta pe ei, spune-l Bisericii; iar de nu va asculta nici deBiserică, să-ţi fie ţie ca un păgân şi vameş. 18 Adevărat grăiesc vouă: Oricâte veţi lega pe pământ, vor fi legate şi în cer,şi oricâte veţi dezlega pe pământ, vor fi dezlegate şi în cer.2. Eliminare, judecată(I Corinteni 5:12-13) 12 Căci ce am eu ca să judec şi pe cei din afară? Însă pe cei dinăuntru, oare,nu-i judecaţi voi? 13 Iar pe cei din afară îi va judeca Dumnezeu. Scoateţi afară dintre voi pe celrău.C. Prin judecata veşnică(Apocalipsa 22:15) 15 Afară câinii şi vrăjitorii şi desfrânaţii şi ucigaşii şi închinătorii de idoli şitoţi cei ce lucrează şi iubesc minciuna! ÎNCHEIERE1. Este necesară schimbarea minţii(Romani 12:1-2) 1 Vă îndemn, deci, fraţilor, pentru îndurările lui Dumnezeu, să înfăţişaţitrupurile voastre ca pe o jertfă vie, sfântă, bine plăcută lui Dumnezeu, ca închinareavoastră cea duhovnicească, 2 Şi să nu vă potriviţi cu acest veac, ci să vă schimbaţi prin înnoirea minţii,ca să deosebiţi care este voia lui Dumnezeu, ce este bun şi plăcut şi desăvârşit.( I Petru 4:1) 10
  11. 11. 1 Aşadar, fiindcă Hristos a pătimit cu trupul, înarmaţi-vă şi voi cu gândulacesta: că cine a suferit cu trupul a isprăvit cu păcatul,( Coloseni 3:10,12) 10 Şi v-aţi îmbrăcat cu cel nou, care se înnoieşte, spre deplină cunoştinţă,după chipul Celui ce l-a zidit, 11 Unde nu mai este elin şi iudeu, tăiere împrejur şi netăiere împrejur, barbar,scit, rob ori liber, ci toate şi întru toţi Hristos. 12 Îmbrăcaţi-vă, dar, ca aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi prea iubiţi, cumilostivirile îndurării, cu bunătate, cu smerenie, cu blândeţe, cu îndelungă-răbdare,2. Faptele bune sunt pregătite, numai să le cunoaştem şi să le practicăm(Efeseni 4:17-24) 17 Aşadar, aceasta zic şi mărturisesc în Domnul, ca voi să nu mai umblaţi deacum cum umblă neamurile, în deşertăciunea minţii lor, 18 Întunecaţi fiind la cuget, înstrăinaţi fiind de viaţa lui Dumnezeu, dinpricina necunoştinţei care este în ei, din pricina împietririi inimii lor; 19 Aceştia petrec în nesimţire şi s-au dat pe sine desfrânării, săvârşind cunesaţ toate faptele necurăţiei. 20 Voi însă n-aţi învăţat aşa pe Hristos, 21 Dacă, într-adevăr, L-aţi ascultat şi aţi fost învăţaţi întru El, aşa cum esteadevărul întru Iisus; 22 Să vă dezbrăcaţi de vieţuirea voastră de mai înainte, de omul cel vechi,care se strică prin poftele amăgitoare, 23 Şi să vă înnoiţi în duhul minţii voastre, 24 Şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, cel după Dumnezeu, zidit întru dreptateşi în sfinţenia adevărului. 11
  12. 12. Faptele firii pământeşti Lecţia 2 IUBIREA DE SINE INTRODUCERE1. Un fenomen de masă în zilele din urmă(I Timotei 3:2) 2 Se cuvine, dar, ca episcopul să fie fără de prihană, bărbat al unei singurefemei, veghetor, înţelept, cuviincios, iubitor de străini, destoinic să înveţe pe alţii,2. Prima lege a firii pământeşti; tendinţa de divinizare; eul care trebuie răstignit şi lepădat(Luca 9:23) 23 Şi zicea către toţi: Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede desine, să-şi ia crucea în fiecare zi şi să-Mi urmeze Mie; I. OMUL CU IUBIRE DE SINEA. Principii1. Folosul propriu este prioritar(Filipeni 2:21) 21 Fiindcă toţi caută ale lor, nu ale lui Iisus Hristos.2. Scopul scuză mijloacele(Ieremia 2:33) 33 Fiica Ierusalimului, cât de iscusită îţi eşti tu în căile tale ca să cauţi iubirea!Ba pentru aceasta şi la nelegiuiri ţi-ai deprins căile tale,( Romani 2:1) 1 Pentru aceea, oricine ai fi, o, omule, care judeci, eşti fără cuvânt derăspuns, căci, în ceea ce judeci pe altul, pe tine însuţi te osândeşti, căci acelaşi lucruri facişi tu care judeci.3. Iubirea de sine conţine:iubirea de bani(Eclesiastul 5:10), 10 Când se înmulţesc averile, sporesc şi cei ce le mănâncă şi ce folos are stăpânul lor că numai le vede?slava deşartă(Apocalipsa 18:7) 12
  13. 13. 7 Pe cât s-a mărit pe sine şi a fost în desfătări, tot pe atâta daţi-i chin şiplângere. Fiindcă în inima ei zice: Şed ca împărăteasă şi văduvă nu sunt şi jale nu voivedea nicidecum!( Daniel 11:37) 37 Şi nu va lua aminte la dumnezeii părinţilor lui şi nici la dumnezeul plăcutfemeilor şi nu va băga în seamă pe nici un alt dumnezeu căci el se va ridica deasupratuturor.( Ioan 5:41) 41 Slavă de la oameni nu primesc;( Romani 1:21), 21 Pentru că, cunoscând pe Dumnezeu, nu L-au slăvit ca pe Dumnezeu, nici nu I-au mulţumit, ci s-au rătăcit în gândurile lor şi inima lor cea nesocotită s-a întunecat.iubirea plăcerilor(II Timotei 3:4) 4 Trădători, necuviincioşi, îngâmfaţi, iubitori de desfătări mai mult decâtiubitori de Dumnezeu,( Proverbe 21:17) 17 Cel ce iubeşte veselia va duce lipsă; cel căruia îi place vinul şi miresmelenu se îmbogăţeşte.B. Exemple1. Haman - cultul personalităţii(Estera 3:2) 2 Toţi cei ce slujeau regelui, care erau la poarta regelui, se închinau şi searuncau cu feţele la pământ înaintea lui Aman, căci aşa poruncise regele; iar Mardoheu nuse închina şi nu-şi pleca faţa la pământ.(Estera 3:5-6) 5 Când a văzut Aman că Mardoheu nu se închină şi nu-şi pleacă fruntea pânăla pământ înaintea sa, s-a umplut de mânie. 6 Dar i s-a părut prea puţin lucru să pună mâna numai pe Mardoheu. Şifiindcă i se spusese din ce popor e Mardoheu, Aman şi-a pus în gând să ucidă pe toţiIudeii care se aflau în tot regatul lui Artaxerxe, întrucât erau poporul lui Mardoheu.(Estera 5:9-14) 9 În ziua aceea a ieşit Aman vesel şi voios. Dar când Aman a văzut peMardoheu la poarta regelui şi că acesta nu s-a sculat măcar de la locul său înaintea lui, s-aumplut de mânie asupra lui Mardoheu. 10 Cu toate acestea Aman s-a stăpânit. Ajungând acasă, a trimis să cheme peprietenii săi şi pe Zereş, femeia sa. 11 Şi le-a povestit Aman despre bogăţia sa cea mare, despre mulţimea fiilorsăi şi despre felul cum l-a mărit pe el regele şi cum l-a înălţat peste căpeteniile şi slujitoriisăi. 12 "Ba şi regina Estera, a zis mai departe Aman, pe nimeni afară de mine n-achemat cu regele la ospăţul pe care l-a pregătit. Chiar şi mâine sânt chemat la ea la ospăţ. 13 Dar toate acestea nu mă mulţumesc câtă vreme văd pe iudeul Mardoheuşezând la poarta domnească". 13
  14. 14. 14 La acestea Zereş, soţia sa, şi prietenii săi i-au zis: "Să se pregăteascăspânzurătoare înaltă de cincizeci de coţi şi mâine dimineaţă cere regelui să fie spânzuratMardoheu şi apoi vei merge voios la ospăţ cu regele". Acest cuvânt a plăcut lui Aman şi apus să se pregătească spânzurătoarea.(Estera 6:6) 6 Aman a intrat, iar regele i-a zis: "Ce să se facă omului pe care regele vreasă-l cinstească?>> Aman socotea în inima sa: "Pe cine altul voieşte regele să cinstească,dacă nu pe mine?"2. Absalom – ambiţii personale(II Regi - IISamuel 14:25-33) 25 În tot Israelul nu era bărbat aşa de frumos ca Abesalom şi aşa de lăudat cael; din tălpile picioarelor şi până în creştetul capului nu avea nici o meteahnă. 26 Când îşi tundea capul său – şi şi-l tundea în fiecare an, pentru că-l îngreuia– părul de pe capul lui cântărea două sute de sicli, după cântarul regesc. 27 Şi i s-au născut lui Abesalom trei băieri şi o fată, anume Tamara. Aceasta afost o femeie frumoasă la chip şi a ajuns soţia lui Roboam, fiul lui Solomon şi i-a născutpe Abia. 28 Abesalom a rămas în Ierusalim doi ani, dar faţa regelui n-a văzut-o. 29 Şi a trimis Abesalom după Ioab, ca să-l trimită la rege, dar acesta n-a vrutsă vină la el. şi a trimis şi a doua oară şi acesta tot n-a vrut să vină. 30 Atunci a zis Abesalom slugilor sale: "Vedeţi voi partea de ţarină a lui Ioab,care este lângă a mea şi unde el are semănat orz? Duceţi-vă şi-i daţi foc!" Şi au ars slugilelui Abesalom acea parte de ţarină cu foc. Deci venind slugile lui Ioab la. acesta cu hainelerupte, au zis: "Slugile lui Abesalom au ars ogorul tău cu foc". 31 Atunci s-a sculat Ioab şi a venit la Abesalom acasă şi i-a zis: "Pentru ceslugile tale au ars cu foc ogorul meu?" 32 Iar Abesalom a zis: "Iată, eu am trimis la tine şi am zis: Vino încoace, ca săte trimit la rege să-i zici: Pentru ce am venit din Gheşur? Mai bine-mi era să fi rămasacolo. Vreau să văd faţa regelui. De sunt vinovat, atunci ucide-mă". 