Parcuri şi spaţii verzi din Bucureşti



Parcul Alexandru Ioan Cuza

        Parcul Alexandru Ioan Cuza (cunoscut şi ca Pa...
anglo-americane de la 4 aprilie 1944. Atunci, din cele peste 700 000 de exponate ale ierbarului au
fost salvate numai 200 ...
Parcul Circul de Stat

        Parcul Circul de Stat este un parc din Bucureşti, Sectorul 2, în interiorul acestuia este
a...
La 1857 parcul era vizitat de iubitorii de nou şi de aventuri galante, realitate descrisă de N.T.
Oraşanu: “aici fu o balt...
Parcul Ioanid

        Parcul Ioanid sau Parcul Ion Voicu este un parc din Bucureşti, sectorul 2, amenajat pe fostul
aflue...
fotbal, cu acces pe bază de taxă. Pe lac a fost construită o fântână arteziană modernă, de către
Primăria sectorului 2. În...
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Parcuri din bucureşti

5,491 views

Published on

Published in: Technology, Business
0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
5,491
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
23
Actions
Shares
0
Downloads
27
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Parcuri din bucureşti

  1. 1. Parcuri şi spaţii verzi din Bucureşti Parcul Alexandru Ioan Cuza Parcul Alexandru Ioan Cuza (cunoscut şi ca Parcul Titan sau Parcul IOR) este un parc din Bucureşti, din Sectorul 3. Parcul IOR actualmente Parcul Alexandru Ioan Cuza este situat în partea central-estică a Bucureştiului, în sectorul 3, în perimetrul delimitat de străzile Camil Ressu, Liviu Rebreanu, Câmpia Libertăţii, C-tin Brâncuşi, Baba Novac şi Nicolae Grigorescu. Este locul de recreere pentru locuitorii cartierelor Titan, Dristor, Balta Albă. Cu o suprafaţă de aproximativ 85 Ha, este unul dintre cele mai mari parcuri din Bucureşti. Parcul a fost amenajat in anii '70. Înainte de amenajarea parcului, partea dinspre Baba Novac purta denumirea de "Reconstructii" iar partea dinspre Camil Ressu se chema "Flax". În acest parc se află Biserica Pogorârea Sfântului Duh construita din lemn în stil maramureşan intre anii 1994-1996. Lacul parcului este Lacul Titan. Este un lac de origine naturala despărţit de Podul Liviu Rebreanu în două segmente,numite Lacul Titan 1 şi Lacul Titan 2. Pe lac există cinci insule, numite "Insula Pensionarilor", "Insula IOR", "Insula Câinilor", "Insula Trandafirilor" si "Insula Înecaţilor". Acronimul unuia dintre numele alternative ale parcului, IOR provine de la numele fabricii Înterprinderea Optică Română, aflată în vecinătate. Parcul Bazilescu Parcul Bazilescu (fostul parc Nicolae Bălcescu) este un parc aflat în partea de nord vest a Bucureştiului, cartierul Bucureştii Noi, în prezent având o suprafaţă de 13,5 hectare. În momentul amenajării (1954), parcul se întindea pe o suprafaţă de 120 de ha. Terenul pe care a fost construit parcul a fost donat de juristul Bazilescu statului român. În 2004 Primăria sectorului 1 a investit peste 1 milion de euro pentru amenajarea parcului. În interiorul parcului este amplasat Teatrul de Vară, cu o capacitate de 2000 de locuri, aflat în administrarea Ministerului Culturii. În prezent teatrul este într-o stare avansată de degradare. Grădina Botanică din Bucureşti Grădina Botanică "Dimitrie Brândză" a Universităţii din Bucureşti, numită după fondatorul ei, Dimitrie Brândză, este situată în cartierul Cotroceni din Bucureşti, România. Acoperă o suprafaţă de 17,5 hectare (inclusiv 4.000 m² de sere) şi are peste 10.000 specii de plante. Prima grădină botanică din Bucureşti a fost întemeiată în 1860, lângă Facultatea de Medicină, de către Carol Davila. Grădina a fost mutată în spaţiul actual în 1884 de către Dimitrie Brândză, un botanist român, şi de către Fuchs, un arhitect peisagist belgian. Grădina a fost inaugurată în 1891, după ce serele au fost construite şi populate, dar a fost afectată de inundaţia care a avut loc în 1892. Grădina a fost avariată în timpul primului război mondial, cînd a fost folosită de trupele de ocupaţie germane, şi în al doilea război mondial, cînd a fost atinsă de bombardamentele 1
