1. Conf. Dr. ing. Gheorghe DONCEAN
FINISAREA MATERIALELOR TEXTILE
Îndrumar de laborator
(pentru uzul studenţilor de la
specialitatea
Economie şi Marketing)
Iași
2012

2. Bibliografie
1. Eliza-Lia Pușcaș, Aurelia Grogoriu, Nicoleta-Melania Molocea – Tehnologie chimică
textilă. Indrumar de laborator, Editura "Rotaprint", Universitatea Tehnicã Iasi, 1983, 258 pg.
2. Doncean Gh.; A. Grigoriu - Procedee fizico - chimice intensive pentru finisarea materialelor
textile, Editura "Performantica", Institutul National de Inventicã Iasi, 1996, 440 pg.; ISBN 973-
97076-5-3
3. Grindea, M., Forst, T., Hanganu, A., Tehnologia vopsirii şi imprimării textilelor, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1983;
4. N. Asandei; A. Grigoriu - Chimia ∏i structura fibrelor, Editura Academiei, Bucure∏ti,
1983;
5. B. N. Melnicov; I.B. Melnikov - Teoreticeskie osnov> tehnologhii kra∏eniia voloknist>h
materialov, Legkaia Industriia, Moskva, 1978;
6. B. N. Melnikov; M. N. Kirilova; A.P. Mor>ganov - Sovremenoe sostianie i perspektiv>
razvitii tehnologhii kra∏enia tekstiln>h materialov, Moskva, Legkaia i pi∏cevaia prom., 1983;
7. F.L. Alter - Peso⇔ki - Fiziceskie metod> intensifika⇔ii otdelki voloknist>h materialov,
J. V. H. O im. D. I. Mendeleeva, 1981, T. 26, nr. 4, p. 73;
8. B. N. Melnikov; A. P. Mor>ganov, Iu. A. Kalinikov -Teoriia i praktika
v>sokoskorostnoi fiksa⇔ii krasitelei na tekstiln>h materialah, Moskva, Legprom>tizdat, 1987;
9. B. N. Melnikov; I. B. Bliniceva - Teoreticeskie osnov> tehnologhii kra∏eniia voloknist>h
materialov, Moskva, Legkaia Industriia, 1978;
10. G. E. Kricevski - Difuziia i sorb⇔iia v> pro⇔esah kra∏eniia i peciataniia, Moskva, Legk,
Ind., 1981;
11. I. M. Mov∏ovici - Kinetika pro⇔esov kra∏eniia tekstiln>h materialov, Legkaia Industriia,
Moskva, 1979;
12. G. E. Kricevski - Difuziia i srb⇔iia v> pro⇔esah kra∏enia i peciatania, Moskva, 1979;
13. A. I. Schneider - Cinetica chimic|, Editura Tehnic|, Bucuresti, 1979;
14. G. A. Karda∏eaev - Fiziceskie metod> intensifika⇔ii pro⇔esov himiceskoi
tehnologhii, Moskva, Himiia, 1990, p. 58;
2

3. Laborator 1
Calculul reţetelor în tehnologia chimica textilă
Materialele textile sub diverse forme de prezentare – fibre, filamente, fire, ţesături, tricoturi,
ciorapi, cloşuri de pălării etc– sunt supuse în procesele de finisare textilă sunt supuse unor operaţii
complexe de natură mecanică (piuarea lânii), chimică (curăţarea alcalină, colorarea), biochimică
(descleierea enzimatică, degomarea mătăsii naturale).
Din punct de vedere tehnologic, pentru fiecare operaţie se are în vedere:
- bilanţul de materiale;
- bilanţul energetic;
- bilanţul termic, etc.
În producţie se prelucrează, în acelaşi timp sau la timpi diferiţi, acelaşi tip de material sub
formă de loturi. Se impune condiţia ca indicii calitativi şi cantitativi să fie aceiaşi de la un lot la
altul, deci, să fie reproductibili. Ca urmare, materialul textil trebuie să fie prelucrat în aceleaşi
condiţii.
Pentru reproductibilitate indicilor se impune respectarea cu stricteţe a următoarelor:
1. reţeta tehnologică,
2. utilajul,
3. diagrama tehnologică.
1. Reţeta tehnologică
O reţetă cuprinde totalitatea componentelor chimice care se utilizează, alături de cantitatea de
material textil şi necesarul de flotă (soluţie de tratare).
1.1. Procedee discontinue
Reţeta cuprinde:
x [%] substanţă A,
y [g/l] substanţă B etc
mt - masa de material textil tratată, în [g] pentru condiţii de laborator sau în [kg] pentru condiţii
industriale,
M – modulul.
Precizări:
1. Într-o reţetă, pentru procedee discontinue, concentraţia componentelor chimice se exprimă
procentual [%] sau în grame pe litru [g/l].
2. Atunci când un component se exprimă procentual, înseamnă că se raportează la 100 unităţi
masice de material textil [pentru condiţii de laborator, grame substanţă la 100 g material textil sau,
pentru uz industrial, kg substanţă la 100 kg. material textil].
3. Masa de material textil, mţ [g], pentru condiţii de laborator se obţine prin cântărire. În condiţii
industriale, masa mţ [kg], se calculează cu formula:
mt = m sp ⋅ L
în care:
msp – masa specifică a materialului textil [kg/m], specificată în norma internă;
L [m] – lungimea de material textile, măsurată.
3

4. 4. Modul, M, reprezintă necesarul de flotă, în [ml] sau [l] pentru prelucrarea unei unităţi
masice de material textil exprimată în [g], respectiv în [kg].
Pentru exemplificare, se calculează reţeta de mai sus, pentru condiţii de laborator:
Substanţa A:
100 [g] material textil ………………. x [g] substanţă A,
mţ [g] ………………………………… mA [g].
m A = mt ⋅ x ⋅10 −2 [ g ]
De cele mai multe ori, în laborator, substanţa A se regăseşte sub formă de soluţie de
concentraţie cA [g/l],
Volumul măsurat din această soluţie, vA[ml] care conţine mA [g] substanţă A se deduce
astfel:
cA [g] substanţă A…………………1000 [ml] soluţie substanţă A,
mA[g] ………………………………vA
m ⋅ 1000 mt ⋅ x ⋅ 10 −2 ⋅ 1000 10 ⋅ mt ⋅ x
vA = A = = [ml ]
cA cA cA
În loc de a se cântări mA[g] substanţă A, se măsoară volumul de soluţie vA [ml] de
concentraţie cA [g/l].
Substanţa B
Deoarece substanţa B se exprimă în [g/l], se calculează volumul de flotă, Vf [ml].
1 [g] material textil ……………………M [ml] flotă
mt [g] ……………………………………Vf [ml]
V f = M ⋅ mt [ ml ]
Se calculează necesarul de substanţă, mB [g]:
1000 [ml] flotă ………………………..y [g] substanţă B
Vf [ml] …………………………………mB [g],
m B = y ⋅V f ⋅10 −3 [ g ]
În laborator, având la dispoziţie o soluţie de concentraţie c B [g/l], se calculează volumul
preluat in care se regăsesc cele mB [g] substanţă B:
cB [g] substanţă B…………………………1000 [ml] soluţie
mB [g[ ………………………………………vB [ml]
−3
1000 ⋅ mB 1000 ⋅ y ⋅V f ⋅10 y ⋅V f
vB = = = [ ml ]
cB cB cB
Deoarece materialul textile de masă M [g] se tratează intr-un volum de flotă V f [ml], se ţine
seama de relaţiile:
1. Dacă Vf = vA + vB, atunci volumul de apă pentru completarea flotei este zero.
2. Dacă Vf > vA + vB, atunci se adauga apă pentru completare
vapa = Vf – (vA + vB) [ml]
3. Dacă Vf < vA + vB, atunci cel puţin una din soluţiile de laborator de concentraţie c A,
respectiv cB, este prea diluată.
4