33 Şi s-a dus Ioab la rege şi i-a spus aceasta. Şi a chemat regele pe Abesalomşi a venit acesta la rege şi, căzând cu faţa sa la pământ înaintea regelui, i s-a închinat, iarregele a sărutat. pe Abesalom.(II Regi - IISamuel 15:1-6) 1 După aceasta Abesalom şi-a înjghebat care şi cai şi cincizeci de bărbaţi,care mergeau înaintea sa. 2 Şi se scula Abesalom dis-de-dimineaţă, se oprea la poartă lângă cale, şi,când venea cineva la rege să se judece pentru vreo pricină, Abesalom îl chema la sine şi-lîntreba: "Din ce cetate eşti tu?" Şi când acela îi răspundea: "Robul tău este din cutare tribal lui Israel", 3 Atunci Abesalom îi zicea: "Iată pricina ta este bună şi dreaptă, dar la regen-are cine să te asculte". 4 Şi mai zicea Abesalom: "O, de m-ar pune pe mine judecător în ţaraaceasta, ar veni la mine oricine ar avea neînţelegeri şi judecată şi eu l-aş judeca drept". 5 Şi de se apropia cineva să i se închine, el îşi întindea mâna şi-l îmbrăţişa şi-l săruta. 6 Aşa se purta Abesalom cu tot israelitul care venea pentru judecată la regeşi a intrat Abesalom la inima Israeliţilor. 14
  15. 15. 3. Dima - iubirea de sine manifestată prin iubirea plăcerilor din lume(2 Timotei 4:10) 10 Că Dimas, iubind veacul de acum, m-a lăsat şi s-a dus la Tesalonic,Crescent în Galatia, Tit în Dalmaţia;C. Rezultate1. Slavă, bogăţie, plăceri de moment(I Timotei 4:8) 8 Căci deprinderea trupească la puţin foloseşte, dar dreapta credinţă spretoate este de folos, având făgăduinţa vieţii de acum şi a celei ce va să vină.2. Pofta care trece; a-ţi scăpa (iubi) viaţa; a-ţi pierde viaţa(Ioan 12:25) 25 Cel ce îşi iubeşte sufletul îl va pierde; iar cel ce îşi urăşte sufletul în lumeaaceasta îl va păstra pentru viaţa veşnică.(I Ioan 2:15-17) 15 Nu iubiţi lumea, nici cele ce sunt în lume. Dacă cineva iubeşte lumea,iubirea Tatălui nu este întru el; 16 Pentru că tot ce este în lume, adică pofta trupului şi pofta ochilor şi trufiavieţii, nu sunt de la Tatăl, ci sunt din lume. 17 Şi lumea trece şi pofta ei, dar cel ce face voia lui Dumnezeu rămâne înveac. II. OMUL CU LEPADARE DE SINEA. Principii1. Lepădare de sine în favoarea lui Dumnezeu şi a semenilor(Marcu 12:29-31) 29 Iisus i-a răspuns că întâia este: "Ascultă Israele, Domnul Dumnezeulnostru este singurul Domn". 30 Şi: "Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din totsufletul tău, din tot cugetul tău şi din toată puterea ta". Aceasta este cea dintâi poruncă. 31 Iar a doua e aceasta: "Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi". Maimare decât acestea nu este altă poruncă.(Galateni 5:14) 14 Căci toată Legea se cuprinde într-un singur cuvânt, în acesta: Iubeşte peaproapele tău ca pe tine însuţi.2. Folosul altora = folosul propriu(1 Corinteni 10:24) 24 Nimeni să nu caute pe ale sale, ci fiecare pe ale aproapelui.( Filipeni 2:4) 4 Să nu caute nimeni numai ale sale, ci fiecare şi ale altuia.( I Corinteni 13) 15
  16. 16. 1 De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. 2 Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şide aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt. 3 Şi de aş împărţi toată avuţia mea şi de aş da trupul meu ca să fie ars, iardragoste nu am, nimic nu-mi foloseşte. 4 Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nupizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte. 5 Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde demânie, nu gândeşte răul. 6 Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. 7 Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă. 8 Dragostea nu cade niciodată. Cât despre proorocii – se vor desfiinţa; darullimbilor va înceta; ştiinţa se va sfârşi; 9 Pentru că în parte cunoaştem şi în parte proorocim. 10 Dar când va veni ceea ce e desăvârşit, atunci ceea ce este în parte se vadesfiinţa. 11 Când eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil; judecam ca uncopil; dar când m-am făcut bărbat, am lepădat cele ale copilului. 12 Căci vedem acum ca prin oglindă, în ghicitură, iar atunci, faţă către faţă; acumcunosc în parte, dar atunci voi cunoaşte pe deplin, precum am fost cunoscut şi eu. 13 Şi acum rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea. Iar mai maredintre acestea este dragostea.( Efeseni 5:28 - în familie) 28 Aşadar, bărbaţii sunt datori să-şi iubească femeile ca pe înseşi trupurile lor.Cel ce-şi iubeşte femeia pe sine se iubeşte.3. Iubirea agape - fără corespondent şi răsplată(Matei 5:44) 44 Iar Eu zic vouă: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce văblestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă vatămă şi văprigonesc,( Luca 6:27, 35) 27 Iar vouă celor ce ascultaţi vă spun: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, faceţi binecelor ce vă urăsc pe voi; 35 Ci iubiţi pe vrăjmaşii voştri şi faceţi bine şi daţi cu împrumut, fără sănădăjduiţi nimic în schimb, şi răsplata voastră va fi multă şi veţi fi fiii Celui Preaînalt, căEl este bun cu cei nemulţumitori şi răi.B. Exemple1. Ionatan – prinţul care cedează tronul în favoarea altuia(I Regi - I Samuel 18:1,3) 1 După ce a isprăvit David de vorbit cu Saul, sufletul lui Ionatan s-a lipit desufletul lui şi l-a iubit Ionatan, ca pe sufletul său. 3 Şi a încheiat Ionatan legătură cu David, pentru că îl iubea ca pe sufletulsău.(I Regi - I Samuel 20:17) 16
  17. 17. 17 Şi iarăşi s-a jurat Ionatan lui David pe iubirea sa cea către el, căci îl iubeaca pe sufletul său.(I Regi - I Samuel 23:17) 17 Zicându-i: "Nu te teme, căci nu te va găsi mâna tatălui meu Saul şi tu veiîmpărăţi peste Israel, iar eu voi fi al doilea după tine; Saul, tatăl meu, ştie aceasta".( 1 Ioan 3:17) 17 Iar cine are bogăţia lumii acesteia şi se uită la fratele său care este înnevoie şi îşi închide inima faţă de el, cum rămâne în acela dragostea lui Dumnezeu?2. Neemia – omul iubitor de neam, ca Iosif, Moise, ...( Neemia 1:4-11) 4 Auzind eu cuvintele acestea, am început să plâng şi am fost întristat câtevazile, am postit şi m-am rugat înaintea Dumnezeului ceresc, zicând: 5 "Doamne, Dumnezeule al cerurilor, Dumnezeul cel mare şi înfricoşător,Care păzeşti legământul Tău şi eşti milostiv cu cei ce Te iubesc şi păzesc poruncile Tale, 6 Să fie urechile Tale cu luare-aminte şi ochii Tăi deschişi, ca să auzirugăciunea robului Tău, cu care mă rog eu acum ziua şi noaptea înaintea Ta, pentru fiii luiIsrael, robii Tăi, mărturisind păcatele fiilor lui Israel, cu care am păcătuit înaintea Ta şi euşi casa tatălui meu. 7 Noi Te-am mâniat şi n-am păzit poruncile, legile şi orânduielile pe care le-ai dat Tu lui Moise, robul Tău. 8 Adu-Ţi aminte însă de cuvântul pe care l-ai spus robului Tău Moise, cândai zis: "De veţi păcătui, vă voi împrăştia printre popoare; 9 Iar când vă veţi întoarce la Mine şi veţi păzi poruncile Mele şi le veţiîmplini, atunci, de aţi fi izgoniţi chiar şi la marginea cerului, şi de acolo vă voi aduna şi văvoi aduce la locul pe care l-am ales, ca să-Mi pun numele Meu acolo". 10 Aceştia însă sunt robii Tăi şi poporul Tău, pe care Tu l-ai răscumpărat cuputerea Ta şi cu mâna Ta cea puternică. 11 Rogu-Te dar, o, Doamne, să fie urechile Tale cu luare-aminte larugăciunea robului Tău şi la rugăciunea robilor Tăi, cărora le place să se teamă de numeleTău, şi ajută robului Tău acum şi-i dă să dobândească milă la omul acesta. Căci eu erampaharnicul regelui".( Neemia 5:14-19) 14 Şi din ziua aceea în care eu am fost numit guvernator al lor în ţara lui Iuda,din anul al douăzecilea până în anul al treizeci şi doilea al regelui Artaxerxe, timp dedoisprezece ani eu şi fraţii mei n-am mâncat pâinea de conducător. 15 Iar conducătorii de mai înainte, apăsau poporul şi luau de la el pâine şi vin,pe lângă cei patruzeci de sicli de argint; ba până şi slugile lor apăsau poporul. Eu însă n-am făcut aşa, pentru că mă temeam de Dumnezeu. 16 În vremea aceasta eu am mers înainte cu lucrul la zidurile acestea şi nici oţarină n-am cumpărat şi toţi slujbaşii mei se adunau acolo la lucru. 17 Eu aveam la masa mea până la o sută cincizeci de oameni, Iudei şicăpetenii, afară de cei ce veneau la noi de pe la popoarele dimprejur. 18 Şi iată ce se gătea în fiecare zi: un bou, şase oi îngrăşate şi păsări; şi lafiecare zece zile se consuma mulţime de vin de tot felul. Cu toate acestea pâinea deconducător n-am cerut-o, deoarece poporul acesta avea de dus o muncă grea. 19 Dumnezeu să primească tot ce am făcut eu spre binele poporului acestuia".3. Pavel – apostolul dator tuturor 17
