DEPENDENTA* - ADICTIE Ghid pentru Comunităţile care se ocupă de * dependenţa   de jocurile de noroc, dependenţa de sex, de...
observa ca ati dezvoltat “mici depedente”, care uneori pot fi foarte usor punctul de plecare al unor“mai mari depedente”.N...
GHID PENTRU DEPENDENTI              - STUDIUL CELOR 12 PASI -Multumiri:Deşi Paşii îşi au originea în experienţa celor care...
Cei 12 pasiPasul 1. Am admis ca eram neputinciosi in fata adictiei, ca nu mai eram stapani pe viatanoastra.Pasul 2. Am aju...
- Pasul Unu -„Am admis ca eram neputinciosi in fata adictiei – ca nu mai eramstapani pe viata noastra“Orice lucru are un i...
• Ce se intampla atunci cand sunt obsedat de un anumit lucru? Am un anumit tipar de gandire?       Descrie.    • Cand imi ...
astfel de situatie, adevarul este ca trebuie sa trecem si prin acest punct, inainte de a incepe „mareacalatorie” a recuper...
Pe plan exterior, pierderea controlului se identifica adesea cu: arestari, pierderea locului de munca,probleme in familie....
Poate ca ne facem planuri ca dupa ce reusim sa stam abstinenti o perioada indelungata, dupa ce nerealizam anumite idealuri...
Principiul mintii deschise pe care il gasim in Pasul Unu inseamna sa fii gata sa crezi ca exista si un altmod de viata si ...
Multi dintre noi am descoperit ca ne ajuta foarte mult daca scriem ce am inteles din fiecare Pas, atuncicand ne pregatim s...
Frumusetea Pasului Doi este descoperita atunci cand incepem sa ne gandim la ceea ce ar putea fiPuterea Superioara noua ins...
• Am crezut vreodata ca ma pot lasa prada placerii patimei mele in mod controlat? Povesteste        despre incercarile de ...
• Am crezut vreodata in ceva pentru a carui existenta nu aveam o dovada palpabila? Cum a fost        acea experienta?     ...
Este normal ca vietile noastre se vor schimba. Cei mai multi dintre noi vor identifica foarte usorsanatatea mintala in via...
• In ce fel s-a schimbat viata mea de cand am intrat in recuperare? Cred ca este posibil sa ma       schimb si mai mult?Pr...
Pe masura ce ne pregatim sa trecem mai departe la Pasul Trei, vom recapitula care sunt lucrurile pecare le-am castigat luc...
teama ca acest Pas ne va provoca ceva pentru care nu suntem inca pregatiti sau care nu ne vaplacea.O mare semnificatie o a...
Pentru ca am actionat sub imperiul propriei vointe vreme indelungata, abuzand de dreptul nostru de aface alegeri si de a l...
• Au fost momente in recuperarea mea, cand am descoperit, ca aproape fara sa-mi dau seama,        mi-am luat inapoi vointa...
Apoi, se intampla ceva anume ce ne face sa ne schimbam intrega imagine pe care ne-o formaseramdespre Puterea Superioara, s...
mod regulat. Putem folosi o rugaciune sugerata in D.A : „Ia-mi vointa si viata. Calauzeste-ma inrecuperare. Arata-mi cum s...
sa aiba nici un efect pozitiv, este esenta acestui Pas. Putem sa punem in practica principiul spiritual alangajarii prin r...
- Pasul Patru -„Am facut fara teama un inventar moral amanuntit al proprieipersoane”Cei mai multi dintre noi am venit in D...
le mai avem, si, daca ne gandim putin la unele din avantajele pe care le vom avea ca rezultat alparcurgerii Pasului Patru....
Bineinteles ca nu este asa. Avem doar nevoie de putin timp ca sa ne aducem aminte, iar nasul nostruva fi mai mult decat bu...
ai hotarat sa lucrezi la inventar. Roaga-te pentru capacitatea de a fi sincer, fara teama si amanuntit.De-a lungul acestui...
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Ghid 12 pasi
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Ghid 12 pasi

2,980 views

Published on

0 Comments
4 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
2,980
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
3
Actions
Shares
0
Downloads
179
Comments
0
Likes
4
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Ghid 12 pasi

  1. 1. DEPENDENTA* - ADICTIE Ghid pentru Comunităţile care se ocupă de * dependenţa de jocurile de noroc, dependenţa de sex, dependenta emotionala, de tulburările de alimentaţie, de recuperarea din incest sau din alte evenimente traumatice - studiul celor 12 pasiGeneralitatiDe fiecare data cand auzim acest cuvant ne gandim la droguri, alcool, tutun…scapand din vederefaptul ca…pana la urma orice lucru poate da dependenta, intr-o mai mica sau mai mare masura: de lamunca, sex, coca-cola pana la ideea de a fi o mama perfecta.In literatura de specialitate se foloseste des termenul de “adictie”, probabil preluat din limba engleza(limba in care sunt scrise cele mai multe articole si studii). Daca ne vom uita intr-un dictionar englez –roman vom descoperi ca “addiction” poate fi “inclinatie, patima, narav, dependenta”, pe cand daca neuitam intr-un DEX aflam ca termenul “adictie” insemna doar “dependenta fata de un drog, cu tendintacresterii progresive a dozelor”, iar daca vom cauta termenul “dependenta” tot DEX-ul ne arata cainseamna “situatia de a fi dependent; stare, raport de subordonare”, iar din punct de vedere medical“stare de intoxicatie cronica rezultand din absortia repetata a unui drog sau medicament si care semanifesta prin nevoia de a continua aceasta absortie”.Insa…lucrurile in realitate nu stau chiar asa, caci nu numai “substantele chimice” pot crea dependenteomului. in dorinta noastra de a face fata vietii si de a ne descurca, de a fi plini de succes, de “ a fibuni”, chiar “cei mai buni”, ne gasim diverse metode pentru a ne lupta cu stresul zilnic.Ne creem metode cat mai creative pentru a ne lupta cu lucrurile mai putin placute din viata noastra.Folosim des dependenta pentru a face fata fricii noastre interioare de singuratate, de inutilitate, friciica nu suntem suficient de “buni” ca oameni sau in ceea ce facem. Caci, uneori, oricat de plini desucces si glorie am fi, simtim in sufletul nostru aceste lucruri. Orice lucru, chiar si bun, daca estefolosit in exces determina depedenta.Se stie ca mancarea poate da depedenta; daca la inceput o folosim de placere, caci este o placere samananci “ceva bun”, tindem in timp sa o folosim tot mai mult atunci cand suntem stresati saunemultumiti, in dorinta de a regasi acea senzatie de placere, care parca ne aduce si un strop deliniste. Doar ca, in timp, avem nevoie de tot mai multa mancare, caci ne dorim sa obtinem acea “micaplacere” de fiecare data cand viata ne incearca si ne suprasolicita. si sa nu uitam ca pentru multioameni mancarea poate fi un substitut pentru “companie” (tasteful friend).Incercam sa ajungem la fericire luand-o pe scurtaturi si carari necunoscute, fara sa ne gandim ca asaeste posibil sa ajungem intr-o fundatura mai repede! Cu cat o persoana este mai creativa, dar nu stiesa-si foloseasca aceasta creativitate intr-un mod productiv, cu atat este mai predispus sa dezvolteadictii. Cu totii avem acest potential de a dezvolta adictii, caci cu totii suntem fiinte creative siincercam sa facem fata micilor si marilor incercari ale vietii. Uitati-va mai bine in viata d-voastra si veti 1
  2. 2. observa ca ati dezvoltat “mici depedente”, care uneori pot fi foarte usor punctul de plecare al unor“mai mari depedente”.Nu trebuie sa ne pierdem curajul si sa ne resemnam in fata acestor “depedente”, caci asa cumcreativitatea poate duce la dezvoltarea lor, tot ea ne ofera si solutii pentru indepartarea pericolului. sicu cat se actioneaza mai devreme, cu atat sansele sunt mai mari, iar aceasta creativitate poate fifolosita in folosul nostru propriu. Intotdeauna preventia a avut rezultate mai bune decat vindecarea insine.Ce se poate face deci in acest sens?In primul rand trebuie sa aflam posibilele “depedente” prezente in viata noatra, si acest lucru nu sepoate face decat…admitand, mai intai de toate, ca avem acest potential, ca nimeni nu este scutit deacest pericol; si apoi, avand curajul de a ne uita in interiorul nostru ca sa descoperim lucruri de carenicicand n-am fost constienti, lucruri bune si utile, pe care uneori le folosim, desi habar nu avem ca ledetinem; lucruri bune care insa uneori pot genera aceste “depedente”, daca sunt folosite in exces.Dar…ne putem dezvolta modalitati prin care sa luptam impotriva acestor “depedente”, putem invata,de fapt, cum sa ne folosim creativitatea intr-un mod productiv, care sa fie in folosul nostru.Cum in spatele fiecarei adictii se ascunde lupta cu un lucru neplacut al vietii, renuntarea brusca laacea adictie duce la confruntarea cu tot ceea ce a fost ignoratsi ascuns in spatele adictiei,determinand anxietate si intrebarea “Cum vom face fata acum stresului?”Pentru astfel de situatii (si nu numai) exista psihoterapia, caci ea ne poate ajuta sa ne dezvoltamabilitati de a folosi aceasta creativitate in folosul nostru si al celorlalti, caci sa nu uitam ca“depedentele” noastre ii afecteaza si pe cei de langa noi deopotriva. Ei sunt primii care ne atragatentia asupra faptului ca am luat-o pe un drum gresit.Dar…ce forma de psihoterapie ar fi cea mai buna in astfel de situatii?Cu greu se poate raspunde exact la aceasta intrebare, caci psihoterapia, in general este spre folosuloamenilor, si cum oamenii sunt diferiti intre ei si au stiluri diferite, ceea ce i se potriveste unuia, nu ise potriveste si altuia. Existand forme multiple de psihoterapie oamenii au de unde alege. Orice formade terapie te poate ajuta, atat timp cat tu simti ca ti se potriveste, ca ai un sentiment de confort, ca aistabilit o relatie terapeutica eficienta cu terapeutul tau, ca-l simti alaturi de tine si ca ceea ce faci te vaajuta sa cresti, sa te dezvolti ca om. Sa simti ca construiesti ceva pentru tine, dar si pentru ceilalti.Uneori este nevoie nu numai de terapie individuala, ci si de cuplu, de familie, terapie de grup, alaturide folosirea altor activitati care sa ne ajute sa ne desprindem de “depedenta” noatra si sa trecempeste “anxietatea separarii” (tehnici de relaxare, activitati recreative, sportive, etc), caci uneori suntematat de deprinsi cu “depedenta” noatra, incat nu ne putem imagina cum ar fi viata fara ea si pentru cain aceasta “legatura” sunt implicati si cei din jurul nostru (partener, familie).Nu este un proces usor,cere multa energie…pe masura creativitatii noastre! Dar…intotdeauna merita sa faci ceva pentru tinesi pentru cei din viata ta!Niciodata o cutie intreaga de ciocolata nu este la fel de gustoasa, ca osingura bucatica!Articol scris de Dr. Simona Maria DiaconuPsihiatrie pediatricaPsihoterapie, parenting, dezvoltare personala 2
  3. 3. GHID PENTRU DEPENDENTI - STUDIUL CELOR 12 PASI -Multumiri:Deşi Paşii îşi au originea în experienţa celor care mureau din cauza alcoolismului, ceva mai tarziu, ceiDoisprezece Paşi au fost adaptaţi pentru a fi folosiţi de mulţi alţii care au descoperit că acţiunea pecare o sugerează oferă o şansă de recuperare dintr-o varietate de dependenţe şi compulsii; fiecaredintre compulsii poate transforma viaţa oricui într-una dificilă, dacă nu imposibilă [n.tr. 2 –“compulsie” = comportament repetat, asupra căruia se pierde controlul]Comunităţile care se ocupă de dependenţa de jocurile de noroc, de dependenţa de sex, dedependenta emotionala, de tulburările de alimentaţie, de recuperarea din incest sau din alteevenimente traumatice, au folosit cu succes cei Doisprezece Paşi pentru a-i încuraja pe membrii săisă descopere şi să urmeze o cale spirituală de recuperare. Există sute de mii de oameni din toatălumea care, dacă ar fi întrebaţi, ar spune că ei îşi datorează întreaga viaţă celor Doisprezece Paşi iarmembrii familiilor şi prietenii împărtăşesc cu ei bucuria şi eliberarea pe care o experimentează acum.În general, dependentii recunosc că au fost la porţile iadului, dar că au fost traşi înapoi deDoisprezece Paşi simpli. Privind în urmă, cei mai mulţi, dacă nu toţi, vor putea să-şi amintească ocaziidin viaţa lor în care au crezut că nu există nici o putere pe pământ sau în ceruri care să îi elibereze deadictia lor şi că, în consecinţă, sfârşitul lor inevitabil era închisoarea, nebunia sau moartea. Singura lorîntrebare era: Când?Dependenţii în recuperare au experimentat cu toţii posibilitatea de a trăi vieţi abstinente şi, departede a deveni mortal de nesimţitori, au descoperit o energie de a trăi la care puţini dintre cei care nu„au bătut calea lor” pot ajunge. Nimic nu face viaţa să pară mai atractivă decât confruntarea intimăcu moartea – pe care fiecare dintre aceşti oameni a experimentat-o.Cu recunostinta imi amintesc de prilejul in care am avut ocazia sa aflu despre cei Doisprezece Pasiprin care si-au gasit vindecarea multime de oameni aflati in pragul disperarii, si al mortii, ca urmare aneputintei de a se ridica din propriile patimi. De-a lungul vremii, acesti Pasi au fost perfectionati siofera una dintre cele mai bune metode de insanatosire, fizica, somatica, morala si spirituala.Foarte bine elaborat mi s-a parut ghidul de aplicare a celor 12 Pasi si am simtit nevoia sa-l adaptezpentru toate tipurile de dependenta. Prin urmare, ghidul de fata este o adaptare dupa „Ghidulpentru studiul celor 12 pasi” folosit de Grupul PHOENIX – al Alcoolicilor Anonimi din Craiova, carorale multumesc pentru faptul ca au facut posibila versiunea in limba romana a acestuia si postarea peinternet, la indemana tuturor. Multumesc, Ioana! 3