5. 1.2. Procedee semicontinue şi continue
În aceste cazuri, componentele reţetei se exprimă în [g/l]. De exemplu, reţeta cuprinde:
z [g/l] substanţă C;
L [m];
msp [kg/m]
GP [%].
Precizări:
1. Lungimea, L [m], se măsoară mecanic şi este precizată în fişa lotului;
2. Masa specifică, msp [kg/m], se specifică în norma internă a produsului.
3. Gradul de preluare reprezintă volume de flotă preluate de 100 unităţi masice de material
textil.
În prima etapă se calculează cantitatea de material textile prelucrată, M [kg];
mt = m sp ⋅ L
Volumul total de flotă, Vf [l], reţinut de lotul prelucrat:
100 kg material textil …………….GP [l] flotă
mt= msp L ……………………………Vf [l]
mt ⋅ GP m sp ⋅ L ⋅ GP
Vf = = [l ]
100 100
Luând în considerare concentrţia substanţei C din reţetă, z [g/l], se calculează consumul total
de substanţă:
1 [l] flotă ………………….z [g] substanţă C
Vf [l] ………………………mC [g]
mt ⋅ GP m sp ⋅ L ⋅ GP
mC = z ⋅ V f = z ⋅ = z⋅ [ g]
100 100
1.3. Calcule în imprimarea materialelor textile
Imprimarea constituie o vopsire locală. Pentru aplicarea colorantului se utilizază o pastă de
imprimare caracterizată prin viscozitate. Într-o reţetă de imprimare, componentele se exprimă în
grame, astfel incât suma maselor să rezulte 1000 g.
De exemplu, o reţetă pentru o poziţie coloristică (aplicată într-un şablon) cuprinde:
a [g] substanţă D (colorant);
b [g] substanţă E (aglutinant);
c [g] substanţă F (agent de fixare);
d [ml] apă (se consideră densitatea apei 1000 [kg/m3]);
1000 [g] = (a + b + c + d)
cs [kg/m] consumul spefic de pastă (se determină practic);
L [m] lungimea de material textile (se măsoară mecanic);
Pe baza datelor din reţetă, se calculează succesiv:
- consumul total de pastă:
m p [ kg ] = c s ⋅ L
5

6. - necesarul din fiecare componentă a reţetei:
1 [kg] pastă …. a [g] substanţă A…..b [g] substanţă B ….c [g] substanţă C … d [l] apă
mp [kg] …….. mA [g]……………………..mB [g] …………….mC [g] …………….. mD [l]
m A = a ⋅ m p [ g ];
m B = b ⋅ m p [ g ];
mC = c ⋅ m p [ g ];
m D = d ⋅ m p [l ]
Dacă unele substanţe se regăsesc şi în componenţa altor poziţii coloristice care compun
desenul de imprimat, se face calculul pentru fiecare şablon şi se cumulează în consumul total (de
exemplu, aglutinantul se regăseşte în toate compoziţiile coloristice).
4.5.2. Utilaje
Pentru finisarea produselor se utilizează utilaje cu acţiune discontinuă, semicontinuă şi
continuă. Utilajele se diferenţiază prin geometrie, forma de încărcare a materialului textile (funie,
foaie lată), volumul de flotă, sistemele mecanice de acţionare a organelor active etc.
Figura 1. Utilaje discontinue.
a) Cada cu haşpel: 1-material textile, 2- cada, 3-compartiment de adaos, 4- schimbător de căldură,
5-despărţitor de funii, 6- rolă de conducere, 7-haşpel
b) Jigher: 1- material textile, 2- cilindru, 3- cada, 4-role de conducere, 5- schibător de căldură, 6-
cilindru
4.5.2.1.Utilaje discontinue
Pentru exemplificare se consideră două utilaje de bază: jigherul şi cada cu haşpel.
În cazul căzii cu haşpel, figura 1.a, materialul textil (1) este depus sub formă de falduri pe
partea inclinată a căzii (2) şi apoi este dirijat prin despărţitorul de funii de ţesătură (5), peste rola de
conducere (6) prin tracţiune de către haşpelul (7). Compartimentul de adaos (3) care face corp
comun cu cada (2) printr-un perete perforat şi este prevăzut cu schimbătorul de căldură (4).
În cazul jigherului, figura 1.b, materialul textil (1), în stare întinsă în lăţime, înfăşurat pe un
cilindru (2) este dirujat într-o cadă (3) prevăzută cu rolele de conducere (4) şi schimbătorul de
6

7. căldură (5) şi apoi pe un cilindru de înfăşurare (6). Timpul de trecere a materialului textil de pe un
cilindru pe altul (2 şi 6) poartă denumirea de pasaj.
Pentru studiul comparative se iau în considerare caracteristicile din tabelul 1.
Tabelul 1. Studiul comparativ jigher-cada cu haşpel
Nr.crt. Caracteristica Cada cu haşpel Jigher
1. Forma de circulaţie a materialului Funie Stare întinsă în
textil lăţime
2. Masa de material textil Maxim 120 kg Maxim 150 kg
3. Volumul de soluţie Maxim 2000 litri Maxim 400 litri
4. Neuniformitatea tratamentului Între funii Diferenţă cap-coadă
Indicii reproductibili sunt influenţaţi de caracteristicile din tabelul 1, forma de prezentare,
masa de material textile, volumul de soluţie (flotă).
4.5.2.2. Utilaje semicontinue
Figura 2. Instalaţia Pad-Roll
1-material textil, 2,6-cilindri de stoarcere, 3-cadă, 4- role de conducere, 5,9-schimbător de
căldură, 7-camera de reacţie, 9-cilindru de rolare.
7

8. Materialul textil (1), în prima etapă, este tratat în (n) compartimente ale maşinii cu căzi
multiplte. Înainte de intrarea în ultimul compartiment se realizează stoarcerea cu ajutorul cilindrilor
(2) şi apoi într-o cadă (3) prevăzută cu rolele de conducere (4) şi schimbătorul de căldură (5) are loc
impregnarea şi stoarcerea cu cilindrii de stoarecere (6). Materialul textil (1) preia soluţia de
impregnare din cada (3) ca urmare a difereţei gradelor de stoarcere (GS2-GS1) la cilindrii (2 şi 6).
După rolarea lotului pe cilindrul (8) într-o camera de reacţie (7) prevăzută cu un schimbător de
căldură (9), aceasta este depozitată într-o altă zonă pentru desăvărşirea reacţiilor. În timpul
depozitării, cilindrul de rolare (8) este antrenat continuu pentru a nu se acumula soluţie la partea
inferioară, iar cu ajutorul schimbătorului de căldură (9) se asigură temperatura necesară.
Deoarece pentru primul capăt introdus se asigură un timp mai mare de reacţie decăt pentru
ultimul capăt, pot să apară discontinuităţi cap-coadă.
4.5.2.3. Utilaje continue
De exemplu, în procedeul pad-steam, materialul textil (1), în stare întinsă în lăţime, este
tratat succesiv într-un fulard şi o cameră de reacţie. Fulardul permite impregnarea cu flotă a
materialului textil (1), după ce este dirijat cu rola de conducere (2), într-o cadă (3) prevăzută cu
dislocuitorul de flotă (4), rola de imersie (5) şi schimbătorul de căldură (6). După stoarcerea cu
ajutorul cilindrilor de stoarcere (7), materialul textil (1) impregnat este dirijat în camera de reacţie
(8) prevăzută cu un lanţ fără sfârşit (9) cu rolele (10) şi schimbătorul de căldură (12). Datorită
diferenţei dintre viteza materialului textile şi viteza lanţului se formează faldurile (11) de o anumită
lungime, reglându-se timpul de reacţie.
Figura 3. Procedeul Pad-Steam
1-material textil, 2-rolă de conducere, 3-cada fulardului, 4-dislocuitor de flotă, 5-rolă de imersie, 6-schimbător de
căldură, 7-cilindri de stoarcere, 8-camera de reacţie, 9-lanţ fără sfârşit, 10-role, 11-fald, 12-schimbător de căldură
Procedeele semicontinue şi continue de finisare impun personal cu înaltă calificare ca
urmare a gradului avansat de automatizare şi control.
8