  18. 18. ( I Corinteni 10:33) 33 Precum şi eu plac tuturor în toate, necăutând folosul meu, ci pe al celormulţi, ca să se mântuiască.( II Corinteni 12:15) 15 Deci eu foarte bucuros voi cheltui şi mă voi cheltui pentru sufletelevoastre, deşi, iubindu-vă mai mult, eu sunt iubit mai puţin.( II Corinteni 11:7-11) 7 Sau am făcut păcat că v-am propovăduit în dar Evanghelia lui Dumnezeu,smerindu-mă pe mine însumi, pentru ca voi să vă înălţaţi? 8 Alte Biserici am prădat, luând plată ca să vă slujesc pe voi. 9 Şi de faţă fiind la voi şi în lipsuri aflându-mă, n-am făcut supărare nimănui.Căci în cele ce mi-au lipsit, m-au îndestulat fraţii veniţi din Macedonia. Şi în toate m-ampăzit şi mă voi păzi, să nu vă fiu povară. 10 Este în mine adevărul lui Hristos, că lauda aceasta nu-mi va fi îngrădită înţinuturile Ahaei. 11 Pentru ce? Pentru că nu vă iubesc? Dumnezeu ştie!C. Rezultate1. Evlavia are ca final slava, bunăstarea veşnică - viaţa de acum şi viaţa viitoare(I Timotei 3:16) 16 Şi cu adevărat, mare este taina dreptei credinţe: Dumnezeu S-a arătat întrup, S-a îndreptat în Duhul, a fost văzut de îngeri, S-a propovăduit între neamuri, a fostcrezut în lume, S-a înălţat întru slavă.(I Timotei 4:8) 8 Căci deprinderea trupească la puţin foloseşte, dar dreapta credinţă spretoate este de folos, având făgăduinţa vieţii de acum şi a celei ce va să vină.2. Efecte în lume(Ioan 13:34-35), 34 Poruncă nouă dau vouă: Să vă iubiţi unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pevoi, aşa şi voi să vă iubiţi unul pe altul. 35 Întru aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi aveadragoste unii faţă de alţii.efecte veşnice(Apocalipsa 12:10-11) 10 Şi am auzit glas mare, în cer, zicând: Acum s-a făcut mântuirea şi putereaşi împărăţia Dumnezeului nostru şi stăpânirea Hristosului Său, căci aruncat a fost pârâşulfraţilor noştri, cel ce îi pâra pe ei înaintea Dumnezeului nostru, ziua şi noaptea. 11 Şi ei l-au biruit prin sângele Mielului şi prin cuvântul mărturiei lor şi nu şi-au iubit sufletul lor, până la moarte. ÎNCHEIERE1. Modelul suprem: Isus Hristos(Filipeni 2:4-11) 18
  19. 19. 4 Să nu caute nimeni numai ale sale, ci fiecare şi ale altuia. 5 Gândul acesta să fie în voi care era şi în Hristos Iisus, 6 Care, Dumnezeu fiind în chip, n-a socotit o ştirbire a fi El întocmai cuDumnezeu, 7 Ci S-a deşertat pe Sine, chip de rob luând, făcându-Se asemeneaoamenilor, şi la înfăţişare aflându-Se ca un om, 8 S-a smerit pe Sine, ascultător făcându-Se până la moarte, şi încă moarte pecruce. 9 Pentru aceea, şi Dumnezeu L-a preaînălţat şi I-a dăruit Lui nume, care estemai presus de orice nume; 10 Ca întru numele lui Iisus tot genunchiul să se plece, al celor cereşti şi alcelor pământeşti şi al celor de dedesubt. 11 Şi să mărturisească toată limba că Domn este Iisus Hristos, întru slava luiDumnezeu-Tatăl.2. „Nimeni n-a ajuns vreodată singur în cer, dar de acolo a căzut cineva, pentru că a vrutsă urce mai sus – Diavolul şi apoi a cauzat căderea multora” 19
  20. 20. Faptele firii pământeşti Lecţiile 3-4 PĂCATELE TRUPULUI INTRODUCERE1. Preacurvia - moicheia (lb. greacă) - relaţii sexuale ale unei persoane căsătorite cualtcineva decât partenerul legal; relaţii nelegitime2. Curvia - porneia (lb. greacă) - comportament şi relaţii imorale, plăcere pentru imaginişi scrieri pornografice, adulter, corupţie sexuală, prostituţie3. Necurăţia - akatharsia (lb. greacă) - păcate sexuale, fapte rele, vicii, incluzândgânduri şi pofte ale inimii, pervertirea personalităţii, murdărie fizică şi materială4. Desfrânarea - aselgeia (lb. greacă) - senzualitate, urmărirea unor pasiuni până la limitala care nu mai există ruşine şi decenţă publică, pofta rea, fapte de ruşine; Starea de a figata de a te deda la orice plăcere, încetarea consideraţiei pentru sentimentele altora,pierderea respectului de sine.5. Alţi termeni: fără dragoste firească (Romani 1); malahi, sodomiţi (I Corinteni 6); stricaţi(Efeseni 5); neînfrânaţi (II Timotei 3); pofte, desfrânări (I Petru 4); trăiesc după pofte (Iuda) I. PREZENTAREA. Etapele decăderii (la nivel de individ)1. Păcatul la nivelul gândirii / inimii (Matei 15:19) a) acţiunea privirii asupra femeilor, imaginilor, scrierilor (Iov 31:1; Matei 5:27-28) b) prezenţa şi staţionarea în zone de ispită (Proverbe 7:7-8, 24-25; 6:25; Genesa 34:1-2;Judecătorii 14:1)2. La nivel fizic preliminar - aprinderea poftei (1 Tesaloniceni 4:3-5; Proverbe 6:27-28) a) vorbirea (Proverbe 5:3-4; 6:24; 7:5, 11, 21) b) îmbrăcămintea (Proverbe 7:10; 1 Petru 3:3-5) c) plimbările (Proverbe 5:5-8-11; 6:29; 7:8-9 - seara, 11-12, 22-27) d) îmbrăţişări, sărutări, atingeri ale trupului (Proverbe 5:20; 7:13; Matei 5:29-30) e) prezenţa în locaţii imorale – întâlniri la „temple” păgâne (Exodul 34:16); în case„străine” (Proverbe 7:18-20; Ieremia 5:7)3. La nivelul săvârşirii faptei imorale de curvie: o groapă adâncă, strâmtă (Proverbe23:27) a) relaţii sexuale nelegitime cu persoane de sex opus (Deuteronomulul 22:13-21;Evrei 13:4; Osea 4:12-14; Romani 6:19) b) relaţii sexuale nelegitime cu persoane de acelaşi sex şi alte perversiuni (Romani1:24-27; 1 Petru 4:3-4; Proverbe 28:7; Efeseni 4:19) c) relaţii sexuale cu animale – „o mare mişelie” (Leviticulul 18:23; 20:16)B. Stări şi fapte (Marcu 8:38 - la nivel de societate, de grup)1. Interzicere sau liberalizare - legislaţie, concept, principii (Leviticul 19:29 - pentru părinţi);1 Corinteni 5:11 - pentru Biserică); (Deuteronomul 23:17 - pentru autorităţi)2. Pricini de curvie: o cursă (Proverbe 6:26; Apocalipsa 2:14-20); asocierea cu proorociaşi templele păgâne (Amos 7:17); pedeapsă (Proverbe 22:14); slujitori necuraţi (Iuda 4, IIPetru 2:18); neîmpliniri în familie (Matei 5:32); absenţa căsătoriei - pentru despărţiţi şitineri văduvi (ICorinteni 7:2-5, 8-11) 20
  21. 21. 3. Necurăţie (Ezechiel 18:6; Iacov 1:21; Leviticulul 15:31; 18:19; 22:3)4. Desfrâu în masă (Osea 4:14; Ezechiel 22:9; Luca 15:30; 2 Petru 2:10; Tit 1:15; Efeseni4:19, Romani 13:13) II. EXEMPLE BIBLICEA. Exemple negative (căderi în ispită)1. Lot şi fetele lui - incest (Genesa 19:30-36)2. Esau - preacurvie, desfrânare (Evrei 12:16; Genesa 26:24-35; 28: 8,9)3. Sihem şi Dina - curvie (Genesa 34:1-2, 31)4. Iuda şi Tamar - preacurvie şi necurăţie (Genesa 38:14-21; STOP – Genesa 38:26)5. Ruben - imoralitate şi pedeapsă (Genesa 35:22; 1 Cronici 5:1; 1 Corinteni 5:1: 2 Corinteni12:21)6. Samson - „slăbiciunea” celui tare (Judecători 16:1; 16:4; Isaia 1:21)7. Fiii lui Eli – imoralitate în slujba Domnului (1 Samuel 2:22; Proverbe 29:3; 6:26)8. Cele două curve - toleraranţa lui Solomon (I Împăraţi 3:16; Eclesiastul 2: 8,10; I Împăraţi11:1-4)9. Fiii lui Israel în pustie – atenţie la invitaţii (Numeri 25)10. Sodoma – păcatul în ultima fază (Iuda 1:7; Genesa 19:5)11. Rahav - de la curvie la credinţă (Iosua 2:1; 6:17,22,25; Evrei 11:31; Iacov 2:25)12. David - un păcat ce „doare”(II Samuel 11:2-4)B. Exemple pozitive (ispite învinse)1. Abimelec- inima curată (Genesa 20:2-17)2. Iosif – puritatea (Genesa 39:7-12; II Timotei 2:22; I Corinteni 6:12-20)3. Rebeca - fecioria (Genesa 24:16)4. Maria – sfinţenia (Matei 1:18)5. Timotei - evlavia (Fapte 16:1-3; I Corinteni 4:17) ÎNCHEIERE1. Feriţi-vă (fugiţi) de curvie - orice alt păcat este afară din trup (I Corintei 6:18; ITesaloniceni 4:3-5,7; I Corinteni 6:13). Trupul este pentru Domnul, pentru neprihănire(Romani 6:19; 15:20)2. Porunca a 7-a - moartea, totuşi în Ioan 8:11 Domnul Isus mai dă o şansă: „să nu maifaci”. Astfel, curvarii pot ajunge în rai (Matei 21:31-32), altfel rămîn sub pedeapsă(Apocalipsa 22:15; Proverbe 5:23)3. La astfel de făgăduinţe, să ne curăţim de orice întinăciune a cărnii şi a duhului (IICorinteni 7:1) şi să fim sfinţi (Matei 5:8) 21