  4. 4. Cei 12 pasiPasul 1. Am admis ca eram neputinciosi in fata adictiei, ca nu mai eram stapani pe viatanoastra.Pasul 2. Am ajuns la credinta ca o Putere superioara noua insine ne-ar putea redasanatatea mintala.Pasul 3. Am hotarat sa ne lasam vointa in grija unui Dumnezeu asa cum si-L inchipuiefiecare dintre noi.Pasul 4. Am facut fara teama un inventar moral amanuntit al propriei persoane.Pasul 5. Am marturisit lui Dumnezeu, noua insine si altei fiinte umane natura exacta agreselilor noastre.Pasul 6. Am consimtit fara rezerve ca Dumnezeu sa ne scape de toate aceste defecte decaracter.Pasul 7. Cu umilinta, I-am cerut sa ne indeparteze defectele.Pasul 8. Am intocmit o lista cu toate persoanele carora le-am facut necazuri si amconsimtit sa reparam aceste rele.Pasul 9. Ne-am reparat greselile direct fata de acele persoane, acolo unde a fost cuputinta, dar nu si cand le-am fi putut face vreun rau lor sau altora.Pasul 10. Ne-am continuat inventarul personal si ne-am recunoscut greselile, de indata cene-am dat seama de ele.Pasul 11. Am cautat, prin rugaciune si meditatie, sa ne intarim contactul constient cuDumnezeu asa cum si-L inchipuie fiecare dintre noi, cerandu-i doar sa ne arate voia Lui ince ne priveste si sa ne dea puterea s-o implinim.Pasul 12. Dupa ce am trait o trezire spirituala ca rezultat al acestor pasi, am incercat satransmitem acest mesaj altor dependenti* si sa punem in aplicare aceste principii in toatedomeniile vietii noastre. 4
  5. 5. - Pasul Unu -„Am admis ca eram neputinciosi in fata adictiei – ca nu mai eramstapani pe viata noastra“Orice lucru are un inceput. Asa se intampla si in cazul Celor 12 Pasi. Primul Pas este inceputulprocesului de recuperare. Vindecarea incepe de aici. Nu putem merge mai departe pana nu parcurgemacest Pas.Unii dintre noi se vor lasa calauziti de intuitie in parcurgerea acestui Pas, altii vor alege o modalitatemai sistematica. Motivele pentru parcurgerea primului Pas vor fi diferite, de la un membru alDependentilor* Anonimi la altul. Poate ca unii dintre noi acum intra in recuperare si tocmai au pierduto batalie lunga si devastatoare cu adictia. Poate ca altii sunt in recuperare de ceva timp, abstinenti,dar au descoperit ca adictia lor a devenit activ in alte domenii ale vietii, fortandu-i sa se confrunte incao data cu neputinta si cu pierderea controlului. Maturizarea nu este intotdeauna motivata de durere;poate ca este doar momentul potrivit sa parcurgem din nou Pasii, incepand astfel un nou stadiu alcalatoriei noastre fara sfarsit spre recuperare.Unii dintre noi vom gasi o oarecare usurare in faptul ca ceea ce ne-a facut sa ajungem atat de jos esteo boala si nu un esec de moralitate. Altora nu le va pasa prea mult care este cauza caderii lor, pur sisimplu vor o iesire.Oricare ar fi cazul, este vremea parcurgerii pasilor. Este vremea sa facem ceva concret, care ne vaajuta sa ne eliberam de dependenta noastra. Speranta noastra este sa ne insusim principiile PasuluiUnu. Vrem ca principiile de capitulare, acceptare, umilinta, bunavointa, sinceritate si minte deschisa,sa devina o parte fundamentala a fiintei noastre.In primul rand, trebuie sa ajungem la capitulare. Sunt o multime de modalitati de a face acest lucru.Pentru unii dintre noi, drumul parcurs pana la Primul Pas a fost de ajuns pentru a ne convinge casingura noastra alegere este capitularea neconditionata. Altii, incep procesul de recuperare chiar dacanu sunt convinsi in totalitate ca sunt dependenti*, sau ca au ajuns la limita de jos. Numai atunci candparcurgem Primul Pas ne convingem cu adevarat ca suntem dependenti*, ca am ajuns la limita de jossi ca trebuie sa capitulam.Inainte de a incepe Primul Pas, trebuie sa fim abstinenti, cu orice pret. Daca suntem nou veniti in D.A,primul lucru pe care trebuie sa-l facem este sa privim la efectele adictiei in viata noastra si trebuie sarenuntam la a savarsi orice actiune care face obiectul dependentei* noastre. Daca avem o perioada deabstinenta si facem din nou Pasul Unu, pentru neputinta si lipsa de control in fata unui anumit tip decomportament, trebuie sa gasim o cale prin care sa ne oprim de la acel comportament. Capitulareanoastra nu trebuie sa fie umbrita de mentinerea in continuare a acelui comportament. ADICTIACeea ce ne face sa fim dependenti* nu este nici cineva sau ceva din afara noastra, nicicomportamentul nostru, ci boala de care suferim – adictia. Este ceva in noi care ne face incapabili sacontrolam felul in care ne lasam prada patimii. Acelasi „ceva” ne face sa ne manifestam obsesiv sinestapanit si in alte domenii ale vietii noastre. Cum putem descoperi daca boala noastra este activa?Atunci cand suntem prinsi in capcana unui comportament obsesiv, nestapanit, egoist; atunci candsuferim indelungate stari depresive, care nu duc decat la o si mai mare decadere fizica, mintala,spirituala si emotionala. • Ce inseamna pentru mine „dependenta*”? • Am observat in ultimul timp ca boala mea este activa? In ce fel? 5
  6. 6. • Ce se intampla atunci cand sunt obsedat de un anumit lucru? Am un anumit tipar de gandire? Descrie. • Cand imi vine in minte ceva, actionez imediat, fara sa ma gandesc la consecinte? In ce alte imprejurari ma comport nestapanit, impulsiv? • In ce fel egocentrismul a afectat atat viata mea cat si pe a celor din jur? • In ce fel am fost afectat de dependenta* din punct de vedere fizic, mintal, spiritual si emotional?Boala noastra se poate manifesta in nenumarate feluri. Atunci cand venim pentru prima oara in D.A,credem ca singura noastra problema este, bineinteles, adictia. Dar, mai tarziu vom descoperi cadependenta ne-a afectat viata in multe alte feluri. • Care este felul specific in care adictia mea s-a manifestat cel mai recent? • In ultimul timp, am fost obsedat de o persoana, un loc sau un lucru? Daca da, in ce fel aceasta obsesie a impiedicat relatiile mele cu alti oameni? • In ce alt mod am fost afectat de aceasta obsesie, fizic, mintal, spiritual sau emotional? NEGAREANegarea este acea componenta a bolii noastre care ne spune ca ….!!? nu suntem bolnavi. Atunci candsuntem in negare, suntem incapabili sa vedem realitatea bolii de care suferim. Intotdeauna nespunem ca lucrurile nu sunt chiar atat de rele. Dam vina pe toti cei din jur: familie, prieteni, colegi,sefi. Ne comparam cu alti dependenti*, care, dupa parerea noastra, sunt mai impatimiti decat noi.Daca am renuntat la dependenta* de ceva timp, ne vom consola spunand ca nimic dincomportamentul nostru de acum nu poate fi mai rau decat cel de pe vremea cand ne lasam pradapatimilor noastre.Una dintre cele mai usoare modalitati de a ne da seama daca suntem sau nu in negare este analizareapropriului comportament, incercand sa ne dam seama daca nu cumva am inceput sa cautam tot felulde scuze pentru felul irational in care ne purtam. • Am inventat diverse scuze neadevarate pentru comportamentul meu? Care au fost acestea? • Am actionat vreodata nestapanit, in urma unei obsesii, iar apoi m-am prefacut ca, de fapt, planuisem sa actionez asa? Cand s-a intamplat asta? • In ce fel am dat vina pe altii pentru propriul meu comportament? • Descrie imprejurari in care ai comparat felul in care se manifesta patima ta, cu felul in care se manifesta la altii. • Cred ca problema mea este destul de grava, fara sa fie nevoie sa ma compar cu altii? • Compar acum vreo manifestare recenta a adictiei mele cu viata mea inainte de a renunta la actiunile dependentei* mele ? • Sunt cumva macinat de gandul ca ar trebui sa stiu mai mult de atat? Cred ca am deja destule informatii despre dependenta* si recuperare ca sa-mi pot infrana comportamentul inainte de a scapa de sub control? • Evit sa intru in procesul de recuperare, pentru ca mi-e frica de rusinea pe care o voi simti atunci cand va trebui sa ma confrunt cu consecintele adictiei mele? Sunt ingrijorat de ceea ce altii vor gandi despre mine? LIMITA DE JOS : DISPERARE SI IZOLAREInevitabil, adictia noastra ne aduce in situatia in care nu mai putem nega ca avem o problema. Zidulde minciuni si iluzii va cadea atunci cand ne vom confrunta, fata in fata, cu cruda realitate –intorsatura dramatica pe care a luat-o viata noastra. Ne vom da seama ca am ajuns sa traim pur sisimplu fara speranta. Vom descoperi ca nu avem prieteni si ca relatiile noastre afective nu sunt decato parodie, un fals. Desi s-ar parea ca totul este pierdut atunci cand descoperim ca am ajuns intr-o 6
  7. 7. astfel de situatie, adevarul este ca trebuie sa trecem si prin acest punct, inainte de a incepe „mareacalatorie” a recuperarii. • Ce criza a vietii mele m-a facut sa intru in recuperare? • Cand mi-am dat seama pentru prima oara ca am probleme? Am incercat sa fac ceva in aceasta privinta? Daca da, descrie ce anume. Daca nu, spune de ce. NEPUTINTANoi dependentii*, avem reactii diferite la auzul cuvantului neputinta. Unii dintre noi recunosc faptul caacest cuvant descrie cel mai bine situatia noastra si atunci cand admitem ca suntem neputinciosi infata adictiei, traim chiar un sentiment de usurare. Altii, resping cu toata puterea acest cuvant, pentruca il asociaza cu slabiciunea sau cu lipsa de caracter. Intelegand ce inseamna neputinta, precum siimportanta vitala pe care o are admiterea ei in recuperarea noastra, vom putea trece peste ideilegresite pe care le avem in legatura cu acest cuvant.Putem spune ca suntem neputinciosi atunci cand nu mai avem nici un fel de control asupra fortei carene conduce viata. Adictia de care suferim este o astfel de forta incontrolabila si manipulatoare. Nuputem reduce sau controla intensitatea dependentei* noastre, nici chiar atunci cand ajungem insituatia de a pierde lucruri sau fiinte care ne sunt foarte dragi. Nu ne putem opri nici macar atuncicand suntem constienti ca dependenta* noastra ne va provoca boli grave. Constatam ca facem lucruripe care nu le-am fi facut niciodata, daca nu am fi fost sub influenta adictiei, si care ne fac sa necutremuram de rusine si oroare atunci cand ne gandim la ele.Adesea, luam hotarari de genul: „nu vreau sa mai fac”, sau „nu voi mai face niciodata“ dar, la primaocazie, ne dam seama ca ne este pur si simplu imposibil sa ne oprim. Poate ca unii dintre noi auincercat sa se abtina de la comportamentul sau adictiv*, avand chiar si succes pentru o scurtaperioada de timp. Dar, daca nu urmam un program riguros de recuperare vom constata ca adictianoasta, netratat corespunzator, ne va aduce in aceeasi stare in care fusesem mai inainte.Pentru a parcurge cu succes Primul Pas, trebuie sa ne demonstram noua insine, cu toata sinceritatea,ca suntem neputinciosi in fata adictiei. • Care este lucrul fata de care ma consider neputincios? • Am facut lucruri, in timp ce ma lasam prada patimii mele, pe care nu le-as fi facut niciodata atunci cand constientizam patima mea? Care sunt acestea? • Ce anume am facut uneori ca sa retraiescstarile pe care mile da dependenta* mea, fapte care in mod normal, sunt impotriva principiilor mele? • In ce fel personalitatea mea se schimba atunci cand sunt sub influenta adictiei? (Exemplu : devin increzut, arogant, violent, pasiv, manipulativ, plangacios, excesiv de vesel…?) • Ii manipulez pe altii cu scopul de a obtine obiectul dependentei* mele ? In ce fel? • Am incercat vreodata sa ma abtin, dar am constatat ca nu pot? • Am incercat vreodata sa ma opresc fara nici un fel de ajutor din partea altcuiva, dar am constatat ca viata este dureroasa, trista si plictisitoare fara adictia* mea, asa ca, perioada mea de abstinenta a fost foarte scurta? Descrie astfel de ocazii. • In ce fel adictia mea mi-a facut rau atat mie, cat si persoanelor din jurul meu? PIERDEREA CONTROLULUIPrimul Pas ne cere sa admitem doua lucruri: unu – eram neputinciosi in fata adictiei; doi – nu maieram stapani pe viata noastra. De fapt, aceste doua lucruri sunt atat de strans legate incat nu putemadmite unul, fara sa-l admitem si pe celalalt.Faptul ca am pierdut controlul asupra vietii noastre este rezultatul neputintei in fata adictiei. Pierdereacontrolului se manifesta pe doua planuri: exterior si interior (sau personal). 7