9. 4.5.3. Diagrama tehnologică
În diagrama tehnologică se specifică temperature de început, viteza de încălzire, ordinea de
adaos a substanţelor din reţetă, ordinea tratamentelor finale şi perechea de parametri timp-
temperatură.
Figura 4. Diagrama tehnologică
Capacităţi de producţie
Secţiile de finisare chimică textilă pot fi:
1. unităţi de sine stătătoare,
2. cuprinse în cadrul integratelor textile (unităţi ce cuprind secţii de filatură, ţesătorie şi
finisare sau unităţi cu cu secţii de tricotare, finisare şi confecţii);
3. cuprinse în cadrul unităţilor neintegrate (unităţi formate din ţesătorie şi finisare sau
unităţi formate din tricotare şi finisare).
În funcţie de subramurile industriei textile, secţiile de finisare chimică textilă sunt sunt
cuprinse în:
1. unităţi din industria bumbacului, inclusiv unităţi de vată, tifon etc;
2. unităţi din industria inului şi cânepii;
3. unităţi din industria mătăsii şi fibrelor sintetice, inclusiv unităţile de pasmanterie;
4. unităţi din industria lânii;
5. unităţi din industria ticotajelor, inclusiv fabrici de ciorapi.
Capacitatea de producţie teoretică finită maximă, de regulă pe un an (CPt, în bucăţi, kg,
m, m2, etc), a unei unităţi textile se calculează în funcţie de productivitatea utilajului conducător –
cu productivitatea cea mai mare, care poate fi discontinuu sau continuu.
Pentru utilajul conducător discontinuu avem:
Cmax
CPt [ kg / an] = 365 ⋅ 24 ⋅
t
în care: 365 – numărul de zile calendaristice, 24 – numărul de ore dintr-o zi, Cmax – capacitatea
maximă de încărcare a utilajului, în kg., t – timpul total de prelucrare a cantităţii încărcate, în ore.
Pentru utilajul conducător continuu, capacitatea de producţie teoretică maximă se
calculează cu formula:
9

10. CPt [ m / an] = 365 ⋅ 24 ⋅ 60 ⋅ vmax
în care: 60 – numărul de minute dintr-o oră, vmax – viteza liniară maximă de lucru a utilajului, în
m/min.
De regulă, din N.I. (norma internă) se cunosc anumite date despre mărimile caracteristice ale
materialului textil crud şi/sau finit:
- msp.c, msp.f – masa specifică a materialului textil crud/finit, [kg/m];
- lsp.c, lsp.f – lăţimea specifică a materialului textil crud/finit,[m];
- Lc, Lf – lungimea de material textil crud/finit, [m],
astfel că se pot calcula alte forme de exprimare pentru capacitatea de producţie:
1. suprafaţa de material textil:
S [ m 2 ] = lsp . f ⋅ L f
2. masa de material textil:
M [ kg ] = msp . f ⋅ L f
Pentru a raporta capacitatea de producţie sub formă de material crud se ţine seama de:
1. lungimea materialului crud:
Lc [ m] = (1 + ccon + ccup + ccf ) ⋅ L f
în care:
- ccon – contracţia/alungirea în finisare, /100;
- ccup – pierderi prin cupoane, /100;
- ccf – pierderi prin capete şi fâşii, /100.
2. suprafaţa materialului crud:
S c [ m 2 ] = lsp .c. ⋅ Lc
în care lsp.c – lăţimea materialului crud, în m.
3. masa de material crud:
M c [ kg ] = msp.c ⋅ Lc
cu msp.c.- masa specifică a materialului crud, în kg/m.
La baza transformărilor stau relaţiile calcul raportate, astfel că 1 m liniar de ţesătură are
masa specifică msp [kg] şi suprafaţa lsp [m2].
Pentru calculul capacităţii de producţie efectivă (practică), CPe, se ţine seama de numărul de zile
lucrătoare dintr-un an calendaristic (de regulă, nz = 250 zile), ns - numărul de schimburi planificate
(unul, două sau trei schimburi), coeficientul de utilizare, ci (coeficientul timp de utilizare a utilajului
(cu= 0,72 … 0,92), coeficientul de utilizare a timpului de lucru (ct= 0,6…0.95), coeficientul timp de
încărcare/descărcare a utilajului (cî=0,7….0,9) etc):
10

11. Laborator 2
Pregatirea materialelor de natură celulozică
Fibrele celulozice naturale conţin un procent ridicat de celuloză si însoţitori. În bumbac,
însoţitorii variază în anumite limite (%): ceruri - 0,5...1; pectine - 0,5...1; proteine - 1...2; substanţe
minerale 0,5...1; pigmenţi - 2...4; hemiceluloze - 1...3 şi se îndepartează în operaţiile de pregătire.
Tabelul 1. Compozitia unor fibre celulozice naturale
Fibra Celuloză (%) Lignină (%) Ceruri (%) Cenuşa (%)
Bumbac 90 - 94 0,0 0,5 1,0
Ramie 76 0,7 5,2 1,0
In 71 - 76 2,2 3,5 1,0
Cânepă 74 - 77 3,7 4,04 0,82
Iută 63 - 67 13,1 1,42 0,68
Hemicelulozele sunt polioze (pentozani, hexazani, arabani etc.) relativ solubile în alcalii, dar
uşor hidrolizabile în mediu acid la produse solubile (pentoza, hexoza, arabinoza).
Substanţele pectice sub formă de polizaharide cu un conţinut ridicat de acid poli-galacturonic
esterificat cu alcool metilic sub formă de săruri de calciu şi de magneziu parţial solubile conferă fibrei
duritate şi hidrofobie.
Prin distrugerea compuşilor, sub acţiunea alcaliilor sau acizilor, se produce distrugerea
structurii reticulare, ceea ce usurează accesul apei spre grupele funcţionale ale fibrei.
Substanţele proteice reprezintă resturi de protoplasmă (albuminoide) din care s-a dezvoltat
fibra şi sunt insolubile în apă. Prin hidroliza acidă sau alcalină se depolimerizează până la aminoacizi
solubili în apă (leucina, realina, prolina, alanina, acid glutamic etc.). În soluţie alcalină, proteinele au o
acţiune emulsionantă şi de coloid protector.
Substanţele ceroase de natură necelulozică sub forma de esteri, acizi şi alcooli superiori
constituie principala cauză a hidrofobiei bumbacului şi au rolul de a reduce coeficientul de frecare în
filare de la 0,7 la 0,25.
Substanţele minerale sunt formate din săruri solubile (clorura de sodiu şi potasiu) şi insolubile
(săruri de calciu şi magneziu şi oxizii corespunzători acestor metale). Sărurile insolubile care conferă
duritatea fibrei constituie surse de neplăceri în finisare: pete albicioase, consum mare de săpun,
modificarea comportarii tinctoriale etc.
Pigmenţii sunt coloranţi naturali galbeni, portocalii, roşcaţi, bruni, cenusii care au legături
duble sau grupe cetonice drept cromofori şi se decolorează în operaţia de albire.
Însoţitorii naturali sunt conţinuti în diverse structuri morfologice: peretele primar şi lumen în
cazul bumbacului; lamela mediana si lumen în cazul fibrelor pluricelulare.
Fibrele celulozice artificiale conţin impurităti tehnologice provenite din operaţiile de avivare,
emoliere, cristalizare care se îndepartează în operaţia de degresare-spălare.
1. Pregătirea materialelor din bumbac
1. Pârlirea
Scop: arderea capetelor de fibre din afara contexturii materialului textil prin contact cu
suprafeţe încălzite sau cu flacără directă.
11