  22. 22. Faptele firii pământeşti Lecţia 5 ÎNCHINAREA LA IDOLI INTRODUCERE1. Apare în listele faptelor firii imediat după păcatele trupului, fiind legată direct de aceasta(Psalmul 95:5)2. Închinarea la idoli – eidolatreia (lb. greacă) – idolatrie, închinare la zeităţi, include şilăcomia de avere (Efeseni 5:5; Coloseni 3:5), precum şi alte forme de manifestare I. PREZENTAREA. Evoluţia istorică1. În lumea veche: idoli (reprezentare a zeilor) ciopliţi, turnaţi, de la aur la lemn, uneorihidoşi (Osea 9:10) şi capricioşi, pretinzând jertfe, chiar de copii (Ieremia 32:35)2. Etape de formare a idolilor (exemple): zeiţa Romei – recunoştinţă faţă de spiritul dedreptate al Romei, atribuită apoi împăratului (iniţial au existat opoziţii), transferându-i-seapoi total statuii;3. Funcţiile idolului: a) localizarea zeului (templu, copac, munte etc.) b) vizualizarea lui (asemănător cu atributele lui: zeul peşte, zeiţa dragostei)4. În lumea modernă: idoli vechi în haine noi (aceleaşi duhuri demonice): icoane,televiziune, teatru, sport, cărţi, tradiţii, sărbători, plăceri (ajungând iarăşi la ucideri decopii), filosofie, magie, lăcomie după avere, lux, dezvoltarea economică forţată, muncăfără odihnă.B. Pacatul idolatriei1. Obiectul închinării a fost schimbat, Dumnezeu a fost înlocuit cu universul material şi uman-spiritual – ideea Diavolului (Romani 1:19-23; Matei 4:8-9; Apocalipsa 13:4)2. Uzurpă locul lui Dumnezeu din inimă, minte (devotare, închinare, ascultare) luptândsă-l ocupe cu altceva (Matei 6:21-24; II Împăraţi 17:16); închinarea este urmată de slujire( Exodul 20:4-5)3. Închinarea adevărată - în duh şi adevăr (Ioan 4:23) este înlocuită cu o închinare înstare de păcat, în special păcate trupeşti (Osea 4:12-14,17)4. Închinarea la idoli este o lipsa de cunoaştere. Sursa binecuvântărilor se crede a nu fiDumnezeu, ci fortele supranaturale, alti oameni, noi înşine (Osea 2:5,8-10). Este orăzvratire şi o ignoranţă (Ioan 4:22; Faptele Apostolilor 17:23) II. EXEMPLE BIBLICEA. Exemple negative1. Turnul Babel, Nimrod, Semiramis, Tamuz - lucrări fără Dumnezeu şi împotriva Lui(Genesa 11:1-9)2. Rahela – idolii furaţi din lăcomie sau plăcere (Genesa 31:19,32-35); efectul ( Genesa35:2-4)3. Israel şi Aaron – viţelul de aur; idoli cu sărbători speciale (Exodul 32:1-6)4. Ghedeon şi efodul din Ofra – distrugerea unei idolatrii şi înfiinţarea alteia (Judecătorii6:25-32; 8:24-27) 22
  23. 23. 5. Mica – diferite păcate tolerate de cler favorizează idolatria (Judecători 17:1-10)6. Solomon – slăbiciune şi pedeapsă (I Împăraţi 11:1-10)7. Ieroboam - un împărat „creator” de idoli (I Împăraţi 12:26-33) 8. Ahab şi Izabela – o familie iubitoare de idoli (I Împăraţi 16:32-33)9. Iehu – o eliminare parţială cu perpetuarea idolatriei tradiţionale (II Împăraţi 10:26-31)B. Exemple pozitive1. Iacov – Israel - un popor monoteist (Genesa 35:2-7)2. Moise – omul care l-a „văzut” pe Dumnezeu nu a acceptat idoli (Exodul 32:20-35)3. Cei trei tineri din Babilon – cei ce rezistă presiunii idolatre (Daniel 3:16-30) Mardoheu – omul ce se închină numai lui Dumnezeu (Estera 3:2-5)4. Biserica – o istorie a alegerilor spirituale (II Corinteni 10:14-22; Apocalipsa 13:8-15;17:13; 16:1; 22:15) ÎNCHEIERE1. Examenul final „închinarea la idoli”: scris, oral, probă practică (Ieremia 10:1-16)2. Eliminarea prin lichidare (I Petru 4:3; Isaia 2:20)3. Ferirea (păzirea) de idoli (I Ioan 5:21; Exodul 20:23) 23
  24. 24. Faptele firii pământeşti Lecţiile 6-7 VRĂJITORIA INTRODUCERE1. Vrăjitoria şi alte fapte, păcate asemănătoare (Galateni 5:21); ghicitoria, cititul în stele,vestirea viitorului, chemarea duhurilor celor morţi (Deuteronomulul 18:10-11);astrologia, spiritismul, francmasoneria, ocultismul, acupunctura, hipnotismul, yoga,radiestezia şi altele2. Vrăjitoria – pharmakeia (lb. greacă) – farmece, spiritism, magie, venerarea demonilorpentru a realiza experienţe spirituale3. Vrăjitoria este strâns legată de închinarea la idoli ( Isaia 2:6; II Împăraţi 17:16-17) şipăcatele trupului (Naum 3:4; Numeri 25:1-2; Apocalipsa 2:14) I. PREZENTAREA. Ghicitoria (descoperiri pe cale demonică - Deuteronom 29:29)1. Ghicirea cu ajutorul paharelor (Genesa 44:5), în carti, cu bilete de papagal, cu ajutorulpendulului (pentru aflarea sexului), cheia de mostenire (Levitic 20:6)2. Cărţi de interpretare a viselor (Daniel 2:28; Genesa 40:8), descoperirea cu toiagul(Osea 4:12), cercetarea măruntaielor (Ezechiel 21:21-23)B. Ştiinţe oculte (originea lor este în Babilon - înţelepciunea ascunsă a cunoaşteriiumane)1. Astrologia (infirmată de ştiinţă): horoscop, calendare astrale (Isaia 47:12-15). În forma eiprimară, astrologia prezenta existenţa a doar cinci planete şi douăsprezece constelaţii (Iov38:33).2. Spiritismul: a întreba morţii (prin atingere de obiecte etc). A înflorit în secolul XIX, prinsurorile Fox, ajungându-se la zeci de mii de medii spiritiste (Leviticul 20:6)3. Magia: a) albă: tămăduiri, premoniţie (consultare, văzători în somn), obiecte purtate b) neagră: îndreptată să facă rău prin blesteme, descântece, ritualuri Există asociaţii internaţionale secrete, oculte – francmasonice (oameni de maresucces), gen vrăjitorii naţionali din Egipt (Exodul 7:11), Filistia (I Samuel 6:2), Babilon(Daniel 2:2; Apocalipsa 18:23)4. Altele: muzica rock (onorarea Diavolului ca în Valea Dura), lanţuri de rugăciunesatanice, superstiţii (I Timotei 4:7), psihografia (transmiterea mesajelor la distanţă) Există posibilitatea împlinirii prezicerilor în procent de 10-30% prin:autoîmplinire; puterea Satanei; întâmplare, coincidenţă (Isaia 44:25; Daniel 2:27; 5:8).Vrăjitorii Egiptului au fost în stare să reproducă două dintre cele zece minuniC. Ştiinţe medicale paralele (infirmate de Biblie şi de ştiinţă)1. Yoga (karma, bah, juana şi roja): gimnastica trupului şi relaxarea spiritului. Fixarea minţiiîntr-un punct fix, în sfere necunoscute, depersonalizând fiinţa, prin meditaţie transcendentală.2. Dinamica de grup: schimbarea lui eu cu noi, prin intimităţi totale - ginte (Ieremia17:10)3. Hipnotismul: somnul ocult – deschidere spre spirite; psihanaliza – golirea minţii4. Iridiologia: diagnosticarea prin ochi (iris – centrul de informare pentru toate organele),dar nu toate bolile se pot observa prin ochi (diabet, hepatită) 24
  25. 25. 5. Radiestezia: descoperirea de izvoare, obiecte, alimente, prin pendul şi bagheta magică6. Homeopatia: vindecarea prin diluarea concentraţiei medicamentelor, prin forţa dedinamizare (combinaţie de medicină şi religie hindusă)7. Acupunctura (acus - ac; punctura - înţepătură – limba latină). Originea ei este în China,cu 3000 î.Hr., ca practică a religiei astrologice şi apoi taoiste chineze (tao - principiuldeasupra divinităţii cu două laturi – yin şi yang - acesta controlând energiile din univers,astfel când în trup există echilibru între „-” şi „+”, omul este sănătos. Acest concept sesprijină afirmaţia că există energii vitale „chi” şi meridiane (linii invizibile) carecomunică, aliniind organismul la stele, degajând energii într-un ritm de 24 de ore, prin 14meridiane, dintre care 12 sunt simetrice, iar prin înţepături se refac meridianele întrerupte.Un procedeu similar este auriculoterapia8. Sofrologia: imitarea naşterii din nou - cucerirea de noi cunoştinţe şi dobândireapersonalităţii – specifică religiilor păgâne, echivalente minciunilor din Eden: nu veţi muri- reîncarnarea; veţi fi ca Dumnezeu - totul e în tine, tu eşti dumnezeu. Există tot felul debioenergii asemănătoare, toate având în spate o forţă spirituală supranaturală (I Corinteni10:19-20; Faptele Apostolilor 3:6 – „Ce am îţi dau” – bioenergia lui Petru sau putereaDuhului Sfânt? II. LEGATURILE