  8. 8. Pe plan exterior, pierderea controlului se identifica adesea cu: arestari, pierderea locului de munca,probleme in familie. Unii dintre noi au ajuns sa fie arestati; altii nu au fost niciodata capabili samentina o relatie de lunga durata; altii, din cauza dependentei*, au ajuns sa fie respinsi sau alungatide propriile familii.Pe plan interior sau personal, pierderea controlului se identifica cu parerile gresite pe care le avemdespre noi insine, despre lumea in care traim, si despre oamenii care ne sunt apropiati. Exemple depareri gresite: credem ca nu avem nici o valoare; credem ca intregul Univers se invarte in jurul nostru;credem ca nu este datoria noastra sa avem grija de noi insine, ci altcineva trebuie sa o faca; credemca responsabilitatile pe care trebuie sa si le asume un om obisnuit sunt prea grele pentru umeriinostri.De obicei, reactiile pe care le avem fata de diverse evenimente din viata noastra, sunt exagerate.Instabilitatea emotionala este adesea cea mai evidenta dovada a pierderii controlului la nivel interior,personal. • Ce inseamna pentru mine pierderea controlului? • Am fost vreodata arestat sau am avut probleme cu legea din cauza dependentei* mele? • Am facut vreodata ceva pentru care as fi putut fi arestat daca as fi fost prins? Ce? • Ce necazuri am avut la scoala sau la serviciu ca urmare a dependentei* mele? • Ce necazuri am avut in familie ca urmare a dependentei* mele? • Ce necazuri am avut cu prietenii ca urmare a dependentei* mele? • Insist intotdeauna ca lucrurile sa fie asa cum vreau eu? Ce efect a avut acest lucru asupra relatiilor mele cu prietenii sI familia? • Ma intereseaza vreodata sa aud si parerile celorlalti? Ce efect a avut lipsa mea de interes in aceasta privinta asupra relatiilor cu prietenii sI familia? • Accept sa-mi asum responsabilitatea pentru viata si faptele mele? • Sunt capabil sa-mi indeplinesc responsabilitatile zilnice fara sa ma simt coplesit de ele? Daca nu, in ce fel acest lucru mi-a afectat viata? • Ma descurajez la primul semn ca lucrurile nu merg asa cum am planuit? In ce fel acest lucru mi-a afectat viata? • Privesc provocarile ca pe o insulta personala? In ce fel acest lucru mi-a afectat viata? • Intru in panica de fiecare data cand ma aflu intr-o situatie critica? In ce fel acest lucru mi-a afectat viata? • Nu iau in seama semnele care ma avertizeaza ca sanatatea mea este in pericol, gandind ca, poate ca va trece sau se va rezolva de la sine? Descrie astfel de situatii. • Am fost vreodata in pericol, dar am fost incapabil sa ma apar, sau am reactionat cu indiferenta, din cauza ca eram sub influenta adictiei? Descrie situatia. • Am ranit vreodata pe cineva in timp ce eram sub influenta adictiei? Descrie. • Mi-am folosit vreodata adictia pentru a-mi schimba sau pentru a-mi inabusi anumite sentimente? Ce sentimente am incercat sa schimb sau sa inabus? REZERVERezervele sunt acele idei gresite pe care le pastram si care ne duc inevitabil din nou la adictie. Poateca aceste rezerve se nasc in jurul gandului ca totusi, daca vrem, ne putem controla si singuri, in ceeace priveste dependenta*.Poate ca gandim ceva de genul: „Bine, pot sa accept faptul ca eu sa incetez, dar pot veni in contact cuceea ce creeaza dependenta* pentru altcineva, nu-i asa?” Sau, ne putem gandi ca totusi putemcontinua sa fim prieteni cu partenerii viciilor noastre.Poate ca ne gandim ca anumite aspecte ale acestui program nu ne vizeaza pe noi. Sau, avem ideea cain anumite cazuri, cum ar fi o boala grava sau moartea cuiva iubit, sau singuratatea, pur si simplu nuvom putea sta departe de patimile noastre, daca vreun asemenea eveniment va avea loc vreodata. 8
  9. 9. Poate ca ne facem planuri ca dupa ce reusim sa stam abstinenti o perioada indelungata, dupa ce nerealizam anumite idealuri in ceea ce priveste situatia materiala sau familia, vom putea reveni laobiceiurile noastre, dar cu masura.De obicei, aceste rezerve sunt adanc ascunse in mintile noastre; nu suntem pe deplin constienti ca leavem. Este foarte important, esential chiar, sa scoatem la iveala orice rezerve pe care le pastram si saincercam sa le eliminam chiar acum, in acest moment. • Am ajuns sa accept gravitatea bolii de care sufar (adictia)? • Cred ca mai pot avea legaturi cu oamenii cu care obisnuiam sa ma las prada patimilor, cu tovarasii viciului meu? Cred ca mai pot frecventa aceleasi locuri pe care le frecventam inainte? • Cred ca este un lucru intelept sa tin orice obiect al dependentei* mele in casa numai ca sa „imi aduc aminte” sau ca sa imi „testez” recuperarea? Daca da, de ce ? • Exista vreun lucru sau vreun eveniment prin care nu cred ca pot trece fara sa ma las prada patimii mele? Cred ca daca mi se intampla ceva rau va fi atat de dureros incat va trebui sa reiau viciul ca sa pot supravietui durerii? • Cred ca dupa ceva timp de abstinenta, sau in imprejurari de viata diferite, as fi in stare sa fac anumite actiuni specifice viciului meu dar cu masura? • Ce alte rezerve mai pastrez? CAPITULAREAEste o deosebire imensa intre resemnare si capitulare. Resemnarea este ceea ce simtim atunci candne dam seama ca suntem dependenti*, dar, nu acceptam recuperarea ca fiind solutia problemeinoastre. Multi dintre noi au fost in aceasta situatie cu mult inainte de a intra in D.A, gandind ca estedestinul nostru sa fim dependenti*, sa traim si sa murim asa. Pe de alta parte, capitularea este ceeace se intampla atunci cand acceptam Pasul Unu ca fiind foarte real pentru noi si, cand am acceptatrecuperarea ca pe solutia problemei noastre. Nu vrem sa ne mai traim viata ca si pana acum. Nu vremsa ne mai simtim cum ne-am simtit pana acum. • Este ceva anume de care imi este frica atunci cand aud de ideea de capitulare? • Ce m-a convins ca nu mai pot actiona controlat? • Accept faptul ca nu voi putea relua anumite actiuni specifice viciului meu niciodata, nici chiar dupa o perioada mai lunga de abstinenta? • Pot incepe procesul de recuperare fara o capitulare completa? • Cum cred ca ar fi viata mea daca as capitula complet? • Pot sa continui procesul de recuperare fara sa capitulez complet? PRINCIPII SPIRITUALEIn Pasul Unu ne concentram asupra a patru principii: sinceritate, minte deschisa, bunavointa siumilinta. Practicarea principiului sinceritatii in Pasul Unu incepe cu admiterea adevarului despre adictianoastra si continua cu practicarea sinceritatii in mod zilnic. Atunci cand spunem „sunt dependent*” lao intrunire, poate sa fie primul lucru cu adevarat sincer pe care il rostim dupa mult timp. Incepem safim capabili de a fi sinceri cu noi insine si prin urmare si cu alti oameni. • Daca mi-a trecut prin cap sa ma las prada patimii mele, am stat de vorba cu cineva despre acest gand? • Inca mai percep realitatea despre adictia mea, chiar daca am o anumita perioada de abstinenta? • Am observat ca acum, din moment ce nu mai trebuie sa ma justific pentru patima mea, nu mai este nevoie sa mint asa cum minteam inainte? Imi place libertatea care decurge de aici? In ce feluri am inceput sa fiu sincer in procesul de recuperare? 9
  10. 10. Principiul mintii deschise pe care il gasim in Pasul Unu inseamna sa fii gata sa crezi ca exista si un altmod de viata si sa ai bunavointa sa-l incerci. Nu conteaza ca nu putem vedea fiecare aspect al aceluimod de viata, sau ca poate fi ceva total diferit de ce stim, ceea ce conteaza cel mai mult este sa nu nelimitam gandirea. Poate ca ii vom auzi pe unii membrii mai vechi in D.A spunand ceva ce suna de-adreptul nebunesc, cum ar fi: „capituleaza ca sa invingi” sau sugerandu-ne sa ne rugam pentru cei pecare ii uram. Putem demonstra ca avem o minte deschisa atunci cand nu respingem aceste sugestiiinainte de a le incerca. • Este vreun lucru pe care l-am auzit in recuperare si pe care nu pot sa-l cred? L-am rugat pe mentorul meu sau pe altcineva sa-mi explice acel lucru? • In ce fel cred ca practic principiul mintii deschise?Bunavointa despre care se vorbeste in Pasul Unu poate fi practicata in mai multe feluri. Atunci candincepem sa ne gandim pentru prima oara la recuperare, multi dintre noi ori nu cred ca este posibila,ori pur si simplu nu inteleg cum va functiona, dar merg mai departe oricum si fac Primul Pas – aceastaeste prima experienta de practicare a bunavointei. Orice actiune pe care o facem in beneficiulrecuperarii arata bunavointa: venirea la intruniri mai devreme, parasirea intrunirilor mai tarziu, o manade ajutor la organizarea lor, interes in contactarea altor membrii D.A, ajutor in initierea noilor venitiprin impartasirea propriei experiente. • Am bunavointa sa urmez indrumarile „nasului” meu? • Am bunavointa sa particip la intruniri cu regularitate? • Am bunavointa de a depune toate eforturile pentru recuperare? In ce fel?Principiul umilintei, atat de important pentru Pasul Unu, este exprimat cel mai bine in capitulareanoastra. Umilinta este cel mai usor de identificat cu faptul ca ne acceptam asa cum suntem cuadevarat – nici mai rai nici mai buni decat credeam ca suntem atunci cand suntem sub influentadependentei* noastre, ci pur si simplu oameni. • Cred cumva ca sunt un monstru si am otravit intrega lume cu adictia mea? Cred ca adictia mea nu a avut nici un fel de urmari pentru societatea din jurul meu? Sau ma situez undeva intre aceste doua idei? • Am sentimentul ca sunt oarecum important in cadrul familiei sau al cercului meu de prieteni? Dar in cadrul intregii societati? In ce consta aceasta importanta? • In ce fel practic principiul umilintei de-a lungul parcurgerii Pasului Unu?Pentru a pune in practica principiul acceptarii, trebuie sa facem mult mai mult decat sa admitem casuntem dependenti*. Atunci cand ajungem sa ne acceptam dependenta, simtim o schimbareinterioara profunda, dublata de o speranta crescanda. De asemenea, incepem sa avem si unsentiment de pace. Ajungem sa ne impacam cu faptul ca suntem dependenti*, ca trebuie sa nerecuperam si cu semnificatia pe care aceste doua realitati o va avea in vietile noastre. Nu ne este fricade un viitor in care va trebui sa participam la intruniri, sa urmam indrumarile nasului, sa parcurgemCei Doisprezece Pasi, ci incepem sa privim recuperarea ca pe un dar pretios, iar efortul pe care trebuiesa-l depunem pentru recuperare, ca pe o alta rutina obisnuita a vietii. • M-am impacat cu faptul ca sunt dependent*? • M-am impacat cu lucrurile pe care trebuie sa le fac pentru a imi mentine abstinenta? • De ce cred ca acceptarea adictiei este necesara pentru o recuperare continua? MAI DEPARTEAtunci cand ne pregatim sa trecem mai departe, la Pasul Doi, ne vom intreba probabil daca amparcurs Pasul Unu asa cum trebuia. Suntem siguri ca este timpul sa trecem mai departe? Am lucrat laacest Pas atat cat au lucrat altii? Am inteles cu adevarat Pasul Unu? 10