12. 2. Descleierea
2.1. Descleierea enzimatică
Descleiere – biocurăţare
Tratarea
pectinază alcalină: 0,1 ml/l BioPrep 3000L
α-amilază: 2 ml/l Aquazym XT-L
produs de udare, dispersare neionic: 1 ml/l Sandozin MRN
M = 5 ÷ 10
pH: 7 – 7,5
T = 55ºC - 65ºC
t = 30-60 min
2.2. Descleierea cu oxidanţix 2.3. Descleierea cu acizi
- impregnarea: 1,5 g/l Cl activ; H = 5; - impregnarea: 10 g/l H2SO4; T = 40 0C;
T=200C; - stoarcerea;
- stoarcerea; - depozitarea: t = 3 h;
0
- depozitarea: t = 2 h; T=20 C; - spălarea: apă caldă; apă rece;
- spălarea cu apă rece; - determinarea acidităţii reziduale cu
- controlul urmelor de amidon hârtie indicatoare de pH.
X – este cunoscut si procedeul de descleiere enzimatica
3. Curăţarea alcalinăx
Fierberea deschisă (la presiune Procedeul Pad-Batch (fulardare-
atmosferică) depozitare la rece)
- tratarea: 10 g/l NaOH; 5 g/l Na2CO3; 1 - impregnarea: 24 g/l NaOH; 1 -3 g/l
g/l Na2SO3; 2 g/l agent de udare; 2 g/l agent de udare, T = 20 0C;
Na2SiO3; H = 50; t = 1 h; - stoarcere;
- spălarea: apă fierbinte (60 0C), apă caldă - depozitarea: 20 – 40 0C; t = 12 - 24 ore;
(40 0C); apă rece; - spălarea: apă caldă, apă rece;
- albirea - albirea
- determinarea alcalinităţii reziduale cu - determinarea hidrofiliei.
hârtie indicatoare de pH.
12

13. x – controlul soluţiei de tratare (proba titrimetrică de determinare a alcalinităţii totale) sau
determinarea hidrofiliei, a pierderilor masice, a indicilor fizico-mecanici pentru materialul
textil
4. Albirea
Albirea discontinuă Albirea
semicontinuă
Albirea cu hipoclorit de Albirea cu apă oxigenatăx Procedeul pad-
sodiu batch
- tratarea: 4 g/l Clor activ; - tratarea: 1 g/l NaOH; - impregnarea: 4
T = 20 0C; t = 1 h; M = 50; 6 ml/l Nan+ [Six Oy]4x-2y (ρ=1,44 g/l Clor activ; 1 g/l
- spălarea: apă rece g/cm3)xx; Na2CO3; T = 20 0C;
x
- albirea cu H2O2 4 ml/l H2O2 de 30 %; - stoarcerea;
0
T = 80 C; - depozitarea: t = 1
t = 2 h; h; T = 20 0C;
M = 50; - spălarea cu apă
- spălarea: apă caldă; apă rece; rece;
- uscarea - albirea cu H2O2.
x – urmele de clor favorizează albirea cu apă oxigenată;
xx - Nan+ [Six Oy]4x-2y - silicat de sodiu : n = 4x-2y ;
Biocuraţarea – albirea discontinuă
pectinază alcalină: 0,1 ml/l BioPrep 3000L
produs de udare, dispersare neionic: 2 ml/l Sandozin MRN
M = 5 ÷10
pH= 8 - 9
T =: 55ºC - 65ºC
t = 30-60 min
albirea cu apă oxigenată, în aceeaşi flotă în care s-a realizat biocurăţarea.
5. Mercerizarea
Mercerizarea, cu şi fără tensionare
- impregnarea: 250 ... 320 g/l NaOH; 10 g/l agent de udare (Mercerol); t =
1 minut; T = 20 0C ;
- stoarcerea ;
- spalarea cu apă caldă şi recuperarea NaOH ;
- spalarea cu apă rece ;
- neutralizarea (CH3COOH ; HCl etc.)
13

14. - uscarea ;
- determinarea alcalinităţii flotei iniţiale.
x – se folosesc mostre de ţesatură cu dimensiunile iniţiale cunoscute pentru mercerizarea fără
tensionare şi fire de bumbac infăşurate pe un cadru de sârmă pentru mercerizarea cu tensionare
2. Pregatirea materialeor din in
Sensibilitatea specifică a fibrelor celulozice pluricelulare impune condiţii mai blânde
tratamentelor de pregătire, cu reluarea operaţiilor în cicluri de tratare alcalină la cald - albire. Gradul
de curăţare se exprimă convenţional printr-un raport care indică la numărător numărul de cicluri
efectuate, iar la numitor numărul de cicluri posibile.
Operaţia Tuşeu moale Tuşeu tare
1. Curăţare alcalină I 1/2 tratarea: tratarea:
50 – 70 ml/l NaOH (50 g/l); 10 – 30 g/l Na2CO3;
0,25 g/l agent de udare; 0,25 g/l agent de udare;
0,5 g/l agent de reducere 0,5 g/l agent de reducere
M= 20, T = 100 0C, t = 30 M= 20, T = 100 0C, t = 30
min.; min.;
spălarea: cu apă caldă spălarea: cu apă caldă
(700C) (700C
2. Albire I 1/2 - tratarea: 4 g/l Clor activ; - tratarea: 4 g/l Clor activ;
T = 20 0C; t = 30 min; M = T = 20 0C; t = 30 min.; M =
50; 50;
- spălarea: apă rece - spălarea: apă rece
3. Curăţare alcalină II 2/2 tratarea: 25 – 35 ml/l tratarea: 5 – 15 g/l
NaOH (50 g/l); Na2CO3;
0,25 g/l agent de udare; 0,25 g/l agent de udare;
0,5 g/l agent de reducere 0,5 g/l agent de reducere
M= 20, T = 100 0C, t = 30 M= 20, T = 100 0C, t = 30
min.; min.;
spălarea: cu apă caldă spălarea: cu apă caldă
(700C) (700C
4. Albire II 2/2 - tratarea: 1 g/l NaOH; - tratarea: 1 g/l NaoH;
4 ml/l H2O2 de 30 %; T = 80 4 ml/l H2O2 de 30 %; T = 80
0 0
C; t = 30 min.; M = 50; C; t = 30 min.; M = 50;
- spălarea: apă caldă; apă - spălarea: apă caldă; apă
rece; rece;
- uscarea - uscarea
3. Analize specifice operaţiilor de pregătire
1. Determinarea hidrofiliei prin capilaritate
Fâşii de ţesătură cu diferite grade de pregătire – crud, fiert, albit – cu lungimea de 300 mm şi
lăţimea de 50 mm se fixează deasupra unui cristalizor cu soluţie de 3 g/l K 2Cr2O7 cu rol de
vizualizare a frontului de lichid care urcă prin capilaritate, lungimea de imersie a materialului textil
în soluţie fiind de 1 cm.
Se notează înălţimile la care urcă frontul de lichid după 1, 3, 5, 10, 20, 30 minute.
Capilaritatea se exprimă în mm şi se obţine prin media fronturilor minime şi maxime de lichid. Se
trasează curba de variaţie a capilarităţii cu durata.
14