VRAJITORIEIA. Implicarea în vrajitorie (ca subiect sau ca obiect)1. Din voinţă proprie - din mândrie sau din dorinţă de putere (Leviticul 20:6; Deuteronomul18:9). Acestea nu au putere peste sfinţi (I Ioan 5:4-5)2. Din ignoranţă, amăgire (Ieremia 29:8-9; Zaharia 10:2), pe fond religios (Isaia 3:1-3)B. Urmarile vrajitoriei1. Efecte imediate: senzualitate de nestăpânit, înclinaţii spre deprimare, sinucidere,minciună, raporturi sexuale anormale, duh de somn la slujbe sfinte, boli mintale,somnambulism, însuşiri de prezicere, citirea gândurilor, vedenii şi informaţii dincolo decele cinci simţuri2. Efecte de durată: posesiuni demonice (dialog vrăjitor – duh: „Am ajuns departe, văavem la dispoziţie”. „Dimpotrivă, noi facem ce vrem cu voi”); pedeapsa veşnică:(Apocalipsa 22:15)C. Etape de eliberare1. Mărturisire (Faptele Apostolilor 19:18; Isaia 59:2)2. Ruperea legăturilor, distrugerea obiectelor, a cărţilor (Faptele Apostolilor 19:19-20;Iacov 4:7)3. Chemarea Numelui şi a Sângelui Domnului Isus (I Ioan 1:7-9; Evrei 9:14; Marcu16:17-18; Matei 10:1)4. Umplere proaspătă cu Duhul Sfânt şi îndeletniciri sfinte (Luca 11:20-26; Efeseni 5:18,6:11; Coloseni 2:15) III. EXEMPLE BIBLICE (Deuteronomul 18:9-14, 15-18; Evrei 1:1-3; Exod15:26)A. Vechiul Testament1. Vrăjitorii - cât şi ce poate Diavolul!: Egipt (Exod 7:11-22, Isaia 19:3); Babilon(Daniel 1:20; 2:18-22)2. Balaam – proroci sau ghicitori? (Numeri 22:7; Apocalipsa 2:14)3. Vrăjitoarea din En-Dor – demoni înşelători (I Samuel 28:7-25)4. Izabela – vrăjitoria, o pîrghie a puterii politice (II Împăraţi 9:22)5. Manase – oameni robiţi de vrăjitorie (II Cronici 33:6; II Împăraţi 23:5) 25
  26. 26. B. Noul Testament1. Simon – influenţe locale (Faptele Apostolilor 8:9-11)2.Elima – împotrivitori ai adevărului (Faptele Apostolilor 13:6-8)3. Roaba din Filipi – victime ale vrăjitoriei (Faptele Apostolilor 16:16)4. Prorocul mincinos – ultima înşelăciune (Apocalipsa 9:21; 18:23; 13:13-15) ÎNCHEIERE1. Dumnezeu interzice cu desăvârşire vrăjitoria. „Feriţi-vă de orice se pare rău”(Deuteronomul 18:14; I Tesaloniceni 5:22)2. Nevoia şi posibilitatea de eliberare şi sfinţire (Faptele Apostolilor 19:13-20; Marcu16:9; Luca 10:19) 26
  27. 27. Faptele firii pământeşti Lecţiile 8-9 CEARTA INTRODUCERE1. Cearta, vrajba, neînţelegea, vrăjmăşia (Galateni 5:20; Romani 1:29; Coloseni 3:8) Altesensuri: conflict, contradicţie, polemică, gâlceavă, altercaţie, ostilitate, antipatie;2. Vrajba (echthra - lb. greacă ) este o atitudine a minţii, iar cearta (eris - lb. greacă) esterezultatul produs de această stare a minţii. Neînţelegerile (eritheia - lb. greacă) - rivalitatedin egoism, ambiţie este strâns legată de acestea. I. PREZENTAREA. Tipuri de certuri, duşmănie, vrăjmăşie, răutate1. Cearta (duşmănia) de clasă (I Timotei 1:4; Exodul 23:2; Luca 15:1-2)2. Cearta de naţionalitate, religie (Ioan 4:9; Efeseni 2:14-16; 3:16; 5:29; Genesa 11:1-9)3. Cearta de natură păcătoasă (ura) – antagonismul (Matei 10:36; Tit 3:3; Apocalipsa 6:4)B. Cauzele certurilor (sunt demonice şi „urâte înaintea Domnului” - Proverbe 6:19; Tit3:8; Iacov 3:15)1. Nebunia vorbelor - lipsa întelepciunii (Proverbe 18:6; 26:21; 29:9; II Timotei 2:23;Proverbe 29:9)2. Poftele firii pământeşti (Iacov 4:1; Proverbe 28:25 – lăcomia; 13:10; 30:32 - mândria)3. Ura, dusmania (Proverbe 6:14; 10:12; 24:17; I Ioan 2:9-11; I Împarati 3:11)4. Mânia (Proverbe 15:18; 30:33), iuţimea (Proverbe 16:28; 29:22)Dacă elimini cauza, Dumnezeu îţi schimbă duşmanii în prieteni (Proverbe 16:7) şi invers(I Împăraţi 11; Iov 22:21)C. Efectele certurilor (zăvoarele - Proverbe 18:19)1. Cearta este păcat: (Proverbe17:19), iar supărarea un rău (Psalmul 37:8), Cearta estemama păcatelor (I Timotei 6:4-5; Iacov 3:16)2. Slujba fără răsplată (Isaia 58:3-5; Filipeni 1:15; I Corinteni 13:3)3. Pierderea mântuirii (Galateni 5:20-21; II Timotei 2:14) D. Principii biblice pentru evitarea certurilor1. Fereşte-te de rău (Psalmul 34:13; 12-15; I Timotei 6:5; Proverbe 20:3): a) nu fi gata de ceartă! (Tit 3:2; Proverbe 17:14; 25:8), ci de slujbă (Psalmul108:1) b) nu te amesteca în ceartă! (Proverbe 26:17), nici de la distanţă (Leviticul 19:14) c) nu întreţine cearta! (Proverbe 22:10; 26:20)2. Cearta nu apartine vieţii Bisericii. În lb. greaca nereligioasă „eris” nu era consideratăceva rău, căci la pagâni era socotită necesară lupta dintre bine şi rău (Tit 3:3). Este admisănumai mustrarea şi certarea cu autoritate (Leviticul 19:17; Marcu 1:25; II Timotei 4:2),nu disputa (Iuda 1:9) ci evitarea certurilor (Proverbe 17:1; Romani 12:17-21) Dragosteaeste mediul sacru al credincioşilor (Matei 5:43-48). În Biserică nu există vrajmaşie (ICorinteni 11:16; II Timotei 2:24; Tit 1:13)3. Instituirea de înţelegeri, legi; respectarea lor evită cearta (Fapte 18:14-15; Luca12:13-14; I Corinteni 6:1-6; Proverbe 18:18; Deuteronomul 21:5; I Împăraţi 3) 27
  28. 28. 4. Duşmanii creştinului: Diavolul (I Petru 5:8; Genesa 3:15); lumea (Iacov 4:4; Romani8:7) II. EXEMPLE BIBLICEA. Exemple negative1. Turnul Babel – o ceartă generată de planuri rele (Genesa 11:7)2. Doi evrei – atitudini specifice certurilor (Exodul 2:13-14)3. Masa şi Meriba – „locul certei cu Dumnezeu” (Exodul 17:7)4. Fiul unei femei israelite – o ceartă aspru pedepsită (Leviticul 24:10-14)5. Amnon şi Tamar – o cauză imorală (II Samuel 13:15)6. Ucenicii – o lipsă de maturitate (Luca 22:24)7. Saducheii şi fariseii –diferenţe doctrinare (Faptele Apostolilor 23:9)8. Corintenii – oameni fireşti (I Corinteni 1:11, 3:3; II Corinteni 12:20)B. Exemple pozitive1. Avraam şi Lot – cum poţi evita o ceartă? (Genesa 13:7 )2. Isaac şi filistenii – probleme cu vecinii (Genesa 26:16-22)3. Ghedeon şi efraimiţii – atenţie la certurile dintre neamuri (Judecători 8:1-3)4. David şi Saul - victoria împotriva răului (I Samuel 24:10:15; II Samuel 22:1)5. Ioan Botezătorul – secretul smereniei (Ioan 3:25-31)6. Isus Hristos - folosul înţelepciunii (Matei 12:19; Marcu 8:11-13)7. Ştefan – autoritatea Duhului (Faptele Apostolilor 6:9)8. Ucenicii - călăuzirea Duhului (Faptele Apostolilor 15:2) ÎNCHEIERE1. Cearta trebuie stopată din start, oricare ar fi motivul ei (Romani 13:11-13; Filipeni 2:3).Să nu vă certaţi pe drum! (Genesa 45:24)2. Dumnezeu le face dreptate creştinilor, fără ca ei să se certe (Luca 18:7; Deuteronomul12:10; II Samuel 22:1), de aceea ei trebuie să-L laude pe Domnul (Psalmul 108:1;Proverbe 28:25) 28
  29. 29. Faptele firii pământeşti Lecţia 10 INVIDIA INTRODUCERE1. Zavistia - zelos (lb. greacă) este un resentiment, o invidie pentru succesul altora(Galateni 5:20; I Corinteni 3:3); în alte traduceri apar expresiile: concurenţă, râvnă,rivalitate, gelozie, zel2. Pizmă - phthonos (lb. greacă) este o aversiune, ranchiună faţă de o persoană care are ceva,la care râvneşte cel ce pizmuieşte (Galateni 5:21; I Corinteni 3:3; Iacov 3:14,16; Romani1:29) I. PREZENTAREA. Zelos (are două laturi: una pozitivă şi una negativă, ceva bun ce a degenerat în păcat.Pavel foloseşte expresia apare de 6 ori în sens pozitiv şi de 3 ori în sens negativ, toate cuîndemnul de a te lepăda de ele (Romani 13:13))1. În sens pozitiv, râvna este părerea de rău că cineva are şi eu nu am, dorinţa de a aveaceva mai bun: a) râvna Domnului - entuziasmul permanent a lui Dumnezeu pentru realizareaplanului Său, gelozia pentru poporul Său (Isaia 9:7; Exodul 20:5; Iosua 24:19-20; Iacov 4:5; ICorinteni 10:22) b) râvna (înflăcărarea pentru Dumnezeu) pentru bine ( Psalmul 69:9; 119:139; ICorinteni 14:39,12; I Timotei 3:1; Tit 2:14; I Petru 3:13); râvna în dragoste (I Corinteni12; 13:4; Galateni 5:26; Luca 6.40; Ioan 15:12); gelozia (râvna) spre pocăinţă ( IICorinteni 7:7-11).2. În sens negativ, gelozia ca efect distructiv asupra relaţiilor şi fericirii individului: a) în biserică ( Romani 10:2; I Corinteni 3:3; Filipeni 3:6; Filipeni 1:15-17) b) în familie (Proverbe 6:34-35) c) în societate (Romani 13:13; Tit 3:3; Psalmul 37:1)B. Phthonos ( durerea la vederea norocului altuia, nesuportarea celor mai buni, maidrepţi, mai bogaţi; zelos este o faptă intermediară, iar phthonos este punctul culminant)1. Manifestări -goana (lumii) după vânt (Eclesiastul 4:4; Proverbe 24:1; 21:10; Romani13:13-14; Iacov 3:14-16; I Timotei 6:4; II Corinteni 12:20)2. Phthonos există numai cu conotaţie negativă (Iacov 3:15) în firea pământească (ICorinteni 3:1)3. Phthonos aduce putrezirea - moartea (Proverbe 14:30; Galateni 6:8), de aceea trebuielepădată (I Petru 2:1) II. EXEMPLE BIBLICEA. Exemple negative1. Cain – o ispită nebiruită (Genesa 4:7)2. Esau – pizma şi manifestările ei (Genesa 27:41)3. Fiii lui Iacov – invidia celor răi (Genesa 37:11)4. Rahela – rivalităţi (Genesa 30:1)5. Core, Dan, Abiram – neacceptarea locului secund (Numeri 16; Psalmul 106:16); lapolul opus Iosua (Numeri 11:27, 29)6. Saul – de la pizmă la ucidere (I Samuel 18)7. Cele două imorale - nebunia şi răutatea pizmei (I Împăraţi 3:16-28) 29