  2. 2. anglo-americane de la 4 aprilie 1944. Atunci, din cele peste 700 000 de exponate ale ierbarului au fost salvate numai 200 000 planşe. Ierbarul Grădinii Botanice din Bucureşti a ajuns din nou la circa 500 000 planşe, fiind organizat pe două mari secţiuni. Muzeul Grădinii Botanice se află situat la intrarea în Grădină, într-o clădire în stil brâncovenesc. În acest muzeu sînt expuse peste 5.000 de specii de plante, inclusiv 1.000 de specii exotice. Parcul Carol I Parcul Carol sau Parcul Libertăţii este un parc amplasat în sectorul 4 al Bucureştiului, pe Dealul Filaretului. Parcul a fost amenajat între anii 1900-1906 după planurile arhitectului peisagist francez Eduard Redont şi a fost inaugurat în 1906 pentru a sărbători 40 de ani de domnie a regelui Carol I. Cu această ocazie a fost organizată o expoziţie jubiliară, în care a fost prezentat şi parcul Libertăţii. Comisarul general al organizării parcului a fost omul de ştiinţă Constantin I. Istrati (1850 - 1918), profesor universitar şi academician. Suprafaţa iniţială a parcului a fost de 36 ha, pe 2 ha din suprafaţa totală a fost amenajat un mic lac de agrement. Parcul este amenajat în stil mixt, cu o latură peisagistică dominantă, vegetaţia fiind amplasată în jurul Aleii Centrale - construită într-un stil geometric. La amenajarea parcului au fost folosite 4.206 de arbori mari, 5.983 arbori coniferi, 48.215 arbuşti precum şi numeroase plante şi flori. Parcul conţinea şi câteva pavilioane expoziţionale şi clădiri anexate acestora. Conform planurilor întocmite de Ştefan Burcuş, Victor G. Ştefănescu, I. Berindei a fost construit un castel de apă, denumit Cetatea lui Vlad Ţepeş. În faţa Palatului Artelor, devenit ulterior Muzeul Militar până în 1938, an în care palatul a luat foc şi a fost demolat după cutremurul din 1940, a fost construită o cascadă mare după planurile arhitecţilor Petculescu şi Schindl. Cascada era străjuită de 3 sculpturi efectuate de Filip Marin, Dimitrie Paciurea şi Karl Storck. Cele 3 sculpturi sunt Frumoasa adormită şi 2 sculpturi care reprezintă 2 tineri nud, cunoscute sub denumirea de Giganţii. După construirea Mausoleului, giganţii au fost mutaţi pe marginea aleii Centrale a parcului, aproape de intrarea dinspre Piaţa 11 iunie. În interiorul parcului au fost construite Arenele Romane, un complex destinat spectacolelor în aer liber, şi o moschee în apropierea lacului de agrement. Parcul Carol este înscris pe Lista monumentelor istorice din 2004 (Ordinul nr. 2314 din 8 iulie 2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, şi a Listei monumentelor istorice dispărute) la pozitia B-II-a- A-19016 (monument istoric grupa A). • Mausoleul din Parcul Carol • Fântâna Cantacuzino, realizată în stil neoclasic în anul 1870; • Statuile Giganţii • Monumentul Eroilor (1962), opera arhitecţilor Horia Maicu şi Vasile Cucu; • Monumentul Eroului Necunoscut, adus de la Mărăşeşti în 1991; • Muzeul National Tehnic Prof. ing. Dimitrie Leonida, inaugurat în anul 1909; • Fântâna Zodiac • Institutul Astronomic al Academiei Române • Arenele romane, cu o capacitate de 5000 de locuri. 2