15. 2. Determinarea gradului de alb
Gradul de alb este raportul procentual al factorilor de reflexie difuză a suprafeţei
materialului textil şi a etalonului de oxid de magneziu măsuraţi la lungimea de undă de 457 ± 2 nm.
Aparatele cu care se poate determina gradul de alb sunt leucometre sau spectrofotometre.
Leucometrele pot fi etalonate in grad de alb sau în cayul când se fac citirile de remisie pe 2 filtre
(albastru sau roşu), gradul de alb (GA) se calculează cu relaţia:
GA = 2 A – R
în care: A – remisia în domeniul albastru (459 nm); B – remisia în domeniul roşu (614 nm).
Spectrofotometrele pot fi cu monocromator cu prismă sau filtre interferenţiale tip Elrepho,
care permit calculul gradului de alb cu relaţia:
GA = Ry/3 + Rz- Ry
în care: Rx, Ry şi Rz sunt valorile furnizate de aparat.
3. Controlul tratamentului de mercerizare
Se vopsesc mostre mercerizate în diferite variante (cu/fără tensionare) şi nemercerizate cu
colorant cationic (Albastru de metilen) şi colorant direct (Roşu direct 4A) în următoarele condiţii:
M = 50, T = 100 0C, t = 10 minute. După spălare riguroasă şi uscare se vor compara intensităţile.
15

16. Laborator 3
Pregătirea materialelor de natură proteică
Din punct de vedere morfo-histologic, fibra de lâna conţine:
- stratul cuticular sau cuticula compusă din epi-, exo- şi endocuticula;
- stratul cortical sau cortexul cu structura bilaterală (ortocortexul mai reactiv şi paracortexul
mai putin reactiv, mai reticulat) reprezintă 90% din masa fibrei şi determină elasticitatea şi rezistenţa
mecanică;
- stratul medular sau medula se găseşte în interiorul fibrei sau, în cazul fibrelor fine, poate
lipsi.
Endocuticula este stabilă la alcalii, dar este distrusă de enzime care nu atacă însă exocuticula
sensibilă la formamidă.
Epicuticula constituie o membrană subţire cu conţinut de substanţe grase absorbite la suprafaţa
solzilor care sunt sensibile la agenţi alcalini şi la sulfura de sodiu.
Spre deosebire de celelalte fibre naturale, matasea naturală nu are o structura celulară; în stare
nativă este formată din două filamente: fibrina - cu utilizare textilă şi sericina - solubilă în apă, în
soluţii diluate de acizi sau alcalii, sau pe cale enzimatică.
Lâna conţine însoţitori naturali şi impuritaţi accidentale (scaieţi, paie, frunze, bălegar, urină,
etc).
Însoţitorii naturali sunt rezultatul activităţii glandelor sudoripare - suint şi sebacee - sebum şi
sunt cunoscute sub numele de usuc (5-25% din masa lânii nespălate) cu rol protector asupra fibrei de
lână. Produsele secretate de glandele sudoripare cu caracter bazic sunt săruri solubile în apă. Sebumul
cu caracter acid este un amestec de colesterol, ceruri, acizi graşi, hidrocarburi cu catenă lungă şi se
dizolvă în solvenţi organici.
Mătasea naturală conţine în afară de fibroină (70 - 75 %), sericină (25 - 30 %), substanţe
extractibile (2,5 - 3,1 %), substanţe minerale (1 - 1,7 %) şi pigmenţi (0,1 - 0,3 %).
1. Lâna
1. Spălarea Metode
Scop: Alcalină (clasică) La punctul izoelectric Neutră
îndepărtarea (slab acidă)
impurităţilor A) Desuintarea
solubile, 3 - 4 spălări succesive la T
emulsionabile = 31-41 0C, t = 30 min.
şi pământuri B) Degresarea
Condiţii: - tratarea:
grăsimea 3 g/l săpun;
reziduală 0,5 – 3 g/l Na2CO3;
0,8 % T = 40 – 50 0C,
t = 1 h, M = 20
- stoarcerea;
- spălarea caldă;
- spălarea rece;
- acidularea: 10 g/l
CH3COOH;
- spălarea până la reacţie
neutră
16

17. 2.Carbonizare Metode
Cu acizi minerali Cu săruri
acide
H2SO4 HCl gazos AlCl3
Scop: Etape: Etape: Etape:
transformarea - îmbibarea - îmbibarea -îmbibarea
impurităţilor de 3 – 6 % H2SO4 0,5 – 2 g/l HCl 6 – 10 %
natură t = 10 – 60 min. Durată scurtă H2SO4
celulozică în - stoarcere - stoarcere NU T = 10 – 20
hidroceluloze GP = 40 – 80 % - uscare min.
friabile -uscare 70 – 75 0C - stoarcere
70 – 90 0C - tratament termic + GP = 40 – 80
- tratament termic + sfărâmiţare/scuturare %
sfărâmiţare/scuturare 100 0C - uscare
90 – 115 0C 10 – 20 min. 60 – 70 0C
10 – 20 min. - neutralizarea - tratament
- neutralizarea 8 – 10 g/l Na2CO3 termic +
8 – 10 g/l Na2CO3 - spălare sfărâmiţare/
- spălare scuturare
120 – 130 0C
10 – 20 min.
- neutralizarea
8 – 10 g/l
Na2CO3
- spălare
3. Piuarea Metode
Alcalină (pH=9-10) Neutră (pH= 6 – 8) Acidă (pH =
1–5)
Scop: - impregnare: - impregnare: - impregnare:
obţinerea de 10 g/l săpun 15 g/l agent anionic sau 10 g/l H2SO4
produse cu 15 g/l Na2CO3 neionic (HCOOH,
compactitate şi 50 0C; M= 1,5 50 0C; M= 1,5 CH3COOH)
însuşiri fizico- - acţiuni mecanice - acţiuni mecanice 10 g/l agent
chimice mai - spălare caldă - spălare caldă neionic,
bune - spălare rece - spălare rece 50 0C; M = 5
Principiu: - acţiuni
împâslirea lânii mecanice
în stare umedă - spălare caldă
prin acţiuni - spălare rece
fizice: lovire, - neutralizare
frecare, 10 g/l Na2CO3
compresiune 10 minute
- spălare final
4. Albirea Metode
Oxidativă Reductivă
Principiu: - impregnare:
atacul asupra 15 ml/l H2O2 (30 %)
grupelor 1 g/l Na4P2O7 (pirofosfat de
cromofore sodiu)
1 g/l NH3
T = 55 0C; t = 30 min.
- spălare
17

18. - neutralizare:
1 g/l CH3COOH; T = 40 0C
- spălare
2. Mătasea naturală
Compoziţia chimică a mătăsii naturale: 72 - 80 % fibroină, 19 – 28 % sericină, 0,5 – 1 %
alcooli graşi şi hidrocarburi saturate, 1 - 1,4 % substanţe minerale şi pigmenţi. Sericina este solubilă
în apă la T > 90 0C şi în soluţii diluate de alcalii şi acizi.
1. Degomarea - Metoda
Scop: în mediu alcalin în mediu acid enzimatică
îndepărtarea -tratarea:
sericinei şi a 20 g/l săpun;
impurităţilor 0,25 g/l Na2CO3
accidentale M = 30; T = 95 – 98
(uleiuri, praf) 0
C; t = 30 min.
Gradul de - spălarea caldă;
îndepărtare a - spălarea rece;
sericinei: 2 – 5 % - avivarea:
pentru mătasea 10 g /l CH3COOH;
ecru şi 8 – 12 % T = 15 min;
pentru mătasea T = 40 0C;
suplă - uscarea
2. Albirea: Metoda
Scop: oxidativă reductivă
distrugerea cu: H2O2 cu: Na2S2O4 cu: Rongalita
pigmentului (hidrosulfit Na(HOCH2SO2)
rămas cu sericina de sodiu) formaldehid-
sau adsorbit de sulfooxilat de sodiu
fibroină -tratare: -
10 ml/l H2O2 (30 %);
1,5 g/l Na4P2O7 (pirofosfat de
sodiu – stabilizator);
0,2 g/l NH3;
2 g/l
Nan+ [SixO y]4x-2y;
0,5 g/l MgSO4 (stabilizator);
M = 30;
T = 70 – 75 0 C;
t = 4 h.
- spălare caldă;
- spălare rece.
3. Îngreuiarea cu săruri metalice cu taninuri mixtă
Scop: - tratarea:
compensarea 200 g/l SnCl4 (clorură stanică);
pierderilor 3 g/l HCl;
masice prin T = 15 – 18 0C;
degomare şi - spălarea rece
creşterea - tratare:
drapajului 110 – 115 g/l Na2HPO4 (fosfat
disodic);
18