  11. 11. Multi dintre noi am descoperit ca ne ajuta foarte mult daca scriem ce am inteles din fiecare Pas, atuncicand ne pregatim sa trecem mai departe. • Cum imi dau seama ca a venit momentul sa trec mai departe? • Ce am inteles eu din Pasul Unu? • In ce fel cunostintele si experientele mele anterioare mi-au afectat parcurgerea acestui Pas?Am ajuns in punctul in care vedem foarte bine rezultatele vechiului nostru mod de viata si acceptamfaptul ca avem nevoie sa il schimbam, dar probabil ca inca nu vedem cat de bogata in posibilitati esteviata in recuperare. Poate consideram ca este de ajuns pe moment ca nu mai savarsim actiunea careface obiectul dependentei* noastre, dar vom descoperi in curand ca golul pe care il umplusem cuaceasta adictie sau cu alte comportamente impulsive si obsesive, trebuie umplut cu altceva.Parcurgerea restului Pasilor va umple acest gol.In calatoria noastra spre recuperare urmeaza Pasul Doi.- Pasul Doi -„Am ajuns la credinta ca o Putere Superioara noua insine ne-arputea reda sanatatea mintala“Daca Pasul Unu ne-a spulberat toate iluziile legate de adictia noastra, Pasul Doi este cel care ne dasperanta de recuperare. Pasul Doi ne spune ca lucrurile pe care le-am aflat despre adictia noastra inPasul Unu nu inseamna sfarsitul, ca durerea si nebunia cu care am trait pana acum nu ne sunt de niciun folos. Acestea pot fi indepartate si, cu timpul, vom invata cum sa traim fara ele, parcurgand CeiDoisprezece Pasi ai Dependentilot* Anonimi.Pasul Doi va umple golul pe care il simtim atunci cand terminam de parcurs Pasul Unu. Pe masura cene pregatim sa incepem Pasul Doi, incepem sa luam in considerare ideea ca poate, totusi, exista oPutere Superioara noua insine, o Putere capabila sa ne vindece durerea, sa ne scoata din ceata si sane redea sanatatea mintala.Atunci cand am venit pentru prima oara in Program, multi dintre noi am fost contrariati de ceea cesugera Pasul Doi, si anume ca am fost nebuni. De la a admite ca suntem neputinciosi pana la a admiteca suntem nebuni, ni se parea un pas urias. In orice caz, dupa ce am capatat ceva vechime inprogram, am inceput sa intelegem ce inseamna cu adevarat Pasul Doi. Am descoperit ca una dintredefinitiile nebuniei este: „a face aceleasi greseli in mod repetat, asteptand rezultate diferite”. Cusiguranta ca ne puteam identifica cu acesta definitie! De cate ori nu incercasem sa scapam dintr-osituatie, din care nu scapasem niciodata inainte, spunandu-ne de fiecare data in sinea noastra: „Dedata asta va fi altfel”…? Oare nu este asta o dovada de nebunie? Dupa ce traim o perioada maiindelungata de timp urmand principiile Pasului Doi, ajungem sa descoperim cat de adanca estenebunia noastra. Adesea, ajungem la concluzia ca definitia nebuniei, citata mai inainte, abia dacaatinge pojghita de la suprafata.Unii dintre noi am avut mari retineri in legatura cu pasul Doi, pentru ca am crezut ca ne cere sa fimreligiosi. Departe de adevar… Nu este nimic, absolut nimic, in programul Dependentilor* Anonimi, caresa ceara ca membrii sa fie religiosi. Comunitatea Dependentilor* Anonimi apara cu incrancenare ideaca, „pentru a devenii membru D.A nu este necesar sa apartii unei religii, sau sa crezi intr-o doctrinaanume”. Membrii D.A nu tolereaza nimic ce ar putea compromite dreptul neconditionat al oricaruidependent* de a-si dezvolta propria intelegere a Puterii Superioare. Acesta este un program spiritual,nu unul religios. 11
  12. 12. Frumusetea Pasului Doi este descoperita atunci cand incepem sa ne gandim la ceea ce ar putea fiPuterea Superioara noua insine. Suntem incurajati sa alegem o Putere care este iubitoare, tine la noi,si cel mai important lucru, este capabila sa ne redea sanatatea mintala. Pasul Doi nu spune „Am ajunsla credinta IN o Putere Superioara noua insine”, ci „Am ajuns la credinta CA o Putere Superioara nouainsine ne-ar putea reda sanatatea mintala„. Accentul nu se pune pe cine sau ce este aceasta Putere, cipe ceea ce aceasta Putere poate face pentru noi. Grupul insusi este cu siguranta calificat sa fie oPutere Superioara noua insine. Principiile continute in Cei Doisprezece Pasi de asemenea suntcalificate sa fie Puterea Superioara noua insine. Fiecare membru D.A are propria lui intelegere in ceeace priveste Puterea Superioara noua insine.Pe masura ce capatam ceva experienta in recuperare si continuam sa parcurgem Pasul Doi, vomdescoperi ca, indiferent de cat de avansat este adictia noastra, indiferent de cat de avansata eranebunia noastra, Puterea Superioara noua insine are capacitatea nelimitata de a ne reda sanatateamintala. SPERANTASperanta pe care o capatam parcurgand Pasul Doi vine sa inlocuiasca disperarea pe care o simteamatunci cand am intrat in acest program. De fiecare data cand am incercat sa urmam vreo cale desprecare credeam ca ne va scapa de dependenta* – de exemplu medicina, religie, sau psihiatrie – amdescoperit ca nici una nu ne rezolva problema, nici una nu era de ajuns. Pe masura ce am epuizattoate resursele, atunci cand nu am mai avut de ales, ne-am intrebat daca vom gasi oare vreodata unraspuns la problema noastra, daca exista ceva pe lumea asta care ar fi putut functiona. De fapt, poateca atunci cand am venit pentru prima oara in acest program, am fost foarte suspiciosi, intrebandu-nedaca nu cumva era tot o alta metoda care nu va functiona pentru noi, sau care nu va functionasuficient de bine incat sa schimbe ceva.Oricum, ceva remarcabil s-a intamplat cu noi, atunci cand am asistat la primele intruniri D.A. Amintalnit alti dependenti* care fusesera exact ca si noi si care erau abstinenti acum. Am crezut in ei. Amstiut ca putem avea incredere in ei. Cunosteau toate aspectele adictiei noastre, cunosteau disperarea,groaza, rusinea. Dependenti*i in recuperare pe care i-am intalnit cunosteau toate aceste lucruri pentruca si ei fusesera acolo.Atunci cand am descoperit ca acesti oameni, dependenti* ca si noi, au reusit sa se mentina abstinentisa sa gaseasca o noua libertate, am inceput sa avem si noi o noua speranta. Poate ca am capatatsperanta dupa ce am stat de vorba cu un grup de membri mai vechi, dupa o intrunire. Sau, poate cani s-a intamplat dupa ce am ascultat pe cineva spunandu-si povestea. Chiar si dupa mai multi ani,multi dintre noi ne amintim cu exactitate acel moment. Cu totii trecem prin minunata experienta arecapatarii sperantei.De-a lungul procesului de recuperare, speranta noastra este reannoita. De fiecare data canddescoperim ceva nou despre adictia noastra, durerea acestei descoperiri este insotita intotdeauna side un val de speranta. Indiferent de cat de dureros este procesul de demolare al negarii, existaintotdeauna un lucru bun care este reabilitat in noi. Chiar daca avem impresia ca nu credem in nimic,cu siguranta credem in acest program. Credem ca ni se poate reda sanatatea mintala, chiar si inmomentele cele mai disperate. • Care sunt sperantele pe care le am astazi? NEBUNIADaca avem indoieli in legatura cu nevoia de a ne recapata sanatatea mintala, vom avea probleme cuacest Pas. Daca avem vreo indoiala, trecerea in revista a Primului Pas ne va ajuta. Acum estemomentul sa analizam bine nebunia noastra. 12
  13. 13. • Am crezut vreodata ca ma pot lasa prada placerii patimei mele in mod controlat? Povesteste despre incercarile de a face aceasta cu masura. • Ce lucruri am facut cand ma lasam prada patimei mele, pe care nici nu imi vine sa le cred acum, privind inapoi? • M-am pus vreodata in situatii periculoase, incercand sa obtin obiectul dependentei* mele? M- am purtat in feluri de care acum imi este rusine? Da exemple. • Am luat vreodata hotarari nebunesti, influentate de adictia mea? • Am parasit locuri de munca, am terminat prietenii sau alte legaturi, am renuntat la atingerea unor idealuri sau obiective, doar din cauza ca toate acestea ma impiedicau sa ma bucur de placerile viciului meu? • Am ranit vreodata pe cineva sau pe mine insumi / insami (fizic) ca efect al dependentei* mele?Nebunia este o pierdere a contactului cu realitatea, a capacitatii de a vedea lucrurile asa cum sunt. Deexemplu, putem gandi ca problemele noastre personale sunt mai importante decat ale oricui; de fapt,poate ca nici nu suntem capabili sa luam in seama si problemele altor oameni. Probleme maruntedevin catastrofe de proportii. Vietile noastre isi pierd orice echilibru. Cateva exemple clare de gandirenebuneasca sunt: credem ca ne putem mentine abstinenti si singuri; credem ca dependenta* estesingura noastra problema si ca totul este in regula acum, doar pentru ca am stopat viciul. In D.Anebunia este adesea descrisa ca fiind credinta ca putem folosi ceva din afara noastra: alcool, sex,putere, mancare, etc, ca sa reparam ceva stricat dinnauntru – sentimentele noastre. • Descrie feluri in care ai reactionat exagerat sau nu ai reactionat deloc la anumite lucruri. • In ce fel viata mea si-a pierdut echilibrul? • In ce feluri nebunia mea imi spune ca anumite lucruri din afara imi pot rezolva problemele? Consumand alcool? Jucand jocuri de noroc, mancand exagerat, facand noi cuceriri…? Altceva? • parte a nebuniei mele este credinta ca dependenta* este singura mea problema?Daca avem deja o perioada de abstinenta, s-ar putea sa descoperim ca un nou nivel de negare neimpiedica sa vedem nebunia din vietile noastre. Asa cum am facut la inceputul recuperarii noastre,trebuie sa recunoastem felurile in care ne-am purtat nebuneste. Multi dintre noi am descoperit canebunia, asa cum o intelegem noi, merge dincolo de definitia pe care am prezentat-o la inceput. Amfacut aceleasi greseli, iar si iar, chiar si atunci cand am fost pe deplin constienti care vor fi rezultatele.Poate ca sufeream atat de tare incat nu ne mai pasa de consecinte, sau poate ca ne-am gandit ca semerita sa platim pretul atata timp cat puteam actiona manati de anumite impulsuri sau obsesii. • Atunci cand am actionat sub impulsul unei obsesii, chiar daca stiam care vor fi consecintele, care au fost emotiile sau gandurile pe care le-am avut inainte de a actiona? Ce m-a determinat sa merg mai departe? „AM AJUNS LA CREDINTA …“Discutia de mai inainte scoate la iveala cateva dintre motivele care ne fac sa avem probleme cu PasulDoi. Poate ca mai exista si altele. Este foarte important pentru noi sa identificam si sa depasimbarierele care ne pot impiedica sa „ajungem la credinta …” • Am vreo teama cu privire la ajungerea la o credinta? Care este aceasta? • Exista si alte bariere care ma impiedica sa ajung la o credinta? Care sunt acestea? • Ce inseamna pentru mine fraza : „Am ajuns la credinta …” ?Fiind dependenti*, suntem inclinati sa vrem ca toate lucrurile sa se intample imediat. Dar, este foarteimportant sa ne aducem aminte ca Pasul Doi este un proces si nu o intamplare. Cei mai multi dintrenoi nu se trezesc deodata, intr-o buna zi, incredintati ca o Putere Superioara noua insine ne-ar puteareda sanatatea mintala. Ajungem la aceasta credinta treptat. Totusi, nu trebuie sa stam cu mainile laspate si sa asteptam credinta sa se instaleze singura; putem sa-i dam si noi o mana de ajutor. 13
  14. 14. • Am crezut vreodata in ceva pentru a carui existenta nu aveam o dovada palpabila? Cum a fost acea experienta? • I-am auzit pe alti dependenti* in recuperare povestind despre experientele lor in procesuldobandirii credintei? Am incercat sa aplic si in viata mea lucrurile pe care le-am auzit? • In ce anume cred eu? • In ce fel credinta mea a crescut, de cand am intrat in programul de recuperare? O PUTERE SUPERIOARA NOUA INSINEFiecare dintre noi intra in recuperare cu o lunga istorie de experiente de viata. Aceasta va influenta inmare masura perceptia pe care o avem fata de o Putere Superioara noua insine. In acest Pas, nu ni secere sa avem o idee specifica despre natura sau identitatea acestei Puteri. Aceasta intelegere va venimai tarziu. In Pasul Doi, cel mai important lucru este sa avem o perceptie a Puterii Superioare, care nepoate fi de ajutor. Nu avem nevoie de o explicatie teologica sau de o doctrina anume, ci vrem doarceva care sa functioneze.Cat de puternica trebuie sa fie o Putere Superioara noua insine? Raspunsul la aceasta intrebare estesimplu. Puterea adictiei noastre, atat de negativa, a fost fara indoiala, superioara noua insine. Adictiane-a condus pe un drum nebunesc si ne-a facut sa ne purtam altfel decat am fi dorit cu adevarat.Avem nevoie de ceva care sa bata asta, cu o putere cel putin egala cu a adictiei. • Imi este greu sa accept ca exista o Putere sau Puteri superioare mie? • Enumera cateva lucruri care crezi ca sunt mai puternice decat tine. • Poate o Putere Superioara mie sa ma ajute sa ma mentin abstinent? Cum? • Poate o Putere Superioara mie sa ma ajute sa ma recuperez? Cum?Poate ca unii dintre noi au deja o idee clara in legatura cu natura unei Puteri Superioare noua insine.Nu este gresit cu nimic. De fapt, Pasul Doi este punctul in care multi dintre noi incep sa-si formezeprimele idei concrete despre o Putere Superioara, in caz ca nu au facut-o deja. Multi dependenti* augasit ca le este de mare ajutor sa identifice mai intai ceea ce NU ESTE Puterea Superioara, inainte dea identifica ceea ce ESTE.Analizand lucrurile pe care o Putere Superioara noua insine le poate face pentru noi, ne poate ajuta sadescoperim mai multe despre acea Putere.Exista foarte multe feluri in care se poate percepe o Putere Superioara noua insine. O putem percepeca fiind puterea principiilor spirituale, puterea comunitatii D.A, puterea binelui, sau orice altceva neputem imagina, atata timp cat este iubitoare si buna si mai puternica decat noi. De fapt, nici nutrebuie neaparat sa intelegem o Putere Superioara noua insine, dar o putem folosi sa ne mentinemabstinenti si sa urmam procesul de recuperare. • Am vreo dovada ca o Putere Superioara mie lucreaza in viata mea? • Care sunt caracteristicile pe care Puterea mea Superioara NU LE ARE? • Care sunt caracteristicile pe care LE ARE Puterea mea Superioara? REDAREA SANATATII MINTALERestaurarea sanatatii mintale inseamna schimbarea noastra, in asa fel incat nici adictia si nici nebuniacare il insoteste sa nu ne mai controleze viata. Asa cum am descoperit ca nebunia era evidenta inviata noastra de dependenti*, prin pierderea oricarei perspective si al oricarui echilibru, vom descoperisanatatea mintala acum, si vom gasi un echilibru care ne va permite sa luam hotarari din ce in ce maibune. Vom descoperi ca intotdeauna vom avea si alte alegeri, in ceea ce priveste comportamentulnostru. Vom incepe sa capatam maturitatea si intelepciunea de a lua lucrurile mai usor si de a cantaritoate aspectele unei probleme, inainte de a trece la actiune. 14