  3. 3. Parcul Circul de Stat Parcul Circul de Stat este un parc din Bucureşti, Sectorul 2, în interiorul acestuia este amplasat Circul de Stat. Parcul a fost amenajat în anul 1961, pe o suprafaţă 26 ha, după planurile arhitectului Valentin Donose. În mijlocul parcului se află „Lacul cu izvoare naturale” pe malul căruia cresc lotuşi egipteni. De la clădirea Circului spre lac pornesc peluze largi care permit circulaţia în jurul lacului. În interiorul parcului aleile betonate îngăduie plimbări prin vegetaţia variată şi bogată a parcului. Parcul este înfrumuseţat cu unele sculpturi realizate în trunchiurile arborilor şi arbuştilor, de către artistul plastic C. Teodorescu. În ultimii ani a fost realizat un sistem de irigaţii pentru a întreţine flora parcului, au fost plantaţi peste 20.000 de arbori şi arbuşti. Administraţia lacuri, parcuri şi agrement din Bucureşti, administratorul parcului, a refăcut aleile, şi a modernizat întregul sistem de iluminat public din parc. Suma totală investită de Primăria Capitalei pentru modernizarea parcului a fost de aproximativ 1 milion de euro. Parcul Cişmigiu Grădina Cişmigiu este cea mai veche grădină publică din Bucureşti. Este aşezată în centrul oraşului, are o suprafaţă de circa 16 hectare şi este mărginită de două artere importante: bulevardul Regina Elisabeta şi bulevardul Schitu Măgureanu. În partea sud-estică a grădinii este Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr. Grădina Cişmigiu este amenajată în genul parcurilor engleze şi are mai multe intrări: două prin bulevardul Regina Elisabeta, două prin bulevardul Schitu Măgureanu, una prin str. Ştirbei Vodă. În 1779, domnitorul Ţării Româneşti, Alexandru Ipsilanti a poruncit construirea a două cişmele în Bucureşti. Prima cişmea s-a făcut pe locul unde este astăzi grădina dinspre strada Ştirbei Vodă. Balta apărută era un focar de infecţie în mijlocul oraşului. În vecinătatea acestei cişmele şi-a ridicat o reşedinţă Dumitru Siulgi-basa, şeful lucrărilor peste cişmelele oraşului, numit şi "marele cişmigiu". El avea ca principală însărcinare supravegherea curgerii apelor. Treptat, în folclorul urban "lacul lui Dura Neguţătorul" dispare din toponimie şi apare acela al "Cişmigiului". Oraşul nu s-a extins foarte mult către Vest din cauza inundaţiilor aproape anuale care umflau lacul Cişmigiu (nivelul său creştea până la Cercul Militar de astăzi). În 1830, generalul Pavel Kiseleff a dispus secarea bălţii şi transformarea terenului într-o grădină publică. Lucrul acesta se petrece abia în timpul domniei lui Gheorghe Bibescu, în 1847, când a fost chemat grădinarul peisagist Wilhelm Mayer, fostul director al Grădinilor Imperiale din Viena, şi însărcinat cu transformarea terenului insalubru într-o frumoasă grădină. Mayer a fost ajutat de grădinarul Franz Harer. După abdicarea lui Gh. Bibescu din 1848, noul domnitor, Barbu Ştirbei, hotărăşte să se sape un heleşteu şi un canal de legătură cu Dâmboviţa. Cel mai important an pentru transformarea grădinii a fost 1852. Pentru prima dată s-a făcut împrejmuirea cu uluci, s-au montat o sută de "canapele" (laviţe) fără rezemătoare, din lemn de stejar şi lungi de un stânjen. Lucrările de înfrumuseţare s-au încheiat în 1854, când s-a făcut şi inaugurarea oficială a grădinii Cişmigiu. În 1856, o parte a lacului a secat datorită pantofarilor dimprejur ce aruncaseră aici resturile de materiale specifice meseriei lor. 3
  4. 4. La 1857 parcul era vizitat de iubitorii de nou şi de aventuri galante, realitate descrisă de N.T. Oraşanu: “aici fu o baltă mare, un loc umed, mocirlos/sălbatec din natură, necurat, nesănătos/însă arta poate multe şi ea făcu un paradisu/cum la mulţi din ipokimeni nici că le trecea prin visu./.. Aici vine toată mâna, şi s'amestecară împreună/eleganţa, lux, mândrie, maniere şi turnură,/vorbe dulci şi complimente sbor din fiecare gură./Câte un june c'o grizetă, prin tufişuri că se pierde....” În iarna anului 1883, lacul din grădină a îngheţat şi s-au organizat concursuri pe gheaţă. Primăria oraşului a cumpărat un teren din fosta grădină a familei Creţulescu, mărind