19. T = 59 – 60 0C, M = 30; t = 30
min.
- tratare:
40 g/l Nan+ [SixOy]4x-2y (silicat
de sodiu);
M = 30
T = 20 – 30 0C.
- spălare rece.
3. Controlul degradării fibrelor proteice
3.1. Vopsirea cu coloranţi cationici
Vopsirea cu coloranţi cationici (Albastru de metilen) este cu atât mai intensă cu cât probele
sunt mai degradate. Această testare se poate realiza atât pe lână cât şi pe mătase naturală,
microscopic sau pe probe mai mari.
Probele de fibre proteice se tratează cu o soluţie de 10 g/l Albastru de metilen, modul 30, la
rece, timp de 3 minute, apoi se vor spăla riguros, timp de o oră, la apă curgătoare.
Vopsirea cu coloranţi direcţi
Mostre de fibre proteice se vor trata la fierbere, timp de 1 minut, cu o soluţie de 1 g/l
colorant direct (Roşu direct 4A), modul 50. După vopsire, materialul se va spăla cu apă caldă până
la îndepărtarea excesului de colorant.
Materialul puternic degradat se va colora spre roşu, iar cel nedegradat spre slab roz.
19

20. Laborator 4
Pregătirea fibrelor artificiale și sintetice
1. Pregătirea materialelor textile din celuloză regenerată
Operaţia Celofibră şi fibre Viscoză Acetaţi de celuloză
polinozice Acetat Triacetat
secundar
1. Îndepărtarea Vezi la bumbac Dezancolarea Descleierea Descleierea
agenţilor de : -tratare: -tratare:
încleiere Pentru produşi 3 -4 g/l 3 -4 g/l
solubili – v. la detergent detergent
bbc neionic; 1 – neionic;
1, 5 g/l NH3; 1 – 1, 5 g/l
M = 50; NH3; M = 50;
T = 65 – 75 T = 95 – 98
0 0
C; C; t = 30
t = 60 min. min.
- spălare - spălare
caldă; caldă;
- spălare - spălare
rece. rece.
2. Degresarea -tratare: -tratarea:
2 g/l AGS 2 g/l AGS
M = 50; M = 50;
t = 30 min. t = 30 min.
T = 85 0C; T = 90 0C;
3.Fixarea -prin
(prefixarea, fixarea aburire:
propriu-zisă – T = 110 –
înainte de vopsire, 130 0C; p =
postfixarea – după 0,5 – 1,8 atm;
locul în fluxul t = 30 min.
tehnologic) - hidrofixare:
T = 110 0C;
t = 30 min.
Control:
unghiul de
revenire din
şifonare
4. Curăţarea - tratare: -
alcalină 4 g/l Na2CO3,
1 g/l AGS;
M = 50;
T = 100 0C;
t = 30 minute;
- spălare caldă;
- spălare rece
20

21. 5. Albirea Albirea cu NaOCl Albirea cu Albirea cu
NaOCl NaClO2
- tratare: - tratare: - tratare:
0,5 – 0,8 g/l Cl 1,5 g/l Cl 10 g/l
activ; activ; M = 50, NaClO2;
M = 50, T = 20 0C, 1 g/l auxiliar
T = 20 0C, t = 60 minute; de albire;
t = 30 minute; - spălare 0,5 g/l agent
- spălare rece; rece; de udare
- acidulare (v. - acidulare M = 50; T =
bbc); (0,5 g/l HCl; 75 – 80 0C; t
- spălare rece M = 50; t = 15 = 30 min.;
min.); - spălare
- spălare rece caldă;
- spălare
rece.
Albirea cu H2O2 Albirea cu
H2O2
- tratare: - tratare:
1 – 2 ml/l H2O2 (30 2 ml/l H2O2
%); (30 %); 2 g/l
2 g/l NaOH; Na4 P2O7
1 g/l (pirofosfat
Nan+ [SixOy;]4x-2y tetrasodic);
M = 50; M= 50;
T = 60 – 80 0C; T = 80 – 90
0
t = 20 – 30 minute; C;
- spălare caldă; t = 30 min.
- spălare rece; - spălare
Control: gradul de caldă;
alb -spălare rece.
6. Nuanţarea Substanţe
albului fluorescente
- tratare:
3 g/l
Blankofor
DCB sau
Ultrafor NA;
pH = 5;
M = 50;
t = 30 – 45
min,;
T = 90 – 95
0
C;
- spălare
rece.
7. Tratamentul - tratare:
S - Finish 4 g/l NaOH; 1
g/l agent de
udare;
M = 50;
T = 100 0C;
21

22. t = 60 min. ;
- spălare
caldă;
-
neutralizare:
(2 g/l
CH3COOH;
M = 50;
T = 25 0C;
t = 10 min.);
- spălare
rece;
Control:
testul
tinctorial;
testul de
capilaritate.
x AGS – alcool gras sulfatat (tensid)
2. Pregătirea materialelor din fibre sintetice
Operaţia Poliamida Poliacrilonitrilice Poliesterice
1. Degresarea - tratare: - tratare: - tratare:
Scop: îndepărtarea 2 g/l detergent 2 g/l detergent neionic 2 g/l detergent anionic sau
însoţitorilor neionic (Romopal (Romopal OF-10); neionic;
tehnologici şi OF-10); 1 g/l Na2CO3; 1 g/l Na2CO3,
accidentali 1 g/l Na2CO3; M = 50; M = 50;
M = 50; T = 60 – 70 0C; T = 70 – 90 0C,
T = 50 – 60 0C; t = 20 – 30 min. t = 20 – 30 min.;
t = 20 – 30 min. - spălare caldă; - spălare caldă ( şi Aldetal
- spălare caldă; - spălare rece. pentru pete de ulei);
- spălare rece. - spălare rece.
2. Fixarea Fibra Aer cald Suprafeţe Aburire Hidrofixare
Scop: stabilizarea încălzite
dimensională.
Principiu: PA 190 0C, 1 atmosferă – 120 0C,
Elimină tensiunile 10 – 30 sec., abur saturat, 15 min,
interne acumulate la Răcire la 60 120 – 130 0C, Răcire la 90
0 0
filare şi prelucrare C 25 – 10 min. C
mecanică PAN Abur saturat: 100 0C,
Analize: 10 – 15 min .; 20 – 20 min.
revenirea din 125 – 130 0C;
şifonare; 20 min .
contracţia Abur
reziduală supraîncălzit:
180 – 190 0C,
20 – 30 sec.
sau
170 0C; 90 sec.
22