  30. 30. 8. Filistenii – invidia pe criterii de progres economic (Genesa 26:14)9. Iudeii – pizma pe motive religioase (Faptele Apostolilor 17:5; Galateni 4:17-18)10. Corintenii – retardări spirituale (I Corinteni 1:3)11. Saul (Pavel) – din neştiinţă în necredinţă (Filipeni 3:6; 4:7; I Timotei 1:13)B. Exemple pozitive1. Isus – râvna Duhului (Ioan 2: 12-17)2. Lazăr – lipsa invidiei L(uca 16:15,21)3. Corintenii şi macedonenii în dărnicie – o întrecere cu dragoste în fapte bune (IICorinteni 8,9)4. Tit şi echipa de slujitori – o luptă pentru o lucrare cât mai bună (II Corinteni 8:16- 22)5. Pavel – o dorinţă de o viaţă (I Corinteni 15:9-10; II Corinteni 10:12-16;11:2) ÎNCHEIERE1. Râvna bună trebuie dezvoltată (II Corinteni 8:7, 16-22; Romani 12:8)2. Dragostea şi înţelepciunea de sus este plină de râvnă, dar fără invidie (Efeseni 6:15;Luca 6:40; Marcu 10:43-45; I Timotei 3) spre deosebire de ura şi înţelepciunea demonică -phthonos (Faptele Apostolilor 7:54, 57-59; 22:3)3. Modelul divin - să devii ca Isus (Romani 8:29), are râvnă pentru adevăr şi dreptate(Psalmul 45:7, 17); modelul satanic – să devii mai mare ca fiii lui Dumnezeu (Isaia14:13-14), are gelozie şi invidie păcătoasă (Isaia 14:15) 30
  31. 31. Faptele firii pământeşti Lecţiile 11-12 MÂNIA INTRODUCERE1. Mânia - thumos (lb. greacă) este o furie explozivă (o explozie), umană, divină,demonică sau animală. Alte expresii: supărare, criză de furie, irascibilitate, nervozitate,atitudine ostilă – în special ca mânie umană păcătoasă (Galateni 5:20; Coloseni 3:8; IICorinteni 12:20)2. Există mânie: a) pozitivă - o explozie ce îndepărtează, forţând un obstacol sau o indignarenobilă; nu te poţi împotrivi răului fără thumos b) negativă - o explozie nimicitoare ce distruge, un impuls violent lipsit deraţiune, o nebunie de scurtă durată, manifestată prin cuvinte şi fapte violente; fierbereafiinţei; furia turbată a unui animal). I. PREZENTARE (o forţă suplimentară ce cuplează energiile latente)A. Mânia păcătoasă (a cărnii; copii ai mâniei; răspuns la atacul asupra Eului- Efeseni2:3)1. Cauze care provoacă, aţâţă, mânia umană (există o mânie satanică mare – Apocalipsa12:12): a) vorbirea aspră, negândită, necalculată (Proverbe 15:1; Eclesiastul 5:5-6; I Samuel1:6) b) existenţa răului în lume (Psalmul 37:1, 7) c) prietenia cu cei mânioşi (Proverbe 22:24-25) d) întărâtarea copiilor (Efeseni 6:4) e) neînţelegerea hotărârilor divine (Ezechel 3:14; Isaia 8:21; Luca 15:28;Deuteronomul 29:29) Există oameni iuţi la mânie (Proverbe 14:17; 15:18; 27:4), sau înceţi la mânie(Proverbe 12:16; 16:32; Eclesiastul 7:9)2. Cauze care potolesc, sting mânia: a) vorbirea cu înţelepciune (Proverbe 15:1; 16:14; 29:8; Judecători 8:3) b) oferirea de daruri (Proverbe 21:14; Iona 4:6) c) absenţa pentru un timp (Genesa 27:44) d) existenţa dragostei (I Corinteni 13:5) e) aplicarea pedepsei (Proverbe 19:19) Mânia păcătoasă trebuie eliminată (Efeseni 4:31; Coloseni 3:8)B. Mania sfântă (atac asupra Lui; mânia Domnului - Psalmul 7:11)1. Cauze declanşatoare: pentru Dumnezeu (Romani 1:18; Ieremia 30:24; Apocalipsa19;15; 15:1 16:19); pentru oameni sfinţi (Psalmul 119:53; II Corinteni 7:11): a) vederea păcatului (Exodul 32:9, 19; Isaia 57:17; 64:5); neascultarea (Numeri31:14; II Împăraţi 3:27) b) absenţa mijlocitorilor (Exodul 32:10-11; Evrei 7:25) c) vremea mâniei (Daniel 8:19; Proverbe 11:4; Iov 35:15) Dumnezeu vrea ca şi noi să fim înceţi la mânie (Numeri 14:18; Exodul 34:6; Iacov1:19; Proverbe 14:23)2. Cauze ale încetării, potolirii mâniei: 31
  32. 32. a) aplicarea pedepsei divine prin folosirea „armelor mâniei” (Isaia 13:5; Ieremia 50:25) b) trecerea vremii (Zaharia 1:12:13) c) rezolvarea problemelor (Isaia 27:4-5) Dumnezeu, în mânie, poate pedepsi apocaliptic; noi, Biserica, cel mult prinexcomunicare. Dumnezeu are mânie trecătoare - thumos (Psalmul 30:5; 85:5; 102:10) şi veşnică -orge (Romani 2:8; Ioan 3:36)C. Efectele mâniei (Iacov 1:20)1. Mânia păcătoasă: pedeapsa gheenei (Matei 5:28)2. Mânia sfântă: împotrivirea faţă de păcat (Efeseni 4:26) II. EXEMPLE BIBLICEA.Cazuri negative1. Cain – primul mânios (Genesa 4:5-8, 9)2. Iacov – o supărare în necunoştinţă de cauză (Genesa 31:36-42; 34:7; 49:6)3. Potifar – o mânie nedreaptă (Genesa 39:19-20)4. Naaman – o mânie pripită (II Împăraţi 5:11)5. Eliab - mânia în depresie (I Samuel: 17:28)6. Saul – mânia celui demonizat (I Samuel 18:8; 20:34)7. Nabal –omul veşnic mânios (II Samuel 25:13, 22)8. Abner – mânia celui vinovat (II Samuel 3:8)9. David – o mânie fără pricepere (I Cronici 13:11)10. Iona – o mânie ce doreşte moartea (Iona 4:1,4)11. Ozia – o mânie cu urmări grele (II Cronici 26:19)12. Nebucadneţar – mânia împăratului, un vestitor al morţii (Daniel 2:12)13. Ahaşveroş –mânia provocată de cei mai apropiaţi colaboratori (Estera 1:12; 2:1; 7:10)14. Irod – mânia răzbunătoare (Matei 2:16)15. Fariseii – o mânie pe motive religioase (Ioan 7:23)16. Fruntaşul sinagogii – mânia omului fără pricepere duhovnicească (Luca 13:14)17. Cei 10 ucenici – mânia mândriei (Marcu 10:41)B.Cazuri pozitive1. Iacov – un răspuns înţelept (Genesa 30:2)2. Moise –„ mânia celui blând” (Exodul 16:20; Leviticul 10:16)3. Saul – „mânia Duhului” (I Samuel 11:6)4. David - mânia unui tată (II Samuel 13:21)5. Elisei – impulsul duhului înfocat (II Împăraţi 13:19)6. Isus Hristos – mânia întemeiată (Marcu 3:5; 10:14; Apocalipsa 6:16)7. Dumnezeu – dreapta mânie a judecăţii divine (Exodul 4:14; Apocalipsa 11:18; 14:10) ÎNCHEIERE1. Mânia păcătoasă este nepotrivită pentru cei credincioşi (I Tesaloniceni 5:8-9). Eitrebuie să facă slujba fără mânie (I Timotei 2:8), în dragoste, componenta de bază aDuhului Sfânt (I Corinteni 13:5)2. Mânia sfântă (cu răzbunare) este a lui Dumnezeu (Romani 12:19), pentru noi (mâniasfântă) este necesară doar pentru a ne împotrivi păcatului (Efeseni 4:26, 31) 32
  33. 33. Faptele firii pământeşti Lecţia 13 CLEVETIREA INTRODUCERE1. Termeni: clevetirea (II Timotei 3:3); bârfa (Romani 1:30); vorbirea de rău (II Corinteni12:20); defăimarea (I Corinteni 5:11; 6:10)2. Clevetirea - calomnie, bârfeală, defăimare, ponegrire; o vorbire de rău, sub influenţaunui duh demonic, de regulă în absenţa acelei persoane. I. PREZENTAREA. Ispitele clevetirii (simptomele bolii, cauze declanşatoare)1. Vorbirea uşuratică (Proverbe 12:18); dulce (Proverbe 26:22), în special la femei (I Timotei5:13; Tit 2:3)2. O extindere a neîntelegerilor familiale (Psalmul 50:20)3. O formă a luptelor de partide (I Corinteni 10:30; Proverbe 26:20; I Timotei 6:4;Proverbe 30:10)4. Împotrivirea faţă de adevăr, faţă de bine (I Petru 3:16) Există vorbire de rău pe drept (I Timotei 6:1), dar nu e de competenţa noastră, ci ajudecăţii oficiale (Iacov 4:11)B. Efectele clevetirii (nebunia - Proverbe 10:18; 11:12)1. Distruge credincioşia, încrederea şi confidenţa (Proverbe 11:13; 25:23)2. Afectează negativ Cuvântul, lucrarea, Biserica (Tit 2:5; I Timotei 6:1)3. Pierderea mântuirii - moartea veşnică (Romani 1:30, 32) Dumnezeu ne ocroteşte de clevetitori (Psalmul 31:20)C. Eliminarea clevetirii (Exodul 23:1; Leviticul 19:14,16; Galateni 3:8)1. Interzicerea prin lege, la nivel de conducere: David (Psalmul 101:5); Nebucadneţar(Daniel 3:27); Dumnezeu prin porunca a III-a (Exodul 20:7)2. Ruperea legăturilor cu clevetitorii (Proverbe 20:19; Eclesiastul 7:20-21)3. Renunţarea totală şi hotărâtă (Leviticul 19:16; Coloseni 3:8) Clevetirea trebuie să dispară din Biserică (Efeseni 4:31) II. EXEMPLE BIBLICEA. Exemple negative1. Aaron şi Maria – vorbe nechibzuite (Numeri 12:1-12)2. Gaal fiul lui Ebed – învinuiri vinovate (Judecători 9:26-41)3. Duşmanii lui David – oameni răi (Psalmul 31:13-16; 41:5-8)4. Tiba – clevetirea celui lacom (II Samuel 16:1-4, 19-30)5. Duşmanii lui Ieremia – împotrivitori ai adevărului (Ieremia 18:18,23)6. Iudei - atitudini ale lipsei de cunoaştere reală (Ioan 7:12; Matei 16)7. Iudaizatorii – împotrivitori ai Evangheliei (Faptele Apostolilor 19:9)8. Corintenii „fireşti” – influenţe şi interese personale (II Corinteni 12:20)9. Imeneu şi Filet – cazul unor apostaţi (II Timotei 2:16-17)10. Diotref – răutatea clevetitorului (III Ioan 1:10)B. Exemple pozitive1. Balaam - o imagine prin Duhul Domnului (Numeri 23:7-10, 20-21)2. Moise – a ierta cu iubire (Numeri 12:13) 33