astfel suprafaţa grădinii Cişmigiu cu 15.000 de metri pătraţi. Au fost aduse lebede şi pelicani. În partea dinspre Schitu Măgureanu s-a amenajat o rotondă, unde au fost expuse busturile marilor scriitori: Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu, Titu Maiorescu, Ion Luca Caragiale, George Coşbuc, Ştefan Octavian Iosif, Ion Creangă, Alexandru Vlahuţă, Duiliu Zamfirescu, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Nicolae Bălcescu şi Vasile Alecsandri. Pe o altă alee se găseşte monumentul de marmură pentru cinstirea soldaţilor francezi din primul război mondial. Alte monumente ale grădinii: bustul Maica Smara, Gheorghe Panu, Izvorul Sissi Stefanidi Parcul Drumul Taberei Parcul Drumul Taberei (fost "Moghioroş") este un parc aflat în Sectorul 6 al Bucureştiului, în cartierul Drumul Taberei. La înfiinţare, parcul avea o suprafaţă de 30 ha. În parc s-a amenajat şi un teatru de vară pentru copii. În centrul parcului a fost amenajat un lac pentru agrement. Lacul artificial a fost realizat dintr-o cuvă de beton impermeabil, fiind alcătuit din două tronsoane separate de un podeţ de beton. În primul tronson este amenajat un debarcader cu dane pentru bărci cu rame şi hidrobiciclete. Caracteristicile tehnice ale lacului sunt următoarele: • Suprafaţa: 1.18 ha • Adâncimea medie: 1.0 m • Adâncimea maximă: 1.30 m • Volumul normal al apei: 0.020 mil. mc • Volum apei la cota maximă: 0.026 mil. mc În mijlocul lacului este instalată o fântână arteziană, care permite jocuri de ape. În 1976 în incinta parcului a fost construit un ştrand format din 3 bazine, cu o capacitate totală de 2500 de persoane (cunoscut şi sub numele de "Trei Ligheane". Pământul excavat pentru realizarea lacului a fost utilizat pentru a se construi un deal artificial în jurul ştrandului. Parcul Herăstrău Parcul Herăstrău sau Parcul Naţional Carol al II-lea a fost construit în 1936 pe malurile Lacului Herăstrău (74 ha) şi este cel mai mare parc al Bucureştiului. Lacul din centrul parcului face parte din lanţul de lacuri al râului Colentina. În prezent, Parcul Herăstrău are o suprafaţă de cca 110 ha. Înainte de 1930, zona pe care se află astăzi parcul era o zonă mlăştinoasă care a fost asanată în perioada 1930-1935. Cu această ocazie s-a pus şi problema amenajării întregii suprafeţe rămase liberă, ţinând cont şi de faptul că în zona respectivă exista deja Arcul de Triumf. Vegetaţia parcului este formată din arţari, frasini, plopi, salcii, tei. 4
  5. 5. Parcul Ioanid Parcul Ioanid sau Parcul Ion Voicu este un parc din Bucureşti, sectorul 2, amenajat pe fostul afluent al Dâmboviţei, Bucureştioara. În 1870, terenul, aflat în proprietatea librarului Ioanid, a secat, proprietarul acestuia a hotărât să-l amenajeze ca parc, plantând în acest sens mai mulţi copaci pe terenul mlăştinos. Parcul a fost proiectat după tiparul scuarurilor englezeşti şi al parcurilor franţuzeşti (Parcul Monceau). Numele parcului a fost schimbat în 2003, în Parcul Ion Voicu, pentru a cinsti memoria violonistului Ion Voicu, tatăl omului politic Mădălin Voicu. • Radu Petrescu descrie parcul şi plimbările pe aleele acestuia într-un jurnal al său. • Bedros Horasangian a dat titlul unui volum de proze, după denumirea parcului, Parcul Ioanid Parcul Kiseleff Parcul Kiseleff este un parc din Bucureşti, amplasat de-o parte şi de alta a Şoselei Kiseleff în triunghiul descris de bulevardul Ion Mihalache, bulevardul Aviatorilor şi strada Ion Mincu. Parcul a fost amenajat după anul 1832, anul în care a fost construită şoseau Kiseleff, din pădurea aflată în această parte a Bucureştiului. Desăvârşirea parcului este legată de numele lui Gheorghe Bibescu şi de fratele acestuia, urmaşul la tron, Barbu Ştirbey. Arhitectul peisagist după