  15. 15. Este normal ca vietile noastre se vor schimba. Cei mai multi dintre noi vor identifica foarte usorsanatatea mintala in viata noastra atunci cand comparam viata de pe vremea cand eram dependent*,cu viata la inceputul recuperarii, sau de la inceputul recuperarii cu cea de dupa mai mult timp deabstinenta, sau viata de dupa mai mult timp de abstinenta cu viata din recuperarea pe termen lung.Toate acestea constituie un intreg proces, iar nevoia noastra pentru restaurarea sanatatii mintale isiva schimba aspectul de-a lungul timpului.Atunci cand venim pentru prima oara in recuperare, probabil ca a ni se reda sanatatea mintalainseamna pentru noi a nu mai savarsi actiunea care mi-a creat dependenta*; atunci cand incetam, omare parte din nebunia care este direct legata de dependenta* noastra se va opri. Nu vom mai comiteinfractiuni sau alte fapte antisociale, cu scopul de a obtine obiectul dependentei* noastre, nu ne vommai pune singuri in situatii josnice, umilitoare, degradante, care nu ne aduc nici un fel de folos.Daca suntem in recuperare de ceva timp, poate ca o sa descoperim ca nu avem nici un fel deprobleme cu credinta intr-o Putere Superioara care ne poate ajuta sa ne mentinem abstinenti, darpoate ca inca nu ne-am gandit prea mult la ce inseamna a ni se reda sanatatea mintala, dincolo de ane lasa de adictia noastra. Pe masura ce crestem in procesul de recuperare, este foarte important casi ideea noastra de sanatate mintala sa se dezvolte. • Descrie cateva lucruri pe care le consideri a fi exemple de sanatate mintala. • Ce schimbari in gandirea si comportamentul meu sunt necesare pentru restaurarea sanatatii mintale? • In ce domenii ale vietii mele cred ca am nevoie de sanatate mintala in acest moment? • De ce cred ca restaurarea sanatatii mintale este un proces? • Cum ma va ajuta parcurgerea celor 12 Pasi in procesul de restaurare a sanatatii mintale? • De cand am intrat in recuperare, am simtit ca mi-am recapatat sanatatea mintala intr-o oarecare masura? Descrie.Poate ca unii dintre noi au asteptari exagerate in ceea ce priveste redarea sanatatii mintale. Poate cao sa ne gandim ca nu ne vom mai enerva niciodata, sau ca atunci cand parcurgem Pasul doi, vomavea tot timpul un comportament perfect si nu vom mai avea nici o problema cu obsesiile, nelinisteasufleteasca sau cu pierderea echilibrului in vietile noastre. Poate ca acest exemplu de gandire esteputin exagerat, dar daca descoperim ca suntem dezamagiti de noi insine in cadrul procesului derecuperare, sau de cantitatea de timp care ne este necesara pentru restaurarea sanatatii mintale,poate ca vom descoperi ca si noi am avut o astfel de gandire. Cei mai multi dintre noi au descoperit cacel mai bun mod de a ne castiga seninatatea este sa renuntam la orice asteptari am avea in legaturacu progresul propriului proces de recuperare. • Ce asteptari am privind redarea sanatatii mintale? Sunt acestea exagerate sau rezonabile? • Cred ca asteparile rezonabile pe care le am in privinta progresului propriei recuperari sunt satisfacute? Am inteles ca recuperarea are loc in timp si nu peste noapte? • dovada de sanatate mintala este atunci cand descoperim ca suntem capabili sa reactionam cu discernamant in situatii care altadata ne depaseau. Am avut vreo astfel de experienta in recuperare? Descrie. PRINCIPII SPIRITUALEIn Pasul Doi, ne vom concentra asupra principiilor de minte deschisa, bunavointa, credinta, increderesi umilinta. Principiul mintii dechise, pe care il gasim aici, izvoraste din intelegerea faptului ca nu neputem recupera singuri, ca avem nevoie de ajutor. De aici, mintea noastra va fi deschisa credintei caputem fi ajutati. Nu conteaza daca avem vreo idee sau nu despre felul in care aceasta PutereSuperioara ne poate ajuta, ci conteaza doar sa credem ca este posibil. • In ce fel recuperarea mea este afectata daca imi mentin mintea inchisa? • Cum demonstrez acum, in viata mea, ca am mintea deschisa? 15
  16. 16. • In ce fel s-a schimbat viata mea de cand am intrat in recuperare? Cred ca este posibil sa ma schimb si mai mult?Practicarea principiului bunavointei in Pasul Doi poate incepe intr-un mod destul de simplu. La inceput,mergem la intruniri si ii ascultam pe alti dependenti* in recuperare impartasindu-si experienta cu PasulDoi. Apoi, putem incepe sa aplicam cele auzite in propria recuperare. Bineinteles, vom incerca sacerem indrumarea nasului nostru. • Care sunt lucrurile pe care am bunavointa sa le fac pentru a-mi restaura sanatatea mintala? • Exista vreun lucru pe care nu am vrut sa-l fac inainte, dar pe care am bunavointa sa-l fac acum? Care este acesta?Atunci cand lucram la Pasul Doi, nu putem sa stam pur si simplu cu mainile in san si sa asteptam safim cuprinsi de credinta. Trebuie sa facem si noi un efort. Una dintre metodele sugerate si care afunctionat pentru multi dintre noi a fost aceea de a actiona ca si cum am avea credinta. Asta nuinseamna ca trebuie sa ne mintim pe noi insine. Nu trebuie sa il mintim nici pe nasul nostru, nici peoricine altcineva. Nu vrem sa pretindem ca avem credinta, doar pentru a face impresie. A actiona ca sicum am avea credinta inseamna pur si simplu a crede ca ceea ce speram se va realiza. In Pasul Doi,asta inseamna sa traim ca si cum ne-am astepta sa ni se redea sanatatea mintala. Sunt o multime demodalitati prin care aceasta metoda poate functiona pentru fiecare dintre noi. O alta sugestie este caputem incepe sa actionam ca si cum am avea credinta pur si simplu participand cu regularitate laintruniri si cerand indrumarea nasului sau a altor membri mai vechi. • Am luat vreo actiune care imi demonstreaza credinta? • Cred ca credinta mea a crescut? • Am inceput sa fiu capabil sa-mi fac anumite planuri, avind credinta ca adictia mea nu le va zadarnici?Practicarea principiului increderii necesita depasirea oricarei temeri legate de procesul restaurariisanatatii mintale. Chiar daca avem o perioada scurta de sobrietate, se poate sa fi simtit deja oanumita suferinta emotionala, pe masura ce avansam in procesul de recuperare. Poate ca acum neeste teama ca va urma si mai multa suferinta. Intr-un fel, suntem indreptatiti sa ne fie teama, pentruca vom mai avea parte de suferinta. In orice caz, aceasta suferinta nu va fi mai mare decat putemindura, si, nu trebuie nici sa o induram singuri. Daca incercam sa avem mai multa incredere inprocesul de recuperare si intr-o Putere Superioara noua insine, putem depasi cu bine momenteledureroase ale recuperarii noastre. Vom sti ca ceea ce ne asteapta dincolo de acestea este mai multdecat o fericire de suprafata: va fi o schimbare fundamentala, care va face ca vietile noastre sa fiepline de satisfactie, intr-un sens mult mai profund. • Care sunt temerile care ma impiedica sa am incredere? • Ce cred ca trebuie sa fac pentru a putea renunta la aceste temeri? • Ce actiuni am luat, care demonstreaza ca am incredere in procesul de recuperare si intr-o Putere Superioara?Principiul umilintei izvoraste din constientizarea faptului ca exista o Putere Superioara noua insine.Pentru cei mai multi dintre noi, este o lupta grea sa renuntam sa ne bazam numai pe propria gandiresi sa incepem sa cerem ajutor, dar atunci cand reusim sa o facem, am inceput sa practicam principiulumilintei de care se vorbeste in Pasul Doi. • Am incercat sa cer ajutorul unei Puteri Superioare mie, astazi? Cum? • Am cerut ajutor nasului meu sau altor membri D.A, am participat la intruniri, am incercat sa le vorbesc si altor dependenti* in recuperare? Care au fost rezultatele? MAI DEPARTE 16
  17. 17. Pe masura ce ne pregatim sa trecem mai departe la Pasul Trei, vom recapitula care sunt lucrurile pecare le-am castigat lucrand Pasul Doi. Atunci cand ne pregatim sa trecem mai departe, ne va fi demare ajutor daca vom scrie ceea ce am inteles din fiecare pas. Astfel, vom putea asimila si mai bineprincipiile spirituale ale fiecarui pas in parte. • Ce actiune as putea lua, care sa ma ajute in procesul de ajungere la credinta? • Ce pot face pentru a depasi asteptarile exagerate pe care le am privind redarea sanatatii mintale? • Ce am inteles eu din Pasul Doi? • In ce fel cunostintele si experienta mea de dinainte mi-au afectat parcurgerea acestui Pas?Mergand mai departe, la Pasul Trei, probabil ca simtim deja in noi o speranta crescanda. Chiar dacanu suntem nou veniti in procesul de recuperare, tocmai ne-am intarit convingerea ca recuperarea,maturizarea si schimbarea nu sunt numai posibile, dar sunt inevitabile atunci cand depunem toateeforturile in parcurgerea Pasilor. Putem vedea cu claritate posibilitatea usurarii de povara nebuniei incare ne incatusase adictia noastra. Este foarte probabil ca deja am inceput sa simtim o anumitalibertate. Am analizat nebunia produsa de dependenta* si am inceput sa avem incredere ca o PutereSuperioara noua insine ne va ajuta sa nu mai mergem pe acelasi drum. Incepem sa fim eliberati deiluziile si minciunile noastre. Nu mai trebuie sa ne luptam sa ne mascam adictia sau sa ne izolam deceilalti pentru a ne ascunde nebunia. Am vazut in ce fel acest program functioneaza pentru altii si amdescoperit ca incepe sa functioneze si pentru noi. Prin credinta pe care am castigat-o recent,dobandim si bunavointa de a trece la actiune si de a incepe lucrul la Pasul Trei.- Pasul Trei -„Am hotarat sa ne lasam vointa si viata in grija unui Dumnezeu, asa cum si-L inchipuiafiecare dintre noi”Am lucrat Pasii Unu si Doi impreuna cu nasul nostru, am capitulat si am demonstrat ca avembunavointa sa incercam ceva nou. Toate acestea ne-au dat un puternic sentiment de speranta. Dar,daca nu punem aceasta speranta nou dobandita in practica chiar acum, ea se va pierde, iar noi nevom intoarce inapoi de unde am plecat. Punerea in practica, actiunea de care avem nevoie, esteparcurgerea Pasului Trei.Actiunea principala in Pasul Trei este luarea unei hotarari. Poate ca ideea ca trebuie sa luam ohotarare ne va speria, mai ales atunci cand vedem care este hotararea pe care trebuie sa o luam inacest Pas. A lua o hotarare, in orice domeniu, este un lucru pe care cei mai multi dintre noi nu l-aumai facut de mult timp. Altii au luat hotarari pentru noi, adictia noastra, autoritatile, sau pur si simpluhotararile in ceea ce ne priveste au fost luate in lipsa noastra, pentru ca noi nu voiam aceastaresponsabilitate. Atunci cand adaugam la toate acestea conceptul de incredintare a vointei si vietiinoastre unei Puteri pe care cei mai multi dintre noi nu o intelegem in acest moment, poate ca vomincepe sa gandim ca toata aceasta afacere ne depaseste si vom incerca sa gasim o scurtatura, omodalitate mai usoara de a lucra la program. Dar gandurile de acest fel sunt foarte periculoase,pentru ca atunci cand apucam pe o scurtatura in program, ne scurtcircuitam recuperarea.Hotararea Pasului Trei se poate dovedi prea mare ca sa fie luata dintr-o data. Teama de acest Pas sigandirea periculoasa generata de aceasta teama, pot fi sterse daca impartim acest Pas intr-o serie depasi mai mici, separati. Pasul Trei este doar o alta piesa a drumului nostru de recuperare de ladependenta*. Luarea acestei hotarari a Pasului Trei nu inseamna neaparat ca trebuie sa schimbamimediat si definitiv intregul nostru mod de viata.Schimbarile fundamentale din vietile noastre se intampla progresiv, pe masura ce lucram larecuperare, si toate acestea necesita o participare activa din partea noastra. Nu trebuie sa ne fie 17