  34. 34. 3. Isus Hristos: învăţătura (Matei 18:10); acceptarea (Marcu 9:12); trăirea (Ioan 8:26)4. Pavel- o slujire în orice condiţii (II Corinteni 12:10; 6:3; 8:20)5. Ioan – o atitudine părintească (III Ioan 1:6-12) ÎNCHEIERE1. Pe muntele Împărăţiei nu există clevetitori; clevetirea trebuie total eliminată (Psalmul 15:3;Tit 3:2; I Petru 2:1)2. Păziţi-vă de clevetitori! (I Corinteni 4:13; Luca 6:28; Matei 5:11-12) 34
  35. 35. Faptele firii pământeşti Lecţiile 14-15 MINCIUNA INTRODUCERE1. Minciuna este un neadevăr, o declaraţie falsă cu scopul de a înşela pe cineva (Isaia28:15; Proverbe 14:25), condamnată de porunca a IX-a (Exodul 20:16)2. Minciuna din Eden (Genesa 3:4), de la Diavolul (Ioan 8:44), se formează în inimă(Matei 15:19)3. Dumnezeu nu poate să mintă (Tit 1:2), El este adevărul (Numeri 23:19) I. PREZENTAREA. Forme ale minciunii (fenomen de masă - Osea 4:2; în creştere - Osea 12:1)1. Mărturie mincinoasă (Exodul 23:1; Proverbe 12:17; 14:5, 25); jurăminte mincinoase(Psalmul 139:20)2. Proorocie mincinoasă (Isaia 9:15; Ezechiel 13:6; Ieremia 14:14; Matei 24:11; II Petru2:1); profeţii mincinoşi sunt vorbiţi de bine şi creează o imagine falsă (Luca 6:26; Ieremia28:15; Mica 2:11;3. Hristoşi mincinoşi (Matei 24:24); apostoli mincinoşi (II Corinteni 11:13); învăţătorimincinoşi (II Petru 2:1); evanghelişti „mincinoşi” (Galateni 1:7-9; Proverbe 30:6)4. Afaceri mincinoase - cântar fals (Proverbe 11:18; 20:23; 21:6; Osea 12:7; Mica6:10-13)5. Fariseismul - falsa neprihănire (I Ioan 1:10; 2:4; Iacov 3:14); slujirea fariseică(Ezechel 13:19)6. Prietenii false - spionaj, încredere trădată (Proverbe 10:18; 27:6; 31:30; Exodul 22:16)7. Literatură mitologică, basme (Ieremia 8:8)8. Divertisment (Proverbe 20:17; Osea 7:3); idoli mincinoşi (Habacuc 2:18; Ieremia 10:14;Romani 1:25)B. Efectele minciunii (avantaje şi dezavantaje - Osea 10:13)1. Se transmite ereditar (Ieremia 16:19; Psalmul 58:3) şi se cultivă (Psalmul 24:4;Proverbe 29:12)2. Aduce avantaje imediate, dar efemere (Proverbe 20:17; Isaia 32:6,7,10; Proverbe12:19)3. Atrage pedepsa divină - moartea (Proverbe 12:19; 19:5,9; Ezechiel 13:9; Psalmul 5:6;Apocalipsa 21:8)4. Înşeală – lovesc ca un buzdugan, ca o sabie sau ca o săgeată (Proverbe 25:18; Ieremia9:3,8; II Corinteni 11:26). Cauzează autoînşelare (II Timotei 3:13). Uneori adevărul econsiderat minciună (II Împăraţi 9:12; II Cronici 6:8) II. ELIMINAREA. Din viaţa personală (inimă - Ieremia 17:9)1. Urăşte minciuna! (Proverbe 13:5; Psalmul 119:104, 163)2. Lasă-te de ea! (Efeseni 4:25; Coloseni 3:9), cu desăvârşire (I Ioan 2:21; Psalmul 34:13;Proverbe 24:28)B. Din comunitate, societate (păziti-vă Matei 7:15)1. Promovarea adevărului (Proverbe 12:17; Romani 1:28,29), dezaprobarea minciunii(Proverbe 19:22) 35
  36. 36. 2. Disciplinare (Deuteronomul 19:14-21; Proverbe 29:12)3. Judecata divină (Apocalipsa 21:8, 27 ; 22:15) III. EXEMPLE BIBLICEA. Exemple negative (de minciună)1. Satan – tatăl minciunii (Ioan 8:44; Genesa 3:4)2. Cain – minciuna criminalului (I Ioan 3:12; Genesa 4:9)3. Avraam – o minciună pe jumătate (Genesa 20:2, 10-12)4. Isaac - o minciună moştenită (Genesa 26:7)5. Rebeca şi Iacov – minciuni în familie (Genesa 27:12,13,24,36)6. Laban – o înşelare pentru un mincinos (Genesa 29:23)7. Faraon – promisiuni nerespectate (Exodul 7-9; 8:29)8. Acan – minciuna lăcomiei (Iosua 7:11, 20-21)9. Gabaoniţii – a minţi de frică (Iosua 9: 6-24)10. Samson – minciuna în ziua ispitei (Judecători 16:10,13)11. Prorocul din Betel – minciuni „binevoitoare” (I Împăraţi 13:18)12. Duhuri de minciună/prorocii lui Ahab – proroci plătiţi ( I Împăraţi 22:22,23; IICronici 18:21,22)13. Hanania – un proroc „bun” (Ieremia 28:2-4,15-17)14. Petru – slăbiciunea omenească (Matei 26:69-75)15. Anania şi Safira – minciuna premeditată (Faptele Apostolilor 5:1-11)16. Prorocul mincinos – o minciună pentru toată lumea (II Tesaloniceni 2:11; Apocalipsa13:14)B. Exemple pozitive (eliminare, protecţie - Proverbe 6:19; 12:22)1. Dumnezeu nu minte (I Samuel 15:29), ştie când se minte (II Corinteni 11:31) şipedepseşte (Psalmul 5:6)2. Iov – omul care s-a angajat să nu mintă (Iov 24:25; 42:7)3. Isus Hristos - Adevărul (Matei 22:16; Ioan 7:6,10; 18:37-38; 19:9)4. Pavel – o conştiinţă curată (Romani 9:1; I Timotei 2:7)5. Cei 144000 – oamenii adevărului (Apocalipsa 14:5) ÎNCHEIERE1. Trăim în lumea minciunii, dar trebuie să ieşim din ea, desfăcându-ne legăturile (Isaia5:18); Diavolul este tata, iar oamenii mama minciunii (Ioan 8:44; Apocalipsa 22:15)2. Trebuie să renunţăm total la minciună (Efeseni 4:25; II Ioan 1:4; Proverbe 17:7) 36
  37. 37. Faptele firii pământeşti Lecţia 16 NEMULŢUMIREA INTRODUCERE1. Nemulţumirea (cârtirea) este starea de spirit ce caracterizează o persoană ale căreidorinţe, pofte, planuri nu s-au realizat (II Timotei 3:2; Iuda 16). O atitudine sub influenţadiavolului.2. Nemulţumirea este opusul mulţumirii (absenţa mulţumirii) I . PREZENTAREA. Cauze (acuzele oamenilor împotriva semenilor - Faptele Apostolilor 6:1; împotrivaDomnului - Exodul 16:7)1. Neîmplinirea dorinţelor dintre conducători şi conduşi (I Petru 2:18; Iosua 9:18; Luca3:14)2. Slujirea (I Petru 4:9; Luca 10:39-42; Faptele Apostolilor 10:29)3. Fariseismul (Luca 5:30; 15:2; 19:7); exemplu: fariseul şi vameşul (Luca 18:10-13)4. Neînţelegerea voii divine (Ioan 6:41; Matei 20:11)5. Nebunia (Proverbe 19:3)6. Poftele nesăbuite (I Timotei 6:7-10; Iuda 8-16).B. Forme de manifestare1. Comentarii, vorbiri de rău (Luca 5:30; Ioan 6:60)2. Acte de mânie, răzbunare (Iona 4:1-3)3. Dezbinări (Iuda 19; Ioan 6:66)C. Efecte (în general negative, cu unele mici excepţii - Faptele Apostolilor 6:2-4)1. Rătăcirea spirituală (Romani 1:21; Iuda 11)2. Pedeapsa divină (I Corinteni 10:10; Numeri 16:45) II. ELIMINAREA. Metode de tratare a nemulţumirii (Iona 2:9; 4:2)1. Împlinire, învăţătură (Exodul 17:4-7; Numeri 17:5,10; Isaia 29:24; Luca 6:35)2. Neîmplinire, pedeapsă (Psalmul 112:10; Romani 2:8-9)B. Cultivarea mulţumirii (jertfa de mulţumire, se toarnă peste arderea de tot - Leviticul6:12; 19:5)1. Motive pentru a fi mulţumitori (Filipeni 2:14; Romani 8:28; Evrei 13:5; II Corinteni2:14; Romani 7:25; I Corinteni 15:57)2. Formele prin care ne manifestăm mulţumirea: a) rugăciunea (Filipeni 4:6; I Tesaloniceni 1:2) b) cântarea (Coloseni 3:16) c) starea de mulţumire (Efeseni 5:4; I Tesaloniceni 2:13)3. Efectele mulţumirii (Proverbe 15:15; Psalmul 21:2) III. EXEMPLE BIBLICEA. Nemulţumire1. Israel – un popor mereu nemulţumit (Exodul 15:24 - Mara; 16:2,9,12 - Sin; Numeri14:2,3; 27-35 - Cades; 16:11,41,44-50)2. Biserica - (re)verifică-ţi motivele de nemulţumire! (Faptele Apostolilor 6:1-4; Iuda 19)B. Mulţumire (Eclesiastul 6:9; Efeseni 5:20; I Tesaloniceni 5:18; Habacuc 3:17-18) 37