planurile căruia a fost amenajat parcul este Wilhelm Mayer, peisagistul care a contribuit şi la amenajarea Parcului Cişmigiu. În prezent parcul are o suprafaţă de 31.690 m². În interiorul parcului sunt presărate mai multe statui reprezentând busturile unor oameni de cultură: Nicolae Leonard, Ovidiu, Barbu Ştefănescu Delavrancea. Pe soclul pe care trona statuia Regelui Ferdinand a fost amplasat în 2001 statuia poetului şi astronomului iranian Hakim Omar Khayyam. Statuia a fost amplasată cu sprijinul ambasadei Iranului în urma vizitei unei oficialităţi din această ţară. În interiorul parcului este amplasat şi un complex de statui format din 4 piese, operă a sculptorului George Apostu. Începând cu 27 aprilie 2000 parcul a fost înfrumuseţat cu un nou monument, Monumentul Infanteriei române. Monumentul construit în bronz, în turnătoria proprie, de sculptorul Ioan Bolborea se află amplasat pe locul în care în perioada interbelică a existat un monument al infanteristului, dărâmat de Antonescu la presiunile lui Hitler. Parcul Naţional din Bucureşti Parcul Naţional (înainte cu numele de Parcul 23 august) este un parc din Bucureşti. În acest parc funcţionează Complexul Sportiv Naţional şi Casa Fotbalului, sediul Federaţiei Române de Fotbal. Parcul Plumbuita Parcul Plumbuita este un parc situat în cartierul Colentina din sectorul 2 al Bucureştiului, amplasat pe malul lacului Plumbuita, care face parte din salba de lacuri a râului Colentina. Parcul a fost amenajat ca zonă de agrement în 1977 şi avea, în momentul înfiinţării, o suprafaţă de 80 ha, fiind înzestrat cu alei asfaltate, terenuri de joacă pentru copii, o pergolă cu mese şi scaune, şi un curs artificial îngust de apă, cu câteva poduri. În prezent dispune şi de un teren de 5
  6. 6. fotbal, cu acces pe bază de taxă. Pe lac a fost construită o fântână arteziană modernă, de către Primăria sectorului 2. Într-o zonă împrejmuită a parcului, pe latura dinspre şoseaua Colentina, se desfăşoară, în fiecare duminică, un târg de animale de companie şi păsări exotice. În parc se află două obiective arhitecturale istorice importante ale Bucureştiului: • Mănăstirea Plumbuita, ctitorie din secolul XVI a lui Petru cel Tânăr, în incinta căreia se află şi Casa domnească, ridicată de Matei Basarab în 1647. • Palatul Ghika Tei, care mărgineşte latura sudică a lacului. Este o construcţie în stil neoclasic, ridicată de domnitorul Grigore Dimitrie Ghica în anul 1822, pe locul vechii case părinteşti a banului Dumitrache Ghica. Parcul Tei Parcul Tei este un lac din Bucureşti, sectorul 2, amplasat în partea de sud-est al Lacului Tei (pe cursul râului Colentina). Parcul a fost amenjat în 1948 şi avea la înfiinţare o suprafaţă de 9 ha. Parcul Tineretului Parcul Tineretului este situat în partea de sud a oraşului Bucureşti, la o mică distanţă de zona denumită „Valea Plângerii”, având o suprafaţă de circa 80 ha. Amenajarea parcului a început în 1965 şi lucrările au durat până în 1974. Diferenţele mari de nivel (până la 16 m) au necesitat o modelare a terenului pentru a se putea pune în valoare oglinda lacului. Arhitectul Valentin Donose, proiectantul parcului, a avut în vedere realizarea unei zone vaste de verdeaţă pentru odihna şi recrearea populaţiei din ansamblurile de locuinţe din partea sudică a oraşului. În cuprinsul parcului a fost amplasată Sala Ioan Kunst Ghermănescu (noua denumire a Sălii Polivalente), destinată unor acţiuni culturale şi competiţiilor sportive. Parcul dispune de mari suprafeţe de joacă pentru copii, spaţii de odihnă şi un debarcader cu dane pentru bărci cu rame. Accesul se poate face atât prin piaţa Şincai (Staţia de Metrou Tineretului), cât şi prin Piaţa Brâncoveanu (Staţia de Metrou Constantin Brâncoveanu). 6

×