  18. 18. teama ca acest Pas ne va provoca ceva pentru care nu suntem inca pregatiti sau care nu ne vaplacea.O mare semnificatie o are sugestia pe care o face Pasul Trei, aceea de a ne lasa vointa si viata inmana unui Dumnezeu, asa cum il intelegem noi. Lucrand Pasul Trei, ii dam voie cuiva sa aiba grija denoi, si nu sa ne controleze sau sa ne conduca viata in locul nostru. Pasul Trei nu ne sugereaza sadevenim ca niste roboti, incapabili sa-si traiasca propria viata, si nici nu ne permite sa facem asta,acelora dintre noi carora posibilitatea unei astfel de iresponsabilitati ni s-ar parea atractiva. Nu facemdecat sa luam o hotarare simpla de a schimba directia de mers, de a inceta sa ne mai opunem siruluinatural si logic de evenimente din viata noastra, de a inceta sa ne istovim puterile in incercarea de aface ca toate lucrurile sa se intample ca si cum noi am fi cei care controleaza lumea intreaga.Acceptam faptul ca o Putere Superioara poate sa aiba grija mai bine decat noi de vointa si viatanoastra. Ducem mai departe procesul spiritual de recuperare, incepand sa cercetam care esteintelegerea noastra personala, ce inseamna pentru noi cuvantul „Dumnezeu”.In acest Pas, fiecare dintre noi va trebui sa ajunga la niste concluzii in ceea ce priveste propriaintelegere a cuvantului „Dumnezeu”. Felul in care noi Il intelegem nu trebuie neaparat sa fie completsi nici complex. Nu trebuie neaparat sa fie nici la fel cu a altora. Poate ca vom descoperi ca stim cusiguranta ce NU ESTE Dumnezeu, dar nu suntem siguri de ceea ce ESTE, si nu este cu nimic gresit.Singurul lucru care este esential este ca incepem o cautare ce ne va conduce spre o si mai bunaintelegere, pe masura ce continuam procesul de recuperare. Conceptia noastra despre Dumnezeu seva maturiza odata cu propria noastra maturizare in recuperare. Parcurgerea Pasului Trei ne va ajutasa descoperim care este intelegerea care functioneaza cel mai bine pentru noi. AM HOTARITAsa cum am discutat mai inainte, multi dintre noi vor descoperi ca sunt deranjati de gandul luarii uneihotarari mari. Poate ca ne vom simti coplesiti sau intimidati. Poate ca ne va fi teama de rezultateleposibile sau de obligatiile tacite. Sau, poate ca ne gandim ca este un lucru pe care il facem doar odata si ne este teama ca nu o sa-l facem asa cum trebuie si nici nu o sa avem ocazia sa-l mai facemvreodata. Hotararea de a ne lasa vointa si viata in grija unui Dumnezeu, asa cum si-L inchipuie fiecaredintre noi, este o hotarare pe care o putem lua iar si iar, zilnic chiar, daca este nevoie. De fapt, estefoarte probabil sa descoperim ca trebuie sa luam aceasta hotarare cu regularitate, altfel riscam sa nepierdem recuperarea, din cauza automultumirii.Este esential sa punem inima si sufletul nostru in aceasta hotarare. Desi cuvantul „hotarire” suna maimult a ceva ce are loc mai mult in mintea unui om, trebuie sa facem tot efortul necesar pentru aaprofunda aceasta hotarare, dincolo de intelegerea rationala. • De ce cred ca luarea unei hotarari este elementul central al acestui Pas? • Pot sa iau aceasta hotarare doar pentru ziua de astazi? Am vreo teama sau vreo rezerva legata de aceasta hotarare? Care sunt acestea?Trebuie sa ne dam seama ca nu are nici un sens daca luam o hotarare dar nu actionam in consecinta.De exemplu, sa zicem ca intr-o dimineata luam hotararea sa mergem undeva in ziua respectiva, dardupa aceea, ne asezam in fotoliu si nu plecam de acasa toata ziua. Daca procedam asa, hotararea pecare am luat-o nu mai are nici un sens, nu mai are nici o semnificatie, ci este doar un gandintamplator, ca oricare altul. • Ce actiuni am luat ca sa fiu in conformitate cu hotararea pe care am luat-o? • Care sunt domeniile vietii mele pe care imi vine greu sa i le incredintez Lui Dumnezeu? De ce cred ca este important sa i le incredintez oricum? VOINTA 18
  19. 19. Pentru ca am actionat sub imperiul propriei vointe vreme indelungata, abuzand de dreptul nostru de aface alegeri si de a lua hotarari, Pasul Trei are o importanta vitala. Mai exact, ce este vointa proprie?Cateodata inseamna retragere si izolare totala. Sfarsim prin a duce o viata singuratica, preocupatinumai de propria persoana. Alteori, propria vointa ne face sa actionam fara sa tinem seama de nimicaltceva decat ceea ce vrem noi. Ignoram nevoile si sentimentele celorlalti. Cu toate acestea,reactionam violent si ii punem pe fuga pe toti aceia care indraznesc sa conteste dreptul nostru de aface numai ceea ce vrem. Ne transformam in adevarate furtuni, facand ravagii in viata familiei, aprietenilor, sau chiar a strainilor, fiind total inconstienti de gravitatea distrugerilor pe care le-am lasatin urma noastra. Daca unele imprejurari de viata nu sunt pe placul nostru, incercam sa le schimbamprin orice mijloace, numai ca sa ne atingem scopurile. Incercam sa facem lucrurile sa iasa asa cumvrem noi, cu orice pret. Suntem atat de preocupati cu urmarirea agresiva a satisfacerii impulsurilornoastre, incat pierdem orice contact cu propria constiinta sau cu o Putere Superioara. Pentru a putealucra la acest Pas, fiecare dintre noi trebuie sa ne recunoastem felurile in care am actionat subimperiul propriei vointe. • Descrie momentele in care ai actionat dupa propria vointa. Care au fost motivele? • In ce fel vointa proprie mi-a afectat viata? • In ce fel vointa mea i-a afectat pe altii?Capitularea vointei proprii nu inseamna ca nu mai putem urmari anumite idealuri sau ca nu putemincerca sa facem schimbari in vietile noastre sau in lume. Nu inseamna ca trebuie sa stam cu mainilein san si sa acceptam nedreptatile care ni se fac noua sau altora pentru care suntem responsabili.Avem nevoie sa facem o deosebire clara intre propria vointa distructiva si actiunea buna, constructiva. • Urmarirea realizarii idealurilor mele, poate face rau altcuiva? In ce fel? • Daca urmaresc sa obtin ceea ce vreau, este posibil sa sfarsesc prin a face ceva care sa ma afecteze in mod negativ pe mine sau pe altii? Explica. • Daca am un anumit ideal, va trebui sa incalc vreunul dintre principiile mele ca sa-l pot atinge? (De exemplu: Va trebui sa fiu nesincer? Crud? Infidel?)Daca suntem nou veniti in program si lucram la Pasul Trei pentru prima oara, probabil ca vom incepesa ne intrebam care este voia Lui Dumnezeu pentru noi, crezand ca asta ni se cere sa descoperim inacest pas. De fapt, nu ne concentram in totalitate atentia asupra acestui aspect decat atunci candajungem la Pasul Unsprezece, dar acum, in Pasul Trei, incepem procesul care ne va conduce acolo.Voia Lui Dumnezeu pentru noi este ceva ce vom ajunge sa cunoastem progresiv, pe masura ce lucramPasii. In momentul de fata, putem trage niste concluzii simple legate de voia Lui Dumnezeu pentrunoi, care ne pot fi de ajuns pentru acum. Voia Puterii noastre Superioare pentru noi este sa nementinem abstinenti, sa facem lucruri care ne pot ajuta sa ne mentinem abstinenti, cum ar fi saparticipam cu regularitate la intruniri sau sa stam de vorba cu nasul nostru sau cu alti membri D.A • Descrie momentele in care propria vointa nu a fost de ajuns. (De exemplu: Nu am putut sta fara obiectul dependentei* mele numai prin vointa mea). • Care este diferenta intre vointa mea si voia Lui Dumnezeu?Intr-un anumit moment in recuperarea noastra, se poate sa descoperim ca am schimbat incercarea dea alinia propria noastra vointa cu voia Lui Dumnezeu, pe actiuni care demonstreaza din nou influentapropriei vointe. Acest lucru se intampla adesea atat de incet si de subtil incat de-abia daca bagam deseama. Se pare ca suntem cu precadere vulnerabili la exercitarea vointei proprii mai ales atunci candlucrurile merg bine. Atunci sarim peste linia care desparte urmarirea sincera si umila a unor idealuri,de manipularea subtila si incercarea de a obtine rezultate fortate. Ne trezim ca mergem putin camprea departe intr-o discutie in care incercam sa convingem pe altcineva ca avem dreptate. Ne trezimca ne cramponam de un anumit lucru putin prea mult timp. Brusc, ne dam seama ca nu am mai statde vorba cu nasul nostru cam de multisor. Atunci vom simti o intepatura surda, aproapesubconstienta, care ne va alerta de aceasta deraiere subtila de la recuperare – daca ascultam. 19
  20. 20. • Au fost momente in recuperarea mea, cand am descoperit, ca aproape fara sa-mi dau seama, mi-am luat inapoi vointa si viata in mainile mele? Care a fost lucrul care m-a pus in alerta? • Ce am facut ca sa imi reinnoiesc angajamentul Pasului Trei? DUMNEZEU, ASA CUM SI-L INCHIPUIE FIECARE DINTRE NOIInainte de a ne adanci in procesul de lasare a vointei si vietii noastre in grija Lui Dumnezeu, asa cumsi-L inchipuie fiecare dintre noi, ar trebui sa depunem un efort pentru depasirea oricarei credintenegative sau a oricarei idei preconcepute pe care am avea-o despre cuvantul „Dumnezeu”. • Cuvantul „Dumnezeu”, sau conceptul in sine imi creaza vreo problema? De ce? • Am crezut vreodata ca Dumnezeu a facut sa mi se intample lucruri rele, sau ca m-a pedepsit? Ce lucruri rele mi s-au intamplat pentru care am dat vina pe Dumnezeu?In D.A ni se sugereaza sa alegem o imagine a Puterii Superioare care este iubitoare, protectoare simult mai mare decat noi insine. Aceasta imagine poate cuprinde toate ideile noastre personale despreDumnezeu, a fiecarui membru D.A in parte. Nimeni nu este lasat in afara. Daca intelegem caDumnezeu inseamna Puterea programului, imaginea se potriveste. Daca intelegem ca Dumnezeuinseamna principiile spirituale ale programului, si aici imaginea se potriveste. Daca intelegem caDumnezeu inseamna o putere sau o entitate cu care putem comunica personal, imaginea sugerataeste potrivita. Este un lucru esential sa incepem sa ne cercetam si sa ne dezvoltam propria intelegere.In acest proces, nasul sau membrii mai vechi ne pot fi de un real ajutor. • Care este intelegerea mea despre Puterea Superioara, astazi? • Cum lucreaza Puterea Superioara in viata mea?Pe cat de important este sa intelegem care este Puterea noastra Superioara, pe atat de important estesa dezvoltam o relatie cu aceasta. Putem sa facem acest lucru intr-o multime de moduri. In primulrand, avem nevoie sa comunicam cumva cu Puterea Noastra superioara. Unii dintre noi numimaceasta comunicare Rugaciune, altii o numesc in alte feluri. Comunicarea nu trebuie neaparat sa fieprotocolara sau ceremonioasa, si nici chiar verbala.In al doilea rand, trebuie sa fim deschisi comunicarii de la Puterea Superioara. Putem face acest lucrufiind atenti la felul in care ne simtim, la reactiile noastre, si la tot ce se intampla in noi si in jurulnostru. Ori, putem avea o alta metoda personala, care ne ajuta sa comunicam cu Puterea Superioaranoua insine. Se poate ca Puterea Superioara sa ne vorbeasca, sau sa ne ajute sa vedem ce este bine,prin intermediul altor membri D.AIn al treilea rand, trebuie sa ne dam voie sa avem sentimente fata de Puterea noastra Superioara.Putem simti manie. Putem simti dragoste. Putem simti teama. Putem simti recunostinta. Nu este cunimic gresit daca impartasim gama emotiilor omenesti cu Puterea noastra Superioara. Acest lucru neva permite o apropiere si mai mare fata de Puterea pe care ne bazam si ne va ajuta sa capatam si maimulta incredere in aceasta Putere. • Cum comunic eu cu Puterea mea Superioara? • Cum comunica Puterea mea Superioara cu mine? • Care sunt sentimentele pe care le am fata de Puterea mea Superioara?Odata cu efortul pe care il depunem pentru a ne mentine abstinenti, lucram si la aprofundareapropriei imagini despre Dumnezeu. Experienta pe care o acumulam in recuperare este reflectata directin aceasta aprofundare. Maturizarea pe care o capatam in intelegerea Puterii Superioare ne aducepace si seninatate. Atunci cand avem incredere in Puterea Superioara devenim si mai optimisti in ceeace priveste viata noastra. Incepem sa simtim ca vietile noastre au fost atinse de ceva ce este maipresus de intelegerea noastra si suntem bucurosi si recunoscatori pentru asta. 20