23. PET T = 200 – T = 210 –
Test: proba 210 0C, t = 220 0C, t =
prin vopsire 20 – 30 sec. 15 – 20 sec.
cu colorant
de dispersie
3. Albirea - tratare cu acid - albire cu NaClO2 - tratare:
peracetic: 2 g/l NaClO2; 5 g/l 3 g/l NaClO2;
10 g/l NaNO3; pH = 3,5 (HCOOH sau
CH3COOOH, pH = 3,5 – 4; (COOH)2 sau H3PO4);
1 g/l HCOOH, M = 59; T = 90 – 95 0C, M = 50;
M = 30, t = 60 min. T = 90 – 95 0C;
T = 50 0C, - spălare caldă; T = 1 – 3 ore;
t = 30 min.; - spălare rece; - spălare caldă;
- spălare caldă; - declorarea: - spălare rece
- spălare rece. 3 g/l NaHSO3 (bisulfit de
sodiu),
70 0C, 20 min.,
M = 50.
3. Nuanţarea - tratare: -tratarea Discontinuu:
albului 10 g/l agent de 1 – 2,5 g/l agent 2 – 20 g/l agent fluorescent;
Control: albire optică fluorescent (Uvitex A, M = 50;
Gradul de alb; (Leukophor PA, Tinopal K, Leukophor pH = 5;
Efectul de WS, Tinopal WS, WS, Blankophor ACF), T = 90 – 95 0C;
fluorescenţă Uvitex NA); pH = 3 (cu HCOOH), t = 45 – 60 min.
pH = 5; M = 50, Continuu (fulardare –
M = 50; T = 80 – 100 0C, termofixare 190 - 200 0C,
T = 80 – 85 0C, t = 30 – 60 min. 30 – 60 secunde)
t = 30 min.
23

24. 3. Metode de control
Fixarea
Controlul eficacităţii fixării se va efectua prin determinarea unghiului de revenire din şifonare.
Se vor măsura unghiurile de revenire după durate scurte 0,5 min. şi durate mai lungi (30 minute) pentru
cele două sisteme urzeală şi bătătură, în stare uscată şi umedă.
Revenirea dinşifonare se calculează cu relaţia:
γ +γ
α = α 0,5 + α 30 = 0,5 30 ⋅ 100
180
în care: α – revenirea din şifonare (%); α0,5 – revenirea instantanee (%); α30 – revenirea după 30 minute;
γ0,5 – unghiul de revenire instantanee (0) după 0,5 minute; γ30 – unghiul de revenire după 30 minute de
la îndepărtarea solicitării.
Metode tinctoriale
Prin fixarea în abur saturat, afinitatea produselor din fibre poliamidice faţă de coloranţi creşte.
Fixarea cu aer cald nu modifică afinitatea poliamidei faţă de coloranţi într-o aşa măsură încât
diferenţele de fixare să poată fi puse în evidenţă tinctorială.
Probe de material fixate şi nefixate se vor introduce într-o soluţie 5 g/l colorant acid (Albastru
acid 1 – C.I. 42045) , se vor menţine la temperatura de 60 0C, timp de 10 minute. După vopsire,
materialul se spală riguros şi se usucă. Procedeul este foarte sensibil şi înregistrează diferenţe mici de
fixare.
Pentru identificarea eventualelor degradări termice ale fibrelor poliamidice, mostrele de
material se vor introduce pentru 10 minute, la temperatura camerei, într-o soluţie cu 10 g/l Albastru
direct FF (Albastru direct 1 – C.I. 24410), pH = 5 (realizat cu acid acetic), M = 50. După o spălare
riguroasă şi uscare, se observă aspectul probelor. Materialul nedegradat termic nu se vopseşte, iar cel
degradat se va vopsi în albastru cu intensitate proporţională cu mărimea degradării.
Controlul tratamentului S-Finish
Eficacitatea tratamentului S-Finish se poate pune în evidenţă tinctorial şi prin capilaritate.
Vopsirea se va realiza cu o soluţie de 1 g/l colorant direct, timp de 10 minute, modul 50, la
fierbere, pentru mostrele tratate şi netratate. Mostrele tratate vor fi mai intens vopsite.
Pentru determinarea capilarităţii, vezi pregătirea fibrelor celulozice naturale.
24

25. Laborator 5
Vopsirea fibrelor celulozice in sisteme tinctoriale cu ioni de acelaşi semn
Vopsirea discontinuă
Etapa Direc React Cuvoso Etapa Cadă4 Sulf Etapa Azoinso
ţi1 ivi2 li3 lubili
Structura R- s-C-L- R≡C-O- R=C=O→ R-S-S-R R-
SO3Na P-x → SO3 Na →R≡C-O - → OH→R-
generală/
+
→s– → Na ONa
Forma →R-S- Na+
C- L – R=C=O Na+ -S-R
Ar-
solubila P- O – NH2+HX
Cel + →
Hx → [Ar-
N≡N] X-
+
Solubiliza Soluţi Soluţi Soluţie Reduce Colorant Coloran Pregăti 100 ml
rea e 10 e 10 10 g/l rea NaOH t rea azonaft
g/l g/l colorant Na2S2O4 Na2CO3 naftolu ol de 5
colora colora V = 100 Na2S lui g/l
nt nt ml V=
100 ml
Aplicarea 3 % 10 % 2 g/l Aplicar 3 % 3 % Pregăti 100 ml
colora colora colorant ea colorant coloran rea sare de
nt nt, Na2CO3 coloran NaOH t bazei diazoni
Na2C 5 g/l 15 g/l tului Na2S2O4 NaOH u de
O3 Na2C NaCl la redus Na2SO4 Na2S concent
NaCl O3, răcire, 2 g bbc 2 g bbc raţie
2 g 20 g/l 2 g bbc M = 20 M = 50 necesar
bbc NaCl, M = 50 T - T = 100 ă
0
M = 2 g T0 – 70 specifică C confor
0
50 bbc C, pentru IN, t = 30 m
T= M = t = 30 IW, IK, S min. diagra
1
- SO3 Na – grupa solubilizantă: R – scheletul de bază al unui colorant cu cromofori şi auxocromi;
2
s – grupa solubilizantă (- SO3 Na; - COONa etc.); C – scheletul de bază al unui colorant (de regulă acid); L –
grupa de legătură ( - SO2-; - NH-; … ), P – grupa purtătoare atomi reactivi (heterocicluri cu azot sau – CH=
CH - etc.); x – atomul reactiv;
3
Afinitatea: foarte mică, mică, medie, mare, foarte mare
4
Procedee de aplicare: IN, IK, IW, S – special.

26. t = 50 min. t = 30 melor şi
min. T= răcire min. tabelulu
t = i
min.
Tratame Clătir Develo Oxidar Varinate: 1. Variante Naftol Fulardar
:
1. aer
nte e parea ea 2. 1. apă area ea
2. 2. apă caldă sau
intermedi cadld Varian 3. 3. 3 ml/l H- rece; 5 g/l
0
2O2, 30 C 3. 2. 3 ml/l
are ă şi te: 4. per H2O2, 20
naftol
rece 1. 10 g/l carbonat de ml/l 30 g/l
sodiu 2 g/l, HCOOH,
NaNO2, 30 0C 4. 50 – 60 NaCl
10 ml/l 5. K2 0
C;
H2SO4; Cr2O7, 1 g/l,
5. 3. 2 % 80 0C
2. 5 g/l 50 – 70 0C perborat
6. Na de sodiu, uscarea
K2Cr2O
ClO2, 1 g/l, 2%
7, 20
CH3COOH, CH3COO
ml/l 30 – 40 0C. H, 60 0C,
H2SO4; 15 min.;
3. 10 g/l 6. 4. 2 %
FeCl3, K2Cr2O7,
2%
20 ml/l
CuSO4,
H2SO4. 1,5 %
CH3COO
H (60
%), 60
0
C, 15
min.
Tratame - - - clătire Tratam -spălare - Cuplar HO-R-
caldă N=N-Ar
nte finale săpun săpun rece ente spălare ea5
20 0C
irea irea - interme caldă
30 min.
săpunir diare -
ea la spălare
fierber rece
e
Retratări Săpunir 5 – 10 Trata - spălare
caldă
(îmbunăt e g/l mente
- spălare
ăţirea CH3CO finale
rece
5
Concentraţia se stabileşte cu ajutorul diagramelor şi din tabel