  38. 38. 1. Un samaritean – cel ce ştie să mulţumească (Luca 17:16)2. Pavel – omul care este mulţumit în orice stare materială (Filipeni 4:11-13) ÎNCHEIERE1. Să ne arătăm mulţumitori, căci avem motive reale (Evrei 12:28-29)2. Să nu cârtim, pentru că este un păcat cu efecte catastrofale (I Corinteni 10:10) 38
  39. 39. Faptele firii pământeşti Lecţia 17 DEZBINĂRILE, CERTURILE DE PARTIDEINTRODUCERE1. Dezbinarea - dichostasia (lb. greacă): răzvrătire, disensiune, facţiune, prin întroducereade învăţături amăgitoare ce nu se sprijină pe Cuvânt2. Certurile de partide - hairesis (lb. greacă): erezii, spirit de partidă; divizarea îninteriorul adunării în grupuri egoiste care distrug unitatea (Galateni 5:20) I. PREZENTAREA. Forme de manifestare:1. Răspândirea de învăţături false cu scopul de câştig (Faptele Apostolilor 20:30; Filipeni1:15; I Petru 2:1; Romani 16:18)2. Nemulţumiri, proteste, boicotări (Iuda 19; Iacov 4:1; Numeri 16:1293. Exploatarea greşelilor, lipsa îngăduinţei/dragostei (Proverbe 16:28; 17:9)4. Lupta pentru putere (Proverbe 28:2; I Samuel 18:8-9). Există situaţii când Dumnezeupune un duh de dezbinare între cei răi (Zaharia 8:10)B. Efecte (urmări, rezultate)1. Nimicirea părţilor: împărăţie, cetate, casă (Matei 12:25-26; Psalmul 37:38)2. Stări partizane - grupuri ce acceptă un singur curent (greşit) de gândire, lipsite decomunicare (II Tesaloniceni 3:6; Iuda 19; II Corinteni 12:20; I Corinteni 11:17-19)3. Pedeapsa veşnică (Galateni 5:20; Proverbe 6:14-19) II. EXEMPLE BIBLICEA. Dezbinări1. Core, Datan, Abiram – o dezbinare în adunarea lui Israel (Numeri 16:3,8-14,24-27)2. Abimelec – Sihem – o dezbinare între cei răi (Judecători 9:23)3. Roboam – Ieroboam – o dezbinare îngăduită de Domnul drept pedeapsă (I Împăraţi12:24)4. Tibni – Omri – o luptă pentru tron (I Împăraţi 16:21)5. Partidele religioase iudaice: dezbinări interdoctrinare (Faptele Apostolilor 5:17; 23:9;26:5); dezbinări prin împotrivirea la învăţătura sfântă (Ioan 7:43; Faptele Apostolilor9:16; 10:19; 14:4)6. Apostolii – dispute pentru întâietate (Luca 22:24)7. Corintenii – dezbinări între cei fireşti (I Corinteni 1:11; 3:3-9)B. Separarea binelui de rău (o atitudine corectă, ce nu crează numai partide, ci o calebună - Faptele Apostolilor 24:14)1. Forme de manifestare (Romani 16:17-18; Tit 3:10; Faptele Apostolilor 28:22; IITesaloniceni 3:6-15; Matei 18:15-17)2. Are ca efect nimicirea lucrărilor rele (Luca 12:51-53; I Ioan 3:8; II Ioan 1:10-11)3. Exemple biblice: Israel (Numeri 16:21); Biserica (Faptele Apostolilor 19:9) ÎNCHEIERE1. În trup nu trebuie să fie dezbinări (I Corinteni 12:25), dar în popor există (I Corinteni11:18.19; Galateni 4:29-30; Romani 12:18 şi I Corinteni 11:16 şi Filipeni 3:15-18).„Depărtaţi-vă de cei ce aduc dezbinări” (Romani 16:17)2. Părtăşia credincioşilor este cu Dumnezeu şi cu Biserica (I Ioan 1:3-7; I Corinteni 1:10) 39
  40. 40. Faptele firii pământeşti Lecţia 18 FURTUL, LĂCOMIA INTRODUCERE1. Cuprinde categoria: furtişaguri, înşelăciune, hoţii, lăcomii de avere/de bani (Ieremia6:13)2. Sunt interzise de porunca a VIII-a: „Să nu furi!” (Exodul 20:15) şi de porunca a X-a:„Să nu pofteşti!” (Exodul 20:17) I. PREZENTAREA. Motivele furtului şi ale lăcomiei1. O atitudine a inimii (Matei 15:19), o poftă satanică, firească (Apocalipsa 9:21, Iacov4:1-2)2. Sărăcia, foamea (Proverbe 30:9)3. Obţinerea de bunuri pentru a fi jertfite Domnului (Maleahi 1:13) Furturile sunt asociate cu păcate grele (Osea 4:2)B. Formele de manifestare1. Haina lăcomiei (I Tesaloniceni 2:5): a) în familie (Proverbe 28:24) b) în societate (Ezechiel 22:27)2. Lăcomia de avere (Luca 12:13-2)3. Lăcomia de bani (I Corinteni 5:10): a) afaceri (Mica 7:3) b) slujbe religioase (Tit 1:7; II Petru 2:3)4. Lăcomia de mâncare (Proverbe 23:1-3)5. Furtul de persoane/răpiri (Exodul 21:16)C. Efecte, urmări (o închinare la idoli - Coloseni 3:5)1. Certuri, tulburări (Proverbe 28:25; 15:27)2. Atrag mânia şi pedeapsa divină (Isaia 57:17; I Corinteni 6:10; Proverbe 1:10-19; ITimotei 6:10) II. EXEMPLE BIBLICEA. Exemple negative1. Eva – prima poftă (Genesa 3:6)2. Iacov – un furt intelectual (Genesa 27)3. Rahela – un furt idolatru (Genesa 31:19)4. Balaam – lăcomia de bani pe fond religios (II Petru 2:14; Iuda 11; Numeri 22:7-8,17;24:11)5. Acan – furtul ce aduce moartea (Iosua 7:20-21)6. Mica şi levitul – sponsori şi păstori idolatri şi lacomi (Judecători 17-18)7. Fiii lui Eli – o afacere religioasă (I Samuel 2:12-17)8. David – lăcomia curviei (II Samuel 12:4,9)9. Ahab – poftirea averii aproapelui (I Împăraţi 21:2-6,19)10. Ghehazi – lăcomia ce aduce lepra (II Împăraţi 5:20, 27)B. Exemple pozitive1. Avraam – bogatul fără lăcomie (Genesa 14:22-24)2. Samuel – judecătorul ce nu a putut fi mituit (I Samuel 12:3-5) 40
  41. 41. 3. Oastea lui David – oameni săraci, dar care nu fură (I Samuel 25:15) ÎNCHEIERE1. Furtul este arta diavolului (Ioan 10:10), de aceea este necesar să lepădăm iubirea desine şi să ne iubim aproapele cu fapta (Efeseni 4:28; Matei 6:19-20)2. Integritatea lui Isus şi a Bisericii cuprinde şi acest domeniu (Ioan 14:30; Tit 2:10) 41
  42. 42. Faptele firii pământeşti Lecţia 19 ÎMBUIBAREA INTRODUCERE1. Îmbuibările - kömos (lb. greacă): benchetuire, chefuri, mese la care au loc un consumexcesiv şi risipă de alimente, combinate cu beţii şi alte destrăbălări2. Îmbuibarea reprezintă hrănirea pervertită de Satan, părtăşia de la masă, schimbată înospăţ şi în trezirea poftelor trupeşti (Galateni 5:21; I Petru 4:3) I. PREZENTAREA. Forme de manifestare (domnia trupului - Eclesiastul 2:10)1. Ospeţele (Eclesiastul 10:16,17; I Petru 4:3-4; Proverbe 23:20)2. Alimentaţia abundentă, în special cu carne (Psalmul 78:29-31; Numeri 11:4-5,13)3. Trăirea numai pentru pântece - o deşertăciune (Eclesiastul 6:7; 5:17-18; Luca 17:28;Hagai 1:5-6)B. Efecte1. Declanşează diferite pofte (II Petru 2:14)2. Afectează normalitatea vieţii (iProverbe 23:21; Eclesiastul 5:12)3. Omul devine carnal - spiritul este suprimat (Psalmul 5:12; Iuda 12,13; Proverbe 30:9) II. ELIMINAREA. Procedee (principii biblice - Coloseni 2:16; Galateni 5:13; Romani 13:13)1. Să-ţi iei partea ta! (Eclesiastul 5:19), pâinea noastră (Matei 6:11), dar trebuie să fimatenţi şi la cugetul altora (I Corinteni 10:25-27)2. Meniul recomandat este cel vegetarian (Genesa 1:29; Rut 2:14; Genesa 9:3; Exodul16:8,12; Deuteronom 12:15; Romani 14:21)3. Abstinenţa – educaţia trupului (Deuteronomul 9:9; Daniel 10:3). Alimente interzise(Israel/Biserica): animale necurate (Leviticul 11:1-42), sânge (Leviticul 17; FapteleApostolilor 15), grăsime (Leviticul 7:22-27), animale sfâşiate (Exodul 22:31), animalemoarte (Leviticul 22:8)B. Efecte1. Potolirea foamei (Exodul 16:4) şi protejarea celor mai slabi, în dragoste, fărăprejudecăţi: (Romani 14)2. Susţine sănătatea şi produce bucurie (Daniel 1:15)3. Conferă trupului statutul de templu sfânt (Daniel 9:3; Romani 14:17; Eclesiastul2:24,26) III. EXEMPLE BIBLICEA. Negative1. Împăraţi: a) Faraon – o zi onomastică (Genesa 40:20-22) b) Saul – o masă cu ceartă (I Samuel 20:24) c) Ahaşveroş – un ospăţ cu divorţ (Estera 1:5) d) Belşaţar – o petrecere profană (Daniel 5:1-69) e) Irod – o zi cu pofte şi amintiri vinovate (Marcu 6:22-24)2. Samson – un ospăţ lipsit de dragoste şi bucurie (Judecători 14:12,17)3. Nabal – ospăţul celui rău (I Samuel 25:36-37)B. Pozitive (atenţie la slobozenie! - I Corinteni 8:9-13) 42
  43. 43. 1. Iacov – o hrană suficientă vieţii (Genesa 28:20)2. Daniel- un meniu vegetarian (Daniel 1:13-15)3. Sărbătoarea Purim - serbările evreilor (Estera 9:17-19,22)4. Ioan Botezătorul - o masă simplă în permanenţă (Matei 3:4)5. Isus şi ospeţele vameşilor - o masă de dragoste (Luca 5:29-32; Ioan 2:2-11)6. Pavel – un meniu după posibilităţi (Filipeni 4:11-13; Proverbe 15:15; I Corinteni 9:27) ÎNCHEIERE1. Îmbuibarea este o stare dăunătoare sufletului (Luca 21:34; Psalmul 141:4)2. Înfrânarea poftelor dovedeşte o viaţă schimbată (Galateni 5:23; I Petru 4:1-3) şipregăteşte sufletul pentru un ospăţ oferit de Dumnezeu (Isaia 25:6) 43

×