  21. 21. Apoi, se intampla ceva anume ce ne face sa ne schimbam intrega imagine pe care ne-o formaseramdespre Puterea Superioara, sau ne face chiar sa ne indoim cu totul de insasi existenta ei. Poate sa fiemoartea cuiva drag, o nedreptate, sau o mare pierdere. Orice ar fi, ne lasa cu sentimentul ca am fostloviti in moalele capului. Pur si simplu nu mai putem intelege nimic.In astfel de momente avem nevoie cel mai mult de Puterea noastra Superioara, chiar daca, instinctiv,descoperim ca vrem sa ne indepartam de ea. Imaginea noastra despre Puterea Superioara este pecale de a suferi o schimbare dramatica. Avem nevoie sa continuam sa comunicam cu PutereaSuperioara, cerandu-i puterea de a accepta, daca nu puterea de a intelege. Avem nevoie sa-i ceremputere sa mergem mai departe. Pana la urma, vom reusi sa restabilim relatia noastra cu PutereaSuperioara, desi, foarte probabil, in termeni diferiti. • Mi se intampla cumva sa trec printr-o schimbare a parerilor mele despre natura Puterii Superioare? Descrie. • Ideea pe care o am despre Puterea mea Superioara este inca valabila? Ce schimbari cred ca sunt necesare?Pe masura ce imaginea pe care o avem despre Puterea Superioara se dezvolta si se maturizeaza, vomdescoperi ca reactionam diferit la lucrurile care se intampla in vietile noastre. Vom descoperi probabilca suntem capabili sa facem fata unor situatii care altadata ne infricosau. Vom descoperi ca putem sastam putin si sa analizam o situatie, inainte de a trece la actiune. Vom deveni mai calmi, mai stapaniti,mult mai capabili sa vedem dincolo de impulsul de moment. A LASA IN GRIJA…Are o mare semnificatie ordinea in care ne pregatim sa ne lasam vointa si viata in grija unuiDumnezeu, asa cum si-L inchipuie fiecare dintre noi. Cei mai multi dintre noi respecta intocmaiordinea sugerata in acest Pas. Mai intai, ne lasam vointa; dupa aceea, treptat, ne lasam si viata ingrija Puterii Superioare. Se pare ca este mult mai usor pentru noi sa intelegem natura distrugatoare avointeii proprii si sa vedem ca trebuie sa o capitulam, de aceea, este cea pe care o lasam prima. Estemult mai greu sa intelegem nevoia de a ne lasa viata in grija Puterii Superioare si procesul capitulariisub acest aspect.Pentru a ne fi mai usor sa ii dam voie Puterii noastre Superioare sa aiba grija de vietile noastre,trebuie mai intai sa capatam ceva incredere. Poate ca nu avem nici o problema cu capitularea adictiei,dar, vrem totusi sa pastram controlul asupra restului vietii. Poate ca ii dam voie Puterii Superioare saaiba grija de locul nostru de munca, dar nu si de relatiile noastre cu alti oameni. Poate ca ii dam voiePuterii Superioare sa aiba grija de soti sau sotii, dar nu si de copii nostrii. Poate ca ii dam voie PuteriiSuperioare sa aiba grija de siguranta noastra, dar nu si de aspectul financiar. Cei mai multi dintre noiau probleme cu capitularea completa. Avem impresia ca lasam anumite aspecte ale vietii noastre ingrija Puterii Superioare, dar luam totul inapoi sub propriul control, in prima clipa in care ne este teamaca lucrurile nu merg asa cum credem noi ca ar trebui sa mearga. Este foarte important sa neexaminam progresul pe care il facem in procesul de capitulare. • Ce inseamna pentru mine „in grija”? • Ce inseamna pentru mine sa-mi las vointa si viata in grija unui Dumnezeu, asa cum eu L-am inteles? • Cum cred ca se poate schimba viata mea daca ma hotarasc sa o las in grija Puterii mele Superioare? • In ce fel ii dau voie Puterii Superioare sa lucreze in viata mea? • In ce fel Puterea mea Superioara are grija de vointa si viata mea? • Au fost momente in care nu am fost in stare sa las in grija Lui Dumnezeu anumite situatii? Descrie.Pentru a reusi sa ne lasam vointa si viata in grija Puterii noastre Superioare, trebuie sa trecem si laactiune. Multi dintre noi descopera ca este de mare ajutor daca facem un fel de declaratie formala, in 21
  22. 22. mod regulat. Putem folosi o rugaciune sugerata in D.A : „Ia-mi vointa si viata. Calauzeste-ma inrecuperare. Arata-mi cum sa traiesc”. Pentru cei mai multi dintre noi, aceasta rugaciune captureazaintreaga esenta a Pasului Trei. Dar, suntem cu siguranta liberi sa alegem propriile noastre cuvinte, sausa gasim o modalitate mai putin formala de a trece la actiune. Noi credem ca fiecare zi in care neabtinem de la actiunile dependentei* noastre sau in care ascultam sfaturile nasului sau ale altuimembru D.A, este o actiune practica, in conformitate cu hotararea de a ne lasa vointa si viata in grijaunui Dumnezeu, asa cum si-L inchipuie fiecare dintre noi. • Cum actionez ca sa-mi las vointa si viata in grija Puterii Superioare? Am anumite cuvinte pe care le spun in mod regulat? Care sunt acestea? PRINCIPII SPIRITUALEIn analizarea principiilor spirituale proprii Pasului Trei, ne vom concentra mai intai asupra capitularii sibunavointei. Apoi, vom analiza felul in care speranta se transforma in credinta si incredere. In cele dinurma, vom vedea felul in care principiul angajarii este strans legat de Pasul Trei.Am putea crede ca practicarea principiului capitularii este destul de usoara atunci cand lucrurile mergdupa placul nostru. In realitate, atunci cand totul merge bine, este mai degraba posibil sa fim atraside ideea ca tinem totul sub control, si asta nu cere prea multa capitulare. De aceea, chiar si atuncicand totul merge bine, este foarte important sa mentinem viu in mintea noastra principiul capitularii ingrija unui Dumnezeu, asa cum si-L inchipuie fiecare dintre noi. • Ce fac pentru a-mi reinnoi hotararea de a-i da voie Puterii Superioare sa aiba grija de vointa si viata mea? • In ce fel Pasul Trei ma ajuta sa consolidez procesul de capitulare pe care l-am inceput in Pasii Unu si Doi?De obicei, ne simtim cuprinsi de cea mai mare bunavointa, imediat dupa ce capitulam. Bunavointaapare adesea in mijlocul disperarii, sau al bataliei pentru control. Totusi, putem incerca sa practicamprincipiul bunavointei chiar inainte de a fi nevoiti de imprejurari, putand astfel sa ne scutim de multenecazuri si dureri. • In ce feluri mi-am demonstrat bunavointa in recuperare, pana acum? • Am inca probleme legate de anumite aspecte? Ce cred ca o sa se intample daca am bunavointa sa aduc si acele aspecte ale vietii mele in procesul de recuperare?In Pasul Trei, avem de a face cu o crestere spirituala de la speranta la credinta si de la credinta laincredere. Atunci cand incepem Pasul Trei, purtam in noi speranta care s-a nascut atunci cand amparcurs Pasul Doi. Speranta izvoraste din descoperirea faptului ca vietile noastre sunt pline deposibilitati; nu este nimic sigur inca, sunt numai primele firicele de emotie, la gandul ca ar putea fiposibil sa realizam cele mai frumoase dorinte ale inimii noastre. Indoielile pe care inca le mai tragemdupa noi se risipesc atunci cand speranta se transforma in credinta. Credinta ne indeamna la actiune;incepem efectiv sa facem lucrurile pe care cei in care credem ni le sugereaza, ca sa dobandim ceea cevrem. In Pasul Trei, credinta pur si simplu ne da capacitatea de a lua hotarari si de a le transpune inactiuni. Increderea intra in scena numai dupa ce credinta a fost pusa in aplicare. Probabil ca deja amfacut un progres semnificativ catre atingerea scopurilor noastre; acum avem dovada ca puteminfluenta propriul drum in viata, prin actiunile pozitive pe care le luam. • In ce fel speranta, credinta si increderea au devenit forte pozitive in viata mea? • Ce hotarari pot sa iau mai departe, in recuperare, in care sa aplic principiile sperantei, credintei si increderii? • Ce dovezi am ca pot sa am toata increderea in procesul de recuperare?Principiul angajarii este punctul culminant al procesului spiritual al Pasului Trei. Hotarandu-ne iar si iar,sa ne lasam vointa si viata in grija Puterii Superioare, chiar si atunci cand hotararea noastra nu pare 22
  23. 23. sa aiba nici un efect pozitiv, este esenta acestui Pas. Putem sa punem in practica principiul spiritual alangajarii prin reluarea aceleasi hotarari in mod regulat si continuand sa actionam in concordanta cuaceasta hotarare (De exemplu: continuam lucrul la ceilalti Pasi). • Ce actiune am luat recent care demonstreaza angajamentul meu pentru recuperare si pentru parcurgerea programului?Exemple : • Am facut vreun serviciu in cadrul intrunirilor? • Am fost de acord sa fiu nasul unui nou venit? • Am continuat sa particip la intruniri, indiferent de sentimentele pe care le aveam fata de ele? • Am continuat sa lucrez cu nasul meu, chiar si dupa ce acesta mi-a spus vreun adevar care nu mi-a convenit, sau m-a indrumat intr-o directie pe care nu vroiam s-o urmez? Am urmat totusi acea directie? MAI DEPARTEInainte de a trece mai departe la Pasul Patru, vom arunca o privire asupra lucrurilor pe care le-amcastigat prin parcurgerea Pasului Trei. Scriind ceea ce am inteles noi din Pasul Trei ne va ajuta foartemult sa asimilam mai bine principiile spirituale ale acestui Pas. • Am vreo rezerva in legatura cu hotararea de a-mi lasa vointa si viata in grija Lui Dumnezeu, asa cum eu Il inteleg? • Am sentimentul ca sunt pregatit acum sa-mi las vointa si viata in grija Puterii Superioare? • In ce fel capitularea din Pasul Unu ma ajuta in Pasul Trei? • Ce actiuni am in plan care sa urmeze hotararii pe care am luat-o? Cum se incadreaza aici parcurgerea Pasilor ramasi?Sfarsim lucrul la Pasul Trei simtind ca am castigat o si mai mare libertate. Daca am parcurs Pasul cuconstiinciozitate, acum vom fi foarte usurati sa constatam ca lumea merge inainte foarte bine si farainterventia noastra. Responsabilitatea de a controla totul este o povara prea mare si suntem fericiti sao dam jos de pe umerii nostri. Ne vom simti impacati la gandul ca un Dumnezeu bun si iubitor aregrija de vointa si viata noastra, dandu-ne de inteles, pe cai foarte subtile, ca drumul pe care suntemeste cel bun. Ne-am analizat ideile vechi si le-am vazut in adevarata lor lumina; acum avembunavointa sa le capitulam si sa permitem schimbari in viata noastra. Poate ca vom descoperi ca acumavem bunavointa sa ne asumam riscuri pe care nu avusesem niciodata curajul sa le asumam, pentruca acum, stiind ca suntem in grija Puterii noastre Superioare, avem un sentiment puternic desiguranta.Unii oameni se opresc inaintea fiecarei hotarari majore si isi iau o pauza, cautand sa-si intareascapropria spiritualitate. Ne intoarcem privirea catre sursa puterii noastre, invitam Puterea noastraSuperioara sa lucreze in viata noastra, si atunci cand suntem siguri ca suntem pe calea cea buna,mergem mai departe.Acum trebuie sa facem un alt Pas pe drumul catre recuperare, un Pas care materializeaza hotarareape care am luat-o in Pasul Trei. Este timpul sa facem, fara teama, un inventar moral amanuntit alpropriei persoane. 23