27. rezistenţe ONa, -
săpunire
lor 30 – 40
0
2,5 g/l
vopsirilor C
săpun;
) 2 g/l
Na2CO3
100 0C,
30 min.
- clătire
Tratame - - - Tratam - spălare
nte finale spăla spăla spălare ente caldă
re re caldă finale - spălare
caldă caldă - rece
- - spălare
spăla spăla rece
re re
rece rece
Adaosuri pentru reducerea coloranţilor de cadă şi sulf
Colorant de cadă Colorant de sulf
R=C=O → R≡C-O- Na+ ┌R - S – S - R┐ → ┌R-S- Na+
Na+ -S-R┐
Cad Colora NaO Na2S2 H2 T t, Culoar Colora Na2 Na2C NaC
a de nt, H, O4, O, , mi ea nt, S, O3, l,
0
baz g ml g ml n % % % %
ă C
1 1 1,5 0,5 50 5 10 deschis 3 4,5 5 - 10
0 ă
2 1 3 0,75 50 6 10 mijloci 10 15 5 - 10
0 e
3 1 6 1,5 100 6 10 închisă 15 22,5 5 - 10
0
negră 20 30 5 - 10
Adaosuri de substanţe chimice pentru procedeele de vopsire cu coloranţi de cadă, M =
20

28. Procedeul Colorant, NaOH (32,5 %), Na2S2O4, Na2SO4, Tv,
0
↓ % ml/l g/l g/l C
IN 1 1 0 - 12 2 – 2,5 50 - 60
1-3 12 - 15 2,5 - 3,5 50 - 60
3-5 15 - 18 3,5 – 4,5 50 - 60
IW 1 5 -6 1,5 - 2 5 - 10 45 - 50
1-3 6-8 2–3 10 - 15 45 - 50
3-5 6 - 10 3-4 15 - 25 45 - 50
IK 1 4-5 1,5 – 2 7.5 – 15 20 - 30
1-3 5-6 2 – 2,5 15 – 25 20 - 30
3-5 6-8 2,5 - 4 25 - 35 20 - 30
S 1 15 - 17 2 – 2,5 50 - 60
1-3 17 - 22 2,5 – 3,5 50 - 60
(special)
3-5 22 - 26 3,5 / 4,5 50 - 60
Cantităţile de substanţe necesare pentru dizlvarea a 1 g azonaftol
Nr. Denumirea Temperatura CH3CH2OH, NaOH H2O, CH2O Baia de
crt. azonaftolului de dizolvare ml (32,5 ml (33 %), naftolare
%), ml ml conţine
1 Azonaftol A fierbere - 1,5 30 1,0 -
Azonaftol A rece 1,0 0,5 1,5 1,0 10 ml/l
NaOH
2. Azonaftol OT fierbere - 1,5 30 1,0
Azonaftol OT rece 1,0 0,5 2 0,5 10 ml/l
NaOH
3. Azonaftol OA fierbere - 1,5 30 0,5
Azonaftol OA rece 1 0,5 2 0,5 10 ml/l
NaOH
4 Azonaftol PA fierbere - 2,5 30 1,0
Azonaftol PA rece 1 0,5 2 0,5 10 ml/l
NaOH
5. Azonaftol fierbere - 2,5 30 1,0
MNA
Azonaftol rece 2 0,5 2,5 0,5 10 ml/l
MNA NaOH
Condiţii de diazotare pentru 1 g azobază
Nr. Denumirea H2O NaNO2, T, H2O HCl T, Neutralizare
0
crt. azobazei fierbinte, g C rece, (32,5 mn. CH3COONa, CH3COOH

29. ml ml %), ml (66 %), ml
ml
1 Azobaza 5 0,54 12 30 2,15 15 1,10 0,56
MNA
2 Azobaza 5 0,52 15 40 2,40 30 0,85 0,50
NAT
3 Azobaza 8 0,44 10- 14 1,70 15 0,85 0,50
ANA 15
4 Azobaza 6 0,36 10- 4 2,00 30 2,50 -
DCA 15
5 Azobaza 10 0,40 10- - 1,00 30 0,75 0,44
CAT 15
6 Azobaza . 0,45 10- 15 1,90 30 0,85 0,50
NAS 15
Raportul stoichiometric necesar la cuplare
Nr 1g Azobaz Azobaz Azobaz Azobaz Azobaz Azobaz Azosar Azosar
. azonaft a MNA a NAT a ANA a DCA a CAT a NAS eR eA
crt ol
.
1 Aznafto 0,55 0,6 0,64 0,80 0,70 0,65 2,30 2,50
lA
2 Aznafto 0,50 0,55 0,60 0,80 0,65 0,65 2,20 2,40
l OT
3 Aznafto 0,50 0,55 0,58 0,76 0,65 0,60 2,00 2,20
l OA
4 Aznafto 0,50 0,55 0,58 0,75 0,65 0,60 2,00 2,20
l PA
5 Aznafto 0,45 0,50 0,55 0,70 0,60 0,55 2,00 2,10
l MNA
6 Aznafto 0,45 0,50 0,55 0,70 0,60 0,55 1,90 2,10
l AN
Cantitatea de azonaftol (y, g/kg) reţinută de fibra de bumbac, funcţie de concentraţia băii (x,
g/l) şi de raportul de flotă

30. Nr. Azonaftolul Na Cl, Dependenţa y (g azonaftol/kg fibră) = y (x, g azonaftol/l
crt. g/l flotă)
Modul
2,5 5 7,5 20 20
1. Azonaftol A - y= y= y= y= y=
2. 50 y= y= y= y= y=
Azonaftol OT
3. Azonaftol - y= y= y= y= y=
4 50 y= y= y= y= y=
OA
5 Azonaftol PA - y= y= y= y= y=
6 50 y= y= y= y= y=
7 Azonaftol - y= y= y= y= y=
8 30 y= y= y= y= y=
MNA
Vopsirea semicontinuă şi continuă
Procedeul Direcţi Reactivi Cuvosoli Cadă Sulf Azoinsolubili
R-SO3Na s-C-L-P-x R≡C-O-SO3 R=C=O→ R-S-S-R → R-OH→R-ONa
↓
Na →R≡C- Ar-NH2+HX→
→R-SNa
ONa → [Ar-N≡N]+X-
NaS-R
Procedeul Pad- batch
-fulardare
20 g/l
colorant,
50 g/l
(NH2)2CO,
30 ml/l
NaOH (32,5
%),
10 g/l
Na2SO4,
Vflotă = 50 ml,
T = 20 – 25
0
C,
GP = 70 – 80
%
- rolare
- depozitare

31. la rece
- spălare
- săpunire
- clătire
- uscare
Pad - steam
-fulardare
20 g/l
colorant,
50 g/l
(NH2)2CO,
20 ml/l
Na2CO3,
Vflotă = 50 ml,
T = 20 – 25
0
C,
GP = 70 – 80
%;
- cu sau fără
uscare
intermediară;
- fixare cu
abur saturat
3 – 8 min.
- clătire cu
apă caldă;
- săpunire
( 0,5 – 1 g/l
agent neionic,
0,5 – 1 g/l
Na3PO4, 100
0
C, 30 min.
- clătire cu
apă rece şi
caldă;
- uscare.
- Fulardare I
20 g/l

32. colorant,
100 g/l uree,
10 + 20 gt/l
Na2CO3
- uscare
- Fulardare II
50 g/l uree,
20 g/l
Na2CO3;
- Fixare cu
abur saturat,
3 – 5 min.;
- Săpunire,
- Clătire,
- Uscare.
Pad-
Termofix
- Fulardare
20 g/l
colorant,
100 g/l uree,
10 – 20 g/l
uree,
GP = 70 – 80
%
- Uscare
-
Termofixare
cu aer cald
T = 140 – 160
0
C;
T = 2 – 4 min.
- Clătire cu
apă caldă şi
rece;
Săpunire;
Clătire cu
apă caldă şi

33. rece;
Uscare

34. Laborator 5
Vopsirea în sisteme tinctoriale ionice cu ioni de acelaşi semn