  24. 24. - Pasul Patru -„Am facut fara teama un inventar moral amanuntit al proprieipersoane”Cei mai multi dintre noi am venit in D.A pentru ca vroiam sa incetam a mai fi dependenti*. Probabil canu ne-am gandit prea mult la ceea ce incepeam venind in D.A, si anume, un program de recuperare.Daca nu ne-am gandit pana acum la ceea ce putem castiga din acest program, acum este un momentbun sa luam o pauza si sa ne gandim la acest aspect.Mai intai, ar trebui sa ne intrebam pe noi insine ce vrem de la recuperare. Majoritatea vom raspundela aceasta intrebare spunand ca vrem pur si simplu sa ne simtim mai bine, sau fericiti, sau senini.Vrem sa ne placa de noi insine. Dar, cum putem sa ne placem cand nici nu stim cine suntem cuadevarat?Pasul Patru ne da modalitatile prin care putem incepe sa aflam cine suntem, informatiile de care avemnevoie ca sa incepem sa ne placem si ca sa putem obtine toate celelalte lucruri pe care le asteptam dela program – comfort, fericire, seninatate.Pasul Patru deschide o noua etapa in recuperarea noastra. Putem sa ne gandim la intervalul dintrePasii Patru si Noua ca un proces in cadrul unui proces. Informatiile pe care le descoperim in PasulPatru vor fi folosite mai departe, in parcurgerea Pasilor Cinci, Sase, Sapte, Opt si Noua. Acest procesare menirea sa fie repetat in recuperare, iar si iar.Exista o metafora care descrie procesul in modul cel mai potivit. Putem sa ne imaginam ca suntem cao ceapa. De fiecare data cand lucram Pasul Patru mai scapam de un invelis si ne apropiem din ce in cemai mult de miez. Fiecare invelis reprezinta negarea, adictia, defectele noastre de caracter, raul pecare l-am provocat. Miezul reprezinta spiritul pur si sanatos care se gaseste in inima fiecaruia dintrenoi. Idealul nostru in recuperare este sa avem o trezire spirituala si prin acest proces sa ne apropiemde atingerea acestui ideal. Spiritul nostru se mai trezeste putin de fiecare data cand il parcurgem.Pasul Patru este o metoda de a invata despre noi insine si consta nu numai in aflarea naturii exacte agreselilor noastre, dar si in descoperirea partilor bune ale propriului caracter. Procesul inventaruluieste o cale catre libertate. Ni s-a interzis sa fim liberi vreme indelungata – probabil toata viata. Cei maimulti am descoperit, parcurgand Pasul Patru, ca problemele noastre nu au inceput cu primul gestdependent ci, cu mult inainte, atunci cand au fost plantate semintele adictiei in noi. Poate ca ne-amsimtit izolati de restul lumii si in suferinta cu mult inainte de a cadea prada viciului nostru. De fapt,felul in care ne-am simtit, precum si fortele care ne guvernau, sunt cu totul legate de dependenta*;dorinta noastra de a schimba ceea ce simteam si de a potoli acele forte ne-a condus spre primulpahar. Inventarul nostru va scoate la lumina durerile si conflictele din trecut, asa ca nu vom mai fi subinfluenta lor. Vom avea posibilitatea unei alte alegeri. Vom castiga deja o doza de libertate.Aceasta parte a „Ghidului de parcurgere a Pasilor” are de fapt doua sectiuni distincte. Prima ne ajutasa ne pregatim pentru Pasul Patru, calauzindu-ne intr-o explorare a motivatiilor pentru parcurgereaacestui Pas si a semnificatiei pe care Pasul Patru o are pentru noi.Partea a doua este un ghid pentru efectuarea propriuzisa, fara teama, a unui inventar moralamanuntit al propriei persoane. MOTIVATIIDesi motivatiile pentru parcurgerea acestui Pas nu sunt chiar atat de importante ca parcurgereapropriu zisa, poate ca ne va fi de mare ajutor daca analizam si apoi imprastiem orice rezerve pe care 24
  25. 25. le mai avem, si, daca ne gandim putin la unele din avantajele pe care le vom avea ca rezultat alparcurgerii Pasului Patru. • Am vreo rezerva privind parcurgerea Pasului Patru? Care este aceasta? • Care sunt unele dintre avantajele pe care le pot obtine, facand fara teama, un inventar moral amanuntit al propriei persoane? • De ce nu trebuie sa las de azi pe maine parcurgerea acestui Pas? • Ce avantaje am daca nu aman? FARA TEAMA SI AMANUNTITAceste cuvinte i-au derutat pe cei mai multi dintre noi. Intelegem foarte bine ce inseamna „amanuntit“dar, cum ramane cu „fara teama“? Cum ne putem depasi frica? Credem ca ne trebuie ani buni pentrua ne depasi frica, dar trebuie sa ne apucam de inventar chiar acum.A face fara teama, un inventar moral amanuntit, inseamna a merge inainte, in pofida fricii pe care osimtim. Inseamna sa avem curajul de a lua aceasta actiune, indiferent de sentimentele pe care leavem fata de ea. Inseamna sa avem curajul sa fim sinceri, chiar si atunci cand ne cutremuraminlauntrul nostru si juram ca lucrurile pe care le asternem pe hartie vor merge cu noi in mormant.Inseamna sa avem determinarea de a fi meticulosi, chiar si atunci cand avem impresia ca am scrisdestul. Inseamna sa avem incredere in acest proces si sa avem incredere ca Puterea Superioara ne vada calitatile de care avem nevoie pentru a-l parcurge.Sa spunem lucrurilor pe nume: acest Pas implica multa munca. Dar ne incurajeaza gandul ca nu existaun termen limita pentru completarea lui. Putem sa-l parcurgem pe portiuni mici, putin cate putin, panail terminam. Singurul lucru care conteaza cu adevarat este sa lucram la Pasul Patru, cu consecventa.Sunt si momente in care perioada de sobrietate pe care o avem va lucra impotriva noastra, atuncicand nu reusim sa ne dam seama ca ne este teama sa ne facem inventarul. Cei mai multi dintre noi,chiar daca au facut Pasul Patru de multe ori, si si-au dat seama ca este unul din cele mai bune lucruripe care le pot face pentru ei insisi, pot descoperi ca inca il mai evita cateodata. Poate gandim ca, dacastim cu adevarat cat de bun este acest proces, nu ar trebui sa ne fie frica de el deloc. Dar, trebui sane dam voie sa ne fie frica, daca frica este ceea ce simtim.De asemenea, putem avea anumite temeri care izvorasc din experientele noastre anterioare cu PasulPatru. Stim ca un inventar inseamna schimbari in viata noastra. Stim ca, daca inventarul descoperaanumite tipuri de comportament distructiv, nu mai putem continua cu acel comportament fara sa neproducem singuri o mare suferinta. Cateodata, asta inseamna sa renuntam la ceva – vreun tip decomportament pe care il credem absolut necesar pentru a supravietui; o relatie cu alta persoana; sauvreun resentiment pe care l-am cultivat si ingrijit cu atata daruire incat a sfarsit prin a deveni, printr-ointorsatura bolnavicioasa, chiar o sursa de asigurare si alinare. Frica de a renunta la ceva de care amajuns sa depindem, chiar daca am inceput sa banuim ca acel ceva nu este bun pentru noi, este cat sepoate de serioasa. Dar, pur si simplu nu putem s-o lasam sa ne stea in cale. Trebuie sa o confruntamsi sa actionam cu mult curaj.S-ar putea sa avem de depasit si o alta bariera, care vine dintr-o retinere de a dezvalui mai multedespre adictia noastra. Multi membri D.A cu ceva abstinenta la activ, au impartasit ca inventarele pecare le-au facut de-a lungul procesului de recuperare au dezvaluit faptul ca adictia isi intinsesetentaculele in toate domeniile vietii lor, efectiv nici un aspect al vietii lor nu ramasese neatins. Aceastadescoperire aduce adesea, la inceput, uimire si spaima. Ne intrebam cum putem fi inca atat debolnavi. Tot acest efort pe care l-am depus pana acum in recuperare nu a avut ca rezultat decat ovindecare la suprafata? 25
  26. 26. Bineinteles ca nu este asa. Avem doar nevoie de putin timp ca sa ne aducem aminte, iar nasul nostruva fi mai mult decat bucuros sa ne ajute. Dupa ce am avut timp sa ajungem sa acceptam ceea ceinventarul a dezvaluit, simtim cum spaima incepe sa fie inlocuita de o speranta crescanda. In definitiv,un inventar intotdeauna initiaza un proces de schimbare si de eliberare. De ce nu ar face-o si acum? • Imi este frica sa lucrez la Pasul Patru? De ce anume imi este frica? • Ce inseamna pentru mine inventar moral fara teama si amanuntit? • Lucrez impreuna cu nasul meu si stau de vorba cu alti dependenti* in recuperare? • Ce masuri i-mi iau ca sa ma asigur ca pot face fata oricarui lucru care va fi dezvaluit de inventar? UN INVENTAR MORALMulti dintre noi au o multime de idei preconcepute legate de cuvantul „moral”. Poate ca acest cuvantne aduce aminte de un cod de comportament extrem de rigid, pe care eram asteptati sa-l urmam.Poate ca ne duce cu gandul la oameni pe care noi ii consideram „morali”, si pe care ii apreciem cafiind mai buni decat noi. Auzirea acesui cuvant poate chiar sa trezeasca in noi tendinta de rebeliuneimpotriva moralei societatii, si, resentimente fata de autoritatile care nu au fost niciodata multumite depropria noastra morala. Daca vreunul din lucrurile astea este valabil pentru fiecare dintre noi sau nu,ramane sa stabilim noi insine. Daca ne identificam cu ele, putem indeparta discomfortul pe care ilsimtim fata de cuvantul „moral” gandindu-ne la el intr-un mod cu totul diferit.In Dependentii* Anonimi, in acest Pas, cuvantul „moral” nu are nimic de a face cu anumite coduri decomportament, norme sociale, sau cu judecata unei figuri autoritare. Un inventar moral este ceva ceputem folosi ca sa ne descoperim moralitatea noastra, valorile si principiile proprii. Nu trebuie sa lealiniem in nici un fel cu valorile si principiile altora. • Ma deranjeaza cuvantul „moral”? De ce? • Ma deranjeaza gandul la asteptarile pe care le are societatea si imi este teama ca niciodata nu voi putea, nu voi vrea si nici nu voi fi in stare sa ma comformez? • Ce valori si principii sunt importante pentru mine? UN INVENTAR AL PROPRIEI PERSOANEPasul Patru ne cere sa facem un inventar al propriei persoane, nu al altora. Totusi, atunci candincepem sa scriem si sa ne analizam resentimentele, temerile, comportamentul, credintele si secretele,descoperim ca cele mai multe sunt legate de alte persoane, sau cateodata, de organizatii sau institutii.Este foarte important sa intelegem ca suntem liberi sa scriem orice avem nevoie sa scriem despre altii,atata timp cat aceasta ne conduce la descoperirea propriului rol in situatia respectiva. De fapt, cei maimulti dintre noi nu pot deosebi propriul rol de cel al altora la inceput. Nasul nostru ne va ajuta aici.In Pasul Patru, vom folosi toate principiile spirituale pe care am inceput sa le practicam in primii treiPasi. In primul rand, trebuie sa avem bunavointa de a lucra la Pasul Patru. Trebuie sa fim meticulosde sinceri cu noi insine, analizand tot ceea ce asternem pe hartie si intrebandu-ne singuri daca estesau nu adevarat. Trebuie sa fim indeajuns de curajosi ca sa ne confruntam temerile si sa trecem pesteele. In sfarsit, dar nu in ultimul rand, credinta si increderea ne vor sprijini atunci cand ne vomconfrunta cu momente dificile si ne va bate gandul renuntarii. • In ce fel hotararea mea de a parcurge Pasul Patru este o demonstratie de curaj, de incredere, de credinta, de sinceritate, de bunavointa? INVENTARULIa caiet si creion, sau orice alt mijloc de inregistrare a inventarului, asupra caruia ai cazut de acordimpreuna cu nasul tau. Fa-te comod. Indeparteaza orice sursa de distragere a atentiei de locul in care 26
  27. 27. ai hotarat sa lucrezi la inventar. Roaga-te pentru capacitatea de a fi sincer, fara teama si amanuntit.De-a lungul acestui proces, nu uita sa pastrezi legatura cu nasul tau. In sfarsit, simte-te liber sapatrunzi dincolo de ceea ce ti se cere in intrebari. Orice iti trece prin minte constituie material deinventar. RESENTIMENTEAvem resentimente atunci cand re-simtim sentimente vechi, atunci cand nu suntem in stare sa lelasam sa se duca, atunci cand nu putem sa iertam si sa uitam ceva ce ne-a suparat. Sunt o multimede motive pentru care facem o lista cu resentimentele noastre in Pasul Patru. In primul rand, pentruca ne va ajuta sa ne eliberam de furia mai veche, care ne afecteaza viata acum. In al doilea rand,pentru ca analizandu-ne resentimentele vom putea identifica modurile in care ne-am pus singuri insituatia de a fi dezamagiti de altii, in special atunci cand asteptarile noastre erau prea mari. In cele dinurma, listarea propriilor resentimente va aduce la lumina tiparele care ne-au mentinut prinsi in furiesau autocompatimire, sau in amandoua. • Fata de cine am resentimente? Explica situatiile care au dus la resentimentele respective. • Fata de ce institutii am resentimente (scoala, guvern, biserica, de corectie, de judecata)? Explica situatiile care au dus la resentimentele respective. • Care au fost motivatiile sau incredintarile care mi-au influentat comportamentul in acele situatii? • In ce fel lipsa mea de sinceritate a contribuit la aceste resentimente? • In ce fel incapacitatea (sau lipsa bunavointei) de a simti anumite emotii, au condus la dezvoltarea resentimentelor? • In ce fel propriul meu comportament a contribuit la resentimentele mele? • Imi este teama sa analizez rolul meu in situatiile care mi-au provocat resentimente? De ce? • In ce fel resentimentele mi-au afectat relatia cu mine insumi / insami , cu alti oameni si cu o Putere Superioara? • Care este elementul comun pe care il observ in resentimentele mele? SENTIMENTEVrem sa ne analizam sentimentele din aceleasi motive pentru care am vrut sa ne analizamresentimentele. Acest lucru ne va ajuta sa descoperim care este rolul nostru in propria viata. Pe langaasta, cei mai multi dintre noi au uitat ce inseamna sa ai sentimente pana sa ajunga in recuperare.Chiar daca avem ceva timp de abstinenta, inca vom mai afla lucruri noi despre felurile in care neblocam sentimentele. • Cum imi recunosc sentimentele? • Care sunt sentimentele pe care incerc cel mai mult sa le blochez? —

×